SIMULAREA COMPORTARII BARAJELOR IN ARC CU PESTE 15 ANI DE EXPLOATARE Ing. Eduard Miheteanu HI Structural Design Conf. dr.ing.

Nicolae Dsclescu Facultatea de Construcii, Universitatea TransilvaniaBraov

REZUMAT: Multe dintre barajele construite in Romnia se afl in exploatare de peste 20 de ani. Apariia unor fenomene neluate in calcul la data proiectrii, a facut necesar o abordare diferita in stabilirea starii de eforturi la baraje. In articol este prezentat o astfel de abordare, prin simularea comportrii barajelor de beton , n arc, Bradior si Tarnia, dupa mai bine de 15 ani de la darea lor in exploatare. ABSTRACT: Age of many dams from Romania is over 20 years old. In the last 10-15 years, some unpredicted phenomenons in design appeared. A new aproach in understaining the stress state in such structures is necessary. An exemple of simulation for downstream tilting for two dams named Bradisor and Tarnita is presented. Cuvinte cheie: baraj de beton in arc,model tridimensional, eforturi in structura. Acumularea n timp a unor nregistrri la aparatele de msur i control instalate la barajele n funciune de mai bine de 15 ani, permite realizarea unor modele de calcul care s justifice fenomenele aprute n decursul exploatrii, fenomene intuite dar greu de calculat apriori, n faza de proiectare. n articolul de fa se prezint rezultatele obinute prin utilizarea unor modele de calcul care se bazeaz pe valorile reale de niveluri n lac i de temperaturi nregistrate la teletermetrele instalate la barajele Brdior i Tarnia n special n perioada 1990 1997. n cazul ambelor baraje s-a urmrit simularea deplasrilor acestora cu suficient precizie pentru a putea stabili ct mai apropiat de realitate eforturile din baraj. Metoda utilizat a fost cea a elementului finit, cu utilizarea elementelor de tip brik cu 8 noduri cu deplasri incompatibile. n cazul barajului Brdior s-a realizat un model clasic i unul cu rosturi. O ncercare de simplificare a modelului, a dus la o variant cu rosturi umplute cu material foarte moale. n cazul barajului Tarnia, eforturile n structur s-au obinut n urma modelrii rosturilor, a simulrii deplasrilor i a contraciei betonului, i pe baza experienei obinute la modelarea barajului Brdior.

1. Scurt prezentare a comportarii Barajului Brdior in perioada 1981-1994

Right bank 1 2 3 4 5 6 7 8 Lc=247 m 9 10 11 23 blocks 12 13 14 15 16 Left bank 17 18 19 20 21- 23 457.00 4.00

Barajul Brdior este situat pe rul Lotru. Este un baraj in arc cu nlimea de 62 m, cu grosimea la coronament de 4.00 m i la baz de 16.00 m (teoretic). La contactul cu fundaia,arcele au o evazare local de 2.00 m. Supravegherea local este asigurat de UHE Motru iar cea general de ISPH Bucureti. Proiectant general este ISPH Bucureti iar Fig.1. Vedere aval si sectiune maestra proprietarul S.C. HIDROELECTRICA S.A. Structura este alcatuit din 23 ploturi i o culee de 23.00 m pe versantul stng. Pentru supravegherea barajului, principalele aparate de masur si control montate sunt: 5 penduli, 54 teletermetre in 8 cmpuri, 73 boluri si 43 cleme dilatometrice, 15 extensometre, 8 elongametre, 26 celule de presiune, 44 reperi de nivelment. Barajul a fost dat in exploatare in anul 1981. Lucrrile de injectare a rosturilor s-au efectuat in perioada 1982-1983. Nivelul normal de retentie in acumulare a fost atins in 28.04.1983 (452,00 mdM). Principalul scop pentru care a fost realizat barajul a fost cel hidroenergetic.
C6 C7 C8 C3 C4 C5 62.00 C1 C2 16.00 Teletermeters Pendulum axis

