Sunteți pe pagina 1din 25

BELGIA

-Raport de taraProiect realizat de : Cozma Bogdan f Chiriac Alexandru Victoras

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Cuprins

Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Evolutia economica a Belgiei 2.1. Rolul si locul Belgiei in economia Europeana 2.2. Evolutia actuala a economiei belgiene Capitolul 3. Contextul economic actual 3.1. Situatia economica prezenta 3.2. Belgia si UEM 3.3. Belgia si Europa 2020 3.4. Impactul si manifestarea crizei Concluzii Bibliografie

2 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Introducere
Belgia este un stat federal situat in vestul europei. Vecinii Belgiei sunt Germania si Luxemburg la est, Franta la sud, Olanda la nord si Marea Nordului la nordvest.Capitala Belgiei este Bruxelles, aceasta fiind si capitala Uniunii Europene. Cu o suprafata de 30.528 kmp, Belgia este a 139-a tara din lume. Populatia Belgiei insumeaza aproximativ 11 milioane de locuitori, clasandu-se la acest capitol pe locul 76 in lume.Belgia este membra a Uniunii Europene(membra fondatoare), membra NATO si a aderat la zona euro.

Diverse naiuni i culturi au ocupat teritoriul de astzi al Regatului Belgiei, de la celi i romani pn la francezi i olandezi. Regiunea a fost incorporat n Imperiul Roman n timpul campaniei lui Cezar din Galia. Dup valurile migratoare din secolul al V -lea regiunea devine centrul Imperiului Carolingian iar dup dezmembrarea acestuia, statele feudale aprute n regiune sunt unite treptat n rile de Jos Burgunde. n timpul domniei lui Carol Quintul
3 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

acestea ocup mare parte din teritoriul actualului Benelux. Pn n secolul al XVIII-lea rile de Jos de sud se afl sub dominaia spaniol i apoi habsburgic, iar n 1795, sunt incorporate n Prima Republic Francez. La prbuirea Imperiului Napoleonian teritoriul actualei Belgii i al Luxemburgului sunt ataate unui nou stat, Regatul Unit al rilor de Jos, un regat protestant condus de un rege olandez. n 1830 izbucnete o revolt mpotriva regimului acestuia care va duce la independena Belgiei. Pentru a evita intrarea acesteia sub dominaia Franei, Marile Puteri decid instaurarea unui rege ter, Leopold de Saxa-Coburg-Gotha, provenit dintr-o familie de prini germani. Belgia i impune o politic de neutralitate, politic nerespectat de ctre puterile beligerante n cele dou rzboaie mondiale. n 1949, n faa noului context mondial, Belgia decide s pun capt acestei politici i devine unul dintre membrii fondatori ai OTAN. De asemenea particip activ n cadrul uniunii economice Benelux i este de asemenea unul dintre membrii fondatori ai Uniunii Europene. Belgia, alaturi de Olanda, Germania(de vest), Franta, Luxemburg si Italia pun bazele a ceea ce avea sa devina mai tarziu Uniunea Europeana. Se poate spune ca Belgia este memba a UE inca din anul 1952. In continuare vom incerca sa facem o analiza economica in raport cu UE a Belgiei.

Capitolul 2: Evolutia economica a Belgiei

2.1. Rolul si locul Belgiei in economia europeana Belgia este ara care gzduiete cele mai importante instituii euro-atlantice: Uniunea European (UE) i Organizaia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Belgia a fost unul dintre motoarele integrrii europene, avnd o politic consecvent n aceast direcie. Ministrul de Externe belgian Paul-Henri Spaak este una dintre figurile cele mai importante ale istoriei Uniunii Europene. El s-a aflat n fruntea grupului de experi care a formulat i elaborat proiectele de nfiinare a Comunitii Economice Europene (CEE) i a Comunitii Europene a Energiei Atomice (Euratom). Belgia este o ar mic, dar cu o economie foarte dezvoltat. Datorit dimensiunii sale, ea este dependent de comer i de piee de desfacere pentru economia sa. De aceea, Belgia a
4 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

