5)Razboaiele greco-persane

Rzboaiele persane sau Rzboaiele medice au fost o serie de conflicte militare dintre lumea Greciei antice i Imperiul Persan. Aceste rzboaie s-au desfurat ntre aproximativ 500 .Hr. i 448 .Hr.. La mijlocul secolului VI .Hr., Imperiul Persan ntemeiat atunci de Cirus II a intrat n contact cu grecii din Europa, dup ce a subjugat Ionia. Darius I a extins imperiul su asupra vii Indusului, apoi generalul su Megabaze a supusTracia i Macedonia, care au devenit tributare Marelui Regat persan. n anul 501 .Hr. ionienii se rscoal, sprijinii de Atena. Darius hotrte s pedepseasc Atena, iar n 490 .Hr. trimite o flot puternic sub comanda lui Datis i a lui Artaferne. Atenienii tocmai restabiliser democraia prin reformele lui Clistene, dar aristocraii i partizanii Pisistrazilor, nemulumii, s-au aliat cu perii i, dup ce acetia au prsit Eubeea, tiranul rsturnat Hipias i-a condus pe peri la Marathon. n faa ameninrii de invazie a perilor, atenienii i-au chemat n ajutor pe spartani, care ns, srbtorind atunci carneia (srbtoarea agrar a lui Apolo Carneios, protector al turmelor), i-au amnat plecarea. Miltiades a obinut ca cei nou strategi numii o dat cu el s-i cedeze comanda, care era nnoit n fiecare zi. El a ateptat propria sa zi de comand (13 septembrie 490 .e.n.) pentru a lansa asupra perilor pe hopliii greci. Perii au fost nfrni i aruncai n mare. Ei au ncercat atunci s surprind Atena, lipsit de aprtori, dar era prea trziu, cci nvingtorii se ntorseser, n fug, la cetatea lor. Flota barbar i-a ridicat pnzele, umilit pentru prima dat. Darius s-a decis apoi s dea o lovitur puternic Atenei. Timp de trei ani, el a fcut pregtiri pentru o nou expediie de anvergur, dar a renunat la planul su din cauza unei rebeliuni a egiptenilor. El a murit, lsnd fiului i urmaului su Xerxes sarcina de a rzbuna onoarea perilor. Cnd s-a urcat pe tron, n anul 486 .Hr., prima grij a lui Xerxes a fost s-i supun pe egiptenii revoltai, apoi a hotrt s porneasc mpotriva Greciei n fruntea unei armate puternice: Herodot d cifra fabuloas de 2641610 de oameni, cifr pe care Cresias, care a fost medic la curtea urmailor lui Xerxes a redus-o la 800000 de oameni. El a pornit la drum n primvara anului 480 .Hr., a traversat Hellespontul pe un pod de vase i, sprijinit de o flot puternic, a cobort spre Grecia prin Tracia i prin Macedonia. Grecii au ncercat zadarnic s-l opreasc pe invadator la intrarea n Tessalia. Ei au renunat la acest plan i s-au retras n spatele Termopilelor, unde l-au lsat pe regele Leonidas n fruntea unei trupe mici, care a rezistat eroic invadatorilor. Puternica flot persan a naintat n golful de la Salamina, n timp ce infanteria persan ocupa Atica i incendia Atena, prsit cu totul de locuitorii si. Flota a fost ns n cele din urm distrus, iar Xerxes a fugit la Sardes pentru a scpa cu via (29 septembrie 480 .e.n.), lsnd generalului su, Mardonius, sarcina de a continua rzboiul pe uscat cu o armat de 300000 de oameni. Mardonius a fost nvins la Plateea de grecii unii. n aceeai zi grecii au repurtat o important victorie