UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

Specializarea: Managementul Organizatiei Master,Anul I

UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE FACULTATEA DE STIINE ECONOMICE

PROIECT PRIVIND MARIREA CAPACITATII SI MODERNIZAREA PENSIUNII INARIN DIN MOIECIU DE JOS

CUPRINS Capitolul 1.CONTINUTUL SI CARACTERISTICILE PROIECTULUI 1.1 Denumirea proiectului..................................................................4 1.2 Istoric4 Capitolul 2. DEFINIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT PRIN PROIECT 2.1 Turismul romanesc subiect al managementului de proiect..5 2.2 SCOPUL PROIECTULUI.6 2.3 Estimarile de timp si cost...6 2.4 Strategie de marketing...................................................................6 2.5 Promovarea proiectului..8 Capitolul 3. PLANIFICAREA, ANALIZA SI ELABORAREA PROIECTULUI 3.1 Planificarea proiectului...................................................................10 3.2 ANALIZA SWOT ..10 3.3 Studiul de Fezabilitate 12 3.4 Metodologia realizarii studiilor de fezabilitate in turism12 3.5 Implementarea proiectului..13 Capitolul 4. PROGRAMAREA ACTIVITATILOR DIN CONTINUTUL PROIECTULUI 4.1 Graficul Gantt.16 Capitolul 5. MONITORIZAREA PROIECTULUI.17 Capitolul 6. EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE18 Capitolul 7. FINANTAREA PROIECTULUI 7.1 Sursele de finantare..19 7.2 Analiza rentabilitatii investitiei 20

Capitolul

1.

CONTINUTUL

SI

CARACTERISTICILE

PROIECTULUI 1.1 Denumirea proiectului Modernizarea pensiunii INARIN din Moieciu de Jos 1.2 Istoric- turism Zona Bran Moeciu este spaiul pitoresc cuprins ntre Munii Bucegi i Munii Piatra Craiului, alctuit din comunele Bran i Moeciu din judeul Braov, fiind aezat pe drumul care face legtura ntre sudul i centrul rii i care trece prin partea de est a Carpailor Meridionali. n ceea ce privete cazarea, turitii aflai n concediu sunt ntmpinai de vilele frumoase, amenajate cu grij, dar i de casele localnicilor, permanent pregtite pentru a le oferi oaspeilor zile de neuitat. Astfel, sezonul turistic este extins pe parcursul ntregului an, zona fiind la mare cutare n fiecare anotimp. Ofertele de cazare n zona Bran Moeciu au preuri accesibile, avnd adesea micul dejun inclus. Multitudinea de evenimente folclorice i culturale din zon captiveaz turitii, care sunt purtai prin negura timpului observnd cum localnicii pstreaz att de bine tradiia cnd prezint prelucrarea lemnului, a laptelui i a lnii la stn i cum femeile es la rzboi, acestea fiind punctele de interes ale multora dintre srbtorile tradiionale. Localnicii acestor meleaguri au nvat s cultive turismul n zon i prin organizarea unor evenimente care s pun n valoare tradiiile i obiceiurile specifice zonei. ntre manifestrile care se bucur de cel mai mare succes se numr "Rvitul oilor", "Festivalul brnzei i a pastramei", "Zilele Branului" (eveniment n cadrul cruia au loc diferite trguri) sau "Serbrile Zpezii". Atracii turistice - obiective i locuri de interes Obiectivele turistice ale zonei Bran Moeciu sunt numeroase, de la obiective naturale, la cele culturale i religioase. Astfel, turitii pot vizita Cheile Moeciului, Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera Dmbovicioara, Cetatea Rnov, cetile sseti de la Prejmer i Hrman, Castelul Bran, Muzeele Castelului Bran, Casa Vmii, Muzeul Satului Brnean, Capela Inima Reginei Maria, Mausoleul Mateia, Hanul Bran, Parcul Naional Piatra Craiului, Cheile Moeciului, Cascada Urltoarea, Petera cu lilieci, Petera Gaura Sbrcioarei, Moara Dracului, Avenul din Grindu, Cheile Grditei, Lacul Vidraru, Masivul Iezer-Ppua, Barajul Pecineagu,
4