fost unul dintre cei mai puternici suporteri ai liberalizrii comerului, mai ales la nivelul Uniunii Europene. nc din 1921, Belgia a stabilit o uniune economic cu Luxemburg (BLEU - Uniunea Economic Belgia-Luxemburg). Tratatul de nfiinare a Benelux din 1945, tratat de uniune vamal i mai apoi economic dintre Belgia, Luxemburg i Olanda, a constituit unul dintre cele mai importante modele pentru dezvoltarea Uniunii Europene. Belgia este unul dintre cei mai consecveni adepi ai federalismului european, fiind ea nsi un model avansat de federalism. Ca stat mic, Belgia vede n proiectul european un mijloc de a-i asigura securitatea i de a-i face auzit vocea pe scena internaional. n mod tradiional, Belgia susine modelul supranaional al Uniunii, n care Comisia European joac cel mai important rol, n defavoarea modelului interguvernamental. La nivelul opiniei publice, exist un mare grad de susinere fa de integrarea european, lucru explicabil, pe de o parte, prin faptul c Belgia este ara gazd a instituiilor europene, prin urmare exist o mai mare contientizare a activitii directe a Uniunii Europene. Pe de alt parte, Belgia este o societate multicultural, fr un sens profund al identitii naionale, iar procesul de integrare european este privit ca fiind complementar celui de federalizare intern.

Belgia a susinut ideea extinderii europene, dar a rmas constant preocupat de posibilitatea ca dimensiunea de liber schimb a Uniunii Europene s ntrzie n mod indefinit evoluia ctre o federaie european. n acelai timp, fiind o ar mic, extinderea Uniunii Europene ridic Belgiei probleme n privina puterii sale relative de a influena deciziile Uniunii. Belgia reprezint i o int pentru imigraia la nivel european, aici existnd tot mai multe comuniti etnice i religioase, n ultimii ani, au nceput s se manifeste reacii tot mai puternice n principal fa de comunitatea musulman. n aceste condiii, partidul naionalist i xenofob Blocul Flamand a cunoscut o constant i important ascensiune n cadrul alegerilor europene i regionale din Belgia din 2004. Belgia susine PESC i crearea unei politici externe autentice a Uniunii Europene. Belgia detine 12 voturi in parlamentul european. 2.2. Evolutia actuala a economiei belgiene Belgia are o economie moderna, deschisa si bazata pe intreprinderile private. Economia belgiana este bazata in principal pe pozitia geografica centrala, pe reteaua de
5 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

transport foarte dezvoltata si a bazei industriale si comerciale diversificata. Industria este concentrata in special in zona mai populata din nord, in provincia Flandra. Dispunand de putine resurse naturale, Belgia importa cantitati substantiale de materii prime si exporta volume mari de produse manufacturate, facand ca economia sa sa fie vulnerabila la volatilitate pe pietele globale. Aproximativ trei sferturi din comertul exterior al Belgiei se face cu celelalte state membre ale uniunii europene, Belgia profitand de faptul ca este vecina cu Germania. In 2011 PIB-ul Belgiei a crescut cu 1,8%, rata somajului a scazut de la 8,3% la 7,2 % fata de anul precedent, iar guvernul a redus deficitul bugetar de la un maxim de 6 % din PIB in 2009 la 4,2 % din PIB in 2011 si la 3,3% din PIB in 2012. Evolutia PIB-ului in trimestrul al patrulea din 2012 a fost negativa, de 0,1% ,al treilea trimestru consecutiv de evolutie negativa.La sfarsitul anului 2012 cresterea economica a fost negativa, si anume 0,2% fata de anul precedent.De asemenea, asta a adus Belgia la un pas de recesiune economica la finalul lui 2012.Insa cu toate acestea, guvernul si-a indeplinit misiunea de a tine deficitul bugetar la 3% din PIB.Cu toate ca deficiyul bugetar a fost relativ redus, datoria publica a Belgiei se ridica la aproape 100% din PIB, un factor ce a contribuit la perceptia investitorilor ca Belgia este vulnerabila la criza din zona euro.Bancile belgiene au fost serios afectate de criza financiara din 2008, atunci cand trei banci importante au avut nevoie de injectii de capital din partea guvernului belgian si nationalizarea partii belgiene de retail a bancii franco-belgiene.
Tabel 1:Evolutia PIB PIB(mil. EUR) 376,840 369,836 356,125 340,777 346,375 335,815 318,829 303,435 291,287 276,157 268,620 259,803 252,543 238,877 228,398 220,437