naval asupra flotei persane lng Micale, n Ionia. Conflictul dintre greci i peri n-a luat sfrit dect prin victoria lui Alexandru cel Mare (336-323 .Hr.) asupra lui Darius III Codommanos i cucerirea Imperiului Ahemenid de ctre eleni. Liga maritima ateniana Confederatie a grecilor ionieni, in frunte cu Atena, intemeiata ca raspuns la pretentiile de dominatie ale Spartei asupra cetatilor grecesti dar si ca forma de intr-ajutorare in vederea respingerii vreunui eventual atac din partea Imperiului Persan. Tezaurul Ligii, format din contributiile cetatilor membre, era pastrat

in Templul lui Apollo de la Delos. Cuprinzand si alte cetati in afara celor ioniene (Lesbos, Rhodos), Liga a capatat aspectul unui imperiu maritim stapanit de Atena. Consiliul conducator al Ligii era dominat de reprezentantii Atenei, acesta avand deplina putere de decizie. Contributiile comune erau administrate de un comitet format din zece atenieni (casierii). Puterea crescanda a Atenei in cadrul Ligii a atins apogeul in 451 i.H. cand tezaurul comun a fost mutat de la Delos la Atena. Una dintre cele mai importante realizari ale Ligii de la Delos a fost eliberarea grecilor din Asia Mica de sub stapanirea persana. Liga era organizata printr-o serie de tratate bilaterale care legau Atena de fiecare membru in parte. In acelasi timp, nici un oras membru nu putea renunta la apartenenta la Liga fara a fi pedepsit. Liga de la Delos a fost, in fapt, instrumentul hegemoniei ateniene in lumea greaca in secolul al V-lea i.H. Razboiul peloponesiac Determinat de lupta pentru hegemonie n Grecia, acest conflict a opus Sparta (conductoare a Ligii peloponesiace) Atenei (care se afla n fruntea Ligii de la Delos). Ambele tabere au utilizat toate rezervele materiale i umane de care dispuneau, ceea ce va duce la sectuirea potenialului lor militar i economic. Pretextul rzboiului l-a reprezentat asedierea coloniei Corintului, Potideea, de ctre Atena. Corintul cere ajutor Spartei, iar Atena ia msuri dure mpotriva Megarei, aliat a Corintului, creia i interzice comerul cu oraele Ligii de la Delos. Operaiunile militare se desfoar n special sub forma invaziilor pustiitoare ale spartanilor i aliailor acestora mpotriva Atenei i a zonelor care i rmn fidele. Distrugerile au fost amplificate de marea epidemie de cium, care afecteaz grav Atena (429 .Hr.), liderul atenian Pericle numrndu-se i el printre victime. Conflictele interne din Atena, dar i gravele nenelegeri ale acesteia cu aliatele sale din Liga de la Delos au amplificat dezastrul. Una dintre cele mai grave nfrngeri suportate de Atena n timpul rzboiului peloponesiac a fost btlia de la Asinaros, lng Siracuza (413 .Hr.), n urma creia generalii atenieni sunt executai mpreun cu 12 000 de ceteni soldai ai Atenei. Dup o ultim nfrngere, la Aigos Potamos (n 405 .Hr.), Atena este obligat s-i predea flota spartanilor i s-i drme fortificaiile n anul urmtor. Imperiul atenian format n secolul al V-lea .Hr. era definitiv distrus, toate posesiunile maritime ale atenienilor, cu excepia insulei Salamina, fiind pierdute.

