Sunteți pe pagina 1din 30

Implicarea unui ONG de mediu n gestionarea unei probleme de mediu: Clubul de Ecologie i Turism Montan Albamont

Profesor Coordonator: Tric Carmen Student: Gheorghe Georgiana-Cristina Grupa:1328 Seria: A An: 3

2013

CUPRINS

Capitolul I Prezentarea general a Clubului de Ecologie i Turism Montan Albamont 1.1.Scurt istoric 1.2.Structura organizatoric 1.3.Identificarea i caracterizarea succint a domeniilor n care activeaz ONG-ul de mediu 1.4.Identificarea activitilor aferente domeniilor de aplicare

Capitolul II Comunicarea ntre Clubul de Ecologie i Turism Montan Albamont cu alte categorii de operatori 2.1.Comunicarea ntre ONG-uri de mediu cu alte categorii de operatori 2.2.Analiza comunicrii cu alte ONG-uri

Capitolul III Soluionarea problemei de mediu : Impactul negativ al deeurilor cu rumegu din localitatea cu mare potenial turistic Garda

Capitolul I
Prezentarea general a Clubului de Ecologie i Turism Montan Albamont

1.1.Scurt istoric
Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont (C.E.T.M. Albamont) se defineste ca o organizatie cu activitati concrete, neguvernamentala de mediu, legal constituita, nonprofit, fara caracter politic. Scopul organizaiei este acela de a promova principiile dezvoltrii durabile prin aciuni practice i educaionale, urmrind punerea n valoare a cadrului natural i patrimoniului comunitar din zonele montane ale judeului Alba. Clubul Albamont s-a constituit n 22.02.1980, ca o secie de turism montan pe lng Asociaia Sportiv Constructorul din Alba Iulia, avand ca misiune principala aceea de a face drumetii n muntii Romaniei. n perioada 1980-1990, Albamont a efectuat programe de marcare a traseelor turistice din Munii Trascu, ureanu i Bihor. Tot n aceast perioad a participat la foarte multe concursuri de orientare i drumeie montan i alpinism n Munii Retezat, Apuseni, ureanu, Bucegi, Fgra, Bihor-Vldeasa, Cerna, Dobrogei, Piatra Craiului, Buzu etc. Incepand cu anul 1990 CTM Albamont obine statutul de ONG, prelund i numele de Club de Ecologie, denumirea complet fiind cea de Clubul de Ecologie i Turism Montan Albamont iar n anul 1994 obine calitatea de persoan juridic de la Tribunalul Alba, conform prevederilor Legii 21/1924. Din acel moment clubul s-a preocupat continuu de probleme ecologice grave ale zonei Alba, demarnd in acest sens o serie de activiti de educaie ecologic, campanii de contientizare privind dezastrele ecologice, ntocmirea de baze de date, etc.

Prin programele Environmental Training Project ETP i Environmental Health Project EHP n colaborare cu alte ONG-uri i cu organizaii internaionale, Albamont a desfurat cursuri, seminarii, aciuni pe teren, n special pentru combaterea fenomenelor de poluare n zona Zlatna. Toate acestea au constituit nceputul unei ample campanii mpotriva polurii de la Zlatna, inclusiv cu un mar de la Alba Iulia la Zlatna (38 km).n perioada 1994-1997, n colaborare cu USAID i EPA din SUA, a participat la programul EHP Zlatna, reuind s-i aduc o contribuie important la reducerea plumbemiei copiilor din Zlatna. n anul 2000 i modific statutul conform Ordonanei Guvernamentale nr. 26/2000.

Proiecte derulate de C.E.T.M. Albamont

1.PerPedes XXI Proiect derulat cu ocazia cupei anuale de primvar a Albamontului, cu scopul de a asigura iniierea n practicarea turismului montan, cunoaterea unor zone mai deosebite sau mai puin cunoscute, respectiv implementarea practicrii unui turism montan ecologic. Concursul Per'Pedes s-a desfurat n localitatea Rimetea (depresiunea Trascului) n perioada 27.04 - 01.05.2001. Participante la concurs au fost 15 organizaii reprezentate printrun numr de peste 80 membri. S-au organizat probele de orientare, de regularitate, de prim ajutor, cultural precum i testul teoretic.Majoritatea organizaiilor au participat la toate cele cinci probe dovedindu-i att aptitudinile de montaniarzi ct si cunotinele bogate n domeniile de concurs. Finanator: Regional Environmental Center Romania (DJTS Alba.); Perioada derularii : 27.04 - 01.05.2001 ; Buget: 300 Ron; Coordonator: Anda Enache.

2.Forum 2001 Intrunirea ONG-urilor din judeul Alba n vederea unei mai bune cunoateri, informri i a unei colaborri viitoare la realizarea sau derularea unor proiecte comune. Activitile premergtoare Forum 2001 au nceput din data de 15.10.2001. Astfel, s-au organizat ntlniri la care au participat membrii Albamont, reprezentani ai DJTS Alba i membrii organizaiilor colaboratoare. In acest sens, n cadrul acestor ntlniri s-a stabilit locul de desfurare a Forumului i lista invitailor. Forum 2001 a avut loc n data de 03.11.2001 la Casa Studenilor din Alba Iulia, prima parte a zilei fiind ocupat cu prezentarea unui trg al ONG - urilor (materiale promoionale, poze, reviste editate de ONG - uri, etc.), cele mai frumoase standuri fiind premiate.La Forum 2001 au fost prezeni peste 70 de persoane reprezentani a 24 ONG - uri din judeul Alba, lucrrile acestuia fiind intens mediatizate n presa scris, radio i televiziune, ele fiind prezentate la Forumul Naional al ONG -urilor din ianuarie 2001. Finanator: DJTS Alba; Perioada derulrii: 03.11.2001; Buget: 350 Ron; Coordonator: Anda Enache. 3.PerPedes 2003 In perioada 1-4 Mai 2003 s-a desfasurat in zona Cheile Ampoitei-Cheile Rametului prima etapa a Concursului de Drumetie si Turism Montan PER PEDES 2003. La concurs au participat aproximativ 70 de persoane, din care aproximativ 20 de la Albamont, iar restul de la alte 7 organizatii. Dintre acestia 27 de persoane au participat efectiv la probele de concurs organizati in 9 echipaje a cate 3 membri. Finanator: DJTS Alba; Perioada derulrii: 01.10.2003 04.04.2003; Buget: 780 Ron; Coordonator: Anda Enache.