Prpastiile Zrnetilor sau Muzeul Naional Bran. i pentru cei dornici s porneasc pe trasee turistice exist numeroase opiuni: Moeciu de Sus - Valea Bngleasa - Valea Pravalele - aua Strung Cabana Padina, Moeciu de Sus - Muntele Plea - Gutanu - Muntele Grohotiu - aua Strung - Cabana Padina, Poiana Gutanu - Stana Gaura, Valea Bngleasa - Poiana Gutanu, Moeciu de Sus - Muntele Plea- Gutanu aua Btrn Valea Doamnelor Hotel Petera. Zona este foarte cutat de turiti ndeosebi pe timp de iarn, turismul sportiv n anotimpul rece fiind favorizat de existena unor prtii de ski n mprejurimi: Prtia Znoaga (la 4 kilometri de Castelul Bran, pe Valea Porii), de dificultate medie, dotat cu teleski, tunuri de zpad i nocturn, Prtia Bran 1, de dificultate sczut, de asemenea dotat cu teleski, precum i Prtia Bran 2. Date geografice localizare, component, clim n zona Bran Moeciu se poate ajunge doar cu autoturismul, pe DN73 (E574) Cmpulung Moeciu Bran Rnov. Exist, de asemenea, curse regulate de microbuz, care leag localitile din zon de cele mai importante centre urbane din mprejurimi (Braov, Rnov, Zrneti). Ci de acces Situat ntr-o frumoas zon dintre muni, zona Bran Moeciu este compus din comunele Bran i Moeciu, mpreun cu localitile aflate n administrarea teritorial a acestora. Comuna Bran este situat n nord-estul culoarului Rucr-Bran, fiind aezat chiar la poalele de nord-vest ale Munilor Bucegi i cele de est ale Masivului Piatra Craiului. Comuna Bran este compus din 4 sate (Bran, Predelu, imon i Sohodol), avnd n total aproximativ 5.500 de locuitori. Comuna Moeciu este alctuit din 6 localiti (Moeciu de Jos, Cheia, Mgura, Drumu Carului, Moeciu de Sus i Petera) i a fost nfiinat n 1968, de atunci avnd aceeai form de organizare administrativ, care n prezent are o populaie de aproximativ 5.600 de locuitori. Clima regiunii este specific depresiunilor intramontane, cu ierni reci i veri rcoroase, temperaturile fluctund ntre 25C i 27C vara, i ntre -10 Celsius i -15 Celsius pe timp de iarn. Hidrografia regiunii este destul de srac n ruri de mari dimensiuni, principalele ape curgtoare din zona Bran Moeciu fiind Pnicel, Sohodol, Poarta, imon i Turcul.

Istorie Branul este ca o poart natural pentru trecerea din Transilvania n Muntenia prin culoarul dintre Munii Bucegi i Piatra Craiului, fiind un loc de istorie i de legend. Primii locuitori ai acestei trectori s-au stabilit aici nc din perioada 16.000 14.600 .Hr., cel mai probabil datorit poziiei strategice. Aceasta a fost speculat de legiunile romane n vremurile rzboaielor daco-romane. n castrul de la Cumidava, din Rnov, erau staionate trupele militare romane, care trebuiau s supravegheze i s controleze drumul Branului. Branul gzduiete unul din cele mai vizitate castele din Europa, i anume Castelul Dracula, acesta fiind sursa de inspiraie a celei mai fascinante legende, adic cea a sngerosului Conte Dracula. Castelul a fost construit de locuitorii Braovului ntre anii 1377 i 1382, pentru a apra trectoarea n faa invaziilor turceti. La inceputul secolului al XX-lea, castelul a devenit reedina preferat a Reginei Maria a Romniei. Principalele activitati sociale si economice ce se desfasoara pe teritoriul localitatii Moroeni sunt:

Turism odihna si tratament Aici este cuprinsa o populatie activa de 100 persoane Activitati in domeniul institutilor publice, administratie locala, invatamant, comert, prestari servicii unde lucreaza 300 de persoane active.