Cauze ale conflictului: rivalitatea ntre liga peloponesiac- liga delio-attic Cauze publice: Conflict Atena- Corint, referitor la Corcyra (437-433) Conflict Atena- Corint, referitor la Potideea (433-429) Conflict Atena- Megara (432)

6)Perioada elenista.Imperiul lui Alexandru Macedon

Alexandru cel Mare (n greac , Megas Alexandros, n. 20 iulie 356 .Hr. d. 10 iunie 323 .Hr.), cunoscut i sub numele de Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei sau Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 .Hr.-323 .Hr.), a fost unul dintre primii mari strategi i conductori militari din istorie. Cuceririle sale spectaculoase i-au fcut pe macedoneni stpni ai Orientului Apropiat. La moartea sa, la vrsta de 33 de ani, Alexandru era stpnul celui mai mare imperiu cucerit vreodat. Alexandru a contribuit substanial la rspndirea culturii elene n ntreaga lume. Reprimarea revoltelor din Grecia Asasinarea suprinztoare a lui Filip a lsat Grecia n haos, iar aliana "Liga de la Corint" era ameninat. n Macedonia, Tracia, precum i n orasele greceti, ca Teba i Atena, au pornit revoltele. Alexandru i-a ucis mai ntai oponenii cu ajutorul forelor armate i fiind susinut de nobili. Dup ce a nbuit revolta din Macedonia, a pornit n Tracia, cea mai nordic regiune a regatului macedonean. A reprimat revolta, ns revoltele din oraele greceti fceau ca Liga de la Corint s se afle n pragul destrmrii. Dar Alexandru, care beneficia de mai multe resurse, a recucerit Tracia i s-a ndreptat spre Teba, distrugnd complet orasul, nu a artat nicio mil n pedepsele date, i-au obligat pe locuitorii cetii s se predea i au fost vndui ca sclavi. Soldaii macedoneni erau liberi s jefuiasc toate comorile orasului. De aici s-a nscut legenda Timocleei, o femeie din Teba care a aruncat un soldat macedonean ntr-o fntn pe care l-a pclit, acesta fiind convins c n fntn se aflau obiecte de valoare. Pentru curajul ei, Alexandru a iertat-o.Curnd, Atena i oraele grecesti au implorat iertare. Revoltele au fost oprimate, Aliana "Liga de la Corint" s-a stabilizat, iar Alexandru a fost ales n funcia de Comandant suprem al trupelor coaliiei greceti. n anul 340 .Hr. regele Filip al II-lea i ceru fiului su, pe atunci n vrst de 16 ani, s-l nsoeasc la asediul din Perinth (Perinthus, azi Marmaraerelisi, Turcia), pentru a-l nva arta i problemele rzboiului, ca i meseria de soldat. Apoi l trimise n Macedonia; deinnd funcia de regent, Alexandru are sarcina de a menine loialitatea poporului n aceste momente de cumpn pentru rege. nconjurat de consilieri experimentai precum Antipater, nva modul de funcionare a statului i se pregtete pentru a conduce o naiune.Tnrul regent primete mai nti la Pella, Macedonia, o solie a perilor, care doreau s rezolve n mod pacifist problema coloniilor greceti din Perinth i Byzantion. Cnd moesii, triburi de traci ce triau n valea superioar a rului Strimon (astzi Struma, pe teritoriul actual al Bulgariei), se revolt, Alexandru decide s porneasc ntr-o expediie de pedepsire a rzvrtiilor. Aceasta a luat sfrit n anul 339 .Hr., prin cucerirea i distrugerea principalului ora al moesilor, prin vinderea ca sclavi a conductorilor barbari i prin instalarea unei garnizoane ntr-un post colonial numit Alexandria sau Alexandropolis (undeva ntre oraeleStrake Dimitrov i Sofia din Bulgaria de astzi). Aceast expediie l-a transformat pe tnrul regent ntr-un rzboinic experimentat i un idol pentru oamenii si. Puin mai trziu Alexandru l ntlnete pe tatl su n nord, pentru a-l escorta la revenirea din Sciia. Pe drumul de ntoarcere, traversnd inuturile moesilor, coloana macedonean cade ntr-o ambuscad pus la cale de clanurile nesupuse, iar calul lui Filip al II-lea piere rpus de o lance care l va rni i pe rege. Alexandru sare n ajutorul tatlui su i l salveaz. ntoarcerea la Pella este triumfal. Alexandru reprezint acum noua speran a poporului.n anul 338 .Hr. Alexandru ia parte la Btlia de la Cheroneea, n care regele Filip al II-lea a nvins aliana dintre Atena i Teba, instaurnd astfel hegemonia regatului macedonean asupra ntregii Grecii. Alexandru a comandat aripa stng a armatei macedonene, avnd un rol hotrtor n victoria final. n 337 .Hr., Filip s-a cstorit cu o femeie nobil, Cleopatra, nepoata generalului Attalus i care i-a schimbat numele n Eurydice. Cstoria a cauzat tensiuni mari ntre Filip, Olimpia i Alexander. Olimpia a