Finantarea C.E.T.M. Albamont


Principalele surse de finanare ale organizaiei Clubul Ecologic de turism montan Albamont sunt: surse externe aproximativ 80%; surse interne aproximativ 20% (din cotizaii, contribuii, sponsorizri i voluntariat). Beneficiaza astfel de suportul unor fundatii, precum : Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Fundatia pentru o societate deschisa; a unor fonduri provenite de la U.E. : U.E. prin programul ECOS-OUVERTURE, Phare PDP, dar si din partea Bancii Mondiale. Resursele materiale si financiare ale organizatiei consta si in bunuri mobile si imobile, mijloace banesti obtinute din contributiile membrilor, donatii, sponsorizari, subventii, activitati proprii sau orice alte surse prevazute de lege.

1.2.Structura organizatoric

Clubul de Ecologie i Turism Montan Albamont

Adunarea Generala a Membrilor activi

Comisia de Cenzori

Consiliul Director

Presedinte

Vicepresedinte

Birou Executiv

Contabil

Secretar

Membri: Clubul CETM Albamont cuprinde urmtoarele categorii de membri: membri fondatori; membri de onoare; membri activi; membri colaboratori; membri simpatizani.

n cadrul CETM Albamont funcioneaz i o secie de copii ( Grupul MINIALBAMONT - copii pn la 14 ani) i osecie de adolesceni ( Grupul ADO - adolescenii cu vrste ntre 14 - 25 ani). Numrul total al membrilor a ajuns la aproximativ 250, numrul membrilor activi fiind n medie de 35 - 45 persoane. Membrii Asociaiei au urmatoarele drepturi i obligaii: a) s fie alei n Consiliul Director i n Comisia de Cenzori; b) s-i exprime prin vot opiunea fa de proiectele Asociaiei; c) s foloseasc bazele Asociaiei numai n scopul pentru care care a fost nfiinat; d) s participe la toate activitile Asociaiei i s beneficieze de publicaiile acesteia;

e) s respecte Statutul Asociaiei, regulamentele acesteia i hotrrile Consiliului Director; f) s achite cotizaiile potrivit angajamentelor pe care i le-au asumat fa de Asociaie; g) s apere interesele acesteia. Organele de conducere : 1. Adunarea Generala a Membrilor activi este organul de conducere, alcatuit din totalitatea membrilor activi. Competenta: -stabileste strategia si obiectivele generale ale organizatiei; -aproba bugetul de venituri si cheltuieli si situatia financiara anuala; -alege si revoca membrii Consiliului director si Presedintele; - modifica actul constitutiv si statutul; -dizolva si lichideaza organizatia. Adunarea Generala se intruneste cel putin o data pe an, nu mai tirziu de 15 martie. Ea poate fi convocata in sedinte extraordinare prin decizia Consiliului Director Albamont din initiativa proprie si la solicitarea a 1/3 din membrii activi. 2. Consiliul de conducere asigura punerea in executare a hotararilor Adunarii Generale. Componenta sa este numai din membrii Albamont. Atributii: -prezinta Adunarii Generale raportul anual de activitate; - executa bugetului de venituri si cheltuieli, situatia financiara anuala, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor organigramei ; - incheie acte juridice in numele si pe seama organigramei ; - aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei. Consiliul Director Albamont se intruneste cel putin o data la trei luni si ori de cate ori este convocat de presedinte sau de cel putin o treime din membrii sai. Hotararile se valideaza cu majoritate simpla. Consiliul Director va elabora un regulament intern de functionare in termen de 45 de zile de la alegere si va fi facut public in termen de 15 zile.

3. Presedintele:

-reprezinta organizatia in relatiile cu tertii; -coordoneaza activitatea compartimentelor organizatiei; -conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea Generala.
4. Comisia de cenzori:

- verifica modul in care este administrat patrimoniul Albamont; - intocmeste rapoarte si le prezinta Adunarii Generale; - poate participa la sedintele Consiliului Director fara drept de vot; - indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunare Generala.

5. Biroul executiv: a) gestioneaza si administreaza bunurile Albamont; b) asigura coordonarea proiectelor si programelor Albamont aflate in derulare; c) intocmeste lunar pentru Consiliul Director Albamont un raport privind activitatile si situatia financiara.

Clubul CETM Albamont cuprinde urmatoarele categorii de membri: - membri fondatori; membri de onoare; membri activi; membri colaboratori; membri simpatizanti.

Albamont detine un spatiu inchiriat constituit din 2 birouri, amplasat in centrul orasului Alba Iulia, 4 computere, 2 xerox-uri, o camera video, aparat TV, videorecorder, aparat de proiecie diapozitive, retroproiector si mobilier.

De asemenea, incepand cu anul 2004, Clubul de Ecologie si Turism Montan Albamont a devenit custodele legal al rezervatiilor naturale Cheile Rimetului, Cheile Manastirii si Vanatarile Ponorului.

Relaiile de comunicare ntre compartimente


Adunarea General este organul de conducere, alctuit din totalitatea membrilor activi. Competena: - stabilete strategia i obiectivele generale ale organizaiei; - aprob bugetul de venituri i cheltuieli i situaia financiar i anual; - alege i revoc membrii Consiliului director i Preedintele; - modific actul constitutiv i statutul; - dizolv i lichideaz organizaia. Adunarea General se ntrunete cel puin odat pe an . Ea poate ficonvocat n edine extraordinare prin decizia Consiliului Director din iniiativa proprie i la solicitarea a 1/3 din membrii activi. Preedintele reprezint organizaia n relaiile cu alte organizaii, organele i organismele de stat, ale administraiei ct i cu cele similare prin obiect de activitate, interne i internaionale, angajnd-o fa de acestea prin semntura i tampila fundaiei. ncheie acte juridice de dispoziie, conservare, reprezentare i administrare n numele i pe seama Fundaiei, putnd semna valabil n numele acesteia ori de cte ori este nevoie. La prima edin a Consiliului Director Preedintele are obligaia s raporteze activitatea sa. Pune n aplicare Hotrrile Consiliului Director. Consiliu Directorilor sunt alei nominal n funcii de ctre Adunarea General. Principala responsabilitate a Consiliului este s asigure funcionarea Asociaiei n conformitate cu statutul acesteia. Cenzorii sunt desemnai de ctre Consiliul Director pe o perioad de trei ani i revocai tot de ctre acesta, are competena de a verifica gestiunea financiar a Fundaiei asupra creia se ntocmete un raport anual supus spre aprobare Consiliului Director. Directorul executiv este angajat contractual al Fundaiei. Angajarea i revocarea sa serealizeaz de ctre Preedintele Consiliului Director, conform legislaiei n vigoare.

