Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI SECIA ADMINISTRAIE PUBLIC

REFERAT la disciplina
ECONOMIA SECTORULUI PUBLIC

ANALIZA SERVICIULUI PUBLIC DE TRANSPORT N COMUN

CUPRINS: I.Descrierea serviciului 1.Aparitie,dezvoltare,evolutie 2.Situatie nationala, internationala II.Productia serviciului de transport 1.Relatia sector public-sector privat 2.Analiza serviciului de productie, prestatie III Piata serviciului public 1.Repere privind cererea, oferta, concurenta, profitul IV.Imaginea prestatiei publice 1.Incursiune in mixul de marketing 2.Chestionar de analiza V Propuneri pentru ameliorarea prestatiei

I.Descrierea serviciului 1.Aparitie,dezvoltare,evolutie Istoric


1871 :: Se infiinteaza prima "Societate Romana de Tramvaiuri ", pe strazile Bucurestiului vazandu-se primele tramvaie tractate de cai. 1894 :: Se da in folosinta prima linie electrica pentru tramvaie, pe traseul Obor - Cotroceni. 1909 :: Se adopta legea pentru infiintarea "Societatii Comunale pentru constructiunea si exploatarea tramvaielor in Bucuresti" (noua concesiune se va numi S.T.B.). 1921 :: Incepe o noua perioada de dezvoltare a S.T.B., ajungand cea mai importanta societate de transport public din tara. 1923 :: Au fost achizitionate vagoane "THOMPSON - HOUSTON" si 2 convertizoare de 1000kW/unitate de la firma "SIEMENS SCHUCKERT". 1924 :: Ia fiinta primul laborator de psihologie experimentala aplicata din Romania. 1929 :: Inceteaza circulatia tramvaielor cu cai. 1936 :: Societatea obtine exclusivitatea transportului in comun cu tramvaie si autobuze pentru Bucuresti. Bucurestiul avea o suprafata de 31.000 hectare, inclusiv 12 comune suburbane pentru care asigura transportul. Parcul de autobuze era de 392 buc (Renault, Chevrolet si Henschel) functionand pe 22 trasee cu 131 Km cale dubla. 1937 :: Se inaugureaza Policlinica S.T.B. pentru salariatii societatii si familiile lor. In aceasta perioada, S.T.B. avea case de odihna la Techirghiol si Timisul de Sus in exclusivitate pentru salariati si familiile lor. 1948 :: Societatea comunala a tramvaielor din Bucuresti" se transforma in "Intreprinderea de Transport Bucuresti" (I.T.B.), in acea vremea, existand 27 trasee de tramvaie si 24 trasee de autobuze. Numarul salariatilor era de 11000, fiind a doua intreprindere din tara ca numar de angajati, dupa U.D.Resita (22.000 salariati). 1949 :: Se infiinteaza prima linie de troleibuz (Piata Victoriei - Hipodromul Baneasa). 1951 :: Se da in folosinta vagonul de mare capacitate pe 4 osii, realizat in atelierele I.T.B. 1955 :: Se realizeaza in atelierele I.T.B. prototipul troleibuzului romanesc. 1962 :: Se infiinteaza statia de calcul mecanografic si evidenta mecanizata (prelucrare de date) 1963 :: Ia fiinta Dispeceratul Central de Circulatie. 1965 :: Se dezvolta sistemul energetic I.T.B. si incepe constructia primelor substatii cu redresoare de siliciu. 1971 :: Se da in exploatare vagonul dublu articulat V3A, fabricat in Atelierele Centrale I.T.B. In perioada 1972 - 1980 I.T.B. era a patra intreprindere de transport urban din lume sub aspectul marimii parcului de vehicule, al suprafetei deservite si al numarului de salariati. La varf, parcul depasea 2.500 Ab, 800 Tw si 700 Tb, avand 35.000 salariati. 1974 :: Se infiinteaza Oficiul de Calcul ITB, ulterior Centrul de Calcul. 1977 :: Se realizeaza noul model de cale de rulare pentru tramvaie cu sina inglobata in dale de beton. 3