Din principalele activitati ce se desfasoara pe teritoriul administratiei economice si sociale sunt: turism, sanatate, invatamant, comert.

Capitolul 2. DEFINIREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT PRIN PROIECT 2.1 Turismul romanesc subiect al managementului de proiect . Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un process de planificare si administrare a sarcinilor si resurselor in vederea atingerii unor obiective si de comunicare a rezultatelor inregistrate. In aceasta lumina un proiect este neaparat o activitate cu scop si finalitate. Cu alte cuvinte are un inceput si un sfarsit este planificat si controlat iar la sfarsit conduce la concluzii clare.In alta ordine de idei proiectul fiind supus unui process de validare si verificare a feazabilitatii va crea o schimbare in domeniul respective.Prticularizand putem spune ca satul romanesc pentru a putea devein produs turistic trebuie sa indeplineasca urmatoarele exigente: - sa-si clarifice obiectivele sa-si puna in valoare atuurile si sa remedieze deficientele pentru a devein o reala atractie; - sa-si dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitand utilizarea ineficienta a resurselor de orice natura;

- sa comunice intern(toate persoanele interesate si implicate in devenirea satului) si extern( cu mediul dar mai ales cu turistii); - sa planifice sis a controleze resursele umane, materiale si banesti necesare pentru ducerea la bun sfarsit al proiectului; - sa mentina in atentie permanent o imagine de ansamblu a devenirii pentru a reduce zonele de risc; - sa aprecieze ce trebuie facut sau nu inainte de executie sis a implementeze un standard de calitate adecvat; - sa micsoreze costurile prin maximizarea eficientei lucrului si sa implementeze un standard de calitae adecvat. 2.2 SCOPUL PROIECTULUI Intentionam sa marim capacitatea si sa modernizam pensiunea INARIN in care clientii sa gaseasca servicii de calitate. 2.3 Estimarile de timp si cost Proiectul prevede modernizarea pensiuniiINARIN din zona Moieciu de Jos . Valoare estimata:375.000 EUR Termen de executie:2012-2013 2.4 Strategie de marketing Clienii sunt persoane sosite pentru odihn, recreere, vacane, cumprturi, tranzit sau afaceri. In sezonul estival clienii sunt cei care vin pentru odihn, recreere sau vacan pentru 3-7 zile, iar in extra - sezon predomin clienii venii in interes de afaceri sau la munc pentru 1- 2 zile. 75% dintre clieni sunt romni, iar cei strini provin in cea mai mare parte din
8

Germania, Norvegia, Italia, Ungaria, Israel, R. Moldova, Spania. Media de vrst a clienilor este de 35 ani. Strategia propus urmrete ndeplinirea n principal a urmtoarelor obiective: promovarea unui management strategic, pe baza cruia s se desfoare activitatea pensiunii n condiii adecvate noilor norme de clasificare i a exigenelor de pia. creterea gradului de ocupare a spaiilor de cazare de la 65% la 80 % nnoirea pn la nceperea sezonului estival a bazei materiale uzate Daca la inceput pensiunea oferea locuri si conditii modeste de cazare, in timp numarul turistilor a crescut astfel incat s-a impus necesitatea cresterii capacitatii de cazare si a conditiilor oferite: Se intampla sa treaca un autocar prin zona iar turistii sa doreasca sa ramana macar o noapte. Si veneau si ne intrebau cate locuri avem. Nu le convenea ca erau prea putine, asa ca ne-am decis ca trebuie sa ne extindem. Aveam o hala ridicata, pe care o foloseam pe post de discoteca. Ne gandeam s-o amenajam si s-o extindem pe verticala. Am trecut pe la agentie si am intrebat ce-ar trebui sa contina un proiect pentru agroturism. Am fost preveniti ca nu va fi usor sa punem in practica proiectul, ca sunt multe etape de depasit. inta strategic principal const n creterea competitivitii. n atingerea acestor obiective atenia se va ndrepta ctre urmtoarele aspecte: editarea unei pagini web a pensiunii, cu imagini i detalii; editarea de colaborarea strns cu ageniile de turism partenere, ANTREC pliante, foi volante strategia nnoirii gamei de produse i servicii

tehnic i moral.