1.3.Identificarea i caracterizarea succint a domeniilor n care activeaz ONG-ul de mediu

Domenii de interes: ecologic, sport, turism, profesional i de afaceri, cooperare internaional, mobilitate i voluntariat, civic. Domeniu de activitate: biodiversitate i conservarea naturii, campanii, combaterea polurii, dezvoltare comunitar, educaie ecologic local, tehnologii curate.

Obiective specifice
A. Realizarea strategiei de dezvoltare locala a resurselor umane pentru o zona cu minim 25 comune.

Acest obiectiv se va realiza prin activitati de cercetare si studii de teren privind situatia actuala a somajului si a persoanelor, identificarea si evaluarea nevoilor specifice ale grupurilor tinta in vederea integrarii pe piata muncii si prin consultanta pentru adoptare strategiilor. Acest studiu si strategia vor asigura corelarea programelor de formare profesionala furnizate cu oportunitatile existente si/sau previzionate de pe piata muncii din Muntii Apuseni. B. Realizarea unei campanii de informare. Acesta presupune implementarea activitatilor de informare si constientizare privind oportunittile de educatie si formare profesionala, de ocupare in domenii non-agricole, de promovare a culturii antreprenoriale in mediul rural, de protectie a mediului in vederea unui mod de viata sanatos si de crestere a constientizarii asupra efectelor nocive ale tutunului si alcoolului in scoli pentru 10000 persoane. Aceste activitati se vor realiza in cadrul Caravanei Oportunitatilor de Ocupare care va poposi de doua ori pe an in 25 targuri si 25 scoli si a Retelei de Servicii de Ocupare formata din 25 Panouri ale Oportunitatilor de Ocupare actualizate prin date din Website-ul oportunitatilor de ocupare. C. Furnizarea programelor de formare profesionala si dezvoltare a capacitati antreprenoriale. Programele de formare profesionala vor cuprinde 16 profesii acreditate, din care 8 prin acest proiect, pentru 360 persoane, in domeniile IT, turism, protectia naturii, prelucrarea lemnului, pietrei si a altor materii prime locale, constructii si reparatii auto. Pentru 90 persoane se vor furniza programe de dezvoltare a competentelor antreprenoriale in dezvoltarea afacerilor ca administrator pensiune turistica si manager resurse umane, in planificarea afacerilor si marketing. De asemenea, se vor asigura consiliere si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri si pentru accesarea si utilizarea creditelor si a granturilor.

1.4.Identificarea activitilor aferente domeniilor de aplicare


n domeniul agriculturii i dezvoltrii rurale s-a urmrit sprijinirea crerii de noi forme asociative i modernizarea celor existente n vederea valorificrii mai eficiente a produciei obtinute. Deasemenea s-a realizat promovarea produselor traditionale prin participarea producatorilor atestati la targurile de produse traditionale: Gustos de Alba, AGRARIA Cluj, Dumbrava Sibiului, Zlatna, Apulum Agraria i piaa volant sptmnala din Alba Iulia. S-a constituit Asociatia producatorilor de produse traditionale din judet: ALBA TRANSILVANIA. S-a realizat participarea membrilor din Asociatie la Seminarul organizat de MADR si DAJ Sibiu cu tema Promovarea produselor traditionale prin Branduri Transilvane . n ce privete asigurarea securitii alimentare a judeului s-a verificat respectarea prevederilor actelor normative i a tematicilor MADR n sectorul zootehnic. Au fost verificai n acest scop n 2011 496 agenti economici printre care i 392 magazine alimentare conform OUG. nr.12/2006 i 104 agenti economici din industria alimentara. Au fost acordate 150 avertismente i 14 amenzi n valoare de 9700 lei. S-au verificat 79 societati comerciale cu privire la corelatia dintre nscrisurile din evidentele oficiale si realitatea faptic

