Sunteți pe pagina 1din 3

Efectele terorismului asupra sferei si activitatii turistice (II)

Turismul international ofera posibilitatea de a vizita , a descoperi, a cunoaste, de a observa felul cum traiesc alte civilizatii. Aceste contacte directe sunt de o importanta deosebita, daca luam in considerare, de exemplu, faptul ca milioane de europeni continua sa viziteze anual tarile arabe, chiar si dupa atacurile teroriste din Luxor sau Djerba. Asta demonstreaza ca in pofida efectelor economice si politice negative pe care actele teroriste impotriva turistilor le genereaza pe termen scurt, pe termen lung, ideologiile radicale legate de teroare isi pierd rapid popularitatea. Majoritatea turistilor europeni care viziteza tarile arabe isi aleg pachete de servicii turistice, aleg comunitati mai mult sau mai putin izolate, cum ar fi Sharm el-Sheikh sau Hurghada din Egipt, Agadir in Maroc, Port El Kantaoui si Djerba in Tunisia, Jumeirah Beach din Dubai, si au un contact redus cu localnicii sau cultura indigena. Cu timpul, datorita atacurilor teroriste, izolarea turistilor de populatia din destinatia turistica s-a intensificat sub pretexul securitatii. nsa, dupa cum s-a putut observa in ultimii ani, aceasta separare nu asigura securitatea acestora. Mai mult, indepartarea turistilor straini si izolarea de populatia locala ii face mult mai vulnerabili la pericol. La fel se intampla si cu persoanele care lucreaza in turism. Un exemplu clar in acest sens il reprezinta atacurile de la Sharm el-Sheikh (cel mai sangeros act teorist din Egipt) din iulie 2005 in care 88 de persoane au fost ucise si alte 200 grav ranite. Cateva institute de cercetare, impreuna cu Ministerul Turismului din Israel au realizat un studiu prin care au demonstrate ca atacurile teroriste repetate au un efect puternic asupra comportamentului turistilor internationali, in schimb efectul acestor atacuri asupra turitstilor interni e mai slab. Conform evidentei Biroului Central de Statistica Israelian, s-a inregistrat o scadere de 60% a turistilor internationali si de doar 10% a turistilor interni, dupa atacurile Al-Aqsa Intifada. n saptamanile de dupa atacurile de la 11 septembrie la New York si Washington, pasagerii au evitat aeroporturile pe masura ce efectele acestor atacuri au avut repercursiuni dincolo de granitele Statelor Unite, cu ramificatii grave pentru multe companii aeriene. La scurt timp dupa 11 septembrie 2001, multe companii aeriene au falimentat. Iesit din comun a fost faptul ca o serie din aceste companii aeriene functionau de zeci de ani, si nu toti erau operatori americani de transport. Aceste atentate, impreuna cu razboaiele din Golf, razboiul din Afganistan si atacurile teroriste din Bali, i-au facut pe actorii din turism sa realizeze cat de importanta este siguranta calatorului si sa se orienteze spre aceasta problema cruciala pentru industrie. Atacurile teroriste de la Londra au avut un efect negativ asupra turismului din Marea Britanie care cheltuieste anual in jur de 15 miliarde de dolari pentru sustinerea acestei industrii.

