P. 1
Dimensionare Si Alegere Echipamente C.T.

Dimensionare Si Alegere Echipamente C.T.

|Views: 222|Likes:
Published by Talianu Iulia

More info:

Published by: Talianu Iulia on May 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/26/2013

pdf

text

original

DIMENSIONAREA SI ALEGEREA ECHIPAMENTELOR DIN CENTRALA TERMICA 1.

Cazane Se porneste de la necesarul de caldura, stabilit asa cum s-a prezentat intr-un curs anterior, puterea totala necesara fiind: QT = Qinc + Qacm [ kw ] In care : Qinc = necesarul de caldura pentru incalzire Qacm = necesarul de caldura pentru preparat a.c.m. Este recomandabil ca puterea totala necesara sa fie suplimentata cu 5 ÷ 10 % pentru a compensa o oarecare depreciere in timp a performantelor cazanelor (oricat de atent ar fi exploatate, sunt totusi inerente usoare depuneri pe suprafetele de schimb atat pe partea de apa cat si pe traseul gazaelor arse ). Ca exemplu, vezi graficul 1.28, anexat. Q = ( 1,05 ÷ 1,10) ⋅QT [ kw ] Cazanele ( sau grupuri termice ) se aleg din catalog astfel incat suma puterilor termice ale acestora sa fie egala sau foarte apropiata de puterea totala necesara (Q) Sunt de facut urmatoarele precizari: −la puteri de pana la 100 kw se prevede un singur cazan (sau grup termic) −la puteri totale de peste 100 kw, normativul Ι - 13, pentru proiectare si executia instalatiilor de incalzire, recomanda sa se prevada cel putin doua cazane; Alte considerente ce se au in vedere la alegerea cazanelor: − presiune de lucru (in functie de inaltimea cladirii): − gabaritele, in functie de locul de montaj si spatiile de trecere ( la blocurile de locuit existente, aceste spatii de trecere sunt in general destul de inguste ) − preferintele beneficiarilor (fonta sau otel, nivel tehnologic, produse ale unui producator preferat, etc.) − posibilitatile financiare ale beneficiarului 2.ARZATOARE Alegera corecta a unui arzator impune sa se tina seama de mai multi factori: a) puterea termica la focarul cazanului; b) contrapresiunea in focar; c) tipurile si caracteristicile geometrice ale cazanului, in special ale focarului si usii frontale, pa care se monta arzatorul; d) ce combustibil se va folosi e) tipul de reglaj al arderii f) presiunea minima de alimentare (la cele pe GN) g) altitudinea localitatii unde se monteaza

= caldura latenta de vaporizare [ kw/ kg. Uneori fabricantii indica direct in fisele tehnice ale cazanelor puterea termica la focar. 0C] Tv = temperatura aburului la presiunea de furnizare [ 0C ] (se extrage din tabele de abur saturat) Ta = temperatura apei de alimentare a cazanului [ 0C ] Clat. In acest caz. . in care caz se calculaza puterea la focar cu formula : p foc = Putil η [kw] Daca nu se indica randamentul. puterea termica la focar se calculeaza astfel: Putil [kw] 0.90 Deci: p foc = Situatia este putin diferita in cazul unui cazan de abur. fara a face o eroare semnificativa: η =0. fabricantii indica la astfel de cazane numai debitul de abur ( in kg/h sau t/h ) si randamentul.vap η [kw] in care: Gv = debitul de abur in [kg/sec] Cp = caldura specifica a apei [kw/kg. ] η = randamentul b) contrapresiunea in focar In fapt reprezinta pierderile de presiune pe traseul gazelor arse. iar ultimii doi sunt impusi de insasi constructia arzatoarelor. Aceasta valoare trebuie sa se regaseasca in fisa tehnica a cazanului.90 Pfoc = G v ⋅ C p (Tv − T A ) + G v ⋅ C lat . a) puterea termica la focarul cazanului Este evident ca puterea arzatorului trebuie sa acopere atat puterea utila a cazanului cat si pierderile acestuia. pe care trebuie sa le compenseze ventilatorul arzatorului. Alteori indica numai puterea utila si randamentul acestuia. Vom analiza pe rand cele sapte criterii enumerate mai sus.Dupa cum se observa.vap. aceasta find puterea necesara a arzatorului. De regula. il putem considera. urmatorii doi sunt impusi de beneficiar si proiecant. primii trei factori sunt caracteristici ale cazanului (se obtin din prospectul cazanului).

