Sunteți pe pagina 1din 25

DIGESTIA Tubul digestiv cuprinde un canal alimentar cu calibru inegal, deschis la ambele capete, care se intinde de la GURAANUS, precum

si gl.anexe: -salivare -ficatul -pancreasul Alimentele patrund in tractul digestiv prin capatul bucal, iar substantele utilizabile rezultate in urma digestiei trec in MEDIUL INTERN prin peretii intestinali. Deseurile nefolositoare rezultate in urma digestiei, sunt eliminate prin extremitatea opusa. Majoritatea alimentelor ingerate de oameni nu pot fi folosite ca atare de catre celulele organismului.Trebuiesc schimbate in particule mici, si mai simple. Descompunerea macromoleculelor alimentare se produce datorita: - motilitatii T.D. -si reactiilor chimice catalizate de enzimele prezente in secretiile digestive. Dintre componentele T.D.: Cavitatea bucala si Esofagul folosesc mai ales in TRANSPORTUL ALIMENTELOR. Stomacul si Colonul la DEPOZITARE Intestinul subtire la DIGESTIA FINALA SI ABSORTIA LOR.

STRUCTURA TUBULUI DIGESTIV Peretele canalului alimentar este alcatuit din 3 straturi: 1.Stratul extern, seros 2.Stratul mijlociu, muscular 3.Stratul intern, mucos

1.Stratul Extern- SEROS Lipseste in zona-esofagiana si distala a rectului 2.Stratul Mijlociu- MUSCULAR In alcatuirea lui intra :o patura -externa de fibre musculare netede asezate longitudinal -interna dispusa circular Patura interna de fibre musculare circulare, are o grosime de 3-5x mai mare decat patura longitudinala. 3.Intre mucoasa si submucoasa , se mai gaseste o patura subtire de m. netezi dispusi mai ales longitudinal care increteste mucoasa. Fibrele musculare se aranjeaza paralel in FASCICULE (1000FIBRE). In cadrul fiecarui fascicul, mai ales in patura CIRCULARA, fibrele musculare netede sunt conectate intre ele prin JONCTIUNI LACUNARE. Acestea permit miscarea ionilor dintr-o celula in alta deoarece opun REZISTENTA ELECTRICA SCAZUTA. De aceea fibrele musculare din stratul circular se contracta SINCRON ca un SINCITIU. Miscarea alimentelor dintr-un segment in altul al T.D.depinde de Tonusul Sfincterelor. Canalul Digestiv contine 2 tipuri de sfinctere: 1.Sfinctere ANATOMICE( ex.Pilorul) care se caract.printr-o ingrosare a musculaturii longitudinale si circulare. Musculatura ingrosata are un tonus crescut, nu numai in perioada contractiilor ci si in repaus. 2.Sfinctere FUNCTIONALE( ex.Sfincterul esofagian inferior:Cardia) desi NU au mucoasa mai voluminoasa, decat cea a peretilor din apropiere, datorita stimularii lor neintrerupte,creeaza aici o zona de presiune crescuta in comparatie cu musculatura alaturata aflata intr-o stare de relaxare.
2

ACTIVITATEA ELECTRICA A MUSCULATURII NETEDE DIN T.D.

In musculatura neteda a T.D. se inregistreaza o activitate electrica aproape permanenta. De regula se contureaza 2 tipuri de unde: electrice de baza: undele lente si potentialul de actiune. I.UNDELE LENTE- ritmul electric de baza Sunt modificari ondulante ale potentialelor de repaus, cu o amplitudine 5-15 mV si cu o frecventa de 3 unde/min in regiunea fundica a stomacului, DUODEN:12 unde/min ILEONUL TERMINAL: 8-9 unde/minut. Ele sunt generate de niste celule stelate interstitiale care au caractere morfologice si biochimice asemanatoare cu fibroblastii cat si cu fibrele musculare netede. Un strat de celule stelate interstitiale se afla intre - patura longitud.ext. si -cea interna circulara, din plexul mienteric Auerbach. Intre celulele intersitiale si fibrele musculare netede invecinate, exista numeroase jonctiuni lacunare.Din acest motiv, undele lente se raspandesc rapid din celulele interstitiale in musculatura neteda longitud.si circulara. Celulele interstitiale pot fi comparate cu celulele NODULULUI SINOATRIAL CARDIC deoarece servesc ca si generatori ai activitatii electrice care initiaza contractiile musculare. Se presupune ca aparitia undelor lente, ar fi consecinta modificarilor survenite periodic in activitatea pompei de Na-K. MEMBRANA FIBRELOR MUSCULARE NETEDE Se depolarizeasca de la POTENTIALUL DE REPAUS de -56mV, celulele devenind excitabile sub actiunea Intinderii musculare, a acetilcolinei a stimularii N. Parasimpatici
3