Betonarea s-a fcut cu beton cu granula maxim de =120 mm si dozaj de 250 kg ciment/m3. Din testele pe cuburi, rezult c rezistena betonului la compresiune era, n perioada betonrii, mai mare de 35 Mpa (Cv=0.132), iar rezistena la intindere este de 2.7 Mpa (Cv=0.12). Betonul a fost ncadrat la clasa 250, in proiect. n fig.1 sunt prezentate caracteristicile principale ale barajului. Barajul a avut o comportare satisfctoare in toata aceast perioada. Inspeciile vizuale periodice, nu au pus in eviden anomalii ale structurii, ale versanilor sau in zona imediat aval de baraj. Masurtorile din perioada 1990-1994 au artat o anumita crestere constanta a deplasrilor spre aval, dar care au fost n corelare cu modul de ncarcare si cu sarcina (fig.2). Baza de date cu masuratori la AMC-uri poate fi considerat cantitativ si calitativ ca una din cele mai bune de la barajele in arc existente in Romnia. Masurtorile sunt efectuate anual de specialitii proprietarului, ISPH S.A. fcnd Fig. 2. Deplasri radiale plot 10 interpretarea comportrii lucrarii .
15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 10/1/88 10/1/89 10/1/90 10/1/91 10/1/92 10/1/93 10/1/94 1/1/88 4/1/88 7/1/88 1/1/89 4/1/89 7/1/89 1/1/90 4/1/90 7/1/90 1/1/91 4/1/91 7/1/91 1/1/92 4/1/92 7/1/92 1/1/93 4/1/93 7/1/93 1/1/94 4/1/94 7/1/94

2. Simularea deplasrilor la barajul Bradior

Tabel 1 Caracteristicile materialelor introduse in model

Pentru verificarea structurii s-a realizat un model E(Mp) (t0/m3) tridimensional de al barajului. S-a utilizat metoda elementului finit folosindu-se elemente tip brick cu 8 noduri cu deplasri Beton 27000 0.17 2.45 0.00001 incompatibile, material omogen si izotrop. Barajul este modelat n seciune pe patru rnduri de elemente pentru a putea introduce temperaturile msurate la teletermetre. SRoca 1 8000 0.2 0 au modelat i supralrgirile amonte si aval ale seciunii barajului. Fundaia s-a discretizat pe o adncime de 3 x Hb Roca 2 5000 0.25 0 si s-a respectat mprirea rocii pe diverse categorii, conform geologiei reactualizate la excavaia barajului. Nu au existat motive de schimbare a parametrilor geotehnici pe parcursul Roca 3 3000 0.3 0 exploatrii, roca din fundaie fiind considerata bun, cu excepia unei zone limitate, pe versantul stng (pe ampriza a doua ploturi de lng culee). S-a realizat coincidena ntre nodurile modelului i punctele de citire ale principalelor intrumente (penduli, teletermetre). Dimensiunile elementelor, de forme paralelipipedice, au fost realizate n aa fel nct n zonele de interes s existe rapoarte ale laturilor mai mici de 1/2 1/3. Modelul respect elementele geometrice ale barajului, aa cum a fost construit. S-a realizat un model clasic si unul cu rosturi. Rosturile dintre blocuri au fost modelate, pentru intreg barajul, cu excepia ploturilor 21 si 22, care nu lucreaz. La partea inferioar, rosturile nu au fost modelate pe cca. 1/6 din Hb , zon care, de regul, nu prezint deschideri nchideri de rosturi. n rosturi s-au introdus elemente de tip special la care s-a pus condiia 2 nedepirii unui efort tangential de 5 daN/cm n ipoteza de baz. Au rezultat 4600 elemente cu 5594 noduri. Caracteristicile materialelor folosite sunt prezentate in tabelul 1.
70 17/02/92
Crest level

70

18/03/91
Crest level

60

60

50

50

Fig. 3. temperaturi masurate la 15/03/1993

40 H (m)

40 H (m)

30

30

0 Temperatura de referinta folosita in calcule este de 9 C, temperatura medie multianuala a amplasamentului.Scopul modelului determinist a fost simularea deplasrilor barajului cu suficient acuratee, pentru a putea privi cu incredere eforturile din baraj. Simularea contraciei betonului din baraj s-a facut de regula, prin introducerea unui oc termic de 30 50C pe modelele clasice. Acest lucru duce ns la apariia unor eforturi suplimentare, mai greu de controlat cantitativ si calitativ, chiar de ctre ingineri cu experient.