din teren privind efectivele de animale si productiile realizate, nu s-au constatat deficient. Sau verificat 74 primarii si asociatii de cresterea animalelor care au primit subventii pentru pajisti. Nu s-au constatat deturnri de fonduri. Privind evoluia principalelor boli i duntori din culturile agricole ale judeului au fost monitorizate 25 de culture i 103 de agenti daunare. Au fost efectuate de asemenea verificri privind respectarea prevederilor actelor normative i a tematicilor MADR n sector vegetal, verificri cuprinznd 77 operatori in agricultura ecologica, din care 67 producatori agricoli, 49 apicultori, 7 crescatori deanimale, 1 viticultor, 4 crescatori melci i 6 operatori in flora spontana si fructe de padure. Pentru promovarea produselor cu randamente i calitate ridicat, a soiurilor i hibrizilor s-au identificat si aprobat 7 planuri individuale pe restructurare-reconversie cu o suprafata totala de 230 ha, care vor fi finalizate pana in 31 iulie 2013 i au fost semanate 388 ha cu sfecla de zahar si 1315 ha rapita (cultura semanata in toamna 2010). Dintre obiectivele specifice importante a fost i supravegherea strii fitosanitare i a evoluiei bolilor i duntorilor n culturile agricole. Pentru a monitoriza evoluia principalelor boli i duntori din culturile agricole au fost efectuate 193 controale n pepiniere, culturi agricole, sere, solarii, centre depozitare, comercializare a materialului saditor. Din punct de vedere sanitar veterinar n cursul anului 2011, au fost efectuate un numr de 417 controale n cadrul Programului de Supraveghere si Control, 553 inspectii i controale tematice conform notelor de serviciu i 1773 controale oficiale conform Ordinului ANSVSA nr. 113/2008 cu completrile i modificrile ulterioare iar programul de supraveghere i control, s-a bazat pe efectuarea controalelor in cadrul acestui program cit si pe prelevarea de probe. In domeniul bunastarii si protectiei animalelor in anul 2011 s-au efectuat un numar total de 43 controale dupa cum urmeaza: 22 n exploatatii de bovine; 2 - ferme animale blana; 1 - centru colectare bovine; 3 - expl. Porci; 2 - GP porci; 2 - abatoare; 9 - ferme pasari; 2 - controale transport animale vii. n domeniul proteciei mediului nconjurtor obiectivul prioritar a fost constituirea unui sistem solid de management de mediu i contribuia la dezvoltarea durabil a judeului. S-au monitorizat msurile cuprinse n Planul Local de Aciune pentru Mediu 2007-2013 i sau desfurat aciuni de urmrire a implementrii la nivel local a msurilor rezultate din negocierile cu Uniunea European a cap.22-Mediu, transpuse n Planul de msuri prioritare pe anul 2011. O atenie deosebit s-a acordat activitilor economice desfurate de ctre persoanele juridice i fizice, fiind emise 3153 acte de reglementare (374 autorizaii de mediu, 58 autorizaii de mediu revizuite, 9 acorduri de mediu, 59 avize de mediu, 2485 notificri, 168 decizii de ncadrare) i 1640 ndrumare tehnice. n ceea ce privete controlul polurii industriale, s-a realizat monitorizarea stadiului ndeplinirii angajamentelor negociate cu Comisia European pentru directivele urmtoare: Directiva 96/61/CE privind prevenirea i controlul integrat al polurii (IPPC): - s-au inventariat 13 operatori economici care dein 19 instalaii IPPC; Directiva 1999/13/EC privind stabilirea unor msuri pentru reducerea emisiilor de compui organici volatili datorate utilizrii solvenilor organici n anumite activiti i instalaii (COV): - s-au inventariat 18 ageni economici, fiind emise 18 autorizaii de mediu; Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluani n aer provenii din instalaiile mari de ardere (LCP): - nu s-au identificat instalaii care intr sub incidena acestei directive; Directiva 96/82/EC privind controlul activitilor care prezint pericole de accidente majore n care sunt implicate substane periculoase (SEVESO II): - s-au inventariat 9 obiective. n domeniul educaiei, n judeul Alba, n anul calendaristic 2011, pn la data de 22.09.2011, s a alocat pentru lucrri investiionale, prin OMECTS nr. 4243/23.05.2011, suma de 770.000 lei defalcat astfel: 600.000 lei investiii pentru obiectivul grdinia cu program normal nr. 10 Alba Iulia i 170.000 lei pentru reabilitarea a 5 uniti de nvmnt. Numrul unitilor de nvmnt autorizate sanitar n cursul anului 2011 a fost de 327 uniti

(58,39%), n care nva 47334 copii/elevi; n curs de autorizare 61 uniti (10,89%) n care nva 2656 elevi(4,92%). Suma alocat n vederea achiziiei de rechizite colare pentru anul colar 2010 2011 a fost de 262.513 lei. n perspectiva descentralizrii nvmntului i pregtirea reelei colare n judeul Alba au fost vizate urmtoarele aspecte: pregtirea reelei unitilor colare gimnaziale; reconstrucia reelei liceale i grupurilor colare din perspectiva comenzii sociale prin valorificarea studiilor efectuate n cadrul programului PHARE TVET; monitorizarea i consilierea unitilor de nvmnt preuniversitar de stat i/sau particular n vederea obinerii autorizrii/acreditrii n urma vizitelor externe de evaluare a ARACIP.

Capitolul II
Comunicarea ntre Clubul de Ecologie i Turism Montan Albamont cu alte categorii de operatori

2.1.Comunicarea ntre ONG-uri de mediu cu alte categorii de operatori


Clubul este in relaii de parteneriat si colaborare cu peste o suta de alte O.N.G.-uri din judet, din tara si strainatate, cu instituii guvernamentale, structuri administrative locale si centrale, instituii de invatamant, de cercetare, stiintifice si culturale, cu institutii

internationale implicate in probleme de protectie a mediului, participare publica, dezvoltare comunitara si programe de instruire. Printre cele mai importante colaborari cu alti operatori se numara: sprijinirea echipelor Serviciului Pubilc Salvamont in cazurile de accidente grave;

colaborarea cu Administratia Nationala Apele Romane la aplicarea strategiei si politicii regionale de gospodarire a apelor; organizarea Festivalului Memorial Marioara Puscas, in septembrie 2006, in colaborare cu Asociaia de Turism si Ecologie Trascau Corp din Zlatna, Clubul de Turism Sportiv si Ecologie Acropolis din Aiud; colaborarea cu SC Albena Tours SA in vederea crearii conditiilor (infrastructura, resurse umane, promovare) de practicare a ecoturismului in Depresiunea Trascaului; 20-22 aprilie 2007: organizarea unor manifestari menite sa serbeze Ziua Internationala a Pamantului de catre Albamont in parteneriat cu Primaria Municipiului Alba Iulia; Consultarea Institutului de Speologie Emil Racovita,si a Federatiei Romane de Speologie in vederea administrarii pesterilor de pe teritoriul rezervatiei naturale Vanatarile Ponorului;

Sprijinul financiar pentru proiectele derulate: Regional Environmental Center Romania a finantat proiectele

-Protejarea rezervatia geo-botanica Scarita-Belioara , prin care s-a realizat unui gard din lemn In jurul perimetrului rezervatiei care sa Impiedice accesul vitelor In zona, si - Salvati Cetatea Alba Iulia: campanie de constientizare a pericolului In care se afla cetatea medievala din Alba Iulia si de impulsionare a activitatilor de restaurare si protejare a acesteia. Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile a sustinut Centrul de Resurse pentru

Organizatii Neguvernamentale CRONOS, fundamentat pe dezvoltarea sectorului neguvernamental prin acordarea de consultanta si instruire pe probleme specifice ale ONG-

urilor, crearea unui centru de informare pe probleme de interes pentru ONG-uri cu biblioteca si baza de date, facilitarea dialogului si a cooperarii Intre institutii guvernamentale si ONGuri. World Learning pentru campania Apa Curata, bazata pe declararea de catre

Consiliul Judetean Alba a zonei Raului Sebes ca zona de importanta strategica si elaborarea unei reglementari privind asigurarea conditiilor sanitare si de mediu necesare pentru apele bazinului hidrografic Sebes. MilieuKontakt Oost Europa Olanda care a finantat campania Apuseni Curati, In

vederea reducerii poluarii cu rumegus din zona Muntilor Apuseni; Fundatia pentru Parteneriat a finantat in 2002 proiectul Sprijin pentru Rosia

Montana. Consiliul Judetean Alba , care a contribuit cu resurse banesti la multe din activitatile

O.N.G.-ului.