Hormoni gastrointestinali. Hiperpolarizarea fibrelor musculare cu diminuarea excitabilitatii, este determinata de: 1.adrenalina 2.noradrenalina 3.polipeptidul vasoactiv intestinal(VIP) 4.oxidul nitric(NO) 5.monoxidul de azot eliberat de neuronii enterici.

II . POTENTIALUL DE REPAUS Valoarea normala a P.R. in fibrele musculare netede= -50-60mV Cand undele lente depasesc -40mV, in mod automat pe coama undei lente apar potentiale de actiune. Cu cat depolarizarea undei lente se situeaza peste val.-40mV , cu atat P.de Actiune sunt mai frecvente. P. de Actiune dureaza intre 10-20 milisecunde 10-40x mai mult decat in fibrele nervoase. Depolarizarea fibrelor musculare GASTRO-INTESTINALE din timpul P.A. se datoreaza deschiderii unor canale de Ca si Na prin care vor patrunde in celula mari cantitati de Ca si un nr mai mic de ioni de Na. Canalele se deschid si se inchid mai incet decat canelele rapide de Na, ceea ce explica durata mai mare a pot.de varf. Forta de contractie a musculaturii netede se mareste direct proportional cu nr. Si cu frecventa P.A. din cauza ca m.netezi se contracta lent, cam de 10x mai incet decat m.scheletici, contractiile individuale provocate de fiecare pot.de actiune nu sunt vizibile distinct si mai degraba se sumeaza o crestere lina a tensiunii; P.A se propaga doar cativa mm in musculatura gastrointestinala

undele lente sunt conduse de-a lungul intregului strat digestiv, de aceea se considera ca ele imprima ritmul electric de baza.

SISTEMUL NERVOS ENTERIC Intre patura musculara-longitudinala si circulara se afla Plexul Nervos Mienteric Auerbach( rol motor). In Submucoasa: Plexul Nervos al lui Meissner Plexurile Nervoase contin ggl.care sunt conectati intre ei prin fibre nervoase amielinice care se extind de-a lungul intregului tract gastro-intestinal. Neuronii din Plexul Mienteric in majoritate indeplinde un ROL MOTOR pentru musculature longitud.si circulara. Elibereaza ca mediatori: 1.Acetilcolina care actioneaza pe Receptorii Muscarinici 2.Serotonina 3.GABA (acidul alfa aminobutiric) 4.Oxidul Nitric(NO) =agentul principal de relaxare a musculaturii gastro-intestinale. 5.o serie de polypeptide:VIP, subst.P, Colecistokinina, somatostatina III.MUCOASA TUBULUI DIGESTIV Reprezinta stratul cel mai intern si include in structura sa numeroase GL.EXOCRINE.

GL.EXOCRINE incepand cu mucoasa bucala capatul distal al ileonului, secreta enzyme. In intreaga mucoasa digestiva, se afla raspandite gl.mucoase care produc MUCUS care are rol in: -- lubrifierea continutului --protectia peretilor Secretia glandelor apare mai frecvent ca RASPUNS la prezenta alimentelor in T.D., volumul si continutul sucurilor fiind PROPORTIONAL cu necesitatile digestive.