1980 :: Se realizeaza troleibuzul dublu articulat. 1983 :: Se realizeaza prima linie de tramvai peste Podul Grant si se introduce vagonul cu doua posturi de comanda si usi pe ambele parti. 1984 :: Se da in functiune o linie cu 30 de autobuze, la care s-a aplicat sistemul automat de supreveghere si dirijare a traficului, asistat pe calculator. 1985 :: Se construiesc primele tramvaie pentru alte orase (primul lot este pentru Constanta, apoi pentru Ploiesti, Craiova, Brasov). Perioada 1981-1989 a reprezentat un declin pentru transportul urban de suprafata "justificat" la acea vreme prin dezvoltarea transportului public subteran (metrou) si prin criza energetica. 1988 :: Se infiinteaza Dispeceratul electronic, lucrand in timp real.Se fabrica cel de-al 500-lea tramvai V3A.Se realizeaza trenul urban format dintr-un vagon motor si 2 remorci EP/V3A.Apare primul troleibuz echipat cu chopper. 1990 :: Intreprinderea de Transport Bucuresti se transforma in Regia Autonoma de Transport Bucuresti, prin Decizia Primariei Municipiului Bucuresti. Se elaboreaza o noua strategie privind functionarea si dezvoltarea transportului public de suprafata din Bucuresti. Are loc desprinderea unitatilor de taximetre si maxi-taxi de R.A.T.B. 1991 :: Are loc constituirea Uniunii Romane de Transport Public - URTP, al carui membru fondator este si R.A.T.B. 150 de autobuze noi decorate cu reclama CAMEL marcheaza inceputul activitatii de publicitate. Sunt aduse 22 autobuze SAURER din Elvetia care ulterior, in anul 1995, sunt transformate in troleibuze la Uzina de Reparatii R.A.T.B. Sunt aduse 70 autobuze SAVIEM din Franta si date in exploatare pe liniile expres. Policlinica - Spital este preluata de la Ministerul Sanatatii si integrata in R.A.T.B. 1992 :: R.A.T.B. beneficiaza de asistenta tehnica prin programul PHARE, in valoare de 2,3 milioane ECU. 1993 :: Are loc licitatia Bancii Mondiale privind realizarea unui studiu de optimizare a transportului public, in urma careia firma TRANSURB CONSULT din Bruxelles, a elaborat un studiu pentru reorganizarea transportului public in Bucuresti. 1994 :: Primele autobuze moderne DAF intra in dotarea R.A.T.B. 1995 :: Se dau in folosinta primele autobuze SAURER transformate in troleibuze. 1996 :: Se da concurs pentru ocuparea postului de manager al R.A.T.B. si se incheie, astfel, primul contract de management al Consiliul Local al Municipiului Bucuresti. R.A.T.B. intra ca partener in Proiectul CAPTURE, cu finantare de la Comunitatea Europeana, privind cercetarea impactului masurilor fizice menite a promova transportul public. Intra in exploatare sistemul electronic de percepere a taxei de calatorie pe autobuzele expres, utilizand cartele magnetice. Incep lucrarile de constructie la noul sediu. 1997 :: Ianuarie - R.A.T.B. intra ca partener in proiectul de cercetare DANTE, cu finantare de la Comunitatea Europeana. 1998 :: Prin programul international PHARE, Cie Consult impreuna cu R.A.T.B. au realizat un studiu de prefezabilitate pentru transportul public din Municipiul Bucuresti; R.A.T.B. a organizat conferintele finale ale celor doua proiecte europene: DANTE si CAPTURE destinate optimizarii transportului public de suprafata; Firma de consultanta HTA din Olanda a studiat posibilitatea transformarii liniei de tramvai 41 in metrou usor; A inceput implementarea sistemului informatic integrat SAP R/3, printr-un proiect pilot; Se realizeaza prototipul tramvaiului Tatra modernizat; Se construieste substatia electrica de tractiune Grozavesti;

Se modernizeaza autobazele Pipera si Nordului; 1999 :: S-au implinit 90 ani de la infiintarea S.T.B.; Se fabrica cel de al 100-lea tramvai V3A-M la Uzina de Reparatii; Realizarea tramvaiului dublu articulat V2S-T tip Tatra cu doua posturi de conducere; Inaugurarea unei noi linii de tramvai pe Bd. 1 Decembrie 1918 de la Faur-Poarta 4 la Bd. Muncii, in lungime de 3.2 km cale simpla; Darea in exploatare a liniei de tramvai modernizata pe Bd. Dinicu Golescu, Sos. Orhideelor in lungime de 4 km cale simpla si pe strada Dr. Istrate de la autogara Filaret la Bd. Marasesti in lungime de 1.4 km cale simpla; 2000 :: Modernizarea primului vagon de tramvai V3A - 93M cu boghiuri motor; Realizarea unui troleibuz prototip cu podea coborata si actionare in curent alternativ EA 812 cu sasiu MAN si caroserie AUTODROMO; Realizarea unui prototip de autobuz cu podea joasa de sasiu DAF - SB 2 si caroserie din aluminiu tip HESS; Este dat in folosinta Complexul de Sanatate R.A.T.B., a serviciilor de fizioterapie si Kinetoterapie, terapie respiratorie si electroterapie; Intra in exploatare linia de tramvai modernizata pe strada Zetari - Alexandru Anghel in lungime de 3,3 km cale simpla; A fost pusa in functiune substatia electrica de tractiune Grivita - modernizata cu o capacitate de 2 x 2500 Amperi; S-a constituit Sectia 25 Politie pentru Transportul Public; Incepe introducerea sistemului SAP R/3; S-a lansat initiativa R.A.T.B. Plus pe 3 linii - 104, 21 si 86. 2001 :: Dotarea R.A.T.B. cu sisteme de reducere a poluarii GPL (gaz petrol lichefiat); Se extinde utilizarea sistemului SAP R/3; 2002 :: S-a dat in folosinta prima linie de metrou usor din tara pe traseul liniei 41 de tramvaie. Aceasta lucrare face parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 km de linii de tramvaie din sudvestul orasului, printr-o cofinantare asigurata de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, Primaria Municipiului Bucuresti si Banca Europeana de Investitii. 2003 :: Modernizarea liniei de tramvai 32 -Depoul R.A.T.B. Alexandria - P-ta Unirii, parte a proiectului mai amplu de modernizare si reabilitare a zonei de S-V a capitalei. Realizarea si prezentarea publicului a noului tip de tramvai Bucur 1 - V2ST. A fost lansat in Bucuresti serviciul de Car Sharing. 2004 :: A continuat modernizarea si reabilitarea liniei de tramvai 35 pe Bd. Preciziei, Valea Cascadelor, Bd. Timisoara pana la Bd. G-ral Vasile Milea cat si la linia de tramvai 12 pe Sos. Giurgiului si Sos. Viilor; S-au demarat lucrarile de modernizare a depourilor Alexandria si Militari; A avut loc licitatia pentru finalizarea proiectului de introducere a unui nou sistem de tiketizare a transportului public. S-au implinit 80 de ani de la infiintarea laboratorului psihologic, 95 de ani de la infiintarea Societatii de Tramvaie Bucuresti si 110 ani de la lansarea primului vagon electric pe strazile capitalei.

