Comunismul in viziunea lui Lucian Boia-Mitologia stiintifica a comunismului

Boia explica forta de convingere si expansiunea comunismului prin apartenenta sa la grupul celor ctorva arhetipuri ce stapnesc imaginarul uman nu de azi, de ieri ci dintodeauna. Refuzul istoriei, vrsta de aur, visul milenarist al paradisului terestru, regatul mesianic. Comunismul este, n opinia lui Boia un milenarism exprimat n limbaj rationalist. Sub lumina clara a ratiunii miturile arhetipale ale umanitatii nu dispar, ele sunt doar reorganizate cartezian. Comunismul nu-i decat o varianta de mitologie rationalista care ca orice mitologie cunoaste deja toate raspunsurile privind natura, omul si istoria sa . Marsul glorios al ratiunii Mitologiile ca si religiile ofera raspunsuri simple, globale. Zice rationalistul D'Holbach: "toate greselile oamenilor sunt greseli de fizica". In epoca Luminilor istoria era asimilata stiintelor exacte si se astepta ca un nou Newton sa-i identifice mecanismul obiectiv. Boia crede ca abordarea asta (att de exploatat si de comunism) e primejdioasa rau pentru ca se da liber la subiectivism si determinism, ratiunea violentnd istoria in demersurile sale utopice (un nceput l face Revolutia Franceza). Moda religiilor stiintifice care isi propun sa aduca omul in armonie cu Universul si cu el nsusi explodeaza in al 19lea. Cteva exemple haioase: Saint Simon cu religia lui Newton ( matematicienii alesi conduc lumea), Comte (dragostea ca analog al legii atractiei universale e principiul, ordinea e de baza iar progresul devine scop), Fourier cu falansterele grupnd indivizii n serii pasionale prin combinatia celor 12 pasiuni primitive; din falanster, fiecare individ trece dupa moarte prin 1620 renasteri alternative de pe un astru pe altul. Comunistii si spiritistii pot sa-l revendice in egala masura pe Fourier. Tot din preistoria comunismului: pe la 1900 Marte era considerata de unii ca sediu posibil al unei lumi comuniste extraterstre. Argumentul principal: existenta numeroaselor canale martiene care nu puteau fi dect rodul unei societati actionnd "stiintific" si "planificat". Marxismul este un produs tipic al acestui rationalist secol al XIX-lea bntuit de mituri:

mitul Ratiunii-ceea ce e logic e si adevarat; mitul Stiintei-care explica complet si definitiv lumea si o si modifica; mitul Unitatii si al determinismului-Natura si societatea sunt integrate intr-un tot coerent guvernat de legi riguros deterministe; mitul Progresului-exista un sens ascendent in evolutia Universului si a omenirii; mitul lumii noi;

mitul omului nou.

Mitologia comunista reuseste sa ajunga la un grad mare de coerenta mprumutnd dialectica. Spre deosebire de celelate mitologii creatoare de lumi noi care ncercau sa calmeze conflictele, comunismul nu numai ca recunoste existenta contradictiilor dar le absolutizeaza si la nevoie le si inventeaza. Parintii Fondatori Boia il prezinta pe Marx din perspectiva imaginarului colectiv. E un Marx simplificat, mitificat (nu uita sa adauge ca n real, Marx nu era ntru totul marxist . In acest Marx, Engels si Lenin recunosc si glorifica descoperitorul de legi, revolutionarul savant. Revolutia devine o "stiinta". Ca analist al prezentului, se pare ca Marx merita titlu de savant. Nenorocirea a fost ca a extrapolat prezentul la trecut si viitor. Lupta de clasa, fortele de productie care conduc totul, determinismul economic sunt reflexe ale unui secol XIX occidental, absolutizate in procesul trecerii dinspre real spre imaginar. Istoria ncepe sa se depene n mecanice cadente. Inti comunismul primitiv, fara propietate privata si fara clase, pe urma propietate privata si exploatare n 3 moduri (sclavagism, feudalism si capitalism) pentru ca totul sa triumfe n comunism-egalitarism nobilat pe spirala evolutiei istorice. Singurul amanunt care strica armonia in functionare a masinariei istoriei este "modul de productie asiatic" care asociaza propietatea comunitara cu exploatarea. Marxistii au depasit contradictia ignornd-o. Sintetizat n laboratorele secolului 19 comunismul a ajuns sa fie aplicat unui secol cu caracteristici total diferite, secolul 20. Zice Boia ca invocarea obsedanta a unei stiinte obiective conducea implacabil spre un program strict voluntarist. Si aici ma trec fiorii! Simt nca dorul de teoretizare a istoriei ca stiinta. E adevarat, nu prin determinismul de secol XIX dar oricum, primejdia ramne. Cu modelarea istoriei intram n curat voluntarism care poa' sa dea n utopie s'apoi fandacsia-i gata, monser! Ca sa vezi ce aproape suntem de marxism (vade retro Satana) sau poate, mai corect spus de-o mitologie stiintifica.Ispitele n-au pierit cu totul. Zice Boia ca Marx a fost un savant dublat de un profet. Engels a avut mai mult sufletul unui diletant si al unui compilator. Lenin a facut trecerea de la determinismul stiintific la voluntarismul revolutionar. Prin Lenin, tranzitia spre comunism se transforma intr-o stare de echilibru a sistemului nchis (statul-partid centralizat). Stalin (interesanta tendinta asta de a-si schimba numele la liderii comunisti; cica numele l-a ales dupa rusescul stal care nseamna otel) cauta si el un teritoriu ramas neteoretizat-problema nationala si a nationalitatilor. Interesul pentru acesta problema l-a dus catre lingvistica care a devenit un hobby pentru Stalin. Alunecarea dinspre determinismul economic spre voluntarismul politic a fost, zice Boia, traiectoria tuturor marilor preoti ai mitologiei comuniste. Lev Trotki cu "revolutia permanenta", Mao si maoismul. Alta chestie interesanta: Boia opune rationalismului comunist irationalismul "fascist". Mitologia comunista e solid structurata teoretic in timp ce ideologiile fasciste sunt fluide, amestec de diferite