An 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997

Evolutie -0.2% 1.8% 2.4% -2.8% 1.0% 2.9% 2.7% 1.8% 3.3% 0.8% 1.4% 0.8% 3.7% 3.5% 1.9% 3.7% 6

Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

1996 217,283 1.4% 1995 217,571 22.9% 1994 198,401 3.2% 1993 184,466 -1.0% 1992 174,275 1.5% 1991 163,487 1.8% 1990 155,311 3.1% 1989 143,243 3.5% 1988 131,957 4.7% 1987 124,441 2.3% 1986 117,553 1.8% 1985 109,518 1.7% 1984 101,776 2.5% 1983 94,210 0.3% 1982 90,371 0.6% 1981 90,424 -0.3% 1980 87,726 sursa:prelucrare proprie www.countryeconomy.com

Dupa cum putem observa din tabelul 1, PIB-ul Belgiei a crescut de la an la an, cu mici exceptii, cea mai spectaculoasa crestere inregistrandu-se in anul 1995, atunci cand PIB a crescut cu 22,9 % fata de anul precedent. Tot din tabelul 1, observam ca cea mai abrupta scadere a PIB a avut loc in anul 2009, atunci cand PIB-ul a scazaut cu 2,8 % fata de anul precedent, acest lucru datorandu-se in principal crizei economice mondiale care a afectat tot globul. Pentru a exemplifica mai bine cresterea economica pe care Belgia a avut-o in ultimii ani ,am introdus graficul 1.

7 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Grafic 1:Evolutia PIB


400.000 350.000 300.000 250.000 200.000 150.000 100.000 50.000 0.000

An 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995 1994 1993 1992 1991 1990 1989 1988

Tabel 2: Evolutia PIB per capita EURO Evolutie 34,100 1.2% 33,700 3.1% 32,700 3.5% 31,600 -2.5% 32,299 2.2% 31,600 4.6% 30,200 4.1% 29,000 3.6% 28,000 5.3% 26,600 2.3% 26,000 2.8% 25,300 2.8% 24,600 5.1% 23,400 4.5% 22,400 3.2% 21,700 1.4% 21,400 -0.5% 21,500 9.7% 19,600 7.1% 18,300 5.8% 17,300 6.1% 16,300 4.5% 15,600 8.3% 14,400 8.3% 13,300 5.6% 8 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

1987 12,600 5.9% 1986 11,900 7.2% 1985 11,100 7.8% 1984 10,300 7.3% 1983 9,600 4.3% 1982 9,200 0% 1981 9,200 3.4% 1980 8,900 sursa:prel.proprie www.countryeconomy.com

In tabelul 2 avem evolutia PIB-ului pe cap de locuitor din Belgia. La fel ca PIB-ul total, si PIB-ul pe cap de locuitor a avut o crestere constanta, cu exceptia catorva ani de scadere sau stagnare.Dupa cum se observa si din tabelul 2, ce mai mare crestere a avut loc in anul 1995, atunci cand s-a inregistrat o crestere de 9,7 % comparativ cu anul precedent, iar cea mai abrupta scadere a avut loc in anul 2009, atunci cand acest indicator macroeconomic a scazut cu 2,5 % fata de anul precedent. La fel cum am identificat si in cazul PIB-ului total, punem aceasta scadere pe seama crizei economice globale. Tot in tabelul 2 identificam o stagnare a evolutiei PIB/cap de locuitor, asta intamplandu-se in anul 1981. O mai buna exemplificare a cresterii PIB/cap de locuitor putem vedea in graficul 2.