plecat n exil n Epir, fiind considerat o soie necredincioas i barbar, creznd n idealurile divine ale fiului ei ca fiind fiul lui Zeus. Aceasta a plecat mpreun cu fiul ei, Alexandru, la fratele ei, Alexandru I al Epirului, care i el, la rndul lui, se certase cu tatl su. Filip, care l renegase pe Alexandru ca fiu i motenitor, l-a numit n schimb motenitor pe fiul lui Eurydice, cruia i-a pus numele primului rege al Macedoniei, Caranus. Potrivit unei legende, n timpul nunii, Alexandru a intrat n conflict cu Attalus, tatl lui Eurydice care i-a insultat descendena. Alexandru a srit s-l ucid pe Attalus, iar Filip a intervenit, ns s-a prbuit, fiind beat. Alexandru s-a ndreptat spre mulimea de invitai i le-a spus: acest om are pretenia s cucereasc Asia, dar nu poate nici s se mute de la un scaun la altul. De atunci, relaia dintre Filip i Alexandru s-a rcit. n anul 336 .Hr., Filip a declarat "Rzboi de pedepsire" Imperiului Persan i a trimis o armat n Asia Mica. A cimentat legturile sale cu Alexandru I al Epirului, oferindu-i mna fiicei lui Cleopatra, fapt care a condus la izolarea soiei sale, Olimpia, care nu a mai putut conta pe sprijinul fratelui ei. Dar n acelasi an, cnd Alexandru se ntoarse din exil,Filip al II-lea a fost asasinat la Aegae, ntr-un amfiteatru, de ctre Pausanias, cpitanul grzii sale. nainte s fie asasinat, chiar el a refuzat s fie nsoit de gard la intrarea n amfiteatru. Alexandru a fost proclamat rege al Macedoniei de ctre armata macedonean i principalii nobili macedoneni. n acel moment avea vrsta de numai 20 de ani. Se zvonete c asasinarea lui Filip a fost planificat de soia sa, Olimpia care avea interesul ca fiul ei, Alexandru s fie ncoronat rege. Olimpia a ordonat mai trziu uciderea lui Eurydice i fiului ei nelegitim, nscut dup cstoria lui Filip, n scopul de a asigura poziia lui Alexandru ca rege al Macedoniei. Dup uciderea celor doi copii ai si, Caranus i Europa, Eurydice a fost forat de Olympia s se sinucid, iar Attalus a fost executat.

7)Cultura si stiinta in Grecia antica

Pe langa institutii , politica , democratie , educatie si spirit civic , Grecia antica a lasat mostenire Romei si mai apoi Europei moderne o stiinta cutezatoare si o cultura stralucitoare . Ambele aveau ca element central cunoasterea si slavirea omului . Gandirea stiintifica a grecilor s-a cristalizat in secolele VII-VI i.Hr detasandu-se treptat de cea religioasa . Spiritul lor critic , preocuparea pentru intelegerea omului , naturii si Universului i-au determinat sa incerce depasirea explicatiilor traditionale oferite de religie . Daca explicatia clasica de aparitie si existentei lumii se bazase pe miturile homerice , pe actiunea zeilor in fruntea carora trona familia patriarhala a lui Zeus , o parte din greci , bantuiti de teama si neliniste , s-au orientat atunci si spre misterele de origine orientala sau spre zeitati precum Orfeu , Cybele , Sabazios ,Dionisios . Altii insa nu au incetat sa caute raspunsuri rationale straduindu-se sa ajunga , prin abstractizarea gandirii la principiile ce reglementau viata si moartea , existenta Universului , destinul oamenilor . Pentru ei stiinta unita pe atunci cu filozofia trebuia sa implineasca religia oficiala . Pana la Socrate gandirea stiintifica a grecilor nu si-a delimitat domeniul fata de cel al gandirii filozofice .Cei care se ocupau de stiiinta erau in primul rand filozofii .Pentru ei filozofia era stiinta stiintelor . Inceputurile folozofiei odata cu scoala ioniana au coincis cu inceputurile stiintei . Heraclit din Efes este autorul unei opere "Despre natura" . In gandirea lui el afirma ca exista un element primordial=focul dar car este in continua miscare "Lumea a existat dintotdeauna , ea este si va fi un foc mereu viu" . Focul este simbolul miscarii continuii -- Caci in Univers totul se naste si moare , totul se descompune si se recompune . Democrit din Abdera a conceput "conceptia atomista" .El afirma ca tot ceea ce exista este compus din particule , din materie in miscre , indivizibile si invizibile , identice sub raportul cantitatii . Acestia sunt atomii in vesnica miscare .