reprezentari si de pulsatii irationale. Ambele solutii sunt nsa animate de acelasi voluntarism n recrearea lumii sub forma noua si popularea ei cu "oameni noi". Amndoua ideologiile sunt milenarisme secularizate.Exista si diferente. La origine, n inima mitologiei comuniste se afla individul si implinirea personalitatii umane in timp ce in doctrinele fasciste individul se sterge in fata comunitatii (natiune, rasa, stat). Jocul cu dialectica a facut ca antistatal si internationalist la origine, comunismul sa ajunga la instaurarea unui sistem statal, opresiv si ultranationalist in faza finala. Zice Boia ca un comunist autentic respecta infinit stiinta sau ceea ce crede el ca e stiinta. E un om de actiune dar care actioneaza stiintific. Dimpotriva , pentru fascistul autentic actiunera e suverana si dispretul pentru cultura e nedisimulat. Brrr, iata ce poa' sa iasa din binoame de tipul cunostere/actiune. Si totusi, care-i calea? Pe de alta parte stau si ma ntreb ce fel de fascism irational si acultural care a atras aproape toata floarea culturii a fost ala al legionarilor de la noi. "O enigma ne'esplicata printre nouri de eres" ,sau e tot dorul de actiune al intelectualului, anapoda convertit . Reinventarea istoriei Dupa Boia, mitolologia comunista abordeaza istoria dintr-un unghi nou: mai putina epica si mai multa reliefare a aspectelor economice si sociale ntr-o analiza problematizata. Asata cel putin n faza sa initiala, pentru ca n evolutia de la determinism la voluntarism si de la internationalism la nationalism, culorile si-au schimbat nuantele n dulcele stil dialectic. Discursul istoric comunist se autodeclara materialist ceea ce e adevarat numai la etajul sau inferior. La mansarda, o idee universala misca lumea n spirala. Viitorul de aur, idealitate pura condamna trecutul si prezentul. Curat teleologie! Boia e frapat de schematizarea foarte accentuata a proceselor istorice. Modurile de productie sau formatiunile sociale definite de marxism rezuma o experienta pur europeana. Istoricii comunisti au exclus din discursul lor sistemul asiatic. Lupta de clasa, alta marota a mitologiei comuniste, ritmeaza conventionalul balet istoric montat spectaculos de scoala rusa... Cea mai mare parte a societatilor capitaliste, zice Boia, au ajuns n acest stadiu fara sa treaca printr-o "revolutie". Simplificarile si deformarile caracteristice mitologiei istorice a comunismului ndeplineau o functie necesara si urmareau un scop precis. Viitorul comunist nu admitea dect o singura cale trasata "luminos" de o istorie unitara si disciplinata. "Comunismul va nvinge" trebuia sa fie concluzia oricui la sfrsitul cursului scurt. Internationalist prin vocatie, zice Boia, comunismul real a fost obligat sa se aseze n interiorul frontierelor nationale. Revolutia mondiala a fost confiscata de rusi care au identificat aspiratiile proletariatului international cu valorile istorice si interesele politice rusesti. In ultima faza a regimurilor comuniste, exemplul "marelui frate" a fost urmat de ceilalti membrii ai familiei, esund dialectic ntr-un ultranationalism anacronic (de secol XIX, precizeaza Boia). Istoriografia comunista ilustreaza bine traiectoria asta. In anii '20-'30, Stalin dixit: " Vechea Rusie a fost mereu batuta din pricina ntrzierii ei". Trei ani mai trziu, prin decizia Comitetului Central al Partidului, vechea Rusie a ncetat subit de a mai fi batuta de toata lumea si a nceput ea sa-i bata pe