organizarea de pachete turistice, care s includ excursii de o zi n deschiderea unui restaurant Strategia preurilor sczute: acordarea unei reduceri de pre pentru grupuri de turiti sau perioade de in extrasezon strategia segmentrii pieei primirea amabil a turistului informarea politicoas, neforat cu privire la serviciile oferite i preuri pregtirea unor preparate culinare tradiionale n aer liber la care s nfrumusearea ambianei generale i a design-ului exterior prin decorarea

mprejurimi sau Ungaria

cazare mai lungi

strategia diversificrii participe i clienii cu plante i arbuti ornamentali; amenajarea unui mic parc pentru copii. Viziune- realizarea unui loc de relaxare posibilitatea de a petrece un sejur linistit intr-o locatie placuta. 2.5 Promovarea proiectului Promovarea va fi efectuata pe mai multe planuri: -prin agentii de turism specializate -retele si forme de organizare a turismului -mijloace publicitare :pliante;ghiduri,panouri -reclama facuta de turisti -publicitatea realizata cu ajutorul siete-ului de prezentare
10

Pensiunea Inarin are creat un astfel de site care se poate accesa folosind adresa de internet: http://www.pensiunelamunte.ro/. De asemenea pentru oamenii de afaceri aflati mereu n criz de timp si pentru oamenii care prefer s utilizeze mijloace moderne de comunicatie, adresa de e-mail a pensiunii: rezervri@inarin.turism.ro este mijlocul cel mai usor de folosit pentru a afla informatii legate de oferta pensiunii si pentru a face o rezervare. Prin simpla accesare a adresei de internet a pensiunii, un potential client poate afla toate informatiile care i sunt necesare pentru a-si forma o prere despre aceasta si pentru a face o rezervare. Avantajul major al site-ului este faptul c poate fi accesat de oriunde din tar de ctre orice persoan care are acces la Internet si numrul potentialilor clienti creste semnificativ. n paginile urmtoare se va putea vedea prezentarea site-ului pensiunii. Oricine acceseaz adresa de site a pensiunii va afla informatii legate de descrierea acesteia, preturi, fotografii cu interiorul si exteriorul pensiunii si adresa de contact, inclusiv o hart a strzilor care se afl n apropierea pensiunii. O importanta metoda de promovare a turismului rural este insasi calitatea serviciilor oferite, care determina satisfactia turistilor, ceea ce ii poate transforma in clienti fideli. Mai mult, ei pot recomanda pensiunea la care s-au simtit bine altor persoane. Desigur, existenta unui site pe Internet care sa atraga atentia asupra existentei pensiunii si sa popularizeze oferta acesteia este intotdeauna binevenita. Mai putin eficienta se dovedeste o promovare costisitoare (presa scrisa, radio, TV), care de cele mai multe ori nu isi justifica prin sporul de eficienta costurile foarte ridicate. Exceptie fac revistele sau emisiunile care au ca subiect calatoriile, turismul etc. Site-ul pensiunii poate fi accesat oricnd si oriunde de persoanele care beneficiaz de o conexiune la

11

Internet si cum tot mai multe persoane devin dependente de tehnologia modern, numrul de clienti potentiali ai pensiunii creste. Unul dintre avantajele folosirii site-ului ca metod de promovare a serviciilor prestate de pensiune este faptul c toate informatiile legate de pensiune si fotografiile complete ale acesteia pot fi vzute printr-un singur click si nu mai exist incertitudinea c atunci cnd se ajunge la destinatie, locul nu arat chiar asa cum se spune n reclam.

Capitolul 3. PLANIFICAREA, ANALIZA SI ELABORAREA PROIECTULUI 3.1 Planificarea proiectului Procese de management Initierea - determinarea scopului conform cu viziunea generata. Planificare- organizarea echipei de proiect , modernizarea pensiunii. Implementare- realizarea modernizarii pensiunii cu bugetul alocat. Controlul Inchiderea - monitorizare conform standardelor stabilite. - obtinerea feed backului ,satisfacerea cerintelor clientilor.

