Sunteți pe pagina 1din 24

Evacuarea apelor de suprafata

Evacuarea apelor de suprafata


In profil transversal, scurgerea apelor se asigura, ca si la drumurile din afara localitatilor, prin realizarea unei pante transversale corespunzatoare, in functie de natura imbracamintii sistemului rutier si in plus trebuie sa se asigurare scurgerea apelor de pe pistele de biciclisti (panta cat mai mica:12%) si de pe trotuare. Diferentele de nivel care apar in profilul transversal al strazilor creeaza de cele mai multe ori probleme cu constructiile invecinate si de aceea se adopta, pentru PC profilul parabolic (fig.1).

Fig.1 Profil parabolic

Evacuarea apelor de suprafata


Profilul parabolic prezinta avantajul ca in zona centrala a PC panta transversala este mica, iar spre margini este din ce in ce mai mare, ceea ce asigura o buna scurgere a apelor. - f se alege astfel incat sa se asigure o panta transversala medie functie de natura imbracamintii sistemului rutier.
y k x2
b f k 2
2

(1)

k
y

4 f b2
4 f 2 x 2 b

(2)

Evacuarea apelor de suprafata


Din relatia 2 se observa ca pentru latimi mari ale PC, profilul parabolic conduce la diferente mari de nivel.
In acest caz, se adopta pante transversale unice sub forma de acoperis (fig.2) racordate sau nu, in treimea mijlocie (functie de natura imbracamintii PC).

Fig.2.Profil in forma de acoperis

Evacuarea apelor de suprafata


Pentru a nu exista diferente mari de nivel intre axa PC si margine si pentru a rezolva problema scurgerii apelor, in cazul pantelor transversale mici, gurile de scurgere se amplaseaza la distante relativ mici intre ele pe directia axei strazii (fig.3).

Fig.3.Panta transversala diferita O alta solutie adoptata in cazul latimilor mari ale PC este cea din fig.4, in care se lasa panta transversala neschimbata exceptand o portiune de 12 m pe marginea PC a carei panta transversala se mareste in dreptul gurilor de canal.

Fig. 4.Amplasarea gurilor de canal

Evacuarea apelor de suprafata


Distanta d, dintre gurile de scurgere pentru apele pluviale, se determina in functie de: - suprafata de colectare a apelor pluviale; - panta de scurgere. Daca strada este in declivitate in profil longitudinal, scurgerea apelor este asigurata.

Intersectii si piete
Legatura dintre diferitele categorii de strazi ale retelei urbane se realizeaza prin intersectii sau piete de giratie. Definitie: O intersectie sau o piata de giratie reprezinta un punct de conflict intre fluxurile de circulatie, iar capacitatea de circulatie a strazilor depinde in mare masura de numarul intersectiilor si de modul de organizare a circulatiei in acele intersectii.

Intersectii si piete
Intersectii
Definitie: intersectia reprezinta suprafata de contact intre doua sau mai multe artere sau strazi. Principala functie a unei intersectii permiterea schimbarii DIRECTIEI, deci de a trece de pe o strada pe alta. Intersectia, atat pentru conducatorii oricaror categorii de vehicule cat si pentru pietoni, devine o zona de luare de decizii, in care se ofera mai multe alternative. Amenajarea unei intersectii se face pe baza unui studiu de trafic (ce se intocmeste pentru intregul teritoriu urban), ele se amenajeaza de regula la acelasi nivel, iar in cazul unui trafic foarte intens la niveluri diferite prin care se creaza posibilitatea ca circulatia de pe una din strazi sa se efectueze, dupa caz, deasupra sau dedesubtul celeilalte strazi.

Intersectii si piete
Intersectii
La studiul si proiectarea unei intersectii trebuie sa se ia in calcul:
Configuratia intersectiei si trasarea marcajelor trebuie sa fie clara si vizibila, astfel incat manevrele permise cat si cele interzise sa apara evident; Proiectarea intersectiei trebuie sa includa indicatoarele de circulatie necesare pentru ghidarea circulatiei vehiculelor in zona proprie a acesteia; Intersectia trebuie sa dispuna de o capacitate corespunzatoare atat pentru situatia actuala a traficului cat si pentru traficul de perspectiva; Traversarea de catre pietoni a intersectiei trebuie sa se faca cat mai direct si comod. Intersectiile care obliga pietonii la devieri ale traseului de parcurs genereaza dificultati nu numai pentru acestia, dar si pentru vehicule; Proiectarea intersectiilor trebuie astfel facuta incat sa permita instalarea unor sisteme de dirijare a circulatiei, precum si a dispozitivelor pentru masurarea intensitatii fluxurilor; Asigurarea benzilor de circulatie pentru debitele si directiile necesare de deplasare; Reducerea la minim a manevrelor necesare pentru schimbarea directiei de mers a autovehiculelor si a timpului de traversare a intersectiei.

Intersectii si piete
Intersectii
La circulatia intr-o intersectie pot apare trei tipuri de conflicte intre autovehicule: - de intersectare (fig.5.a); - de impletire (fig.5.b); - de despletire (fig.5.c).

Fig.5. Schema conflictelor dintr-o intersectie

Intersectii si piete
Intersectii
Clasificarea intersectiilor se face dupa mai multe criterii: a) in functie de solutia generala adoptata: - intersectii de nivel; - intersectii denivelate. b) in functie de numarul de strazi care converg in intersectii: - intersectii cu trei brate; - intersectii cu patru brate. c) dupa forma unghiurilor dintre ramurile intersectiei: - unghiuri drepte; - unghiuri ascutite; - unghiuri optuze.