DIGESTIA IN CAVITATEA BUCALA Incepe cu PREHENSIUNEA (apucarea alimentelor) alimentelor, act constient care lipseste la animale. Alimentele din GURA sufera un proces mecanic de faramitare: MASTICATIE, iar prin intermediul secretiei masticate, se formeaza bolul alimentar si incepe degradarea POLIZAHARIDELOR si a unor lipide, mai ales la prematuri. SECRETIA SALIVARA Provine din 3 perechi de glande mari: -Parotide - Submandibulare/submaxilare - Sublinguale Precum si din gl.accesorii raspandite in mucoasa bucala:1.Labiale 2.Palatineale 3.Linguale
6

4.Sublinguale Unitatea de baza a Gl.Salivare din : 1. ACINUL GLANDULAR -Are forma unui sac infundat. -Tapetat cu celule piramidale seroase si mucoase 2.GLANDELE PAROTIDE -Constituite din celule seroase 3.GLANDELE SUBMANDIBULARE -contin celule seroase si mucoase 4.GLANDELE SUBLINGUALE -predomina celulele mucoase Celulele ACINILOR GLANDULARI , pe langa nucleu -reticul -aparat Golgi Poseda in zona APICALA numeroase granule secretorii. Granulele secretorii din cel.SEROASE includ : amilaza salivara Iar granulele mai mari din celulele MUCOASE sunt umplute cu mucina. DUCTELE INTERCALARE -dispuse intre acini si ductele striate SALIVONUL care se compune ACIN GLANDULAR DUCT INTERCALAR continuat cu DUCT STRIAT continuat cu DUCT EXCRETOR care se deschide intr-un canal excretor.

-formate dintr-un rand de CELULE CUBOIDALE, care apar la microscopul optic cu numeroase STRIATIUNI , in regiunea bazala datorita prezentei unor invaginatiuni ale membranei care maresc foarte mult suprafata de transport al electrolitilor prin epitelii. DUCTUL STRIAT -constituie portiunea in care se- reabsorb ionii de Na din saliva - secreta ionii de K -se varsa in ductele excretoare care se unesc intr-un canal collector care se deschide in cavitatea bucala. Atat celulele acinilor glandulari, cat si celulele ductelor intercalare , sunt inconjurate de celule MIOEPITELIALE.Contractia lor impinge saliva in ductele striate excretoare si prin canalul collector, in cavitatea bucala. Recoltarea unei salive mixte la om, provenita din toate gl.salivare, se face dupa masticarea unor subst.inerte:-Parafina - ceara de albine - guma de mestecat COMPOZITIA SALIVEI MIXTE In 24 ore, omul secreta o cantitate de 1000-1500 ml/24h Debitul secretor sporeste de la 8-20x in timpul digestiei, iar in perioadele interdigestive secretia :0,5ml/min Valori reduse apar in timpul somnului Contributia- gl.submandibulare la secretia salivara de repaus : 69% -gl.parotide: 26% -gl.sublinguale: 5% Dupa stimularea secretiei salivare, fluxul de saliva care provine din parotide poate sa creasca de 100x. COMPOZITIA SALIVEI Saliva se prezeinta ca un lichid transparent

- filant, datorita mucinei -usor oparescent din cauza fragmentelor de celule epiteliale si a leucocitelor din saliva. Densitatea salivei: 1003-1008 hipotonica in comparative cu plasma. Atunci cand saliva recolteaza sub parafina pt a nu permite degajareaa CO2, pH-ul sau este cuprins intre 6-7, mai frecvent este 6,8usor acid. Compozitia salivei difera de tipul alimentelor ingerate. ex: alimentele uscate determina secretia parotidelor care au secretie apoasa. In formarea bolului alimentar in schimb, are importanta secretia -submandibularelor si sublingualelor care sunt bogate in mucina. ------------ 99,4% APA SALIVA ----------- 0,6% reziduu uscat 0,2% substante Anorganice 0,4% substante Organice A.Substantele ANORGANICE 0,2% -reprezentate de:-cloruri,bicarbonati, fosfati, Ca, Na, k. Ori de cate ori C% de K din saliva scade, se reduce si secretia salivara. C% de Na creste in parelel cu debitul secretor. Sarurile de Ca, carbonat0 sau fosfati sunt solubili in mediu acid.Intr-un mediu alcalin ele pot precipita in interiorul canalelor excretoare dand nastere la SIALOLITI / calculi salivari. Saliva alcalina bogata in mucina, favorizeaza precipitarea sarurilor de Ca sub forma tartrului dentar. SULFOCIANATUL de K-numit inca rodanat de K, este un produs de excretie salivara. Odata cu KSCN salivat, se elimina si o parte din radicalii sulfocianati rezultati din metabolismul proteinelor. KSCN are si un rol antiseptic -C% sa este mai mare la fumatori.