Resurse umane: Sunt reprezentate de catre membrii echipei de proiect si o firma de consultanta.

12

3.2 ANALIZA SWOT PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE prezena a numeroase obiective turistice naturale i antropice n apropierea comunei: Obiectivele turistice ale zonei Bran Moeciu sunt numeroase, de la obiective naturale, la cele culturale i religioase. Astfel, turitii pot vizita Cheile Moeciului, Munii Bucegi i Piatra Craiului, Petera Dmbovicioara, Cetatea Rnov, cetile sseti de la Prejmer i Hrman, Castelul Bran, Muzeele Castelului Bran, Casa Vmii, Muzeul Satului Brnean, Capela Inima Reginei Maria, Mausoleul Mateia, Hanul Bran, Parcul Naional Piatra Craiului, Cheile Moeciului, Cascada Urltoarea, Petera cu lilieci, Petera Gaura Sbrcioarei, Moara Dracului, Avenul din Grindu, Cheile Grditei, Lacul Vidraru, Masivul IezerPpua, Barajul Pecineagu, Prpastiile Zrnetilor sau Muzeul Naional Bran. i pentru cei dornici s porneasc pe trasee turistice exist numeroase opiuni: Moeciu de Sus - Valea Bngleasa - Valea Pravalele - aua Strung Cabana Padina, Moeciu de Sus - Muntele Plea - Gutanu - Muntele Grohotiu - aua Strung - Cabana Padina, Poiana Gutanu - Stana Gaura, Valea Bngleasa - Poiana Gutanu, Moeciu de Sus - Muntele Plea- Gutanu - aua Btrn Valea Doamnelor - Hotel Petera. Zona este foarte cutat de turiti ndeosebi pe timp de iarn, turismul sportiv n anotimpul rece fiind favorizat de existena unor prtii de ski n mprejurimi: Prtia Znoaga (la 4 kilometri de Castelul Bran, pe Valea Porii), de dificultate medie, dotat cu teleski, tunuri de zpad i nocturn, Prtia Bran 1, de dificultate sczut, de asemenea
13

dotat cu teleski, precum i Prtia Bran 2. -Posibilitatea de a practica diverse tipuri de -degradarea rapida a patrimoniului arhitectural turism peta anotimpurile). toat perioada anului (n toate rural prin depopularea localitatiilor si a comunitatilor rurale.

-Resurse naturale (ale solului i subsolului) -datorita amenajarilor comuna incepe sa se bogate; urbanizeze

-Relief foarte variat o zon natural -distanta mare de aeroport deosebit; -peisaje naturale atractive; -sala de jocuri; -acces la internet -organizarea unor excursii in zona -locuri de parcare putine

OPORTUNITATI AMENINTARI - dezvoltarea si proomovarea de programe - reorientarea unei parti a cererii turistice interne turistice in domeniul turismului rural catre alte destinatii externe. (podgorii si vinuri celebre tipice, bucatarie traditionala cu produse agro-alimentare de - datorita reliefului din zona Bran,exista tip ecologic, pelerinaje, ecoturism posibilitatea ca, datorita alunecarilor de accesul turistilor sa devina o problema specializat a teren,

3.3 Studiul de Fezabilitate

14

Anumite proiecte necesita efectuarea unui studiu de fezabiliate pentru a se dovedi existenta unei anumite probleme sau pentru construirea unei analize cauza-efect care sa conduca la detectarea problemei. Studiile de fezabilitate determina, de asemenea, posibiltatea ca proiectul sa rezolve problema cu un cost si intr-o perioada de timp cat mai rezonabile. 3.4 Metodologia realizarii studiilor de fezabilitate in turism Este in general admis ca atunci cand abordam fenomenul turistic trebuie sa avem in vedere ca este vorba de o productie de servicii. Gama larga si eterogena a serviciilor ce dau continut activitatilor de turism, trasaturile commune cu celelalte componente ale tertiarului, modificarea sub impactul acelorasi grupe de factori confirma apartenenta la sfera sectorului tertiar Pentru a avalua efectele unei dezvoltari a activitatii turistice producatorii/distribuitorii incearca sa gaseasca raspunsuri la o serie de intrebari referitoare la modul cum va evalua piata turistica, la modul de finantare a lucrarilor si la rentabilitatea acestora. Toate avestea constituie fezabilitatea unei operatii si vizeaza toate functiile care compun orice actiune in domeniul turistic. Studiul de fezabilitate Are ca scop clarificarea investitorilor asupra alternativelor de modernizarea,elaborarii programului de actiune , proiectelor juridice si financiare,grstionarii unei viitoare operatiuni. 3.5 Implementarea proiectului