Londra, pe langa faptul ca este una dintre marile atractii turistice ale lumii, este si un important centru al modei de care profita marile retele de magazine si case de moda din intreaga lume. Dupa atentatele teroriste de la metrou, numarul clientilor din zonele comerciale a scazut cu 27%, iar numarul turistilor s-a redus dramatic, la fel s-a intamplat si in urma atacurilor teroriste din India si a protestului din Thailanda din 2008. O alta problema care desi nu pare, are o importanta deosebita, este siguranta alimentatiei in turism. Chiar daca expertii in turism nu sunt vazuti ca si specialisti in domeniul sigurantei alimentelor, trebuie sa constientizeze faptul ca exista o importanta legatura intre turism si siguranta alimentara. Serviciul de Cercetare al Congresului SUA a publicat o lucrare importanta cu privire la agro-terorism. Acestia au definit agro-terorismul ca o ramura a bioterorismului, in care boli sunt introducse in alimente cu scopul de a crea panica in masa, vatamari fizice sau chiar moarte, si/sau pierderi economice. n economia globala de azi, entitatile din turism importa alimente din toata lumea, ceea ce inseamna ca un atac de agro-terorism, pe un continent poate distruge o industrie a turismului de pe un alt continent. De fapt, siguranta alimentara si siguranta in turism au fost legate, de mai multe decenii. Chiar si studiile superficiale ale industriei alimentare arata ca aceasta e vulnerabila la toate nivelurile (de la prelucrarea pana la livrarea la consumator, alimentele destinate consumului uman si animal trec printr-un numar de maini, masini si procese). Depistarea locului unde mancarea a fost contaminata reprezinta un process dificil, iar atunci cand trebuie sa se faca distinctie intre contaminarea accidentala sau un atac terorist cu scopuri politice, sarcina devine aproape imposibila. Restaurantele sunt vulnerabile si pentru simplul fapt ca reprezinta embleme pentru societatile lor. De exemplu, este aproape imposibil de separat o pizzerie din cultura italiana sau un croissant din cultura franceza. n lumea competitiva a turismului, mancarea joaca un rol din ce in ce mai important. Oamenii cauta nu numai noi experiente alimentare, culinare, dar continua sa ceara o siguranta sporita a alimentelor. n timp ce sigurata alimentara nu poate asigura succesul unei destinatii turistice, bolile provocate de alimentele contaminate pot duce la esecul acesteia. Turismul ofera un model de coexistenta pasnica, toleranta si incurajeza schimburile culturale. Poate acestea reprezinta o parte din motivele pentru care teroristii atenteaza la viata turistilor. Vesnica problema cu terorismul e ca este la fel de imprevizibil ca un uragan si nu putem prevedea cand si unde se vor produce noi atacuri. Oamenii sunt mai precauti atunci cand vine vorba de terorism. Punctele de control sunt mai stricte in toate destinatiile turistice, iar companiile aeriene folosesc cele mai bune tehnologii pentru depistarea neregulilor. Unitatile din industria ospitalitatii si-au imbunatatit standardele de siguranta; prin folosirea unor tehnologii performante, marile hoteluri din intreaga lume incearca sa depisteze problemele legate de securitatea turistilor, dar mai ales incearca sa previna. Cu toate acestea, unitatile de cazare, spatiile publice, nu pot fi tranformate in fortarete. Pentru a asigura siguranta turistilor, statele trebuie sa aiba structuri consolidate, care sa nu permita aparitia dezechilibrelor generate fie de atentate teroriste sau de orice alte fenomene cu efecte devastatoare. Statele trebuie sa adopte o atitudine defensiva, de aparare a intregului sistem (atat cetatenii, cat si turistii) de actiunile pe care structurile teroriste intentioneaza sa le intreprinda in diferite zone ale lumii, sau le-au intreprins deja. De asemenea, statul trebuie sa se implice in combaterea acestui fenomen, in primul rand prin mijloacele societatii civile (mijloace economice si financiare, legislatie, diferite politici, educatie, cultura, etc.) si, la nevoie, prin folosirea fortei. Pe de alta parte, terorismul este considerat o amenintare asimetrica la adresa intregii lumi, asta inseamna ca intreaga lume trebuie sa-si constituie structuri de protectie si de combatere a acestor acte de violenta. Actele teroriste asupra structurilor statale pot fi catalogate drept actiuni anarhiste; anarhismul fiind o doctrina aparuta la sfarsitul secolului XIX, prin care se sustinea faptul ca toate guvernele trebuie desfiintate, iar cooperarea, voluntariatul, si nu puterea, trebuie sa reprezinte principiile de organizare ale societatii. Aceasta miscare isi are originile in incercarea de a gasi o modalitate prin care sa se ofere clasei muncitoare o voce politica in societate. Prima oara s-a realizat o legatura intre anarhism si terorism la inceputul secolului XX cand a avut loc un val de violente cu scopuri politice inspirate din ideile anarhiste, care au fost catalogate drept actiuni de terorism anarhist. Asasinatele de atunci, au creat panica in randul conducatorilor care se temeau de existenta unei conspiratii intenternationale a asa numitilor teroristi anarhisti. De fapt,

niciodata nu a existat asa ceva. nsisi anarhistii sustineau ca nu trebuie sa fie considerati teroristi, si anarhismul nu trebuie asociat cu terorismul. Afirmatiile lor sunt rezonabile: pe de-o parte, majoritatea anarhistilor se impotrivesc, de fapt, folosirii violentei pentu a atinge scopuri politice, iar pe de alta parte, violenta anarhistilor era directionata, era indreptata catre figurile politice, si nu catre civili, asa cum este terorismul. Totusi exista o analogie intre trecut si prezent. Musulmanii sunt deseori vazuti cu un amestec de teama si dispret, la fel cum erau muncitorii in secolul XIX. Luptatorul pentru Jihad are aceleasi sentimenente pentru America, la fel cum anarhistul avea cu privire la burghezie - simbol al arogantei si puterii. Motivele pentru dezvoltarea terorismului si a anarhismului sunt asemanatoare. Musulmanii din intreaga lume sunt uniti printr-un sentiment de neliniste si de criza. Lumea araba pare a fi mai amara, mai cinica, mai creativa decat era in anii 80. Exista un sentiment crescand de solidaritate cu alti musulmani, un sentiment ca Islamul in sine trebuie sa se afirme, ceea ce este normal. Dar acest lucru poate fi un teren fertil pentru o minoritate fanatica. Arma principala a terorismului este omul, omul disperat, sau manipulat, omul care se considera predestinat pentru a indeplini o misiune suprema, omul dispus sa se sacrifice si sa sacrifice pe oricine pentru realizarea unei sarcini considerate sacre. Terorismul e partea malefica , partea fanatica dintre noi si, adesea, din noi; e setea de razbunare, obsesia pentru putere, dorinta de a pedepsi si de a purifica prin crime si distrugere, e un fenomen specific mediului uman (doar o fiinta bolnava are placerea sadica de a teroriza). Nu stiu daca terorismul va putea fi eradicat, cred ca va exista mereu sub o forma sau alta. Cert este faptul ca omenirea trebuie sa-i limiteze efectele, sa analizeze profund fenomenul, sa-i distruga structurile si sa se protejeze impotriva unor atentate devastatoare.

S-ar putea să vă placă și