desi nu este lipsit de importanta . la care pierderile de presiune din cazan sunt preluate de tirajul cosului de fum. unde economia de combustibil este semnificativa. la Predeal este cu 8-9% mai mica decat cea de catalog).cunoscand faptul ca flacara nu trebuie sa loveasca peretii sau fundul focarului (ardere incompleta si socuri termice excesiv de mari asupra focarului) Lungimea capului de ardere: la cazanele cu trei drumuri de gaze. Sunt doua posibilitati de solutionare: . dar costul de investii este mai mare (arzatoare mai scumpe). Problema se pune in special la puterile mari. d) tipul combustibilului Este indicat de beneficiar si tine in general de limitari care ii sunt impuse si acestuia de posibilitatile de asigurare a unui anume tip de combustibil. iar presiunea furnizata de ventilatorul arzatorului devine mai mica decat cea de catalog. f) presiunea minima de alimentare Se pune numai la arzatoarele de gaze naturale si determina alegerea rampei de gaz. capul de ardere trebuie sa penetreze dincolo de planul placii tubulare pe care sunt sudate tevile si focarul. capul de ardere este suficient sa depaseasca fata interioara a usii frontale (pe care este montat arzatorul). Desigur. e) tipul de reglaj al arderii Il indica de regula proiectantul. In mod normal . special calculat in acest scop. Cu cat presiunea este mai redusa. care a obtinut-o de la furnizorul de gaze. diametru) fata de cele ale focarului. Aici trebuie identificata varianta cea mai buna. si nu de ventilatorul arzatorului. Prin urmare scade si puterea furnizata de acesta (de ex. c) tipul si caracteristicile geometrice ale cazanului Prezinta interes pentru a stabili cu ce fel de cap de ardere va fi echipat arzatorul (standard sau lung) si pentru verificarea dimensiunilor flacarii (lungime.. Trebuie sa ne fie precizata de beneficiar sau proiectant. dar daca aceste date lipsesc din fisa tehnica.Atentie la cazanele cu focar in depresiune. se poate considera adancimea de penetrare in interiorul tubului focar egala cu 20 ÷ 25% din distanta de la fata exterioara a usii frontale pana la planul placii tubulare. fabricantul ar trebui sa identifice aceasta adancime de penetrare (el face teste in acest sens). Este insa stiut ca odata cu cresterea altitudinii aerul este mai rarefiat. la cazanele cu doua drumuri de gaze (cu flacara intoarsa in focar). g) altitudinea localitatii Este un criteriu de multe ori neglijat. in urma discutiilor sale cu beneficiarul si ar trebui sa fie rezultatul unei comparatii cost –beneficiu. un tip de reglaj care sa permita adaptarea cat mai buna a puterii furnizate fata de cea ceruta conduce la cost de exploatare mai redus economii de combustibil) . Datele de identificare ale arzatoarelor sunt stabilite si indicate in cataloagele furnizorillor pentru altitudinea de 100 m deasupra nivelului marii si temperatura aerului de +20 0C. cu atat rampa va avea diametru mai mare si va fi mai scumpa.

932 800 0.898 1200 0. fara a tine seama de altitudine.- fie diminuarea de putere este acceptata (instalatiile au fost dimensionate cu rezerva mare) si atunci se alege arzatorul ca atare din catalog.910 1000 0.00 200 0.m.815 2000 0. Se verifica corectitudinea dezvoltarii flacarii in focar.878 1400 0. fie se recalculeza puterea necesara a arzatorului. Exemple de grafice putere -contrapresiune pentru arzatoare UNIGAS: .944 700 0.955 600 0.856 1600 0. formula de calcul find: p arz = p foc F [kw] unde : Parz = puterea necesara a arzatorului F = factor de corectie In tabelul urmator se dau factorii de corectie fata de altitudine (am considerat ca in centrala termica temperatura este in jur de 20 0C.836 1800 0. alegerea tipului de arzator se face folosind graficele putere -contrapresiune din catalogul furnizorului.013 100 1.989 300 0.966 500 0.794 Cunoscand datele si conditiile prezentate.asa ca am neglijat influenta acesteia): Altitudine (md. In functie de tipul de cazan se stabileste tipul de cap de ardere.n.978 400 0. urmand a se alege un arzator mai mare.) F 0 1.921 900 0.