20

20

10

Measured Computed Downstream

10
Measured Computed

0 -20 -10 displacement in mm 0

0 -15 -10 -5 0 Displacement in mm

Fig. 4. Plot10 Deplasari calculate si masurate

1/1/95

3. Ipoteze de calcul si rezultate obinute

Sarcinile de calcul ale barajului au fost: presiunea apei in lac pentru cota citit, greutate proprie beton i temperaturile msurate la teletermetre. Cota apei in lac si temperaturile din beton au fost cele msurate la datele calendaristice respective. Temperaturile din nodurile elementelor, pe grosimea barajului, coincid cu valorile din diagramele nregistrate de teletermetre. In fig.3 sunt prezentate temperaturile citite la data 03/15/1993, pentru care s-a rulat unul din exemple. ntre sectiuni, temperaturile variaza linear. Pe conturul barajului valorile temperaturii in beton s-au corelat cu citirile la teletermetrele de control existente. Pentru calarea modelului s-au corelat deschiderile rosturilor, de fapt suma lor la coronament, cu valorile de contracie curgere ale betonului ce rezult din normele in vigoare in Romnia si care se ncadreaza in valorile medii citite la extensometre. Dupa mai multe ncercri, s-a stabilit valoarea de 0,024 m ca fiind suma rosturilor la coronament. Aceasta este de fapt scurtarea arcului de coronament. n figura 4 se prezint valorile deplasrilor calculate fa cele nregistrate, in plotul 10, pentru un modelul cu rosturi, cu aceeai discretizare i parametri ai materialelor ca la cel clasic. Eroarea medie ntre calcule si citiri este de 3% pentru deplasarea maxim la coronament n plotul central (plot 10). Diferena ntre modele este nesemnificativ. S-a considerat c eroarea este acceptabil i, ca urmare, eforturile structurii au un grad de ncredere suficient de mare. Dup mai multe ncercari, pentru niveluri in lac i valori de temperatur in seciuni identice, la modelul cu rosturi s-a constatat c pentru o 0 rcire de 3 C se obin deplasrile msurate cu aceeai eroare de 3%. S-a pstrat pentru restul calculelor rcirea de 30C care a fost introdus in calcule prin Tref. = 120C pentru modelul far rosturi. Comparativ, cele doua modele dau aproximativ aceeai eroare ntre valorile msurate si cele calculate. In privina eforturilor, diferenele apar in special calitativ, modelul cu rosturi artnd clar efectul ploturilor independente. n rosturi s-au obinut eforturi maxime tangentiale de 5 daN/cm2, dup cum s-a pus conditia la model. n fig. 5 sunt prezentate deplasarile calculate si incadrarea lor pe diagrama deplasarilor totale nregistrate la pendulii din plotul 10. Coincidena valorilor este neateptat de mare i poate fi justificat prin acurateea modelului dar si prin corectitudinea datelor msurate de beneficiar. In acest sens, o importan deosebit a avut-o msurarea elementelor principale (temperaturi i deplasri la penduli) n intervalul de timp n care una din variabile nu s-a modificat, dei supravegherea nu era nca automatizat la data cnd s-au efectuat calculele.
10 upstream 5

-5 mm -10 -15 -20 downstream -25 1/5/1990 3/5/1990 5/5/1990 7/5/1990 9/5/1990 1/5/1991 3/5/1991 5/5/1991 7/5/1991 9/5/1991 1/5/1992 3/5/1992 5/5/1992 7/5/1992 9/5/1992 1/5/1993 3/5/1993 5/5/1993 7/5/1993 9/5/1993 1/5/1994 3/5/1994 5/5/1994 7/5/1994 11/5/1990 11/5/1991 11/5/1992 11/5/1993 9/5/1994 11/5/1994

Measured Computed

Fig. 5. Valori calculate ale deplasrilor, pentru plotul 10

Model cu rosturi Joints

D/S maximum stress Eforturi maxime aval

Model clasic Classic

03/07/94 G+Ph+T

D/S vertical stress Eforturi verticale aval

U/S maximum Eforturi maximestress amonte

U/S vertical stress Eforturi verticale amonte

D/S minimum stress Eforturi minime aval

Static

Dinamic G+Ph 3/07/94 first mode T=0.392 Modul 1 T=0.392 U/S maximum stress Eforturi maxime amonte