Cadrul legislativ general pentru protectia mediului n Romnia este reprezentat prin:
Legea protectiei mediului 137/1995, republicata, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta 91/2002; Legea apelor 107/1996; Ordonanta de Urgenta a Guvernului 243/2000 privind protectia atmosferei, aprobata prin Legea 655/2001; Ordonanta de Urgenta a Guvernului 78/2000 privind regimul deseurilor, modificata si aprobata prin Legea 426/2001; Hotarrea de Guvern 918/2002 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri; Ordonanta de Urgenta 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii; Hotarrea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Legislaie europeana

Legislaie romneasc

Directiva Cadru privind deseurile nr. Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea 75/442/EEC, amendata de Directiva Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind nr.91/156/EEC. regimul deseurilor. Hotararea de Guvern 123/2003 privind aprobarea Planului National de etapa de Gestionare a Deseurilor. Directiva nr. 91/689/EEC privind deseurile Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea periculoase. Ordonantei de Urgenta nr. 78/2000 privind regimul deseurilor. Directiva nr. 75/439/EEC privind uleiurile Hotararea de Guvern nr. 662/2001 privind uzate, amendata de Directiva nr. 87/101/EEC gestionarea uleiurilor uzate, completata si si de Directiva nr.91/692/EEC. modificata de Hotararea de Guvern 441/2002 Hotararea de Guvern nr. 1159/2003 pentru modificarea Hotararii de Guvern nr.662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate. Directiva nr. 91/157/EEC privind bateriile si Hotararea de Guvern nr.1057/2001 privind acumulatorii care contin anumite substante regimul bateriilor si acumulatorilor care periculoase si Directiva nr. 93/86/EC privind contin substante periculoase. etichetarea bateriilor.

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea Hotararea de Guvern nr. 162/2002 privind deseurilor. depozitarea deseurilor. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica a unui depozit si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri 2002. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1147 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor construirea, exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri. Directiva nr. 2000/76/EC privind incinerarea Hotararea de Guvern nr.128/2002 privind deseurilor. incinerarea deseurilor. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr.1215 din 10 ianuarie 2003 pentru aprobarea Normativului privind incinerarea deseurilor.

Directiva nr. 94/62/EC privind ambalajele si Hotararea de Guvern nr. 349/2002 privind deseurile de ambalaje. gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Ordinul Ministrului Apelor si Protectiei Mediului nr. 1190/2002 privind procedura de raportare a datelor referitoare la ambalaje si deseuri de ambalaje. Directiva nr. 96/59/EC privind eliminarea Hotararea de Guvern nr.173/2000 pentru bifenililor si trifenililor policlorurati (PCB si reglementarea regimului special privind PCT). gestiune si controlul bifenililor policlorurati si a altor compusi similari. Ordinul MAPM nr. 279/2002 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea si controlul compusilor desemnati in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice Periculoase. Decizia nr. 2000/532/CE, amendata de Decizia nr. 2001/119 privind lista deseurilor, (ce inlocuieste Decizia nr. 94/3/CE privind lista deseurilor si Decizia nr. 94/904/CE privind lista deseurilor periculoase). Hotararea de Guvern nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

Regulamentul nr. 259/93 privind controlul Hotararea de Guvern nr. 1357/2002 pentru transportului deseurilor in, dinspre si inspre stabilirea autoritatiilor publice responsabile de Comunitatea Europeana. controlul si supravegherea importului, exportului si tranzitului de deseuri ; Hotararea de Guvern nr. 228/2004 privind controlul introducerii in tara a deseurilor nepericuloase in vederea importului, perfectionarii active si a tranzitului; Legea 6/1991 pentru aderarea Romaniei la Conventia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora. Directiva nr. 86/278/EEC privind protectia Ordinul MAPAM 49/2004 pentru aprobarea mediului si in particular a solului, atunci cand normelor tehnice privind protectia mediului in namolul de la statiile de epurare este utilizat special a solurilor, cand se utilizeaza namoluri in agricultura. de epurare in agricultura.

Directiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele (a fost elaborat Draft-ul de HG). uzate.

Directiva nr. 2002/96/EC privind deseurile de (elaborat in 2004). echipamente electrice si electronice (DEEE).

Directiva nr.78/176/CEE privind deseurile (elaborat in 2004). din industria dioxidului de titan. Directiva nr. 82/883/CEE privind procedeele pentru supravegherea si monitorizarea mediului datorita deseurilor din industria de dioxid de titan. Directiva nr. 92/112/CEE privind pocedeele pentru armonizarea programelor pentru reducerea si eventual eliminarea poluarii cauzate de deseurile din industria dioxidului de titan.

2.2.Analiza comunicrii cu alte ONG-uri

C.E.T.M. Albamont demareaz un proiect prin POS Mediu, Axa prioritar 4 Proiect co-finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional
02.07.2012 Clubul de Ecologie i Turism Montan Albamont, avnd sediul n str. Mitropolit Andrei aguna, nr. 2, Alba Iulia, cod potal 510010, jud. Alba, Romnia, anun demararea proiectului cu titlul Managementul durabil al SCI Muntele Mare i al siturilor Natura 2000 Trascu, cod SMIS-CSNR 37222, n valoare total de 1.384.386 lei. Proiectul este co-finanat din Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR), prin Programul Operaional Sectorial Mediu, Axa prioritar 4 Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecia naturii, Domeniu major de intervenie

Dezvoltarea infrastructurii i a planurilor de management pentru protejarea biodiversitii i reelei Natura 2000 i Bugetul de Stat. Principalele obiective ale proiectului, ce se va desfura pe o perioad de 31 de luni, respectiv pe perioada 08.06.2012 - 07.01.2015, constau n mbuntirea managementului siturilor Natura 2000 prin realizarea Planului de management al ROSCI0119 i a Strategiilor de vizitare pentru ROSPA0087 i ROSCI0253; contientizarea cetenilor cu privire la importana conservrii speciilor i habitatelor cuprinse n ROSCI 0119 Muntele Mare i asigurarea promovrii proiectului; ntrirea capacitii instituionale a Administraiei siturilor Natura 2000 Trascu i a CETM Albamont, custode al ROSCI0119 Muntele Mare; asigurarea managementului proiectului i auditarea financiar a acestuia. Proiectul este de o importan major, prin implementarea acestui proiect va fi elaborat i aprobat un Plan de management, suprafaa naional de arii protejate care beneficiaz de Plan de management va crete cu 1.659 ha, iar 93.189 ha (siturile Natura 2000 Trascu) + 1.659 ha (situl Natura 2000 Muntele Mare) vor beneficia de un management net superior datorit creterii capacitii instituionale a Administraiei/Custodelui.