ceilalti. Aleksandr Nevski, Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare, Suvorov... au fost scosi din cufar si expusi n Panteonul comunist. Ceausescu si stabilea o filiatie directa cu predecesorii, de la regii daci la voievozii Evului Mediu). In aceeasi cadenta apare si "protocronismul". De-un par examplu, "Popov si nu Marconi a inventat radioul" scandau, pe linie, istoricii comunisti. Societatea noua Construierea comunismului a fost conceputa ca o ntreprindere strict stiintifica. Marx si-a petrecut o viata pentru a formula cteva legi istorice si economice. Discipolii sai, de la Lenin si Stalin la Kim Il Sung au procedat mai simplu si mai eficient, surde ironic Boia. Ajungea un congres al partidului pentru a oficializa o noua lege stiintifica sau chiar un pachet de legi. Marea adunare a reprezentantilor partidelor comuniste din noiembrie 1957 a enuntat nu mai putin de 9 legi care dirijau construirea noii societati, obligatorii pentru orice tara care vroia sa treaca la comunism (rolul conducator al clasei muncitoare si al partidului sau, lichidarea propietatii capitaliste etc.). Virtutile propietatii colective reprezentau baza noii economii politice. Propietatea de stat se opunea propietatii individuale. (Dar fara propietate individuala nu exista nici libertatea individului, am nvatat noi pe propria piele). Legea economica fundamentala a socialismului afirma cresterea nentrerupta a productiei. Instrumentul magic era Planul (cincinal). Dincolo de mitologie sta economia reala. Autenticul proiect mitologic comunist este citadin si industrial. Agricultura a fost sacrificata. Taranimea mpinsa spre disparitie, mase umane enorme deplasate spre orase. Industria s-a organizat n ntreprinderti colosale profilate dupa moda secolui 19, otelul si cimentul devenind simboluri ale timpului nou. Romnia, tara saraca n fier si carbune , le importa din Brazilia, India sau Australia pentru a produce otel si a devenit un mare producator cu o cifra pe cap de locuitor de 2 ori superioara Frantei!!! Mitologia obliga... Sectorul de servicii nu-si avea rolul ntr-o societate de productie. Informatica care e altceva dect o forma de productie "materiala" n-a intrat n plan...In privinta asta putem pentru ca sa zicem ca tehnocratii si politicienii de azi sunt la fel de comunisti ca aia de ieri... Timp de zeci de ani cresterea afisata a economiilor comuniste a fost de cteva ori mai mare dect n lagarul capitalist . La capatul cursei, aceste economii nu numai ca nu si-au lichidat handicapul dar s-au trezit nca mai n urma dect la capatul cursei. Sa alergi mai repede si sa ajungi ultimul, ce poate fi mai mitologic, rde Boia cu un ochi (cu celalat ar trebui sa plnga, ca n povestea romneasca) si ne invita sa revenim din realiatea dezamagitoare n lumea mitologica a comunismului unde e revarsat conul abundentei iar electricitatea (de la Lenin citire) misca toate rotitele n cadente automatizate. Munca fizica nu dispare (model de secolul 19!) iar rolul intelectualilor ramne modest. Toti vor fi oameni ai muncii. Oameni ai muncii-savanti, oameni ai muncii-artisti. Fiecaruia dupa nevoi. Alimentatia va fi stiintifica. Omul va fi liber, fara propietate, fara bani, desavrsindu-si personalitatea? Da, rasare Omul Nou.