Eforturi maxime aval

Fig.6 Eforturi comparative intre modele

Eforturile calculate sunt destul de apropiate in ambele modele. Pe faa amonte ns, eforturile de ntindere se reduc cu 40% pentru varianta cu rosturi. Mai important este ns diferena calitativ dintre modele, n cea cu rosturi aprnd comportarea nelinear geometric. n fig.6 sunt prezentate comparativ eforturile pentru cele 2 variante de discretizare pentru Tof/m2 data 03/07/94. classic Rezultatele modelului cu rosturi arata ruperea joints eforturilor la rosturi. Distribuia calitativ se schimb.Valorile maxime nu sunt semnificative n cazul de fa (baraj cu eforturi mici). In general, distribuia nou este favorabil, cu diminuarea zonelor ntinse. Fig.7. Primele 10 moduri de vibrare Forma si distribuia eforturilor este mai apropiat intuitiv de realitate fa de situaia modelului clasic. n fig.7 sunt prezentate comparativ modurile proprii de vibraie pentru cele 2 variante n ipoteza lacului gol. Apar diferene substaniale (de 0.293 pentru model clasic si 0.392 pentru model cu rosturi, pentru modul 1 de exemplu). In fig.8 este prezentat starea de eforturi maxime in elementele din rosturi. Eforturile n elementele 2 speciale de rost au valori sub 5 daN/cm .si reprezint sub 10% din valoarea eforturilor maxime ale barajului. O ncercare de simplificare a modelului, a dus la o variant cu rosturi umplute cu material foarte moale, din brick-uri cu 8 noduri, deformate. Pentru caracteristicile materialului s-au facut ncercari pn s-au obinut eforturi in rost de maxim 5 daN/cm2, similare cu cele din elementele speciale de rost. S-a constatat ca brick-urile deformate care s-au introdus nu au modificat calitativ si cantitativ eforturile din structur. Cu verificarile necesare, acest fapt poate conduce la scaderea complexitii modelelor uzual folosite, utilizandu-se programe simple de tip SAP, cu timp de rulare de cca. 10 minute. n figura 9 sunt prezentate eforturile maxime n seciunea central.
T(s) 0.350 0.300 0.250 0.200 0.150 0.100 0.050 mode nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Fig. 8 Eforturi in elementele de rost Fig.9 Eforturi maxime in sectiunea centrala

4. Barajul Tarnia
Barajul Tarnia se afl pe rul Someul Cald. Este un baraj in arc cu H=97.00 m, cu grosimea la creast de 4.00 m si de 11.00 m n fundatie. La piciorul aval al barajului se afl centrala, desprit de acesta prin rost. Barajul are 20 de ploturi. Scopul realizarii barajului este de producerea energiei electrice. Injectarea rosturilor sa facut in 1974 si 1975. Reinjectarea s-a efectuat in martie 1978. Umplerea lacului a nceput in 1974 i nivelul maxim (521.50 mdM ) a fost atins in 1978. Terenul de fundaie este alctuit din roci bune de tipul amfibolitelor i isturi amfibolitice de bun si foarte bun calitate. Echipamentul de supraveghere este alcatuit din: 3 penduli, 40 boluri deformetrice, 3 penduli, 62 teletermetre, 26 celule de presiune, 6 rockmetre, 27 reperi de nivelment, 27 cleme dilatometrice. Betonarea s-a fcut cu beton B250 cu granula maxim 120 mm si cu dozaj de 250 kg 3 ciment/m . Rezistenele pe cuburi din beton cu latura de 30 cm au fost: Rc90= 330-350 daN/cm2, P8, Rt=24-26 daN/cm2, Rtb= 42-50 daN/cm2(din ncovoiere). Rezistena medie la compresiune a fost : R=351 daN/cm2. Coeficienii de variatie (cv) au fost cuprini ntre 0.105 i 0.11. Comportarea barajului a fost normal, roca fundaiei nu a prezentat fenomene de alterare, crpturi sau deschideri de fisuri. ncepind cu 1992, totui, o crestere a deplasrilor spre aval, la cota coronamentul, a nceput sa fie Fig. 10. Vedere aval model si sectiune maestra nregistrat, pentru condiii identice de exploatare. Dac pn in 1991, deplasarile maxime ale barajului erau de 32 mm, acestea au crescut la 38 mm (2mm/1.33
Right bank 19 Left bank 5 4 20 18 17 16 15 14 13 12 11 10 9 8 7 6
4.00 525.00

97.00 m

16.00

Teletermeters (7 in section)

Pendulum axis

an) spre aval. A aprut, totodat, i o uoar deplasare spre versantul stng, de 1.5 mm. ncepind din 1980, pe paramentul aval a aprut o fisuratie fin care nu a evoluat in timp. Pe faa aval, lng versani, au aprut 3 crpturi transversale la 45. Creterea deplasrilor spre aval a continuat in anii urmatori. ajungnd la 64 apoi la 71 mm.