Statistici
Aria servita(kmp) - din care zona urbana Parcul inventar de vehicule - tramvaie - troleibuze - autobuze Numar linii de transport in comun - tramvaie - troleibuze - autobuze Lungimea retelei (km c.d.) - tramvaie - troleibuze - autobuze Lungimea traseelor (km c.d.) - tramvaie - troleibuze - autobuze Numar statii de oprire Numarul de calatori transportati (milioane) Volumul investitiilor (milioane lei) 1811 228 1897 536 277 1084 162 26 19 117 1853 329 155 1368 1885 281 150 1454 2492 458 32

Parc circulant mediu (nr. veh./zi)


Tipul de vehicul Tramvaie (motor) Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(%) u I 2005 u I 2006 354 345 -2.54 212 206 -2.83 840 816 -2.86 1406 1367 -2.77

Lungimea retelei de tramvaie, troleibuze si autobuze (km cale simpla)


Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 337.8 329.2 -2.55 155.3 155.3 0.00 916 1368 49.34 1409.1 1852.5 31.47

Lungimea traseelor de transport in comun (km cale dubla)


Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 254 281 10.63 152 150 -1.32

Autobuze TOTAL

1637 2043

1454 1885

-11.18 -7.73

Rulaj (mil. km.)


Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 12.5 12.4 -0.80 6.5 6.4 -1.54 32.9 29.5 -10.33 51.9 48.3 -6.94

Parcursul mediu realizat zilnic de un vehicul (km veh./zi)


Tipul de vehicul Tramvaie (motor) Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 196.4 199.1 1.37 171.1 172.8 0.99 216.5 199.7 -7.76 584 571.6 -2.12

Oferta de transport-loc. km la 6.5 calatori/m2


Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr u I 2005 2630.02 593.81 2759.19 5983.02 Semestr Diferenta(% u I 2006 ) 2687.65 2.19 622.63 4.85 2626.83 -4.80 5937.11 -0.77

Calatorii (milioane)
Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 232 202 -12.93 52 45 -13.46 232 211 -9.05 516 458 -11.24

Numar mediu zilnic de calatorii (mil)


Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 1.6 1.3 -18.75 0.3 0.3 0.00 1.6 1.4 -12.50

TOTAL

3.5

-14.29

Statii (numar)
Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 559 593 6.08 264 122 -53.79 1642 1777 8.22 2465 2492 1.10

Numarul de linii
Tipul de vehicul Tramvaie Troleibuze Autobuze TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 25 26 4.00 19 19 0.00 130 117 -10.00 174 162 -6.90

Structura parcului inventar de vehicule - tramvaie (nr. veh)


Tipul de vehicul a. Vagoane motor V3A V3A 93 V2A vagon T4R RATHGEBER V2ST b. Remorci RATHGEBER V.2AT TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 519 515 -0.77 24 12 -50.00 297 309 4.04 48 48 0.00 123 123 0.00 23 19 -17.39 2 2 0.00 23 21 -8.70 23 21 -8.70 2 2 0.00 542 536 -1.11

Structura parcului inventar de vehicule - troleibuze (nr. veh)


Tipul de vehicul DAC 217 DAC 212 DAC 117 DAC 317 SAURER DAC 312 E ECS EA E E Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 28 25 -10.71 4 4 0.00 13 8 -38.46 1 1 0.00 17 17 0.00 2 2 0.00

ROCAR 512 E ASTRA 415 T ROCAR 412 EA ROCAR 812 EA DAC 112 E TOTAL

9 200 2 1 8 285

9 200 2 1 8 277

0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 -2.81

Structura parcului inventar de vehicule - autobuze (nr. veh)


Tipul de vehicul DAC 112 UDM DAC 117 UDA IK 4 IKARUS 260 SAVIEM DAF SB 220 ROCAR UL 70 ROCAR U 412 RENAULT TOTAL Semestr Semestr Diferenta(% u I 2005 u I 2006 ) 354 326 -7.91 1 -0 1 -0 177 177 0.00 4 -0 241 241 0.00 5 5 0.00 334 334 0.00 1 1 0.00 1118 1084 -3.04

Legislatie
Calatoria cu mijloacele de transport in comun (tramvaie, autobuze, troleibuze si vehiculele de pe liniile expres) apartinand Regiei Autonome de Transport Bucuresti R.A. se efectueaza in conditiile reglementate prin HOTARAREA CONSILIULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI NR.156/23.08.2001 MODIFICATA SI COMPLETATA PRIN HOTARAREA CONSILIULUI GENERAL AL MUNICIPIULUI BUCURESTI NR. 267/25.09.2003

TARIFE
Tarif integral A) TIP ABONAMENT LUNAR Abonament valabil pe UNA LINIE URBANA Abonament valabil pe DOUA LINII URBANE Abonament valabil pe TOATE LINIILE URBANE Abonament nenominal pentru AGENTII ECONOMICI (decontare prin virament) Lei Noi Lei Tarif redus Lei Noi Lei

25.00 250000 30.00 300000 40.00 400000 80.00 800000

12.50 125000 15.00 150000 20.00 200000 0.00- 0.00

Tarif integral B) TIP ABONAMENT FRACTIONAT Abonament valabil pe TOATE LINIILE URBANE pentru 1 ZI (nenominal) Abonament valabil pe TOATE LINIILE URBANE pentru 7 ZILE (nominal) Abonament valabil pe TOATE LINIILE URBANE pentru 15 ZILE (nominal) Lei Noi 7.00 Lei 70000

Tarif redus Lei Noi Lei

0.00- 0.00

15.00 150000 0.00- 0.00 22.00 220000 0.00- 0.00

Tarif integral Tarif redus C) BILETE Bilet valabil pe LINIILE URBANE - 1 calatorie Bilet pentru AGENTI ECONOMICI(decontare prin virament) Bilet valabil pe LINIILE URBANE - 2 calatorii Bilet pentru liniile preorasenesti 400, 402,404, 434,455 si 466 Lei Noi Lei Lei Noi 0.000.00 0.000.00 0.000.00 0.000.00 0.000.00 Lei -