dar este supradimensionata si scumpeste inutil oferta. minima (mbar) Pres. (punct de alegere B). arzatorul fiind prea mare fata de ce trebuie si evident prea scump. De exempu daca avem nevoie de un arzator cu puterea de 400 kw pentru o contra presiune de 5 mbar. In cazul ca se dispune de programul de alegere al furnizorului . Este evident ca alegerea unui P 65 M… este proasta. Este buna rampa Dn 80. maxima (mbar) .Zona I este cea recomandata pentru alegerea corecta a unui arzator iar zona III contraindicata. se anexeaza doua grafice (dupa manualul tehnic RIELLO). in practica vom cauta in documentatia tehnica a furnizorului care este presiunea minima de alimentare pentru fiecare diametru de rampa ce poate echipa un anume arzator. vom cauta in Manualul de instalare utilizare. Din acest motiv. In principiu. etc.putem obtine acest lucru cu un P 45 M … (punct de alegere A) sau cu un P 65 M …. calculele sunt ceva mai complexe si trebuie sa se dispuna de date precise asupra componentelor rampei. multiblocuri. filtre. este necesar ca suma tuturor pierderilor de presiune plus contrapresiunea din focar sa nu depaseasca presiunea minima de alimentare cu gaz a arzatorului. In ceea ce priveste alegerea rampei de gaz. Daca.am ales un arzator UNIGAS P 91 M…. in care se pot citi Pres. si intretinere unde gasim: Rampa Dn 50 115 500 Rampa Dn 65 60 200 Rampa Dn 80 40 200 Rampa Dn100 28 200 Este evident ca nu putem alege rampele Dn 50 Dn 65. iar presiunea minima in reteaua de gaze este de 50 mbar. In sfarsit . care nu intotdeauna ne stau la indemana (grafice cu pierderi de presiune in vane. Din punct de vedere tehnic este buna si Dn 100. acesta indica direct presiunea minima necesara de alimentare cu gaz a arzatorului respectiv. pentru a verifica caracteristicile geometrice ale flacarii in raport cu cele ale focarului.). spre exemplu. cap de ardere.

De aceea se va aproxima considerand cate 15 ÷ 18 l pentru fiecare kw. Pe baza acestui necesar se aleg din catalog boilerele potrivite (sau apelam la calculator ).5 + 1.5 bar. Capacitatea mare de productie a.0 + 1. iar cea de tarare a supapelor de siguranta este 5. in formula de calcul a volumului vasului de expansiune vom introduce : Pi = 1. proiecantii de cazane tinand seama de felul in care se dezvolta flacara in focarele pe care le concep. Vase de expansiune Trebuie sa fie capabile a prelua suplimentul de volum creat prin dilatarea apei in timpul incalzirii pana la temperatura de regim. dar superior valorii V calculate. Schimbatoare de caldura.5 bar Pt = 5. atunci arzatorul este corespunzator.0 = 2. 3. Deci la valoarea presiunii relative (manometrice) se adaoga valoarea presiunii atmosferice (~ 1. Putem avea doua situatii diferite .0 =6.m. mai cu seama atunci cand avem de asigurat debite mari de apa calda .0 bar (de regula. In general. daca presiunea de pregonfare este 1. aceasta este egala cu presiunea de regim a cazanelor). Volumul suplimentar datorat dilatarii este: V a = e ⋅C [l] Unde : e = coeficientul de dilatare C = continutul total de apa din instalatie Pentru situatia uzuala in care cazanele functioneza cu temperatura pe tur la 95 0C. face din schimbatorul de caldura cu placi o solutie foarte buna. din acest punct de vedere nu prea intalnim surprize. raportata la gabaritele foarte reduse.0 bar). coeficientul de dilatare e =0. Acumulatoare a. Daca aceste dimensiuni sunt mai mici decat cele ale focarului. Volumul total al vasului de expansiune se calculeaza cu formula: Va [l] V= Pi 1− Pt in care: V = volumul vasului de expansiune Pi =presiunea de pregonflare Pt =presiunea de tarare a supapei de siguranta Din catalog se alege vasul cel mai apropiat.m. Atentie! Valorile pi si pt sunt presiuni absolute. . Boilere Intr-un curs anterior am vazut cum se calculeaza necesarul maxim orar de apa calda menajera.0324. Asupra cantitatii totale de apa din instalatie de regula nu avem date. 5.c.c.lungimea si diametrul flacarii in functie de puterea termica a arzatorului. Astfel.0 bar 4.