Grafic 2: Evolutia PIB per capita


40.000 35.000 30.000 25.000 20.000 15.000 10.000 5.000 0.000

Un alt indicator macroeconomic important in analiza economiei unei tari este rata somajului. Rata somajului ne arata procentul din populatia activa care nu are un loc de munca.Sa vedem cum sta Belgia la acest capitol.
Tabel 3:Rata somajului Rata somajului

An

Evolutie

9 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

6,9 6,6 -4,35% 7,5 13,64% 8,2 9,33% 8,4 2,44% 8,5 1,19% 8,3 -2,35% 7,5 -9,64% 7,0 -6,67% 7,9 12,86% 8,3 5,06% 7,2 -13,25% 7,6 5,56% sursa:prel.proprie eurostat.ec

Dupa cum se poate observa in tabelul 3, in perioada analizata(2000-2012), cea mai mica rata a somajului s-a inregistrat in anul 2001, iar cea mai ridicata rata a somajului s-a inregistrat in anul 2005. Cea mai abrupta crestere a ratei somajului s-a inregistrat in anul 2002, atunci cand Belgia a avut o crestere a ratei somajului de 13,64 % fata de anul precedent.Cea mai mare scadere a ratei somajului s-a inregistrat in anul 2011, atunci cand diferenta fata de anul 2010 a fost de 13,25 %.Acest lucru ar putea semnifica o revenire a economiei dupa criza din 2009. In graficul numarul 3 este evidentiata mai bine aceasta evolutie a ratei somajului pe perioada analizata.

Grafic 3:Rata somajului


0.15 0.1 0.05 0 0 1998 -0.05 -0.1 -0.15 2000 2002 -4.35% 13.64% 9.33% 5.06% 2.44% 1.19% 2004 -2.35% 2006 2008 -6.67% -9.64% -13.25% 2010 2012 2014 5.56% 12.86%

In perioada 2000-2012, rata inflatiei a oscilat intre 0,26 % in anul 2009 si 3,49 % in anul 2011. Evolutia ratei inflatiei se poate observa in tabelul 4.
Tabel 4:Rata inflatiei An Rata inflatiei

10 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

2012 2.23 % 2011 3.49 % 2010 3.10 % 2009 0.26 % 2008 2.63 % 2007 3.09 % 2006 1.64 % 2005 2.88 % 2004 2.28 % 2003 1.74 % 2002 1.36 % 2001 2.19 % 2000 2.49 % sursa: www.inflation.eu

Intre anii 2000-2005 deficitul bugetar a fost relativ constant, osciland foarte putin sub 0, anul 2006 aducand o crestere brusca a deficitului bugetar, catre -2,7 %, anul 2007 aducand o redresare, atunci cand Belgia a inregistrat un mic excedent bugetar de 0,2 %.Din 2008 pana in 2010 deficitul bugetar a crescut, atingand maximul in 2010 (5,6 % din pib), anii 2011 si 2012 aducand o redresare pana la pragul de 3,5% ,iar in prezent are un deficit bugetar de 3,9 % din PIB.Evolutia deficitului bugetar este ilustrata in graficul 4.

Capitolul 3: Contextul economic actual 3.1. Situatia economica prezenta


11 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

ntruct n Belgia intervenia guvernului n economie este minim, aceast ar are un climat de afaceri preponderent liberal, n care firmele de stat reprezint o cot insignifiant din totalul activitii productive. Este una din rile dezvoltate ale Uniunii Europene, i dispune de o industrie diversificat i eficient, ns dependent de comerul internaional, importnd aproape toate materiile prime.
Tabel 5: Indice de competitivitate

ara Elveia Finlanda SUA Germania Belgia Frana Bulgaria Romnia


sursa:prel.proprie weforum.org

2010-2011 1 7 4 5 19 15 71 67

2011-2012 1 4 5 6 15 18 74 77

Dupa cum se observa din tabelul 5, Belgia ocupa in 2012 locul 15 in ceea ce priveste competitivitatea la nivel global, mai sus cu 4 pozitii fata de perioada precedenta.

