Faina si produsele de panificatie

Proiect O.S.P.C Profesor : Bulgaru Elena Elev : Radu Camelia Liceul Teoretic Carmen Sylva

Introducere
Faina
Fina este o pulbere obinut prin mcinarea seminelor de cereale, a altor semine de plante sau rdcini (cum ar fi de Cassava), fiind principalul ingredient din care se produce pinea aliment de baz n multe culturi. Fina din semine de grueste unul dintre cele mai importante alimente europene, din America de Nord, Orientul Mijlociu i nordul Africii. Fina din boabe de porumb se numete mlai i a fost descoperit n jurul secolului al IX-lea .Hr.; era obinut prin zdrobirea seminelor ntre dou pietre de moar.

I.

Tipuri de faina :
Boiaua - mcinarea ardeiului uscat n prealabil Cafeaua prin mcinarea boabelor de cafea Fina de mutar - folosit n alimentaie i cu rol medicinal Fin animal -produs obinut din cadavre de animale, resturi de la fabricile de conserve, sterilizat, folosit pentru hrana puilor, a psrilor outoare i a porcilor Fina de pete - ce se obine din peti inferiori i necomestibili sau din resturile de conserve de la fabricile de pete

Painea
Pinea reprezint un aliment de baz n alimentaia noastr, face parte dincategoria produselor de panificaie i ndeplinete un rol vital pentru or ganismul uman datorit valorii nutritive a produsului. Aceasta conine substane proteice, minerale i vitamine iar prin consumul ei se obineenergia necesar omului. Pinea st la baza piramidei nutriionale. Mai mult dect att are oncrctur simbolic puternic nc din cele mai vechi timpuri .

Printre principalele feluri de pine consumat putem enumera sortimente cum ar fi:
1. pine alb 2. pine neagr 3. pine integral 4. pine cu tre; 5. pine de secar 6. pine rneasc 7. pine cu cartofi; 8. pine de cas 9. pine graham

II. Materii prime utilizate n obinerea produsului :

Pinea de fin de grau se fabrica din faina de gru, drojdie, sare i ap potabil, ns nfuncie de reeta de fabricaie pinea din fin de gru mai poate s conin i alte adaosuri sausubstane pentru ameliorarea calitii. 1.Fina reprezint materia prim de baz, care intr n cea mai mare proporie ncomponena produselor de panificaie i fainoase. Se utilizeaz n principal pentru pine,fina alb de tip 650. 2.Drojdia- Cresterea aluatului destinat pinii se face cu ajutorul drojdiei pentru panificaie, numit i drojdie comprimat. Drojdia produce n aluat ferme ntaiaalcoolic, cu degajare de co2 (dioxid de carbon),care afneaz aluatul. 3.Sarea comestibil se utilizeaz la fabricarea pinii albe att pentru a-i da gust, ct i pentru a-i mbuntii propietile aluatului, fcndu-l mai elastic. 4.Apa-rolul apei n aluat este dintre cele mai importante, deoarece n prezena ei particulele de finse hidrateaz i se formeaz glutenul (Amestec de proteine, obinut din fina cerealelor dup ndeprtarea amidonului) care condiioneaz obinerea aluatului

III.
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Procesul tehnologic de obinere a produsului :

pregtirea materiilor prime dozarea (amestecarea) materiilor prime frmntare i fermentare maia frmntare i fermentare aluat divizare aluat coacere rciire ambalare depozitare

Maiaua este un amestec de ap, fin (n cantitate mic) i drojdie, folosit pentru a crete puterea de fermentare a drojdiei. Maiaua este lsat la fermentat, dup frmntare, ntre 1,5 i 3,5 h. Att produsul final ct i componentele sale trebuie s ndeplineasc anumitecaracteristici organoleptice n funcie de care se determin calitatea acestora .

Caracteristici organoleptice :
1. Aspectul : Masa compacta, cu suprafa neted,nelipicioas, lucioas. 2. Culoare: Specific tipului de pine: brun-deschis, aurie, nears i nici palid.

3. Miez: porozitatea uniform, elastic, fr urme de fain nefrmntat, fr corpuristrine,fr a fi desprins de coaj. 4. Gust i miros : Plcute,caracteristice, fr gust i miros de mucegai, sau altele strine.