1.10 11000 1.10 11000 2.20 22000 1.20 12000

Bilet pentru liniile preorasenesti 401,405,406, 407,408, 409, 410, 1.50 15000 414, 417, 418,419, 421, 422, 425,427, 428, 430,431, 432, 433, 439,445, 449,450, 454, 459, 453, 456, 458, 460,461, 471, sau 473. D) CARTELE MAGNETICE Tarif integral Cartele magnetice 2 calatorii (linia 783) 5.00 RON Cartele magnetice 10 calatorii (linia 783) 20.00 RON Cartele magnetice lunare EXPRES 783 70.00 RON E) SUPRATAXA Suprataxa Tarif integral 40.00 RON Tarif redus 0 RON Tarif redus 0 RON 0 RON 0 RON

NOTA : Abonamentele lunare nu sunt valabile pe liniile speciale, liniile EXPRES si liniile de agrement. Abonamentele fractionate sunt valabile numai pe liniile urbane. Liniile urbane au indicativele de la 1 la 399; Liniile preorasenesti de la 400 la 499. Pe linia 783 - Piata Unirii - Otopeni, nu sunt valabile cartelele magnetice folosite pe celelalte

linii EXPRES Cartelele magnetice de 2 si 10 calatorii sunt valabile in perioada inscrisa pe ele, iar abonamentul lunar timp de 30 zile de la data primei validari.

Exista trei zone tarifare, dispuse concentric, diferentiate prin parcurs: ZONA 1 - tarif corespunzator transportului pe liniile urbane; ZONA 2 - tarif corespunzator transportului pe liniile preorasenesti;

10

ZONA 3 - tarif corespunzator transportului pe liniile preorasenesti de lung parcurs (411, 415, 416, 429, 443, 444, 448, 450, 451, 452); Pentru cursele EXPRES cat si pentru cursele de agrement se aplica tarife diferentiate.

Reduceri Beneficiaza de reducerea de tarif cu 50% elevii, studentii si pensionarii (ce nu beneficiaza de gratuitatea transportului in comun). Reducerea se aplica numai in cazul abonamentelor Beneficiaza de gratuitatea transportului in comun: o copii cu varsta mai mica de 7 ani o posesorii unui titlu de transport anual gratuit(veteranii de razboi, handicapati, eroii si urmasii celor raniti sau decedati in revolutia din decembrie 1989)

2.Situatie nationala, internationala Transportul bucurestean, in contradictie cu cel european


In toate metropolele europene, retelele publice de transport deservesc localitatile invecinate. Aria acoperita este impartita in zone, de cele mai multe ori concentrice, iar costul biletului ori al abonamentului este dat de numarul de zone pentru care este valabil. La Paris, de exemplu, exista opt zone concentrice in jurul orasului, in timp ce la Roma sunt sase zone, de la A la F, A fiind Roma, iar restul, zone situate in regiunea Lazio. La Atena, reteaua de metrou functioneaza pe teritoriul mai multor localitati, printre care si Pireu. In cele mai multe cazuri, un singur bilet poate fi folosit pe toate mijloacele de transport (autobuz, tramvai, troleibuz, metrou, tren), fie pe un traseu prestabilit (de exemplu, Chitila - Colentina), fie intr-o anumita perioada de timp (de obicei, o ora)

Cum se calatoreste in afara localitatii si a tarii


Pentru deplasarea in afara localitatii, indiferent care este scopul acesteia, se foloseste trenul (41,7%), masina personala (40,8%), autocarul (27,2%) sau alte mijloace de transport (12,1%). Precizam ca in acest caz este vorba de raspuns multiplu. Dintre persoanele care au afirmat ca recurg la alte modalitati de deplasare, 5% au indicat maxi-taxi, iar 2%, microbuzul. In ceea ce priveste calatoriile in strainatate, 16,3% din romani au mentionat ca obisnuiesc sa se deplaseze fie in interes personal, fie in interes de serviciu, avionul (44,4%), autocarul (44%), masina personala (25,7%) si trenul (9,7%) fiind mijloacele de transport cele mai utilizate. Trei sferturi din respondenti s-au declarat multumiti sau foarte multumiti de mijloacele aeriene de transport in comun, in timp ce 2% le-au evaluat negativ. Referitor la calatoriile cu trenul, 23% s-au aratat nemultumiti sau foarte nemultumiti fata de transportul feroviar. Autocarele sunt apreciate de 45% din respondenti si evaluate negativ de 14,1% din acestia.

A.Participarea RATB in proiecte finantate de UE


1. TELLUS (Transport & Environment aLLiance for Urban Sustainability) este un proiect de cercetare si demonstratie, finantat de catre UE in 11