Capitolul III
Soluionarea problemei de mediu : Impactul negativ al deeurilor cu rumegu din localitatea cu mare potenial turistic Garda
Proiectul: Apuseni Curai Problema abordata: Impactul negativ al deseurilor cu rumegus din localitatea cu mare potential turistic Garda Caracterizare: Msurile specifice pentru rezolvarea problemelor de mediu cauzate de sistemul actualde gestionare a deeurilor, la nivelul judeului, sunt legate de eliminarea impactului asupra mediului datorat:

existenei a numeroase depozite neconforme de deeuri rezultate din activiti sistemelor deficitare de colectare, transport i valorificare selectiv a ambalajelor i a sistemelor i practicilor actuale de (pre)colectare i transport a deeurilor urbane; depozitrii deeurilor urbane n depozite de deeuri menajere; deeurilor toxice i periculoase i a unor categorii speciale de deeuri generate de depozitrii necorespunztoare a deeurilor industriale nepericuloase n mediul urban i

miniere; deeurilor de ambalaje;

ageni economici i populaie; rural, inclusiv a deeurilor rezultate de la debitarea i prelucrarea lemnului. Principalele forme de impact i risc determinate de depozitele de deeuri cu rumegu sunt: modificri de peisaj i disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafa; modificri ale fertilitii solurilor i ale compoziiei biocenozelor pe terenurile

nvecinate. TIPURI DE DEEURI DIN RUMEGU: pentru exploatare forestiera - craci, ramuri, coaja , talas ; pentru debitare - margini, tala i rumegu

Beneficii directe asupra mediului: - reducerea poluarii cu deseuri din rumegus de lemn p r i n p r e l u c r a r e a anuala a circa 150.000 mc rumegus verde si deseuri lemnoase rezultatedin exploatarea lemnului; - reducerea riscului de innundatii ca urmare a depozitarii necontrolate pe malul apelor a rumegului si a deseurilor din lemn de c a t r e f i r m e l e c e lucreaza in prelucrarea primara a lemnului; - reducerea suprafetelor de depozitare a deseurilor lemnoase; - conservarea si protejarea ecosistemelor; - imbunatatirea conditiilor de sanatate a oamenilor din eliminarea s u r s e l o r de poluare; - protejarea solului, apelor si aerului prin gestionarea c o r e s p u n z a t o a r e a deseurilor din lemn;

Beneficii indirecte asupra mediului: - reducerea emisiilor de gaze poluante in zona( CO2, SO2, NOX, s.a.) prini n l o c u i r e a c o m b u s t i b i l i l o r p e t r o l i e r i , c u c o m b u s t i b i e c o l o g i c i d i n biomasa;-dezvoltarea turismului prin creearea unei zone turistice nepoluate; - cresterea veniturilor la bugetul statului prin v a n z a r e a a e r u l u i c u r a t recuperat prin utilizare apeletilor drept combustibil; - reducerea costului energiei termice si electrice prin cresterea e f i c i e n t e i energetice ca urmare a utilizarii peletilor;- r e d u c e r e a e f o r t u l u i v a l u t a r p r i n i m p o r t u r i m a i s c a z u t e d e c o m b u s t i b i l pentru producerea energiei termice si electrice; - cresterea constributiilor cu taxele si impozitele la nivel local; Romnia, conform datelor oficiale, dispune de o suprafa de pduri de aproximativ 6.300 mii ha, reprezentnd cca. 27% din suprafaa total a rii. Fondul forestier al Romniei reprezint cca. 0,30 ha /locuitor. Reglementrile cuprinse n legislaia UE in domeniul ecologic, i anume de a se valorifica deeurile lemnoase rezultate in urma prelucrrilor primare si secundare, se pot respecta prin plasarea unor utilaje de compactare staionare nserate in fluxul tehnologic specific la ageni economici din domeniu. Peleii din lemn sunt un combustibil relativ nou aprut care rspunde noilor cerine de utilizare a energiei "curate" i regenerative. Acetia reprezint alternativa de nclzire domestic cea mai curat, iar n condiiile alinierii preurilor combustibililor clasici la preurile europene n curnd va deveni i n Romnia alternativa cea mai economic i n acelai timp confortabil. Prin implementarea tehnologiilor de producere a peleilor i realizarea n ar a mecanismelor de alimentare, omogenizare i dozare se va aduce o contributie importanta la reducerea polurii mediului prin valorificarea deseurilor de rumegu i nu n ultimul rnd realizarea de venituri suplimentare la producatorul de astfel de utilaje. Cauze: lipsa unui spatiu centralizat de depozitare a acestor deseuri; lipsa instalatiilor de refolosire a acestuia; lipsa educatiei ecologice si a constientizarii populatiei privind efectele negative ale rumegusului asupra mediului. Perioada de desfasurare: 1 iulie 1998 31 ianuarie 1999

Obiectivul general: Gestionarea corecta a deseurilor de rumegus intr-un mod durabil

Obiective specifice: Elaborarea Planului Comunitar de Actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase din Muntii Apuseni si implementarea actiunilor cuprinse in acest plan; Reducerea impactului negativ al depozitelor de deseuri asupra mediului; Constientizarea in randul populatiei a responsabilitatii pe care o au in protectia mediului si impactul negativ al deseurilor eliminate asupra capitalului natural; Reducerea cantitatii de deseuri depozitate necontrolat. Printre activitile cuprinse in Planul Comunitar de actiune pentru Indepartarea Deseurilor Lemnoase se numara: 1. Inventarul deseurilor si stabilirea proprietarilor; 2. Indepartarea rumegusului prin imprastierea acestuia in padure; 3. Stabilirea catorva locuri de depozitare centralizata; 4. Depunerea documentatiilor pentru autorizatiile de mediu; 5. Emiterea unei hotarari a Consiliului Local privind gestiunea deseurilor in comuna; 6. Contactarea firmelor care folosesc rumegus in procesul tehnologic si stabilirea unui mod de ridicare periodica a deseurilor lemnoase.