Spre sfarsitul secolului al-V-lea i.Hr domeniul stiintei incepe sa se separe de cel al filozofiei . Situatia este mai evidenta in domeniul stiintelor exacte . Pitagora fundamenta o adevarata "filozofie a naturii" si o matematiza sistematic . "Totul este numar" considera acest matematician , fizician , filozof si "zeu" omul in jurul caruia s-a format o miscare (eterie) politico-militara cu numeroase caracteristici de secta ascetista si purificatoare(in S italiei si Sicilia) . El si urmasii lui au fundamentat si matematica greaca . In epoca clasica scolile matematice au devenit mai numeroase;cea mai activa era la Atena , unde disciplina era votata si dezvoltata in cadrul Academiei Platoniene. Caracteristica generala a matematicii grecesti este depasirea evidentei sensibile sau experimentale si existenta democratiei rationale . Incepand cam de la mijlocul secolului al-V-lea i.Hr si continuanad pana la jumatatea secolului urmator gandirea filozofica si stiintifica greaca este marcata de momentul cultural al sofistilor . Socrate nu facea parte din randul sofistilor , dar avea multe in comun cu acestia . Metoda sa de invatare a oamenilor era dialogul . S-a straduit sa predice indoiala creatoare , sa condamne viciile , incultura , sa fundamenteze o gandire rationala si o etica in spiritul ideii ca fericirea oamneilor consta in virtutea luminata de ratiune .Platon , nascut intr-o familie bogata si nobila , a studiat pianul si a compus tragedii . A trait in preajma lui Socrate , pana la moartea acestuia . A fondat la aten acdemia , unde timp de 30 de ani a predat gratuit . Academia si-a continuat existenta pana in 529 i.Hr . A scris 34 de scrieri in forma de dialof si 13 scrisori . Platon polemizeaza cu sofistii si ia aparrea doctrinei lui Socrate . A scris Phaidon , Republica , Legile . Porneste de la opozitia dintre realitate si cunoastere , dintre aparenta si esenta . A fi drept inseamna a-ti domina impulsurile si de a-ti impune o masura dorintelor . Aristotel a fost discipolul lui Platon . A fost fiul medicului personal al regelui macedonean . A fondat si condus 13 ani faimoasa sa acoala , in gradinile gimnaziului Likenion , ajunsese sa aiba pana la 2000 de discipoli , un adevarat invatamant superior , dotat cu o mare biblioteca . Dupa moartea lui Alexandru Macedon a fost acuzat de impietate si de un aspect particular al realitatii (matematica - sub aspectul cantitatii fizica , sub aspectul miscarii). Reliefurile clasice cele mai frumoase i sculpturile din fronton fceau parte din templul atenian Parthenos, mai bine cunoscut sub numele de Parthenon. Cele mai multe sculpturi aparin coleciei Elgin i se gsesc n British Museum din Londra, ns Parthenonul nsui supravieuiete ca o ruin nobil. Parthenonul este cel mai mare dintr-o serie de temple situate pe Acropolis (citadel), n Atena. Toate aceste temple au fost nlate n a doua jumtate a secolului V .Hr. (culme a perioadei clasice) pentru a nlocui cldirile distruse din timpul rzboaielor medice. Pe lng Parthenon, pe Acropolis se mai afl i mai micul templu al lui Atena Nike, Erecteum, cu cariatidele lui distinctive (stlpi sculptai sub form de femei) i o mare poart de intrare, numit Propylea. Pericle, omul de stat atenian, a pus n aplicare acest program ambiios al construirii de cldiri. Lucrrile de construcie au fost supravegheate de Fidias, care a creat i colosala statuie a Atenei, de mult pierdut, dar care pe vremuri a fost plasat n interiorul Parthenonului. Arhitecii Parthenonului propriu-zis au fost Callicratis i Ictimus; se cunosc puine despre ei, n ciuda faptului c Ictimus a mai proiectat nc un templu splendid, care se mai gsete, i azi, n localitatea Basse din Arcadia.