5. Diagnoza barajului Tarnia.

Intre 1995 i 1997 s-au desfurat campanii de studii privind comportarea barajului printre care: studii privind calitatea betonului pe carote extrase din paramentul aval si ncercri nedistructive. S-a studiat betonul i din punct de vedere al reaciilor alkali agregate. Toate testele au artat o evoluie normal a betonului in baraj; - studii geologice privind eventuale modificari geomorfologice. Nu s-au evidentiat fenomene negative in ampriza barajului; - s-a urmarit evoluia fisurilor i s-a constatat c nu evolueaz n timp, deschiderea lor fiind de 0.05-0.1 mm n sezonul rece iara adncimea de cca. 40-50 cm, estimata pe baza studiului carotelor. Ca urmare a acestor studii preliminare, a rezultat c principala cauz a aplecrii spre aval a barajului este fenomenul de curgere-contracie a betonului. In conformitate cu normele din ara noastra, deformaia total a betonului acestui baraj atinge 179.81 x 10-6/m in timp ce msuratorile la aparatura montat arat o deformaie medie de 138.5 x 10-6/m cu un maxim de 270 x 10-6 E(Mpa) tg (to)/m3) /m in arcul superior. Tabel 2 Caracteristicile materialelor introduse in model

6. Modelul de calcul si rezultate obinute.

Beton Roca 1 Roca 2

27000 20000 12000

0.17 0.25 0.28

2.45 0 0

0.00001 -

1.3 0.7

Pentru barajul Tarnia s-au efectuat o serie de simulri prin calcule. Toate s-au realizat cu metoda elementului finit, cu elemente tip brick cu 8 noduri. Simularea final a fost fcuta, pe baza experienei de la barajul Bradior, cu modelarea rosturilor n baraj i cu simularea contraciei betonului. Modelul a folosit tot brickuri cu 8 noduri izoparametrice cu deplasri incompatibile. Fundaia a fost prelungit pe 2xHbaraj. Seciunea a fost mparit n 4 rnduri de elemente paralelipipedice cu raportul laturilor sub 3:1. S-a evitat folosirea elementelor distorsionate Upstream Downstream 03/23/1993 la contactul cu fundatia, prin includerea a 2 Eforturi maxime rnduri de elemente regulate n aceast zon.Parametrii de calcul folosii sunt prezentai in tabelul 2. Temperatura de referint folosit a 03/23/93 fost de 9C, media multianuala. Modelul are Aval Amonte 7775 noduri cu 2108 elemente in baraj, 3388 elemente in fundaie si 145 elemente n Eforturi verticale rosturi si crpturi (in stadiul 2 s-au simulat cte o crptur pe fiecare versant). Pentru deschiderea rosturilor, s-a analizat baza de date a msurtorilor existente la bolurile deformetrice. De la punerea sub sarcin pn la ultima injectare, din 1978, variaia sumei deschiderii rosturilor la coronament a fost de 8 mm intre iarna-vara. In perioada Eforturi minime 1978-1995, aceast variaie a fost de 4 mm intre iarna-vara. Diferena de 4 mm n suma deschiderii rosturilor nu a mai fost recuperata. Din aceast mrime, cca. 50% (2 mm) reprezint variaia sumei deschiderii numai in iarna. Dup cteva ncercari,s-a adoptat valoarea de 0.0024m in calcule, ca fiind suma deschiderii rosturilor la barajul Fig. 10. Eforturi pentru 03/23/1993. Tarnita. De fapt, simularea aceastei valoare calculate este echivalent cu reducerii lungimii arcului de la coronament. Valorile curgerii i contraciei sunt identice cu cele prezentate in primul caz. Ca si n cazul barajului Brdior, modelul a fost ncrcat cu presiunea hidrostatica a apei din lac, greutatea proprie a barajului si temperatura din