6. m. In acest caz : alegem un rezervor de acumulare (sau mai multe. Pentru alegerea schimbatoarelor de caldura se foloseste programul de calcul al furnizorului. sursa de caldura (cazane arzatoare) se dimensioneaza tot pentru necesarul maxim orar. plecand de la premiza ca un varf de consum (cand se cere debitul maxim orar) dureaza aroximativ doua ore. unde consumul este relativ constant pe durata unui schimb). b) sistemul de acumulare Este sistemul cel mai raspandit si prezinta o seama de avantaje : acopera varfurile de consum cu apa calda din acumulator. fara a face o eroare grosolana. Se constata: cele doua ore de consum maxim se acopera integral(1/2 din schimbator si 1/2 din acumulator). preparata intr-o perioada anterioara. dimensionarea schimbatorului nu se mai face la debitul maxim. cand consumul era redus. dimensionam schimbatorului de caldura la ½ din necesarul maxim orar. c. Evident. a caror utilizare este foarte simpla si rapida. (Demonstratie). Putem simplifica mult acest lucru. Dispunem de programe de alegere ZILMET si VAREM. si necesarul de caldura va fi tot maxim orar. schimbatorul este pe jumatate fata de sistemul instantaneu se diminueaza si necesarul de caldura orar . dupa caz) cu volumul egal cu necesarul maxim orar de a. sursa de caldura nu mai trebuie sa asigure necesarul maxim orar ci unul mai redus corespunzator schimbatorului Un calcul riguros pentru dimensionarea acumulatorului este destul de laborios. un proces tehnologic. Acest sistem este rational pentru consumatori la care fluctuatiile de debit orar sunt relativ mici (de ex. In consecinta. Butelia de echilibru Diametrul racordurilor este : . deci va fi mai mic .cazane si arzatoare mai mici.a) sistem instantaneu (fara acumulare) Schimbatorul de caldura se dimensioneaza la debitul maxim orar.

. in (kW) 7. fara a fi nevoiti sa schimbam pompa . Pcaz → suma puterilor cazanelor ce se racordeaza la butelie . A – punctul de functionare al unei pompe cu debitul Dp si inaltimea de pompare Hp Recomandari : nu se aleg pompe cu punctul de functionare situat in zona marcata cu NU.D≥5 Pcaz (mm) Restul dimensiunilor rezulta din desenul de mai sus. Pompe Alegerea unei pompe este. apa] Cu aceasta pereche de valori se examineaza diagramele pe care sunt trasate curbele caracteristice ale pompelor si se identifica pompa care le indeplineste. In aceasta zona pompa functioneaza instabil. in sine o operatiune foarte simpla. pe cat posibil in zona favorabila – randament bun in zona De Evitat randament prost la pompele cu trei trepte de turatie sa se aleaga pompa pe treapta II (curba din mijloc) –da posibilitatea unor adaptari la situatia din teren. prin trecerea pe alta treapta. Este necesar sa cunoastem doi parametri: debitul [mc/h] inaltime de pompare [m col.

In mod normal aceasta se stabileste pe baza pierderilor de presiune calculate de proiectantul care intocmeste proiectul instalatiei de incalzire. In lipsa proiectului. in raport de rolul lor in instalatie: a) pompa de recirculatie cazan (v.H =4 mCA • blocuri cu 4 etaje si 3 ÷ 4 scari ---. cu titlu orientativ. schemele 1.057 Pcaz [mc/h] Pcaz = puterea termica a cazanului in [kw] Inaltimea de pompare se poate lua: H = 2 ÷ 3 mCA c) pompa de circulatie incalzire Debitul pompei se calculeza cu : 0.0143 Pcaz [mc/h] Unde : Pcaz = puterea termica utila a cazanului in [kw] Inaltimea de pompare se poate lua: H = 2 ÷ 3 mCA b) pompa de injectie (v.043Qinc [mc / h] 20 D= Qinc = necesarul de caldura pentru incalzire in [kw] Daca avem mai multe circuite de incalzire. vom examina modul in care se stabilesc valorile D si H pentru pompele din centrala termica. ca in schema 5. blocuri cu pana la 20 de apartamente) – H = 3 mCA • scari de bloc 8 ÷ 10 etaje ----.H = 5 ÷6 mCA • grup de blocuri. . schemele 4 si 5) Debitul se calculeaza cu formula: D = 0.H =4 ÷5 mCA • blocuri cu 8-10 etaje si 2 ÷ 4 scari --.In continuare.2 si 3) Debitul se calculeaza cu formula: D = 0. se pot folosi pentru evaluari preliminare valorile de mai jos: • constructii de mici dimensiuni (ex. cu retele termice intre ele – H = 6 ÷ 8 mCA Aceste valori vor fi insa revizuite dupa elaborarea proiectului pentru eventualele corectii in alegerea pompelor.86 ⋅ Qinc = 0. Problema se complica putin in ceea ce priveste stabilirea inaltimii de pompare. debitul fiecarei pompe se va calcula separat cu Qinc aferent acelui circuit. scari de bloc cu 3÷4 nivele. d) pompa de circulatie agent primar boiler.