Intersectii si piete
Intersectii
In orase, cele mai raspandite tipuri de intersectii sunt: -a) cu trei artere, in unghi drept, in forma de T (fig.6) sau in unghi ascutit sau optuz, in forma de Y (fig.7).

Fig.6 Intersectii de tip T

Neamenajata

Amenajata pentru stanga-dreapta Fig.7.Intersectii de tip Y

Intersectii si piete
Intersectii

b) Cu patru brate provenite din intersectia arterelor in unghi drept (fig.8.) sau in unghi ascutit (fig.9)

Fig.8.Intersectii cu patru ramuri in unghi drept

Fig.9. Intersectii cu patru ramuri in unghi ascutit si optuz

Intersectii si piete
Intersectii

c)

Cu cinci sau mai multe ramuri care sunt cunoscute si sub denumirea de intersectii giratorii (fig.10.).

Fig.10.Intersectii cu mai multe ramuri

Intersectii si piete
Intersectii

Intersectiile denivelate, evitand total sau in parte punctele de conflict, separand traficul pietonal de cel al autovehiculelor, favorizeaza in mai mare masura fluenta circulatiei. Dezavantaj: necesita spatii mari, necesita devierea retelelor edilitare, constructie dificila si costisitoare

Intersectii si piete
Intersectii
Cea mai simpla intersectie a doua strazi la nivel este cea in forma de T, fiecare ramura avand numai doua benzi de circulatie. La aceste intersectii circulatia autovehiculelor creaza trei puncte periculoase de conflict (fig.11.).

Fig.11.Schema fluxurilor de trafic la o intersectie in forma de T

Pentru evitarea ciocnirii se necesita, in cazul unei intensitati de flux, luarea unor masuri de reglementare a circulatiei.

Intersectii si piete
Intersectii
Pentru imbunatatirea conditiilor de circulatie si avand in vedere intensitatea fluxurilor de circulatie pe ramurile intersectiilor in forma de T, Y si cruce, se pot prevedea insule denivelate (fig.12.) sau se pot pot introduce benzi de atacaj si benzi de intrare in flux (fig.13.).

a)

Fig.12. Intersectie la nivel: a) in forma de Y si b) cu 4 ramuri

Intersectii si piete
Intersectii

Fig.13. Intersectie in forma de T amenajata

Intersectii si piete
Intersectii
Fata de intersectia in T, la intersectia in cruce apar 16 puncte de conflict, deci, cu cat numarul de ramuri creste, cu atat circulatia este mai dificila, iar pericolele pentru pietoni cresc (la astfel de intersectie se produce cea mai mare aglomerare de pietoni).
La o astfel de intersectie: -Siguranta circulatiei se asigura printr-o vizibilitate corespunzatoare; -Siguranta pietonilor se asigura:- prin construirea unor refugii pentru dirijarea circulatiei si refugii pentru siguranta.Acestea nu trebuie sa incurce circulatia autovehiculelor si sunt obligatorii atunci cand latimea PC este mai mare de 14 m; - construirea unor pasaje subterane (pentru o circulatie foarte mare prin intersectie si cand numarul de pietoni care trec prin acea intersectie este mare).

Intersectii si piete
Intersectii
In studiul intersectiilor la nivel o importanta foarte mare o are stabilirea cu exactitate a capacitatilor de trafic a rterelor in fiecare caz in parte. Capacitatea unei intersectii dirijate (semaforizate) depinde de urmatorii factori: - latimea strazii; - numarul de benzi de circulatie; - caracteristicile geometrice ale intersectiei; - numarul de relatii stanga-dreapta in ora de varf; - numarul mijloacelor de transport in comun pe pneuri in ora de varf; - valorile traficului pietonal in ora de varf; - mobilitatea populatiei orasului; - conditiile in care se asigura parcarea autovehiculelor; - caracteristicile sistemului utilizat pentru dirijarea circulatiei; - caracteristicile teritoriului adiacent strazii considerate.

Intersectii si piete
Intersectii
Pentru calculul capacitatii unei intersectii se utilizeaza mai multe metode: a) sub forma unui model matematic care considera capacitatea fiecarei artere convergand in intersectie in mod separat, aplicand o serie de coeficienti diferentiati in functie de: Desfasurarea circulatiei in sens unic sau dublu sens; Latimea arterei considerate; Restrictii de parcare la minim 80 m de intersectie; Intensitatea in ora de varf; Populatia localitatii; Zonificarea teritoriului adiacent arterei considerate; Modul de marcare a intersectiei; Valorile de trafic pentru arterele care converg in intersectie. Pe baza lor s-au realizat o serie de tabele si grafice care stabilesc valori si corectii pentru calculul capacitatii intersectiei.

Intersectii si piete
Intersectii b)Simplificate care au la baza utilizarea unor coeficienti dedusi experimental
Printre medodele simplificate utilizate intarile din Europa sunt cele care adopta un coefficient de reducere a capacitatii de circulatie in intersectie in raport cu capacitatea unei artere in regim liber (fara intersectii). unde:
ci- este capacitatea unei artere; V viteza vehiculului la intrarea in intersectie [km/h]; t timpul necesar pentru deliberare [s]; f-coeficientul de frecare dintre pneuri si imbracamintea rutiera; d- declivitatea drumului (+ in rampa si in panta); l- distanta de siguranta intre doua vehicule oprite, aflate in acelasi sir.

Intersectii si piete
Intersectii

Intersectii si piete
Intersectii