cadrul initiativei CIVITAS, al carui consortiu este format din orasele: Rotterdam (Olanda), Berlin (Germania), Bucuresti (Romania), Gdynia (Polonia) si Goteborg (Suedia). In cadrul proiectului TELLUS se intentioneaza cresterea cotei de piata a transportului public. Obiectivul principal al proiectului TELLUS este demonstrarea importantei transportului public pentru dezvoltarea durabila urbana, prin integrarea politicilor tuturor departamentelor si serviciilor importante din fiecare oras, precum si combinarea acestora cu initiativele partenerilor privati care contribuie la aceste politici, in scopul dezvoltarii unor colaborari mixte, publice-private avantajoase. TELLUS va determina modul in care va fi realizat transferul de experienta intre orase, precum si diseminarea rezultatelor la nivel local, national si european. Proiectul a inceput in februarie 2002 si a durat pana in ianuarie 2006. 2. Proiectul MOSES (MObility SErvices for Urban Sustainability) a fost conceput din dorinta dezvoltarii de noi servicii de mobilitate, pentru reducerea dependentei de automobile scara europeana, fara restrictii de mobilitate si acces. Economiile in dezvoltare din tarile esteuropene se caracterizeaza printr-o crestere rapida a poluarii aerului in zonele urbane, cauzata in mare masura de cresterea numarului de automobile. Car-sharing-ul vine ca o solutie de mobilitate care deja sia dovedit impactul pozitiv asupra calitatii mediului, precum si a stilului de viata. MOSES, ca proiect in derulare in Germania, Marea Britanie, Suedia, Belgia si Italia, va dezvolta instrumentele necesare pentru demararea car-sharing-ului in Bucuresti. Rezultatele proiectului vor fi diseminate si altor state din Europa de Est pentru aplicarea noilor concepte de mobilitate. Proiectul a inceput aprilie 2002 si a durat pana in noiembrie 2004.
3.TOSCA (Technological and Operational Support for Car shAring) a fost un proiect de cercetare in domeniul transportului, finantat de catre Uniunea Europeana in cadrul Programului Cadru 5, si a studiat introducerea conceptului de car sharing1. Scopul proiectului TOSCA a fost promovarea tehnologiilor de varf, insuficient exploatate, precum si implementarea si integrarea conceptului de car sharing, ca un element al serviciilor flexibile (servicii door-to-door). Pentru indeplinirea obiectivelor acestui proiect s-a folosit experienta europeana in acest domeniu. In cadrul acestui proiect, RATB a studiat posibilitatea de introducere a sistemului de car-sharing in Bucuresti, prin efectuarea cercetarii calitative si cantitative, precum si prin realizarea unui studiu de fezabilitate.

4.BESTRANS (BEnchmarking of Energy and EmiSsion Performance in Urban Public TRANSport Operations) este un proiect care doreste sa dezvolte o metodologie de benchmarking intern si extern, in special pentru consumurile energetice si emisiile poluante din cadrul sectorului de transport public urban si sa realizeze un exercitiu de benchmarking la care sa participe operatori de transport public din toata Europa. De asemenea, sinteza rezultatelor exercitiului de benchmarking va deveni o valoroasa unealta promotionala, alaturi de ghidul de benchmarking ce va fi produs la sfirsitul proiectului. 5.CAPTURE (CArs to Public Transport in URban Environment) a fost un proiect de 3 ani finantat de Uniunea Europeana care a evaluat introducerea a 11 demonstratii destinate efectuarii unui transfer modal (de la automobil la transportul public). Masurile studiate au inclus imbunatatiri ale mobilitatii pe principalele artere precum si schimbari in centrul oraselor. Toate aceste masuri au fost proiectate sa influenteze un transfer modal. La acest proiect au participat operatori de transport public si firme de consultanta in domeniu din Londra, Manchester, Oxford (Anglia), Tampere (Finlanda), Roma, Orvieto (Italia), Copenhaga 12

(Danemarca) si Bucuresti. Rezultatele proiectului au fost prezentate in cadrul Conferintei finale organizate la Bucuresti la care au participat reprezentanti ai operatorilor de transport public din intreaga Europa. 6.Proiectul DANTE (Designs to Avoid the Need to Travel in Europe) a fost un proiect care a durat 18 luni si care a fost condus de un consortiu creat din 6 tari europene. Consortiul a realizat o trecere in revista a datelor de transport la nivel national si local pentru determinarea celor mai recente tendinte in comportamentul de transport, in mod particular identificarea acelor calatorii care sunt cei mai importanti factori in mobilitatea generala, si pentru dezvoltarea unui cadru de evaluare care ar putea furniza informatii decidentilor in domeniul transportului urban si interurban din Europa despre cele mai potrivite strategii pentru reducerea nevoii de deplasare. Cel mai important rezultat al proiectului a fost realizarea unui Ghid de buna practica care a rezumat acele strategii pentru evitarea efectuarii de calatorii.

B. Asigurarea transportului in localitatile limitrofe capitalei


In octombrie 2004, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) a adoptat o hotarare potrivit careia toate cele 66 de trasee de autobuz care faceau legatura intre Capitala si localitati ori obiective economice si turistice din judetele limitrofe urmau sa fie operate de firme private. Printre liniile desfiintate, se numara cele catre localitati care, prin pozitie si activitatea socioeconomica, functioneaza ca niste cartiere ale Bucurestiului - Otopeni, Voluntari, Mogosoaia, Chiajna, PopestiLeordeni, Magurele, Glina, Pantelimon ori Fundeni. Masura a intrat in vigoare la mijlocul lunii iulie 2005, explicatia oficiala fiind ca, prin operarea acestor trasee inter-judetene,RATB incalca legislatia privind transporturile rutiere. Practic, nu municipalitatea este cea care a retras transportul preorasenesc, ci legislatia in vigoare nu permite RATB sa desfasoare aceasta activitate. Daca Autoritatea Rutiera Romana si Consiliul Judetean Ilfov rezolva aceasta problema de legislatie, municipalitatea este pregatita sa reia transportul in trei zile, a spus primarul general Adriean Videanu. De cealalta parte, exista afirmatia cum ca renuntarea la liniile RATB preorasenesti vine in contradictie cu proiectul de transformare a Capitalei si a zonelor limitrofe intr-o metropola occidentala, proiect initiat de parlamentari. Intr-adevar, daca marile aglomeratii urbane occidentale beneficiaza, fara exceptie, de sisteme integrate de transport in comun, care acopera, in unele cazuri, zone situate pana la 100 de kilometri de centrul metropolei, in acest moment nu numai ca reteaua de transport public bucuresteana se opreste la limitele administrative ale orasului, insa exista unele cartiere de la periferia Bucurestiului (Prelungirea Ghencea ori soseaua Garii Catelu, de exemplu), care nu mai sunt deservite acum decat de operatori privati. Si nu este vorba doar de o problema de imagine. Costurile de transport ale navetistilor (fie ei bucuresteni care lucreaza in afara orasului ori ilfoveni care invata ori muncesc in Capitala - circa 160.000 pe zi) au crescut foarte mult: un abonament RATB pe toate liniile costa 300.000 de lei (150.000 de lei pentru elevi si studenti), iar la acesta se adauga acum intre 10.000 si 15.000 de lei pentru o