Necesitatea proiectului: Chiar sub forma bruta, rumegusul depozitat necorespunzator poate genera daune

asupra mediului, poate contamina solul, apele si poate genera distrugerea habitatului acvatic. Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent si de aceea sunt necesare

actiuni de colectare a acestora cat mai eficiente. Prezenta deseurilor cu rumegus pe malurile apelor cat si pe marginea drumurilor afecteaza si potentialul turistic, comuna pierzandu-si atractivitatea pentru turisti.

Structura deseurilor s-a schimbat in ultimii 25 de ani iar cantitatea lor a crescut

vertiginos. Mentalitatea oamenilor a ramas insa aceeasi, astfel ca satele sunt acum sufocate de gramezi de gunoaie si deseuri. Pe langa efectul lor inestetic, acestea sunt si un factor de risc pentru sanatate si mediul ambiant. Oamenii sufera de doua ori - o data pentru ca suporta direct efectele poluarii, iar in al doilea rand, pentru ca nu obtin profit de pe urma activitatilor de turism. Problema deseurilor este o problema generala, dar nicaieri nu este atat de vizibila ca

in jurul localitatilor din Romania. Aproape nici o localitate din zona montana nu are un sistem de colectare, evacuare, depozitare a deseurilor. Deseurile menajere si cele provenind din industrie, rumegusul rezultat din activitatile de prelucrare a lemnului, sunt depozitate in majoritatea cazurilor in jurul localitatilor. Aceasta campanie doreste sa sporeasca nivelul de constiinta al locuitorilor cu privire

la efectele negative ale depozitarilor haotice de deseuri si sa mobilizeze comunitatea sa dezvolte si sa implementeze Planuri Comunitare de Actiune pentru Controlul Local al Deseurilor. Campania este necesara pentru a convinge comunitatea ca dezvoltarea turistica poate fi o cale, o sansa buna, pentru refacerea si conservarea mediului natural. Planul de actiune cuprinde pregatirea si impartirea de materiale informative despre

efectele depozitarii improprii a deseurilor, pierderile generate de neluarea in considerare a colectarii selective, a recuperarii si reciclarii, pierderile economice si sociale generate de managementul defectuos al deseurilor. Ca urmare a primei parti a campaniei derulate de Albamont pe tema depozitelor de rumegus, a reiesit pregnant in evidenta faptul ca, desi o buna parte a detinatorilor de gatere, principalii poluatori, sunt constienti de nocivitatea acestor depozite, ei nu au la indemana prea multe solutii. Aceasta fie din lipsa banilor pentru investitii, fie din lipsa unor norme legislative clare si coerente in domeniu. Locuitorii din zona Muntilor Apuseni traiesc in special din exploatarea si prelucrarea

lemnului. Activitatile industriale din zona sunt restranse ca amploare si nu produc atatea deseuri ca si activitatile comerciale si gospodaresti. Taierea masiva a padurilor aduce profituri pe termen scurt si ameninta dezvoltarea durabila a satelor. Aceste sate se pot transforma in locuri turistice si aceasta este o noua cale pentru obtinerea de profit pentru localnici. Una din conditii este insa ca oamenii sa inteleaga ca satele lor trebuie sa fie mult mai curate. Sursele de finantare:

Finantatorii proiectului sunt: MilieuKontakt Oost Europa Olanda si Administratia Fondului pentru Mediu; Beneficiaza astfel de suportul unor fundatii, precum : Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, Fundatia pentru o societate deschisa; a unor fonduri provenite de la U.E. : U.E. prin programul ECOS-OUVERTURE, Phare PDP, dar si din partea Bancii Mondiale. Principalele surse de finanare ale organizaiei sunt: surse externe circa 80%, surse interne 20% din cotizaii, contribuii, sponsorizri i voluntariat. Numrul total al membrilor a ajuns la 250, activi fiind 58, n prezent organizaia are 3 salariai cu carte de munc. Partener de proiect: Fundatia Ecotop Oradea. Derularea activitatilor: Primele actiuni au avut la baza pregatirea, editarea si tiparirea afiselor si pliantelor,

urmate de o vizita preliminara in zona, pentru a putea decide care este cea mai buna modalitate de diseminare a materialelor informative. In timpul vizitei pregtitoare s-au purtat primele discutii pe tema deseurilor lemnoase

cu autoritatile locale (consilieri, primar, sef de ocol silvic, politist). Ideea desfasurarii campaniei in localitate a fost imediat agreata de autoritati dar s-au ridicat obiectii privind depozitarea centralizata a rumegusului pe motiv ca nu exista teren disponibil si ca deseurile lemnoase sunt exclusiv problema gospodarilor. Aratand ca de fapt dezvoltarea agroturistica a zonei depinde si de aspectul general al comunei, de gradul de poluare existent, am reusit sa convingem autoritatile sa devina mai active in eliminarea poluarii cu deseuri lemnoase. In loc de a face mai multe deplasri pentru diseminarea materialelor i purtarea

discuiilor cu localnicii, s-a facut o singura deplasare, instaland o tabara de corturi in zona. Astfel, 20 de membri Albamont, instruiti de dinainte cu privire la tema campaniei, grupurile tinta precum si modul de abordare a persoanelor, au distribuit afise si fluturasi, au discutat cu localnicii si au identificat astfel persoanele influente din comunitate (liderii informali). O parte din aceste persoane s-au aratat bucuroase sa sprijine campania , iar o parte s-a aratat indiferenta. Venituri : In anul 1999 CETM Albamont si-a desfasurat activitatea avand ca suport financiar urmatoarele surse:

- contributii 25 269 mii lei - sponsorizari 152 487 mii lei - proiecte finantate de alte organisme 1 594 637 mii lei - dobanzi 29 524 mii lei - alte venituri 15 054 mii lei TOTAL = 1 816 971 mii lei La sfarsitul anului 1999 CETM Albamont detine Terenuri in valoare de 100 000 mii lei Mijloace fixe in valoare de 465 621 mii lei Titluri de participare in valoare de 2 100 mii lei Obiecte de inventar in valoare de 225 158 mii lei