beton. Greutatea rocii de fundare nu a fost luata in calcul in conformitate cu practica mondiala. Temperaturile introduse s-au luat din diagramele intocmite din citiri, considerind variatii lineare intre citiri (suficient de dese pentru aceasta ipoteza).Intre sectiuni, temperaturile au foat interpolate tot linear. Pe faa aval, temperaturile prezinta o zon cu valori cvasi constante la nivelul centralei. O sinteza a rezultatelor este prezentata in fig. 10 pentru data de 03/23/1993. Se pot observa eforturile mari in treimea mijlocie, pe versant, in zona de apariie a crpturilor. In dreptul rosturilor, eforturile au discontinuitai n special in zona centrala a feelor, acolo unde rosturile lucreaz. Fig. 11. Plotul 11 Deplasari masurate-calculate. Deplasrile obinute prin calcule au avut erori sub 5%, fata de cele citite. In general, au fost de interes deplasarile plotului 11 pentru comparatii si verificari, acestea fiind cele maxime. In fig.11 este prezentata o comparatie ntre deplasarile calculate si cele citite, pentru plotul amintit.
-10 -20 -30 -40 mm -50 -60 -70 Measured computed -80 3/29/86 8/11/87 12/23/88 5/7/90 9/19/91 1/31/93

7. Concluzii
n cazurile prezentate, s-a urmarit o apropiere a modelului de calcul de valorile reale, citite la aparatura montat n baraje. Acest lucru s-a obinut prin introducerea de valori citite la teletermetre i pentru cota lacului. Simularea scurtrii structurii, cu valori in concordan cu normele din ara,cu cele din literatura internaionala,precum i cu cele rezultate la aparatura montat, a dus la rezultate neasteptat de apropiate de cele msurate. Desigur c tot efortul a avut ca scop o simulare apropiat de realitate, pentru betonul lucrrilor mai vechi 15 ani. Coincidena deplasarilor cu cele msurate, dau un grad de credibilitate ridicat eforturilor prezentate n lucrare, obtinute tot prin calcule. La aceast acuratee, trebuie s adugm domeniul linear elastic al comportrii materialului (asa cum de altfel se pune condiia la proiectare). Comportarea nelinear se reduce numai la comportarea structurii (daca nu inem seama de materialul din rosturi). Dac pentru barajul Bradior eforturile obinute sunt modeste, pentru barajul Tarnia, eforturile obinute sunt in corelare strict cu crpturile existente i justific apariia lor. Marimea eforturilor este evident legat de rigiditatea pe ansamblu a structurii, proiectat dupa uzanele anilor n care s-a proiectat cu metodele avute la dispoziie i cu experiena de atunci. Efectul aplecrii spre aval nu este legat de eforturi ci de scurtarea arcelor, lucru consemnat intuitiv de literatura in domeniu. Ca multe alte modele, desigur c si aceasta, cu introducerea de elemente moi in rosturi si cu limitarea eforturilor de forfecare in acestea la 5 daN/cm2, poate fi criticat. Supoziiile introduse n calcule sunt nsa rezonabile, utilizate si acceptate in literatura internaional. Modelul pe ansamblu este suficient de simplu pentru a fi aplicat uzual, far eforturi si costuri prohibitive. Introducerea rosturilor pe toat lucrarea arat o infuen neateptat din punct de vedere calitativ. Pentru lucrari vechi, metoda justific fenomenele intuite, dar greu de evideniat altfel. Faa de modelele sofisticate promovate tot mai mult de lumea softului modern, aceast simulare reprezinta evident un pas inapoi, spre inginerie. Alte verificari, ca de exemplu deformaiile comparate cu cele din rockmetre i micarea rosturilor au fost la fel de apropiate. Se poate admite c barajele simulate prin aceste modele au dat rezultate clare si cu o acuratee neasteptat, justificnd tehnic comportarea barajelor studiate. Bibliografie [1] Comitetul Naional Romn al Marilor Baraje - Dams in Romania, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti 2000 [2] *** Proceedings Seventh Benchmark Workshop on Numerical Analysis of Dams. Bucharest, 2003 [3] Stabilirea limitelor deterministe de comportare la barajul Tarnia. UTCB Buc. 1994 (prof. D. Stematiu, prof. R.Srghiu ). [3] Analiza i stabilirea modelului de comportament determinist la baraje n arc.Aplicaie la barajul Brdior. ISPH Buc. 1996 (Mihaesteanu Eduard ). [4] Analiza cauzelor si implicatiilor deplasarilor remanente de la barajul Bradisor. HPD Buc.2005 (Mihaesteanu Eduard). [5] Analiza i stabilirea modelului de comportament determinist la baraje n arc.Aplicaie la barajul Tarnia. ISPH Buc. 1990 (Mihaesteanu Eduard)

6/15/94