B. Substantele ORGANICE 0,4% - reprezentate de :- enzyme, -proteine, - subst.Azotate Neproteice, -subst.Neazotate, -resturile celulalre descumate din epitelii, -leucocitele. Dintre enzimele salivare, cea mai importanta este AMILAZA SALIVARA=PTIALINA care provine din - celulele seroase ale acinilor si -celulele granulare ale ductelor intercalare PTIALINA este o alfa-amilaza -greutate 50.000 Daltoni - actioneaza asupra amidonului fiert/copt si glicogenului- pe care le descompune in DEXTRINE (polimeri ramificati care contin in medie 6-8 molecule de glucoza) cu molecule din ce in ce mai mici : 1. AMILODEXTRINA= se coloreaza in albastru cu iodul iodurat 2.ERITRODEXTRINA= se coloreaza in rosu cu iodul iodurat 3.ACRODEXTRINA= incolora la adaugarea iodului 4. MALTOTRIOZA= trizaharid 5.MALTOZA Amilaza salivara activata de ionii de Cl, are pH-ul optim cu de actiune intre 6,9-7,1. Fiind instabila la pH: 4,5-1,1. Sub 4,5 se inactiveaza. Amilaza salivara isi continua actiunea in stomac inca 15-30 de minute pana cand bolul alimentar devine acid , sub 4,5 ; rastimp in care - 75% din amidonul unui piure de cartofi: Se transforma in MALTOZA -60% din amidonul painii ingerate : Celulele situate in apropierea papilelor circumvalate din mucoasa linguala, gl.Ebner formeaza LIPAZA care hidrolizeaza TRIGLCERIDELE. Enzima isi exercita actiunea in absenta saruruilor biliare, la un pH scazut de 4, conditii intalnite in stomac, poate avea importanta la bolnavii cu insuficienta pancreatica.
10

*Un rol deosebit in indeplineste la nou nascutul prematur la care lipaza pancreatica si sarurile biliare, lipsesc. O sursa de enzyme lipolitice pt nou-nascut o reprez.laptele matern in care s-au descris 2 lipaze: - una cu importanta fiziologica mai mare, activate de sarurile biliare -a doua: LIPOPROTEINLIPAZA desprinsa din celulele gl.rupte in timpul lactatiei.

ABSORTIA LIPDELOR La copilul premature este absolute necesara,nu numai pt continutul caloric ci si pentru rolul pe care lipidele il au in dezvoltarea creierului. 1. LIZOZIMUL -are proprietatea de a descompune capsula heteroglicozidica a unor microbi(streptoc, stafilococ), a fost descoperita de Fleming -1922 - se gaseste si in secretia lacrimala cutanta sau gastrica 2.LACTOFERINA - fixeaza Fe si indeplineste rol bactericid. Prin epiteliul gl.salivare se secreta si IgA cu rol in apararea mucoase bucale. 3. AGLUTINOGENII SIST.AB0 -sunt prezenti la 80% din populatie, avand importanta in medicina legala. In gl.submandibulare de om s-a detectat si FCE (factorul de crestere epidermal) care se gaseseste si in gl.Brunner si celulele Paneth din intestin. FCE:-stimuleaza activitatea mitotica -inhiba secretia ACIDA a stomacului -ramane stabil in prezenta HCl , pepsinei gastrice

11

- ar putea indepliniri rolul de PROTECTOR al mucoasei gastr-duodenale 4.MUCUSUL -constituit dintr-un ameste de apa, saruri si mucopolizaharide cu rol important in formarea BOLULUI ALIMENTARE si in PROTECTIA MUCOASEI BUCALE. *Dintre SUBSTANTELE AZOTATE NEPROTEICE, in saliva se gasesc: -ureea in C% 75-90% -acidul uric mai concentrate la bolnavii cu guta -creatinina -AA *SUBSTANTELE NEAZOTATE, reprezentate de: -acidul lactic a carui C% creste in efortul fizic -alcoolul etilic C% similara cu cea din sange, se utilizeaza ca test in medicina legala in aprecierea alcoolemiei.