8)Perioada regala a Istoriei Romei Antice.Reformele lui Servius Tullius

Domnia lui Romulus Romulus nu a fost doar primul rege al Romei, dar i fondatorul ei. n 753 .Hr., Romulus a nceput construirea oraului pe Dealul Palatin. Dup fondarea Romei, el a invitat criminali, sclavi fugari, exilai i alte astfel de populaii nedizerabile, oferindu-le azil. n aceast manier, Romulus a populat cinci dintre cele apte dealuri ale Romei. Pentru a oferi cetenilor si neveste, Romulus a invitat tribul vecin de sabine la un festival unde a rpit femeile sabine i le-a adus napoi n Roma. Dup rzboiul dus mpotriva sabinilor, Romulus a adus att romanii, dar i adversarii lor sub acelai conductor. Dup fondarea oraului, Romulus a divizat oamenii Romei ntre cei pregtii i cei inapi pentru lupt. Lupttorii au format Legiunea Roman, constituit din 6000 infanterie i 600 cavalerie. Restul a format poporul roman, iar din acest rest Romulus a selectat 100 dintre cei mai nobili pentru a-i servi drept senatori ntr-un consiliu consultativ al regelui, Senatul Roman. Pe aceti oameni i-a numit patricieni i aveau s devin nobilii i elita oraului n timpul Republicii. Dup 38 de ani petrecui ca rege al Romei, Romulus a luptat n mai multe rzboaie n care a nvins, mrind controlul Romei n tot Latiumul i n multe dintre zonele nconjurtoare. De asemenea, Romulus a instituit Augurii ca parte a religiei romane. Romulus avea s fie amintit de timpuriu drept cel mai mare cuceritor al Romei i unul dintre cei mai religioi oameni din istoria roman. Dup moartea sa la vrsta de 54 de ani, Romulus a fost deificat ca zeul rzboiului Quirinus i a servit nu doar ca unul dintre cei trei zei importani ai Romei, dar i ca zeitatea asemnat oraului Roma. Domnia lui Numa Pompilius Porcul Roman Dup strania i misterioasa moarte a lui Romulus, domnia a czut n minile lui Numa Pompilius. Ludat pentru nelepciunea sa natural, domnia lui Numa a fost marcat de pace i prosperitate. La numirea ca rege, fiind sabin la natere, a mrit Senatul pentru a include 100 de nobili sabini care veniser la Roma n timpul domniei lui Romulus. Aceti oameni erau numii, de asemenea, patricieni, n timp ce descendenii lor aveau s devin elita Republicii. Numa a reformat Calendarul roman ajustndu-l pentru anul solar, instituind la fel de bine mai multe ritualuri religioase ale Romei. El a organizat zona din i din afara Romei n districte pentru un management mai uor. El este, de asemenea, creditat pentru organizarea primelor bresle profesionale ale Romei. Numa este amintit ca cel mai religios dintre regi (surclasndu-l chiar pe Romulus), iar n timpul domniei sale, a introdus Flamenii, Virginele vestale ale Romei, Pontifii i Colegiul Pontifilor. De asemenea, n timpul domniei sale se spune c un scut din partea lui Jupiter ar fi czut din cer cu soarta Romei scris pe el. Numa a ordonat copierea scutului n unsprezece exemplare, acestea devenind sacre romanilor. Domnia sa avea s dureze 41 de ani i avea s aib o moarte natural, uoar. Domnia lui Tullus Hostilius Tullus Hostilius se asemna bine lui Romulus n atitudinea sa rzboinic i, complet diferit de Numa n lipsa de respect fa de zei. Tullus a purtat rzboi mpotriva cetii Alba Longa, Fidenae i Veii, oferind astfel Romei chiar mai mare teritoriu i putere. n timpul domniei lui Tullus oraul Alba Longa a fost complet distrus, iar Tullus a nrobit populaia, trimind-o apoi napoi la Roma. Tullus dorea rzboi att de mult nct a mai purtat unul mpotriva sabinilor. Odat cu venirea domniei lui Tullus, romanii i-au pierdut dorina pentru pace. Tullus a luptat att de multe rzboaie nct neglijase