15

Pensiunea turistica este clasificata la 3 margarete. Are o suprafata de 1000m patrati . Pensiunea care va fi modernizata va avea urmatoarea structura: Structura capacitatii de cazare Tip camera Single Dubla Apartament Numar de camere Nr de paturi in 2 12 2 camera 1 2 2 Nr locuri 2 24 4

Total

16

30

Pensiunea are parter, doua etaje si o mansarda. La etajul unu sunt 7 camere duble si o camera single. Etajul doi va gazduirestul de 5 camere duble , in timp ce la mansarda sunt cele doua apartamente spatioase si cealalta camera single. La parter se va gasi receptia, sala de mese , centrul de sanatate( piscine acoperita , sauna, sala de fitness si masaj) sala de conferinta cu 30 de locuri . Mobilarea camerelor se va face cu bun gust, fiecare camera avand alta paleta cromatica in care se vor incadra mobilierul parchetul , draperiile, mocheta ,gresia si faianta din baie. Dotarile fiecarei camere vor fi dupa cum urmeaza: - Mobilier din lemn: paturi , noptiere,masuta pentru televizor, masa de toaleta cu oglinda si scaun, cuier si dulap de haine. - Baia cu dus, grupuri sanitare cu faianta si gresie, instalatii sanitare din inox, uscator de par fixat pe perete

16

- Balcon - Tv color cu cablu si telefon cu acces international direct - Fiecare camera va fi mochetata partial. Cele doua apartamente vor avea in plus fata de dotarile mentonate anterior urmatoarele: - Camera de zi cu canapea extensibila si fotolii cu masura - Bar cu frigider - Instalatie de aer conditionat - In baie, cada cu hidromasaj in loc de cabina de dus Investitiile in turism sunt intensive in capital din cauza costului ridicat al echipamentelor turistice dar si al infrastructurii ,ele genereaza capital pe termen lung, amortizarea facandu-se foarte lent mai ales in cazul dotarilor cu functionarea sezniera si se materializeaza in principal in constructii. Principalele probleme care trebuiesc avute in vedere in scopul realizarii unui proiect de investitii, si care se constituie in criterii de adoptare a deciziei sunt: - determinarea valorii investitiei; - identificarea surselor de capital si a modalitatilor de finantare; - evaluarea cheltuielilor de exploatare si calculul eficientei. Pentru modernizarea pensiunii trebuie stabilit in cele ce urmeaza nivelul investitiei necesare realizarii modernizarii . Intabelul urmator se va prezenta valoarea estimate a investitiei exprimata in EUR.

17

Nr crt. 1 2 3 4 5 Total

Denumirea investitiei Cladirea investitei Terenul de sport Parcarea si drumul de acces Spatii verzi Echipament sportive si de recreere

Cost aproximativ(EUR) 300.000 20.000 8.000 2.000 12.000 342.000

Asadar din tabelul de mai sus reise ca valoarea totala a investitei este de 342.000 EUR. Prezenta investitie s-a sistematizat pe grupari de functiuni: cazare, agreement, parcare si cai de acces, spatii verzi.

necesare realizarii produsului, reprezinta structura de descompunere a lucrarilor. Pentru ca in anul 2014 pensiunea sa fie cea mai solicitata sunt necesare urmatoarele activitati : - Mobilier din lemn: paturi , noptiere,masuta pentru televizor, masa de toaleta cu oglinda si scaun, cuier si dulap de haine.