ROLUL SALIVEI

12

1.DIGESTIV prin degradarea polizaharidelor prin amilaza Trigliceridelor prin lipaza salivara 2.APA din saliva constituie un solvent pentru substantele sapide(gustoase) din alimente, favorizand astfel stimularea R gustativi. 3.FLUXUL SALIVAR indeparteaza-resturile celulelor mucoase descuamate -resturile alimentelor ramase intre dinti,care constituie un bun mediu de cultura. *In febra, din cauza diminuarii secretiei salivare , buzele,dintii, mucoasa bucala sunt acoperiti de resturi celulare care se infecteaza daca nu sunt inlaturate mechanic. 4. Prin IMUNOGLOBULINELE A - LIZOZIM -KSCN are rol bactericide. 5.Gl.Salivare participa la functia de excretie. In uremie prin saliva se elimina ureea. In unele intoxicatii , prin saliva se indeparteaza din organism : Pb, mercurul, iodul,bismutul. - Metaboliti care se depun in parte pe gingie unde formeaza asa numitul lizereu gingival. Tot prin saliva se elimina unele virusuri: al rabiei si al poliomielitei. 6.Saliva mentine mucoasa bucala elastica, conditie importanta pentru actul vorbirii. 7.Secretia salivara contribuie la mentinerea echilibrului hidric din organism.

13

REGLAREA SECRETIEI SALIVARE Secretia salivara este continua, fiind prezenta si in perioadele interdigestive. Odata cu masticarea alimentelor are loc cresterea secretiei salivare. Intensificarea secretiei se face prin mecanisme reflexe neconditionare si conditionate. 1.REFLEXELE NECONDITIONATE SALIVARE STIMULII care declanseaza secretia pot fi- alimentari -substante inerte - solutii acide RECEPTORII reflexelor neconditionate sunt localizati in cavitatea bucala. Caile Aferente care intra in alcatuirea Nervilor Linguali, Glosofaringieni, Vagi. Centrii Salivari se gasesc in plina formatie reticulara din zona jonctiunii dintre BULB si PROTUBERANTA. Caile Eferente apartin Parasimpaticului si Simpaticului. Fibrele Parasimpatice ale: Gl.Parotide pornesc: 1. NUCLEUL SALIVAR INFERIOR BULBAR 2. trec prin N.Glosofaringian 3.fac sinapsa in GGL.OTIC 4. odata cu N.AURICULO-TEMPORAL se raspandesc in glanda.

14

Gl.Submandibulare pornesc: Gl.Sublinguala 1. Fibre din N.SALIVAR SUPERIOR situat in protuberanta 2. Fibrele iau calea N.INTERMEDIAR al lui WRISBERG 3. Iau calea N.COARDA TIMPANULUI, patrund in glanda dupa ce fac sinapsa in ggl.submandibular

Cele 3 perechi de Gl.Salivare mari sunt inervate si de fibre simpatice care isi au 1.originea in coarnele laterale ale segm.toracal 1,2 din MADUVA SPINARII. 2. trec prin GGL.CERVICAL SUPERIOR 3.ajung in glanda o data cu VASELE SANGUINE inconjurate de plexurile nervoase perivasculare. Nu exista o reglare hormonala a secretiei salivare.Anumiti hormoni insa pot sa modifice compozitia salivei. Ex.Aldosteronul(mineralocorticoid) :reduce C% Na, mareste pe cea a K din saliva. Efortul fizic,deshidratarea, emotiile, in special teama , diminueaza secretia salivei in parte, datorita reducerii irigatiei glandelor.