5. Semne de alterri microbiene: Lips, prin rupere nu se formeaza fire mucilaginoase (vscoase)

Pastele
Pastele sunt o inventie a chinezilor si au ajuns in Europa, mai exact in Italia, in secolul al treisprezecelea, datoritalui Marco Polo. De fapt conform unor istorici exista dovezi ca un fel de mancare "lasagne" era cunoscut in Greciasi roma Antica, iar o forma de "vermicelli" era cunoscuta in Italia medievala.Asa ca se pare ca pastele au fost de fapt redescoperite de Marco Polo in China si readuse in Venetia. Se pare caexplicatia cea mai buna ar fi ca pastele au fost preparate simultan in Sicilia si China si nu se stie cine leadescoperit mai intai. Cand spunem paste, ne gandim, in primul rand, la Italia, insa in ultimul timp, pastele au fost preluate de omultitudine de culturi. Cu toate acestea, Italia este centrul exporturilor acestui produs national, iar pastele auexistat aici de secole bune, mult inainte ca ele sa fie aduse din Est de catre exploratori. Era o vreme cand pasteleerau mancarea celor saraci, hrana a locuitorilor de la tara, facute din apa cu faina, satioase si datatoare de forta.A venit apoi o vreme cand anumite tipuri de paste se puteau regasi pe mesele bogatilor, in special ravioli silasagne, avand la baza oua, si fiind adesea amestecate cu sosuri bogate sau umpluturi delicioase. La baza, pastele . Sunt alcatuite din apa si faina, la care uneori se adauga ou pentru a imbogati aroma, iar variatii ale acestei simplecombinatii pot fi gasite de-a lungul istoriei si in cadrul diverselor culturi.Taieteii, de pilda, se regasesc de sute de ani in bucataria japoneza si chineza si sunt de obicei facuti din faina de orez, faina de

cartofi, faina din grau negru sau fasole mung, fiind asezonati in mod uzual cu ceai verde. In China sunt cunoscute galustele preparate la aburi, iar in Japonia se produce o specie de ravioli dulce, dintr-un aluat cuaroma de capsuna, umplut cu boabe de fasole adzuki. Arta taiteilor cantonezi este o arta perfectionata de-alungul generatiilor si a sutelor de ani de traditie. Aceste fidele sunt atat de fine incat pot trece prin urechile unuiac mare si sunt facute numai de mana. In Grecia , de exemplu, spaghetele sunt servite deseori ca garnitura, iar pentru primul fel, supele cu paste orzo (untip de paste ce are un aspect similar cu cel al boabelor de orez) sunt la mare cautare. Grecii mai fac si pastitsio, ogustare din paste la cuptor, asemanatoare cu lasagna. Nemtii au faimoasele spaetzle, facute cu ajutorul unei prese prin care se trece un aluat de paste deasupra unuivas cu apa clocotita.

Covrigii
Sunt un produs de panificaie de form circular cu semine n genere de susan, mac sau sare deasupra, foarte rspndit n Turcia, Grecia, Serbia, Bulgaria i alte pri ale Balcanilor, precum i Orientului Mijlociu. Att mrimea, ct i elasticitatea/crocanimea sau smna cu care este presrat variaz n funcie de zona geografic. n gastronomia turceasc, simitul este servit n mod tradiional lng ceai, jeleu de fructe, gem sau brnz. Simiii i koulurii sunt adesea vndui de ctre comerciani stradali, acetia avnd n genere un crucior sau, mai rar, un chioc. Un produs de panificaie asemntor este polonezul obwarzanek, sau brezel (n zonele cu populaie vorbitoare de limb german), acesta fiind ns fiert frugal nainte de a fi copt.

Saleuri
Sunt produse de panificatie ce necesita o cantitate mic de ingrediente si anume : fina , unt , brnz .

Bibliografie:
C.O.P.C.I.A MIN. AGRIC. INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE IN DOMENIUL PANIFICATIEI

WIKIPEDIA.ORG.RO/

GOOGLE IMAGES

Sfarsit !