18

Capitolul 4. PROGRAMAREA ACTIVITATILOR DIN CONTINUTUL PROIECTULUI O problema deosebit de importanta in programarea si conducerea proiectelor este aceea de a identifica toate lucrarile necesare pentru atingerea obiectivului. Reprezentarea structurala a tuturor lucrarilor din proiect, - Baia cu dus, grupuri sanitare cu faianta si gresie, instalatii sanitare din inox, uscator de par fixat pe perete - Balcon - Tv color cu cablu si telefon cu acces international direct - Fiecare camera va fi mochetata partial. Cele doua apartamente vor avea in plus fata de dotarile mentonate anterior urmatoarele: - Camera de zi cu canapea extensibila si fotolii cu masura - Bar cu frigider - Instalatie de aer conditionat - In baie, cada cu hidromasaj in loc de cabina de dus. 4.1 Graficul Gantt Avand in vedere ca prezentul proiect de modernizare a unei pensiuni turistice rurale prin intermediul unei finantari din Fondurile Phare trebuie dus la sfarsit in termen de 12 luni de la aprobarea dosarului de finantare de catre Autoritatea Contractanta,diagrama Gantt poate lua urmatoarea forma grafica:

19

Graficul Gantt

Nr Sarcina Oct Nov Dec Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep crt. 1 Cercetarea pietei 2 Analiza fezabilitatii 3 Proiectarea produsului 4 Testarea 5 Stagiu preliminar de lansare 6 Primirea Feedbackului 7 Revizuirea 8 Stagiu final de lansare 9 Analizarea 10 Concluzii

Diagrama Gantt prezinta modul de realizare a sarcinilor in functie de data de incepere si durata acestora precum si imaginea grafica a modului de suprapunere si corelare a diverselor activitati. Ceea ce proiectul realizeaza in cadrul comunitatii rurale este noua portiune de piata care va permite extinderea procesului vanzarii-cumpararii produselor turistice.

20

Capitolul 5. MONITORIZAREA PROIECTULUI Pentru a putea atinge obiectivele fixate trebuie s acordm atenie controlului i evalurii proiectului. Sistemul de control al proiectului i metodele de evaluare permit managerului s urmreasc dac activitile proiectului se desfoar conform programului de execuie aprobat. Activitatea de monitorizare se desfasoara periodic pentru a evalua rezultatele si pentru a verifica modul in care obiectivele si strategiile propuse sunt indeplinite.De asemenea, este urmarit modul in care proiectul este implementat pentru a putea corecta eventualele erori. Monitorizarea proiectului cuprinde: Monitorizarea muncitorilor care executa lucrarea si monitorizarea lucrarii propriu-zise,dorindu-se ca lucrarile sa fie finalizate in timpul stabilit; Controlul schimbarilor s-a efectuat pe parcursul proiectului ,asigurandu-ne ca s-au efectuat numai acele schimbari dorite si abrobate; Monitorizarea si controlul progresului ,prin care putem cunoaste ce sa realizat si cum s-a incadrat reabilitarea in buget si in timp; Rapoartele de progres,ne arata unde se afla proiectul iar activitatea de control ne certifica ca rapoartele de progres sunt corecte; Monitorizarea riscurilor,au fost identificate in faza de analiza a riscurilor.Activitatea de monitorizare a riscurilorcu care s-a confruntat proiectul ne-a ajutat sa luam din timp masurile de prevenire si sa reducem la maxim costurile mecesare depasirii situatiilor de risc. Administrarea contractelor,deoarece in faza de planificare si executie au fost planificate,respectiv incheiate mai multe contracte a fost necesara atenta administrare a acestora,urmarind ca toate

21

marfurile,materialele,resursele umane,utilajele si subcontractorii sa execute contractele asa cum au fost stabilite.