13

calatorie pe liniile private, adica intre 440.000 si 660.000 de lei pe luna, luand in calcul 22 de zile lucratoare. Pe langa aceasta, a scazut si controlul asupra serviciilor oferite. Microbuzele private nu pleaca de la capat daca nu sunt pline si se poate intampla ca cetatenii sa astepte si 45 de minute in statie. Cat despre bilete, calatorii spun ca nu primesc decat daca cer in mod expres. Evaziunea fiscala este la ea acasa ,unii sefi le cer soferilor sa nu taie prea multe bilete -pe de o parte, isi rotunjeste el veniturile, pe de alta, aduce firmei venituri neimpozabile.

II.Productia serviciului de transport 1.Relatia sector public-sector privat


Regia Autonoma de Transport Bucuresti este o companie cu capital integral de stat, inca neprivatizata. Relatia dintre sectorul public si cel rpivat nu este una de interconditionare. RATB apartine sectorului public. El poate doar oferi servicii mai bune, mai eficiente, in sensul oferirii unor conditii mai bune de calatorit. In cazul unor greve generale sau a unor disfunctionalitati, calatorii,din care unii sunt angajati ai sectorului privat, nu pot ajunge la locul de munca , lucru reflectat in productivitatea muncii zilnice ,influentand astfel sectorul privat in sens negativ. Insa aceasta relationare nu este foarte des intalnita si nici nu prezinta o gravitate foarte mare decat in cazulo unei greve generale de foarte lunga durata. De asemenea, in cazul unei greve, maxi-taxi-urile si taxiurile vor avea foarte mult de castigat deoarece preiau toti calatorii RATB. Mai este cazul reclamelor ce apar pe autobuze. In caz de greva acestora va trebui sa le fie restituite fondurile sau sa le fie acordate reduceri deoarece contractul nu este indeplinit in conditii normale.

2.Analiza serviciului de productie, prestatie


Aproape trei sferturi din oraseni obisnuiesc sa foloseasca mijloacele de transport in comun in interiorul localitatii, rezulta din studiul realizat de compania ISRA Center Marketing Research.Autobuzul este cel mai utilizat vehicul, insa maxi-taxi ocupa primul loc in topul preferintelor. Tinerii si persoanele mai in varsta utilizeaza mijloacele de transport in comun intr-o masura mai mare decat media inregistrata la nivel national, in timp ce numai 61,7% din respondentii cu varsta intre 40 si 49 de ani au afirmat ca recurg la aceasta modalitate de deplasare in interiorul orasului. In cazul asezarilor urbane mari, cu peste 200.000 de locuitori, precum si al Capitalei creste numarul celor care apeleaza la transportul in comun. Facem precizarea ca cercetarea ISRA Center Marketing Research a fost realizata in februarie martie 2006, prin metoda interviului fata in fata pe baza de chestionar, iar esantionul a fost alcatuit din 1.068 de persoane din mediul urban, cu varste intre 20 si 60 de ani. Rezultatele cercetarii arata ca, pentru

14

a se deplasa in interiorul localitatii, orasenii recurg cel mai des la autobuz (46%), maxi-taxi (26%) si tramvai (16,4%). Se observa ca maxi-taxi a castigat mult teren in ultima perioada, fiind folosit de un sfert din locuitorii din mediul urban. Acest mijloc de transport este utilizat indeosebi in Buzau, Galati, Pitesti, Bucuresti si Suceava, in timp ce tramvaiul este folosit intr-o pondere mai mare in Oradea, Arad, Timisoara si de un sfert dintre bucuresteni, constata Alina Dinca, quantitative research manager la ISRA Center Marketing Research. Cu toate ca cei mai multi folosesc autobuzul (46%), doar 26% din respondenti l-au bifat si la capitolul preferinte. In schimb, ponderea celor care prefera sa se deplaseze cu maxi-taxi creste cu cateva procente fata de cei care il utilizeaza efectiv, ceea ce indica o piata in ascensiune pentru acest mijloc de transport. Pentru bucuresteni, metroul ar fi cea mai buna optiune (36%), rezulta din studiul mentionat. Un alt obiectiv al cercetarii l-a constituit determinarea frecventei de utilizare a taxiului in interiorul localitatii. Se constata, astfel, ca un sfert din oraseni apeleaza la acest mijloc de transport o data pe saptamana. Tinerii intre 20 si 29 de ani recurg intr-o masura mai mare la serviciile de taximetrie, fiind mai dispusi sa investeasca pentru confortul lor in timpul deplasarii. Cei intre 30 si 39 de ani utilizeaza mai rar taxiul, probabil si datorita faptului ca ponderea celor care au autoturism personal este mai mare in cazul acestei categorii de varsta. Pentru o cursa cu taxiul, in oras, cel mai mult platesc bucurestenii (aproximativ 11 RON), la polul opus situandu-se locuitorii din Oltenia (4,4 RRON). Pe ansamblu, media calculata indica suma de 6,5 RON pentru o deplasare