complet venerarea zeilor. Legenda spune c din aceast cauz o cium a infectat oraul, Tullus nsui aflndu-se printre cei infectai. Cnd acesta a implorat pentru ajutorul lui Jupiter, Jupiter i-a rspuns cu un fulger ce l-a ars pe rege i a transformat casa sa n cenu. n ciuda naturii sale rzboinice, Tullus Hostilius a selectat i reprezentat al treilea grup de persoane care formau clasa patrician a Romei, consistnd dintre cei care veniser la Roma pentru a cuta azil i o nou via. De asemenea, el a mai construit o nou cas pentru Senat, Curia, care a supravieuit peste 500 de ani dup moartea sa. Domnia sa a durat 31 de ani. Domnia lui Ancus Martius n urma misterioasei mori a lui Tullus, romanii au ales un rege religios i pacifist n locul su. Acesta era nepotul lui Numa,Ancus Marcius. Mult precum bunicul su, Ancus a fcut puine pentru a mri graniele Romei i a dus rzboaie doar atunci cnd teritoriile sale aveau nevoie s fie aprate. De asemenea, el a construit un apeduct, Aqua Martia i a construit prima nchisoare roman pe Dealul Capitoliului. n timpul domniei sale, Dealul Janiculum aflat pe malul de vest era fortificat pentru a proteja Roma. Tot el a construit i primul pod peste Tibru. De asemenea, el a fondat portul Romei Ostia pe Marea Tirenian i dezvoltarea primelor lucrri de sare. n timpul domniei sale, mrimea Romei a crescut din cauz c Ancus folosea diplomaie pentru a altura pe calea panic oraele mai mici din nconjurul Romei, ntr-o alian. Folosind aceast metod, a completat cucerirea latinilor i restabilirea aezrii lor pe Dealul Aventin, formnd astfel clasa de plebei a Romei. Avea s moar din cauze naturale, la fel ca i bunicul su naintea sa, dup 37 de ani ca rege i avea s fie amintit ca cel mai mare Pontif al Romei. Domnia lui Lucius Tarquinius Priscus Lucius Tarquinius Priscus nu era doar al cincilea rege al Romei, dar i primul nscut etrusc. Dup imigrarea n Roma, l-a simpatizat pe Ancus Marcius, care l-a adoptat mai trziu ca pe fiul su. La urcarea la tron, a condus rzboaie mpotriva sabinilor i etruscilor, ceea ce a dublat mrimea Romei i a adus mari bogii oraului. Printre primele sale reforme se numr adugarea a 100 de scaune noi Senatului, aducnd persoane din rndurile triburilor etrusce cucerite i ridicnd numrul senatorilor la 300. A folosit prada de rzboi din cuceririle sale pentru a construi mari monumente pentru Roma. Printre acestea se numra marele sistem de canalizare al Romei, folosit pentru secarea zonei de mlatin dintre cele apte dealuri ale Romei. n locul acesteia, a nceput ceea ce avea s devin Forul Roman. Tot el a instituit fondareaJocurilor Romane. Cel mai faimos proiect de construcii al su este Circus Maximus, un imens stadion folosit pentru ntrecerile de care, rmnnd pn n zilele noastre cel mai mare stadion din lume. Priscus a urmat terminarea Circus Maximus cu nceperea construciilor pentru o fortrea-templu zeului Jupiter pe Dealul Capitoliului. Din pcate, a fost ucis dup 38 de ani ca rege de minile fiilor lui Ancus Marcius nainte ca acel proiect s fie terminat. Domnia sa este cel mai bine amintit din prisma introducerii simbolurilor militare i oficiilor civile, dar i introducerea Triumfului roman, fiind primul roman srbtorit.