Capitolul 6. EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE

Procesul de evaluare reprezinta un set de actiuni prin care se va urmari evolutia proiectului in raport cu graficul de activitati, rezultatele preconizate, obiectivele trasate, bugetul estimat si orice alt aspect prezent in cererea de finantare, la acestea adaugandu-se verificarea conformitatii implementarii proiectului cu regulamentele si legislatia relevanta. Raportul de evaluare Sursele de finantare ale proiectului : - buget local ; - fonduri guvernamentale ; - fonduri structurale ; - bugetul societatii de distributie. Beneficiarul proiectului : Pensiunea INARIN

22

Capitolul 7. FINANTAREA PROIECTULUI

7.1 Sursele de finantare In cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de finanare pentru amenajarea complexului turistic . n privina surselor de finanare a investiiilor, literatura de specialitate consemneaz cteva soluii consacrate i anume: -aportul propriu -creditul -leasingul - aportul statului Pentru modernizarea acestei pensiuni turistice se propune ca finanarea s se fac 60% din fonduri Phare i 40% din surse proprii. Obinerea mprumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se va face prin intermediul programului Coeziune Economic i Social derulat n prezent n ara noastr de ctre Ministerul Dezvoltrii i Prognozei, ce are rolul de Autoritate Contractant n cadrul acestui program de finanare. Aa cum am mai precizat, finanarea nerambursabil din fonduri Phare va acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest procentaj reprezentnd maximum suportat de catre acest program.Ca expresie valoric, n cazul acestei investiii, procentul de 60% reprezint 225.000 EUR, cealalt parte de 40%, adic 150.000, va trebui acoperit din fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului turistic i care va deveni totodat i proprietarul acesteia, va trebui s fie puternic din punct de vedere financiar, s poat acoperi diferena de
23

investiie din fonduri proprii, sau s poat lua credite din banc fiind n acest fel recunoscut ca o firm credibil i solvabil. 7.2 Analiza rentabilitatii investitiei Pentru a decide oportunitatea unei investiii ntr-un domeniul turistic, caracterizat prin rotaie lent a capitalului, rigiditate n exploatare, rentabilitate relativ redus, este necesar n prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare i rentabilitate. Contul de exploatare previzional este compus din mai muli indicatori agregai, care exprim rezultatele ce se pot obine i a cror analiz va permite justificarea deciziei de a investi. Aceti indicatori sunt: marja brut, marja net, marja de activitate, marja de exploatare i rezultatul net. Marja brut este format din ncasrile totale obinute prin exploatare Marja brut este format din ncasrile totale obinute prin exploatarea unui obiectiv turistic. Mrimea ncasrilor obinute prin exploatarea obiectivului (pensiunea turistic n cazul acesta) depinde de tarifele i preurile practicate i de utilizarea previzibil a obiectivului. Preurile ce se vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a ncasrilor. Tarifele i preurile pentru cazare, alimentaie i agrement se calculeaz pornind de la baremurile practicate n obiective similare pentru servicii de aceeai clas calitativ. Marja net se obine prin scderea din marja brut a cheltuielilor cu fora de munc. Cheltuielile cu fora de munc cuprind: plata salariului, cotizaii sociale, prime etc. Marja de activitate se constituie dup scderea din marja net a cheltuielilor de funcionare a complexului turistic (cheltuieli curente:

24

ntreinere, reparaii) i a cheltuielilor administrative (telefon, coresponden, documentare). Marja de activitate este important deoarece reprezint primul indiciu cu privire la rentabilitatea potenial a ntreprinderii de turism. Marja de exploatare se constituie prin scderea din marja de activitate a cheltuielilor cu publicitatea i a altor cheltuieli de comercializare (ex :comisioane, onorarii). Rezultatul net se obine prin scderea impozitului pe profit din beneficiul brut. Pentru a previziona cifra de afaceri total s-a plecat de la calculul veniturilor ce vor fi obinute din activitatea de cazare i la estimarea ponderii veniturilor aferente fiecrei activiti n veniturile totale. Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza formulei: CAcazare = T x N x Gpx 365unde, T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an: N = numrul locurilor disponibile; Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an; Durata de funcionare a hotelului este permanent, de aceea n formula de mai sus s-a nmulit cu 365 zile. Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie s previzionm tariful i gradul de ocupare pentru fiecare an. Avnd n vedere faptul c pensiunea are mai multe tipuri de camere (single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea avnd un alt tarif de
25

cazare, pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de venituri va trebui s calculm un pre mediu al tarifului de cazare, n condiiile n care gradul de ocupare previzionat se pstreaz pentru toate tipurile de camere.

26