m.c.5 [mCA] Unde: ∆pscp = pierderea de presiune in schimbatorul de caldura. in [kw] Inaltimea de pompare se calculeaza cu: H = ∆pboiler + 1.m.m. pe circuitul secundar in [mCA] – din fisa de alegere a shimbatorului.c. Inaltimea de pompare: H = ∆pscp + ∆pvm+ 0.Debitul este indicat de regula de producatorul boilerului in cartea tehnica a acestuia. pentru a fi introdus in formula de calcul se face tind seama ca: 1 mCA = 100 mbar e) pompa circuit primar schimbator de caldura (schema 6) Debitul pompei se calculeaza similar cu cea de la boilere. In instalatiile mari (blocuri. in catalog) Atentie! De regula.c. Transformarea in [mCA]. la sistemul cu acumulare Qacm este jumatate din necesarul maxim orar de caldura. se calculeaza cu formula: D = 0. Daca nu.0 [mCA] Unde : ∆pboiler = pierderea de presiune in serpentina boilerului (in cartea tehnica.c.m. De altfel. preparare a. (P5 in schema 6) Debitul pompei este ½ din necesarul maxim orar de apa calda menajera (din fisa de alegere a schimbatorului de caldura) Inaltimea de pompare: H = ∆pspc + 0. din catalog furnizor. si un H = 4 ÷5 mCA. la alegerea schimbatorului de caldura.m.c. in [mCA] f) pompa acumulator a. . In instalatiile mici nici nu se prevede. (P4 in schemele 1 si 6) Dimensionarea acestei pompe nu este critica. ansambluri de blocuri) este suficienta o pompa cu debitul de 20 ÷ 25 % din debitul orar de a. stabilita de programul de calcul in [mCA] ∆pvm = pierderea de presiune in vana motorizata.043 Qacm [mc/h] Qacm = necesarul de caldura pt. Qacm este necesarul maxim orar de caldura pentru preparare a. in catalog si in cartile tehnice pierderea de presiune in serpentina este data in [mbar]. sau impusa de noi la la alegerea vanei. cu urmatoarele precizari: la sistemul cu preparare instantaneu (fara acumulare). programul de calcul stabileste si debitul de agent termic primar. g) pompa de recirculatie a.5 m ∆pspc = pierderea de presiune in schimbator.

Este evident ca. De asemenea. b) o vana prea mica conduce la viteze ale apei prea mari. pe calculator . din nomogramele date de producator (CAMINI-WIERER in cazul nostru) se afla diametrul interior al cosului. Vane cu 2 si 3 cai pentru reglaj Caracteristica dupa care se aleg din cataloagele furnizorilor este notata kvs (notatie adoptata de toti furnizorii). care reprezinta debitul vanei complet deschisa atunci cand caderea de presiune este de 1. pentru un anume debit de apa cu cat diametrul vanei este mai mare cu atat caderea de presiune pe vana este mai mica Doua precizari sunt necesare: a) o vana prea mare (cu o cadere de presiune foarte mica) nu este buna deoarece deplasari foarte mici ale organului de reglaj (ventil sau sector) conduc la variatii prea mari ala debitului. 9. mai mult decat ar trebui. Caderea de presiune o fixam noi. Se calculeaza kvs : kvs = D ∆p [mc / h] Unde: D = debitul de apa in [mc/h] ∆p = cadere de presiune impusa in [bar] Cu valoarea kvs obtinuta se identifica din catalogul furnizorului diametrul vanei ce se va monta si servomotorul adecvat (il indica furnizorul in documentatia tehnica).0 bar. Debitul de apa este cel cu care am ales pompa din circuitul respectiv. se poate folosi programul de alegere. pierderi mari de presiune (pompa prea mare) si uzura rapida prin eroziunea mecanica a interiorului vanei. Date de intrare: .8. Cosuri de fum puterea cazanelor ce se leaga la cos inaltimea cosului Cu aceste date. in mod obisnuit in plaja 25 ÷ 150 mbar (valorile mai mici la debite mai mici).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->