III Piata serviciului public 1.Repere privind cererea, oferta, concurenta, profitul
CONCURENTA:"In ziua de 05.01.2005, conform estimarilor pe cele 236 de masini private circulau intre 40 si 50 de mii de oameni. La ultimul control efectuat de Primarie s-au constat deficiente la mai bine de 90% din acestea. Lunar, acestia nu declarau 500-600 mii euro. Sunt bani care ajung direct in buzunarul proprietarilor. Pe de alta parte, patronii firmelor de microbuze acuza primaria ca pune monopol de stat pe transportul in comun si incearca astfel sa-i duca la faliment. Ei acuza de asemenea faptul ca ii izoleaza ca le dau trasee in cartierele marginase, pe stradute secundare si ca structura strazilor nu e de asa natura incat sa circuli in conditii normale. Ei spun ca ar trebui sa fie lasat calatorul sa aleaga intre transportul privat sau cel de stat La ora actuala, 95% din liniile de maxi-taxi se suprapun cu metroul si RATB-ul, in conditiile in care parcul RATB s-a marit cu inca 300 de autobuze, retrase de pe liniile preorasenesti 15

Transportul interjudetean limitrof intre Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov, pe cele 65 de trasee detinute pana nu demult de RATB, se imparte aproape frateste intre actionarii marilor companii. 39%: Cobrescu, Coscodaru, Ghitulescu, Rizea, direct sau indirect, prin relatiile dintre companiile: MILENIUM, ALLEGRO, SNAKE, GAZELA, AMIC, GIFAN, COMANTO, RIDM. 13%: Comusi Ion: C&I. 12%: Stoian: AXI TOURS IZI, S&S. 10%: Nica Sorin: CONDOR, NIKAROM. 26%: altii. 22 de firme asociate in doua asociatii asigura transportul zilnic in comun, cu 9 maxi-taxi, pe ruta Bucuresti (CFR Progresul) - Sat Copaceni, Ilfov. Asociatia-471-B: ANBO SRL, ANELIS - TRANS.COM.IMPEX SRL, BREBENEL IMPEX SRL, DA-REL TRANS SRL, G&S TRANS SRL, I R RAD CO TRANSPORT EXIM SRL, MATRIX IMPEX SRL, MICROTRANS UNIVERS SRL, OVIDIU SI DOREL IMPEX SRL, PEDAL-TRANS SRL, PETRU GIN SRL, PISTOL P.M. IMPEX SRL, ROCEVI IMPEX SRL, ROMTRANSPORT SERVICES SRL; Asociatia-514-B: ALLEGRO MAXI TAXI SA, BETEL SRL, COMANTO 94 SRL, MILLENIUM TRANS IMPEX SRL, N&G ATLAS TRANSPORT SRL, RIDM IMPEX SRL, SNAKE TRANS SRL, VRETAS IMPEX SRL. PROFIT: Regia Autonoma de Transport Bucuresti (RATB) estimeaza ca va inregistra in anul 2006 o cifra de afaceri de 150 mil. euro, in crestere cu 15% fata de anul 2005, ca urmare a investitiilor in infrastructura. "Factorii care vor influenta cresterea de 15% a cifrei de afaceri sunt achizitia a 400 autobuze noi Mercedes Citaro, continuarea modernizarii infrastructurii caii de rulare, preluarea traseelor din zona preoraseneasca si implementarea sistemului integrat de taxare cu cei de la Metrorex", a declarat Mihai Vladarau, sef servicu relatii publice RATB. Regia Autonoma de Transport in Comun Bucuresti (RATB) a castigat din publicitatea pe vehicule, in primele zece luni ale anului 2006, peste trei milioane de lei noi, iar cele mai solicitate linii pentru reclama sunt cele care tranziteaza zona centrala. Potrivit datelor furnizate NewsIn de catre seful Serviciului Relatii -Publice al RATB, Mihai Vladarau, in primele zece luni ale anului 2006, Regia de Transport in Comun a castigat din publicitate suma de 3.350.000 de lei. Cele mai solicitate linii pentru reclama sunt cele centrale sau cele care tranziteaza zona centrala a Capitalei. Astfel, autobuzele 300, 331, 131,783, 335 (care leaga centrul de zona Pietei Presei Libere), 104 ( intre Unirii si Stadionul National) , 368, 168 ( linii care leaga Piata Romana de Drumul Taberei), troleibuzul 69, care circula de la Gara Obor - Universitate - Valea Argesului (Dr. Taberei) si tramvaielele 21, 34, 5 ( care leaga centrul Capitalei de Colentina si Baneasa). Potrivit reprezentantului RATB, Firmele care aleg aleg reclame out door (de tranzit) sunt din foarte multe domenii, insa cel mai des intalnite sunt reclamele pentru unele centre comerciale, pentru posturile de radio comerciale, pentru banci si societati de asigurari sau reclamele la firmele care comercializeaza produse cosmetice sau de uz gospodaresc

16

CEREREA o reprezinta totalitatea locuitorilor capitalei care nu poseda sau nu utilizeaza un mijloc propriu de transport. In special: pensionarii, elevii, studentii, oamenii cu venituri reduse OFERTA este constanta, ea variaza foarte rar, cateodata prin marirea numarului autovehiculelor ca urmare a cresterii cererii

IV.Imaginea prestatiei publice 1.Incursiune in mixul de marketing


RATB (Regia Autonom de Transport Bucureti) este principala companie de transport public de persoane din Bucureti i Judeul Ilfov. Transportul de suprafa n Bucureti este responsabilitatea Regiei Autonome de Transport Bucureti (RATB), i include un sistem extensiv de autobuze, troleibuze, tramvaie i metrouri uoare. Reeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind a patra cea mai mare de pe continent i transportnd 1,7 milioane de pasageri pe zi pe 101 de linii de autobuz, 20 de linii de troleibuz, 30 de linii de tramvai i 3 linii de metrou uor. n schimb, sistemul este deseori foarte ncrcat, fiind frecvent utilizat. Ca i cu metroul, sistemul RATB trece printr-o faz de rennoire, caracterizat prin convertirea liniilor de tramvai n linii de metrou uor, i achiziionarea vehiculelor noi, mai ales pentru autobuze Sistemul RATB de autobuz este cel mai extensiv dintre toate metodele de transport n comun din Bucureti. De fapt, reclamele RATB spun c nimeni nu poate fi mai departe de cinci minute pe jos de la o staie de autobuz. Sunt 101 linii de autobuz, majoritatea servind destinaii din Municipiul Bucureti. Exist, totui, unele rute preoreneti care ofer legturi cu localitile judeului Ilfov.