Omul nou Potrivit psihologiei comuniste, individualismul nu e definitoriu pentru individ, ne arata Boia. E doar o manifestare a conflictului dintre individ si societate si trebuie eliminat. Cum? Printr-o socializare ct mai completa a omului. Munca l-a facut pe om; munca l va face pe omul nou, surde Boia ntelegator. Munca ca ratiune de a fi. Duminicile si sarbatorile si pierd vechiul rost, odihna devine si ea activa -"sarbatorim prin munca". In definitiv, butoiul Danaidelor a fost o proasta afacere economica dar un mijloc excelent pentru a crea pavlovienele reflexe si alte deprinderi, rde cuceritor Boia. E nevoie de pedagogi de scoala noua. Boia ne atrage atentia asupra unui detaliu: principiile noii pedagogii au fost elaborate ntr-un lagar de munca destinat reeducarii delincventilor minori (lagarul Dzerjinski).Responsabil cu sectorul suflete: institutorul Makarenko. Axiomele calauzitoare: ereditatea nu conteaza si a educa in colectivitate , prin colectivitate si pentru colectivitate. "Copilul este crescut ntr-o familie autoritara care reprezinta statul n miniatura, apoi ntr-o scoala autoritara reprezentnd si ea statul n miniatura si n sfrsit intra n viata n statul autoritar." Stahanovistii. Primii oameni noi ncep sa apara! Cele dinti raze ale viitorului radios isi faceau simtite efectele , clipeste surzator si complice Boia. O omenire unificata si uniforma ajunsa la desavrsire sub semnul Ratiunii. O lume de ingineri. Inginerul contopeste munca fizica cu cea intelectuala. El transforam lumea si construieste o realitate noua. In 1988, in URSS, viitorii ingineri alcatuiau 52 % din efectivele universitare iar Romnia (tara a tuturor recordurilor nvremea lui Ceausescu se putea mndri cu inaccesibilul plafon de 68 %. Dupa statisticile acelor ani, tarile cele mai putin avansate erau Franta si Statele Unite cu penibilul procent de 7 %, zmbeste cu tlc Boia. Conceptul de inginer s-a extins n toate directiile. Scriitori au fost admisi n noua lume sub acoperirea de "ingineri ai sufletelor". De la Stalin citire (1934), literatura se angaja pe calea realismului socialist. Ii urmau pictura, cinematografia sau muzica. Boia rde: realismul socialist e de fapt un supra-realism, o reprezentare realista a unui aranjament scenic. Fantasme mbracate pentru a capata aparenta materialitatii. Oare mai ramnea ceva de modificat, se ntreaba Boia. Si raspunde. Da, masinaria biologica, organismul uman. Se cauta retete de nemurire :-) Cu uzina de centenari a Anei Aslan, Bucurestiul concura Moscova. Statisticile aratau o alta realitate. Speranta de viata in URSS si Europa de Est scadea n loc sa creasca. Singurii care mai puteau dovedi superioritatea biologica a omului comunist erau sportivii. Si aici, mitologia aplicata naste monstrii. Mii de sportivi dopati. Copiii si adolescentii injectati pentru a fi transformati n timp record n super-sportivi. Lupta contra naturii "Omul socialist va stapnii ntreaga natura [...] el va alege locul unde muntii vor trebui sa fie doborti, va schimba cursul rurilor si va ndigui oceanele" scrie Lev Trotki n 1924. Lupta mpotriva naturii e declansata. Ea aduce n prim plan 2 elemente mitice ale comunismului: canalul si barajul, precizeaza Boia. Marile lucrari au nceput cu canalul Baltica-Marea Alba. a urmat canalul Moscova-Volga si