15

*In timpu graviditatii se observa o hipersalivatie SIALOREE pana la 3-4l/zi. -Tumorile Bucale, ale limbii, -cariile dentare -ulcerele gastro-duodenale -pancreatitele CRESC SECRETIA SALIVARA Reflexele Neconditionate se stabilesc usor prin asocierea stimulilor alimentari cu stimuli olfactivi, vizuali sau auditivi. ABSORTIA ORALA Substantele administrate sublingual, sau mentinute intre mucoasa obrajilor si gingii, pot fi rapid absorbite prin difuziune. Mucoasa bucala fiind bine vascularizata, medicamentele absorbite sunt cu promptitudine raspandite in organism. Pe langa rapiditatea absorbtiei, calea orala de administrare a medicamentelor are alte avantaje: 1.NU necesita masuri de asepsie ca pentru injectii. 2.Medicamentele nu sunt descompuse sau schimbate structural de enzimele gastrice si intestinale. 3.Ele patrund direct in circulatia sistematica fara sa treaca prin ficat unde pot fi metabolizate. Pentru NITRITII care sunt utilizati in tratarea crizelor de angina pectorala, se prefera calea orala de administrare.

16

MASTICATIA Alimentele consistente introduse in cavitatea bucala sunt supuse unui process de faramitare mecanica, masticatia. La acest process participa miscarile: -mandibulei -limbii -buzelor -obrajilor Deplasarile mandibulei se fac prin interventia unor muschi care produc: -ridicarea -coborarea -propulsarea -retractia in spate -miscarile laterale ale osului M.Maseteri si Temporali sunt RIDICATORI ai mandibulei. COBORAREA mandibulei are loc datorita fortei gravitationale, ajutata de M.Suprahioidieni si Subhioidieni care fixeaza osul hyoid. Miscarile de LATERALITATE ale mandibulei sunt produse de M.Pterigoidieni care iau parte si la miscarile de propulsare sau retractie ale mandibulei. In masticatie intervin si dintii INCISIVII-taiere -CANINII- sfasiere -PREMOLARII/MOLARII macinarea alimentelor.

17

Forta de taiere a m.masticatori exercitata asupra -incisivilor atinge 11-15kg. -molarilor: 20-90 kg Spargerea unei alune intre molari necesita o forta intre 60-80 kg. Zdrobirea sau faramitarea alimentelor depinde nu numai de forta de comprimare a muschilor ci si de suprafata de ocluzionare intre molarii si premolarii superiori. Cu cat alimentele sunt mai bine masticate, suprafata lor devine mai extinsa si sunt mai usor atacate de enzimele digestive. Reglarea Masticatiei Procesul de masticatie este partial un act voluntar si partial un act reflex. Cand se introduce hrana in cavitatea bucala a unui animal decorticat, incep miscarile de masticatie ceea ce demonstreaza existenta unei coordonari reflexe. In mod obisnuit gura sta inchisa. Mandibula fiind mentinuta ridicata impotriva fortei gravitationale prin contractia muschilor : maseteri temporali pterigoidieni mediali Deschiderea gurii Pentru introducerea alimentelor se declanseaza un reflex miotativ provocat de destinderea fusurilor neuromusculare din structura m. ridicatori ai mandibulei. Impulsurile proprioceptive se transmit prin fasc. n. trigemen la CENTRUL MOTOR din protuberanta si determina ridicarea mandibulei. Comprimarea alimentelor intre cele doua arcade stimuleaza R+ raspanditi in : -PERIODONTIU -PULPA DENTARA - GINGIE -MUCOASA PALATULUI DUR - LIMBA

18

Iar impulsurile se transmit tot pe cale trigeminala prin protuberanta si determina contractia muschilor care coboara mandibula. COBORAREA mandibulei initiaza un NOU REFLEX MIOTATIC de ridicare a mandibulei , si ciclul se repeat. buzelor obrajilor - imping alimentele sub suprafata dintilor ,si contribuie la

MISCARILE trituranta a

limbii formarea bolului alimentar.