Domnia lui Servius Tullius n urma morii lui Priscus, ginerele su Servius Tullius l-a succedat la tron, al doilea rege nscut etrusc aflat la conducerea Romei. Precum socrul su, Servius ctigat rzboaie mpotriva etruscilor. A folosit comoara venit din campanii pentru a construi primele ziduri ce nconjurau complet cele apte dealuri ale Romei; construcia este cunoscut sub numele de Pomerium. A adus i reforme ntru armata roman. Este faimos pentru implementarea unei noi constituii pentru romani, continund procesul de dezvoltare al claselor oraului. A instituit primul recensmnt din lume, care diviza poporul Romei n cinci clase economice i a format Adunarea secolului. El a folosit acest recensmnt i pentru a diviza poporul din interiorul Romei ntru patru triburi urbane bazate pe locaia lor n ora, stabilind Adunarea tribal. Domniei sale i este atribuit i construirea templului Dianei de pe Dealul Aventin. Reformele lui Servius au adus o schimbare major n viaa roman: drepturile de vot erau acum bazate pe bogia economic, transfernd mult putere n minile elitei romane. Odat cu trecerea timpului, ns, Servius a favorizat n mod crescnd cei mai srcii oameni pentru a obine favoruri din partea plebeilor. Legislaia sa a fost una extrem de penibil ordinului patrician. Domnia sa de 44 de ani a fost finit cu asasinarea sa ntr-o conspiraie condus de propria sa fiic, Tullia, alturi de soul su, Lucius Tarquinius Superbus. Domnia lui Lucius Tarquinius Superbus Al aptelea i ultimul rege al Romei a fost Lucius Tarquinius Superbus. Ca fiul lui Priscus i ginerele lui Servius, Tarquinius era, de asemenea, de natere etrusc. n timpul domniei sale etruscii au atins vrful puterii lor. Spre deosebire de toi ceilali regi dinaintea sa, Tarquinius a folosit violena, uciderea i terorismul pentru a menine controlul asupra Romei. A abrogat multe dintre reformele constituionale antecedente create de ctre predecesorii si. Singurul lucru benefic Romei a fost completarea templului lui Jupiter nceput de tatl su, Priscus. Tarquinius a nlturat i distrus toate raclele sabine de pe Piatra tarpeian, nfuriind oamenii Romei. Oamenii nu mai puteau tolera domnia sa tiranic atunci cnd a permis violul Lucreiei, o patrician roman, de minile propriului su fiu. Rud a Lucreiei, Lucius Junius Brutus (strmo al luiMarcus Brutus), a convocat Senatul i l-a expulzat pe Tarquinius i monarhia sa din Roma n 510 .Hr.. Dup nlturarea lui Tarquinius, Senatul a votat ca niciodat s nu mai fie permis domnia unui rege i a reformat Roma ntr-un guvern republican n 509 .Hr.. Lucius Junius Brutus i Lucius Tarquinius Collatinus, un membru al familiei Tarquin i vduvul Lucreiei, au procedat n a deveni primiiconsuli ai noului guvern al Romei. Acest nou guvern i va conduce pe romani n cucerirea majoritii lumii mediterane i va supravieui pentru urmtorii cinci sute de ani, pn la domnia lui Iulius Cezar i Cezar August.