Volga -Don. Infaptuirea cea mai spectaculoasa a fost crearea unor "mari intaerioare". Un proiect similar a fost conceput n China. Ceausescu nu se lasa mai prejos n campania sa mpotriva geografiei Romniei. Un nou concept al mitologiei comuniste: geografia constructiva. Ingineria climatica nu este nici ea ignorata. Proiecte viznd pomparea apelor Pacificului sau antrenarea apelor mai calde ale Atlanticului n Oceanul Inghetat pentru a mblnzi clima Rusiei erau analizate foarte serios n institutele de cercetari... Boia ne deapana zmbind si aventura biologiei comuniste. Miciurin si Lsenko. Primul "creaza" varietati noi de plante care pot fi admirate n planse magnifice-sa le gusti e mai greu. Dar asta e un detaliu, rde Boia. Miciurin renega genetica si legile ereditatii si invoca principiile teoretice ale lui Marx, Engels, Lenin si Stalin...El a pus fundamentele "darwinismului creator sovietic". Drawinismul si marxismul considerau esential rolul mediului exterior aducnd n prim plan determinismul pentru a ascunde mai bine voluntarismul nenfrnt, comenteaza Boia. Darwinismul creator a lui Miciurin era totusi un pas napoi fata de darwinism. Era o ntoarcere la Lamarck care enuntase transmisibilitatea caracterelor dobndite sub influenta mediului. Cu diferenta ca in cazul noii biologii comuniste nu mediul ci omul comunist si asuma misiunea de a modifica natura vie. Dupa un calugar (Mendel), un american (Morgan) explica ereditatea folosind genele si cromozomii. Teorie curat reactionara explica scoala lui Lsenko. Ce sa-i faci daca natura este reactionara, rde Boia complice si ne face cu ochiul. Agricultura socialista are nevoie de o teorie profund biologica, n plin avnt care sa-i permita sa obtina recolte mari si stabile, explica Lsenko. Iar Bernard Shaw isi asigura auditorii, ntr-o emisiune BBC din 1931 (n plina foamete n URSS) ca "agricultura stiintifica a sovieticilor a permis dublarea si chiar triplarea recoltelor" :-))) Olga Lepesinskaia (la nceput, moasa) a decis, odata promovata in ierarhia stiintifica , sa traga consecintele ultime din teoria lui Lsenko. Daca totul e transformabil atunci poate reface viata n laborator: se ia un albus de ou si se adauga la un terci de hidre. Teoria "generatiei spontanee" e reactualizeazata... si dezbaterea s-a extins la scara mondiala. Bernard Show si Louis Aragon pornesc o adevarata cruciada n favoarea lsenkismului. La cealalta extremitate, profesionisti ca Julien Huxley si Jean Rostand. Mai delicata a fost pozitia unor adevarati profesionisti, dar comunisti n convingeri. Jacques Monod a parasit partidul comunist . La fel si biologul britanic J.B.S. Haldane dar mai trziu... Moartea lui Stalin, n 1953 a anulat invulnerabilitatea ideologica a noii biologii comuniste. Lsenko a fost demis de la conducerea Academiei Lenin. Hrusciov care iubea agricultura si miracolele stiintifice l-a reabilitat. Caderea lui Hrusciov n 1964 a avut un efect "biologic" similar cu moartea lui Stalin, ne explica zmbind Boia. In 1965, genetica moderna a fost repusa treptat n drepturi. boia ne atrage atentia: pentru prima data se prabusea un sector ntreg de mitologie comunista. Se putea ca o parte a stiintei comuniste sa fie adevarata si alta falsa? Din punct de vedere mitologic, caderea lui Lsenko a fost la fel de grava ca moartea lui Stalin. Era nceputul sfrsitului, concluzioneaza Boia.

Boia l citeaza pe Julian Huxley (1949) facnd bilantul ansamblului vietii intelectuale comuniste. Constata chiar n domenii ca muzica sau baletul, dispartia completa a secolului 20. Dintre stiinte nu se putea consemna dect un numar foarte restrns n care savantii comunisti vorbeau aceeasi limba cu colegii lor "burghezi": chimia, geologia si matematica. Aversiunea comunismului pentru cibernetica Boia o explica prin presupusa marginalizarea a omului n favoarea masinii si facilitarea identificarii de noi legi si solutii economice si sociale altele decat legile "obiective" enuntate de Marx. 4 octombrie 1957- spatiul cosmic devine comunist, enunta malitios Boia. Cursa spatiala e deschisa de lansarea Sputnikului, primul satelit al Pamntului. Stiinta sovietica parea sa-si ia revansa. Daca sputnikul fusese posibil, nimic nu era de nerealizat pentru savantii sai. Boia zmbeste: lumea noua seamana tot mai mult cu Alice in tara minunilor si tot mai putin cu Manifestul Partidului Comunist. Parapsihologie. Telepatie. Hipnoza. Clarviziune. Astrobotanica. Fiinte extraterestre. Orice miracol a fost binevenit cu conditia de a respecta regulile si de asi dovedi urilitatea ideologica. De pe la mijlocul anilor 60, stiinta comunista s-a aliniat mai mult sau mai putin stiintei mondiale, n domenii precum biologia sau fizica. Ramneau la adapost de influente nefastedisciplinele umane si sociale care reprezentau nucleul dur al doctrinei. Dar se putea crede la nesfrsit ntr-o mitologie amputata, se ntreaba Boia. Prin fisurile tot mai largi isi fac loc ideile si valorile occidentale. Ultimul episod pur mitologic a fost revolutia culturala lansata n China n 1966. Epuizarea ei a dovedit, ca zilele glorioase ale comunismului trecusera.