Structura cheltuielilor Cheltuielile suportate de CETM Albamont in anul 1999 au o valoare totala de 915 965 mii lei

Principalele cheltuieli dupa natura lor: - mii lei Denumire Cheltuieli materiale Cheltuieli cu chiriile Cheltuieli cu serviciile executate de terti Cheltuieli cu serviciile bancare Cheltuieli cu deplasarile Valoare 651 917 30 653 189 120 11 445 89 182

Cheltuieli cu posta si comunicatiile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli pentru transport Cheltuieli cu primele de asigurare Cheltuieli financiare Alte cheltuieli

50 084 367 750 159 978 10 112 5 392 2 073

Rezultatele A fost gasita o firma dispusa sa preia intreaga cantitate de rumegus, incepand cu anul 2000, utilizandu-l pentru fabricarea placilor aglomerate; S-a emis o hotarare de Consiliul Local privind gestionarea deseurilor lemnoase si s-a curatat zona in proportie de 60 %; In urma inventariatului au fost descoperite gramezi de rumegus ale caror proprietari nu au putut fi identificati, deseurile urmand sa fie indepartate printr-o actiune viitoare, organizata de Primarie.

Efectele proiectului Efectele ecologice ale proiectului Proiectul contribuie la imbunatatirea calitatii solului si apelor si la conservarea

biodiversitatii; Este impiedicata disparitia vietuitoarelor acvatice, numeroase, care populeaza apele

comunei. Efectele sociale ale proiectului Prin diseminarea de materiale informative si discutiile din casa in casa se realizeaza o

constientizare si educatie a populatiei in ceea ce priveste problemele mediului; Proiectul imbunatateste calitatea vietii si poate infuenta prin aceasta durata de viata a

oamenilor din zona.

Eficienta proiectului Proiectul Apuseni curati a adus organizatiei Albamont venituri in valoare de 416 560 mii lei, cheltuielile totale necesare realizarii activitatilor fiind de 287 670 mii lei. Indicatori de eficienta economica Profitul brut reprezinta cel mai concludent indicator al eficientei economice finale a oricarei activitati economice, si se determina ca diferenta intre venituri si cheltuieli: Pb=V Ch = 416 560 287 670 = 128 890 mii lei Cheltuielile la 1000 lei venituri exprima eficienta cheltuielilor efectuate aferente veniturilor realizate si se determina ca raport intre cheltuielile totale si venituri: Ch *1000/V = Ch / V *1000 = 287 670 / 416 560 * 1000 = 69 mii lei Rata rentabilitatii generale evidentiaza eficienta consumului de resurse si se calculeaza ca raport intre profitul net si cheltuielile totale: Profit net = Profit brut Impozit pe profit Rrg = Profit net / Cheltuieli totale *100 = 108 268/ 287 670 *100 = 37,63 % Indicatorii referitori la rentabilitate arata eficienta activitatii desfasurate de intreprindere si cunosc o mare varietate de formule de calcul care utilizeaza rapotul intre rezultatul brut sau net al exercitiului si cifra de afaceri, valoarea totala a activelor sau a capitalurilor. Rentabilitatea economica arata capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit din intreaga sa activitate economico- financiara, iar rentabilitatea financiara exprima capacitatea capitalului investit de a produce profit. Rentabilitatea economica = profit brut / cifra de afaceri Rentabilitatea financiara reprezinta capacitatea intreprinderii de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajate in activitatea sa si se calculeaza ca raport intre profitul net si capitalurile proprii. Analiza SWOT

PUNCTE FORTE: Participarea a unui grup de 12 copii care au atras atentia locuitorilor S-a reusit contactarea unei societati ce utilizeaza tehnologica Buna finantare rumegus in activitatea

PUNCTE SLABE: Societatea care utilizeaza rumegusul nu este interesata sa ridice periodic deseurile Nu a reusit sa obtina sprijinul societatilor care polueaza zona

OPORTUNITATI: Extinderea ariei de activitate in alte localitati turistic O posibila colaborare cu agentiile de turism cu care organizatia are unele interese comune Recunoastere internationala datorita finantarii externe invecinate cu potential

AMENINTARI: Scaderea interesului locuitorilor

pentru pastrarea locaitatii curate Scaderea potentialului turistic

Analiza de mediu:

VARIANTA FR PROIECT

VARIANTA CU PROIECT

- poluarea solului si apelor

- gestionarea corect a deeurilor cu rumegu

- modificri ale fertilitii solurilor i ale - mbuntirea calitii solului i apei compoziiei nvecinate - lipsa unui spaiu centralizat de depozitare a acestor deeuri duce la poluare - lipsa instalaiilor de refolosire a acestuia, de asemenea duce la poluarea solului dar i a aerului - lipsa educaiei ecologice i a contientizrii rumeguului asupra mediului biocenozelor pe terenurile - este mpiedicat dispariia vieuitoarelor - este mbuntit calitatea vieii i crete durata de via a oamenilor din zon - mbuntirea condiiilor de sntate a oamenilor - reducerea cantitii de deeuri depozitate necontrolat

populaiei privind efectele negative ale - S-a emis o hotrre de Consiliul Local privind gestionarea deeurilor lemnoase i s-a curat zona n proporie de 60 %

Concluzii si propuneri Cu toate ca a fost implementat pe termen scurt, Planul Comunitar de actiune pentru indepartarea deseurilor lemnoase din Garda a avut succes, acesta fiind doar inceputul colaborarii cu ECOTOP Oradea. Impreuna cu aceasta fundatie, Albamont a derulat o campanie mai ampla care a vizat, pe langa Garda, si localitatile Arieseni, Baita, Pietroasa si Nucet. Activismul comunitar in mediul rural nu este foarte organizat, insa se poate realiza cu ajutorul persoanelor cheie ale comunitatii. Muntii Apuseni au numeroase resurse naturale si potential turistic si de aceea trebuie sa-i protejam, atat pentru noi cat si pentru generatiile viitoare.

Bibliografie: http://albamont.greenagenda.org http://www.albamont.ro

http://albamont.xhost.ro/proiecte.php

S-ar putea să vă placă și