DEGLUTITIA
=trecerea bolului alimentar prin FARINGE-ESOFAGSTOMAC Dupa zona prin care trece bolul alimentar se disting 3 timpi ai deglutitiei: 1.Bucal 2.Faringian 3.Esofagian 1.TIMPUL BUCAL In etapa bucala a deglutitiei bolul alimentar este asezat in zona dorsala a limbii. Vf.limbii se sprijina pe palatal dur, si odata cu contractia : m.-milohioidian
19

-stiloglos in faringe. - hipoglos

limba propulseaza ca un piston alimentele

2.TIMPUL FARINGIAN Dureaza mai putin de 2 secunde. Este declansat de stimularea R localizati in mucoasa istmului bucofaringian. Perioada de deglutitie farigiana se caracterizeaza prin apropiere stalpilor valului palatin, spre linia mediana si ramane numai o fisura sagitala prin care - pot sa treaca alimentele suficient masticate -iar cele de dimensiuni mari stau blocate Alimentele patrunse in faringe au posibilitatea sa se angajeze pe 4 cai: -Nazala -Bucala -Laringiana -Esofagiana Contractia sustinuta a milohioidianului care pastreaza buza limbii ridicata, impiedica reintoarcerea alimentelor in cavitatea bucala. ORIFICIILE POSTERIOARE ale cavitatilor nazale ,COANELE,sunt obstruate prin ridicarea valului palatin. Alimentele pot reflua in cavitatile nazale la bolnavii cu paralizia valului palatin, cauzata la adulti-de leziunile bulbare Copii- de difterie Antrenarea bolului alimentar pe calea laringelui este oprita prin: - ridicarea laringelui sub baza limbii - presarea epiglotei peste laringe Bolul alimentar nu poate ajunge in trahee, si din motivul ca in timpul deglutitiei respiratia se opreste, glota de inchide prin apropierea corzilor vocale.

20

Intreruperea respiratiei se explica prin aceea ca centrii deglutitiei INHIBA in mod specific centri respiratori bulbari in orice moment al ciclului respirator. Caile enumerate mai sus fiind inchise, bolul se angajeaza doar in esofag.Contractia musculaturii faringelui produce o presiune de 30-120 min. si impinge bolul in esofag. 3.TIMPUL ESOFAGIAN In perioada de repaus alimentar, portiunea superioara a esofagului pe o distanta de 2-4 cm, se mentine contractata datorita musculaturii CRICO-FARINGIENE.Acest muschi indeplineste rolul de sfincter esofagian superior sau hipofaringian. Inchiderea portiunii superioare a esofagului previne patrunderea aerului in stomac in timpui inspiratiei.Si revenitra alimentelor din esofag in gura(regurgitarea alimentelor). Odata cu ridicarea laringelui are loc deschiderea sfincterului esofagian superior pentru aprox. 1 secunda.Bolul alimentar trece prin esofag in 8-10 secunde datorita contractiilor peristaltice. In ortostatism, alimentele lichide sau semisolide ajung in extremitatea inferioara a esofagului, mai rapid decat unda peristaltica cam in 5-8 sec. din cauza interventiei fortei gravitationale. Contractiile peristaltice sunt formate dintr-o unda de contractie obliteranta a abdomenului, precedata de o unda de relaxare. Ele au o frecventa de 3 contractii pe minut si o viteza de deplasare de 3-5 cm/sec. Intre sfincterul esofagian superior si portiunea inferioara a esofagului, esofagul ramane destins, de aceea se observa foarte greu unda de relaxare. Starea de destindere se explica prin presiunea intrapleurala negativa: -3-10 mmHg. Din cauza presiunii negative, lichidele tasnesc in lumenul esofagian, in momentul relaxarii m.crico-faringian.