Promovare: RATB nu are o campanie de publicitate puternica. Singurele metode de promovare a


serviciilor de transport in comun sunt monitoarele cu plasma montate in autovehiculele de transport din dotare. Pe acestea ruleaza clipuri de publicitate la diverse produse, informatii utile dar si promovarea RATB-ului. In alte cai media, RATB nu a realizat nici o campanie. In 1991, Regia Autonoma de Transport Bucuresti a inceput sa practice o activitate larg raspandita in majoritatea marilor orase europene: publicitatea avand ca suport exteriorul mijloacelor de transport in comun. In perioada 1991-1993, desi la inceputuri, activitatea de reclama pe mijloacele de transport in comun a cunoscut o dezvoltare larga, mari concerne multinationale utilizand aceasta medie publicitara, noua si foarte eficienta.

17

Pret: Preturile la calatoriile de suprafata prin autobuz, tramvai sau troleibuz sunt preturi constante
modificate doar dupa lungi perioade de timp si sunt influentate mai ales de cresterea pretului la benzina sau in cazul unor cresteri salariale nesuportate de bugetul statului

Distributie: RATB detine chioscuri in care se vand bilete, se fac abonamente, sau se vand cartele
telefonice, ghid al starzilor din Bucuresti, coperti de legitimatie. Cu toate acestea , nu exista centru de cumparare a biletelor in fiecare statie de autobuz, troleu sau tramvai si de aceea calatorul trebuie sa fie pregatit din timp.

Produs: Parcul de autobuze al RATB, care este ntr-o faz de rennoire, are mai mult de 1000 de
vehicule. Autobuzele vechi DAC, construite n perioada 1987-1993, sunt scoase treptat din uz. n decembrie 2005, RATB a ncheiat un contract pentru 500 de autobuze noi Mercedes Citaro cu podea joas i accessibile pentru persoanele cu disabiliti. Primele 12 autobuze Citaro au fost introduse n iunie 2006, dup care 15 vehicule vor fi livrate n fiecare sptmn n acest moment n Bucureti exist 24 de linii de tramvai n funciune. Parcul de tramvaie este alctuit din tramvaie Rathgeber, Tatra T4R, V2A, V2A-2S, V3A(2 nemodernizate, restul fiind modernizate ca V3A-A3, V3A-H, V3A-93M, V3A-93, V3A-93-2000), V3A2S, vagoane utilitare Ep/V3A (Ep cu boghiuri V3A) si prototipurile de vagoane Tatra modernizate, denumite V2S-T(#3001 i #3002) i V2A-T(#3003-#3006, denumite i Bucur).

2.Chestionar de analiza
1.Ce ati dori sa schimbati la modul de prestare al serviciului de transport in comun? . 2.Sunteti multumiti de starea autovehiculelor? . 3.Soferii vi se par profesionisti sau fac si acte necugetate in trafic in timpul conducerii autovehiculului? .. 4.Ati dori sa fie introduse mai multe masini? .. 5.Chiscurile de procurare a biletelor va sunt accesibile? .. 6.Cat de bine sunteti servit la chioscurile de bilete? 7.Credeti ca sunt neacoperite rute importante din oras? Care? .

18

8.Ati depus vreodata reclamatie pe site-ul RATB sau la sediul Institutiei? Daca da, a fost aceasta solutionata? .. 9.Ce parere aveti despre noul mod de taxare prin cartele magnetice? .. 10. Vi se pare motivat pretul unui bilet sau al unui abonament RATB?

11.Ati luat vreodata amenda? Daca da, ati platit-o? ..

V. Propuneri pentru ameliorarea prestatiei


Aspecte ce ar trebui Imbunatatite Dorintele romanilor vizavi de imbunatatirea serviciilor de transport sunt legate de: siguranta (54,2%), mai putina aglomeratie (53,4%) si preturi mai accesibile (38,1%) De asemenea, conducerea RATB ar trebui sa acorda mai multa importanta: - curateniei existente in autobuze, geamurilor sterse, a podelelor, a usilor etc. - soferii ar trebui sa aiba mai multa prestanta, toti sa poarte uniforme si sa ni se adreseze respectuos - sa suplimenteze numarul de autovehicule pentru a evita aglomeratia - toate autivehiculele sa aiba aer conditionat si boxe pentru ascultarea radioului - sa fie mai multe statii de marcat bilete in fiecare autoveicul

Bibliografie:

1.www.ratb.ro 2.www.capital.ro (http://www.capital.ro/index.php? section=articole&screen=index&id=23557&cauta=autobuz%20ratb.)

19

Articole :Autobuzul - cel mai solicitat, dar nu si favorit : Mijloacele de transport in comun - conserve expirate pe roti : Fratia maxi-taxi tamponeaza nervii calatorilor bucuresteni 3.www.wall-street.ro Afisele de pe autobuze au adus profit de aproape 1 mil. euro pentru RATB 30 Noiembrie 2006 4.www.zf.ro : RATB asteapta afaceri de 150 mil. euro in acest an

20