21

Ultimii 2-5 cm ai esofagului deasupra implantarii in stomac , desi anatomic nu prezinta caracteristicile unui sphincter, se contracta tonic si inchide esofagul. ZONA constituie sfincterul esofagian inferior sau sfincterul gastroesofagian(Cardia).Contractia lui creeaza o presiune de 1530 mmHg. GASTRINA in doze mari nefiziologice, mareste tonusul sfincterului , iar SECRETINA si PROGESTERONUL din sangele gravidelor sau a femeilor care folosesc anticonceptionale care contin progesterone poate sa produca tulburari consecutive relaxarii cardiei si trecerii sucului gastric acid in esofag. Cand contractia peristaltica trece de-a lungul esofagului,unda de relaxare care o precede,relaxeaza cardia si permite patrunderea alimentelor in stomac. La relaxare mai participa si fibrele vagale care elibereaza din neuronii intercalari OXID NITRIC si VITAMINE. Mentinerea inchisa a cardiei prin prevenirea refluxului stomacal protejeaza mucoasa esofagiana de actiunea corozica a HCl. In impiedicarea refluarii continutului gastric in esofag, intervine si un mechanism de valva a segmentului intraabdominal. Presiunea crescuta intraabdominala turteste esofagul subdiaphragmatic si in acelasi timp mareste presiunea intragastrica pana la +5+10 mmHg Fara interventia unui astfel de mechanism,toti factorii care cauzeaza cresterea presiunii intraabdominale precum:- tusea -respiratiile adanci -mersul ar impinge continutul gastric in esofag. *Copilului nou-nascut ii lipseste segmentul esofagian intraabdominal de aceea are tendinta la regurgitarea alimentelor ingerate. Stimularea nervului vag produce contractia esofagului Si relaxarea sfincterului gastro-esofagian Impreuna cu alimentele ingerate se inghit si mici cantitati de aer pana la 500ml care ajung stomac de unde este eliminat in

22

parte prin eruptotii, iar o parte este transferat in intestine circa 100 ml/zi.

Reglarea deglutitiei
Deglutitia reprezinta un act major complex reglat pe cale nervoasa. Primul timp al deglutitiei poate fi voluntar, declansarea lui necesita prezenta unui stimul adecvat. Deglutitia nu are loc cu gura deschisa sau uscata. In mod voluntar deglutitia poate fi initiata prin proiectarea unor praticule de saliva pe receptorii istmului bucofaringian . Cand o persoana efectueaza deglutitii repetate fara intrerupere, prima deglutitie se desfasoara usor apoi urmatoarele tot mai greu, a 4-a sau a 5-a deglutitie fiind imposibila din cauza disparitiei secretiei salivare din cavitatea bucala. Timpii urmatori sunt reflexi. Dupa ce alimentele au atins peretele posterior al faringelui, reflexul nu mai poate fi oprit voluntar, desi in structura primei portiuni esofagului se evidentiaza numai muschi scheletici. Deglutitia devine astfel un reflex sterotip supus legii tot sau nimic. Calea aferenta a reflexului care conduce impulsurile la -NUCLEUL TRACTULUI SOLITAR -sau la NUCLEI ASOCIATI. Este constituita din nervii Trigemen, Glosofaringian si Vag. Neuronii motori care controleaza deglutitia se afla situati -in bulb - si in portiunea inferoara a protuberantei. Fibrele motorii ale nervilor Trigemen, Facial, Glosofaringian, Vag, Hipoglos precum si a catorva Nervi Spinali reprezinta CALEA EFERENTA.
23

Trebuie mentionat ca prima portiune a esofagului primeste Fibre Eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului primeste fibre din nucleul motor dorsal al vagului. Denevrarea esofagului cauzeaza paralizia organului cu suprimarea transmiterii undelor peristaltice . Dupa cateva zile se pune in evidenta o anumita activitate peristaltica in portiunea inferioara a esofagului formata din muschi netezi, pe cand portiunea superioara formata din muschi netezi striati ramane definitiv paralizata. Coordonarea activitatii peristaltice a esofagului a portiunii inferioare revine plexurilor mienterice ale lui Auerbach. O importanta tulburare a mobilitatii esofagului este ACHALAZIA. Boala se caracterizeaza prin :-spasme ale esofagului - si prin lipsa de relaxare a sfincterului gastro-esofagian in momentul trecerii bolului alimentar. In consecinta alimentele se acumuleaza in portiunea superioara a sfincterului si dilata esogaful. Achalazia este cauzata de deficienta ale plexului mienteric care elibereaza cantitati insuficiente de: - NO (oxid nitric) - si VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal). Aceasta boala se va trata prin - dilatare pneumatica a sfincterului sau prin -incizia fibrelor musculare ale esofagului terminal. O ameliorare de cateva luni se poate obtine si prin injectarea de toxina botulinica in sfincterul esofagian care impiedica descarcarea de acetilcolina. Afectiunile limbii si ale cavitatii bucale stingheresc deglutitia, de asemenea in timpul faringitelor sau amigdalitelor deglutitia devine dureroasa -> disfagie.

24

25