Tabel 6:Comertul cu bunuri

Indicator Importuri de bunuri (million USD) Exporturi de bunuri (million USD) Balanta

2007 411,558 430,952 19,394

2008 466,307 471,84 5,533

2009 351,944 369,845 17,901

2010 390,156 411,24 21,084

2011 460,762 476,272 15,510

Sursa: prel.proprie www.fita.org

In cele ce urmeaza, vom prezenta comertul international al Belgiei:

Tabel 7:Comertul cu servicii

12 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Indicator Importuri de servicii (million USD) Exporturi de servicii (million USD) Balanta

2007 68,418 72,207 3,789

2008 82,662 85,187 2,525

2009 72,823 79,473 6,650

2010 78,328 85,247 6,919

2011 82,038 86,148 4,110

Sursa: prel.proprie www.fita.org

Dupa cum se poate vedea in tabelul 6, in anul 2009 se inregistreaza o scadere a comertului international cu bunuri, pentru ca mai apoi, incepand cu 2010 acesta sa o ia din nou pe o panta ascendenta. De asemenea se mai poate observa ca in fiecare din anii luati in calcul in aceasta analiza, Belgia a avut balanta comerciala pozitiva.

In ceea ce priveste Comertul cu servicii, dupa cum se poate observa si in tabelul 7, avem aceeasi situatie ca in cazul comertului cu bunuri, si anume ca avem o scadere in 2009, datorata in principal crizei economice globale, ca apoi, incepand cu 2010, lucrurile sa revina la normal.De asemenea, ca si in cazul comertului cu bunuri, balanta comerciala este pozitiva, fara exceptie.

Tabel 8:Principalii parteneri la export(2011)

Tara Germania Frana Olanda Marea Britanie Italia Altii


sursa:prel.proprie www.cia.gov

% din exporturi 18,7 16,9 12,5 7,2 4,6 40,1

Dupa cum se observa in tabelul 8, Belgia exporta mai mult de jumatate (59,9 %) in doar 5 tari. Dintre acestea Germania primeste cea mai mare parte a exporturilor belgiene, urmata de Franta, Olanda, Marea Britanie si Italia. Acest lucru se poate vedea mai bine in Graficul numarul 5.

13 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Grafic 5: Principalii parteneri la export (2011)


18.7

40.1

16.9
7.2 4.6 Germania Frana Olanda Marea Britanie Italia Altii 12.5

Tabel 9:Principalii parteneri la export(2011)

Tara Olanda Germania Frana Marea Britanie SUA Altii


sursa:prel.proprie www.cia.gov

% din importuri 19,9 15 10,8 6 5,3 43

In tabelul 9 sunt prezentate principalele 5 tari din care Belgia importa.Aceste prime 5 tari din clasament asigura 57 % din importurile belgiene.Aceste tari sunt, in ordine Olanda, Germania, Franta, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. In graficul cu numarul 6 avem evidentiata situatia importurilor belgiene.

14 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Grafic 6: Principalii parteneri la import(2011)1

43

19.9 15 6 10.8

5.3
Olanda Germania Frana Marea Britanie SUA Altii

In ceea ce priveste investitiile, se observ n tabelul 10 c n ceea ce privete indicele de transparen a tranzaciilor, referindu-ne strict la rile analizate, Belgia are un punctaj foarte ridicat. La fel i din punctul de vedere al indicelui de protecie a investitorilor, situnduse puin sub SUA, dar deasupra Germaniei.
Tabel 10:Indici ai mediului de afaceri al Belgiei

Belgia Indicele transparenei tranzaciilor Indicele de protecie a investitorilor 8 7

SUA 7 8,3

Germania 5 5

Sursa:prel. proprie www.fita.org

Tot din tabelul 10, ne putem da seama ca in Belgia intalnim un mediu propice investiilor, respectiv desfasurarii afacerilor.
Tabel 11: Investitii straine ale Belgiei Indicator 2011 Stocul de ISD-in tara (mld USD) 1095,00 Stocul de ISD-in strainatate (mil USD) 951,10 sursa:prel. proprie www.cia.gov 2012 1184,00 999,80 Evolutie 8,13% 5,12%

Dupa cum observam in tabelul 11, investitiile straine ale Belgiei, atat cele in tara, cat si cele in strainatate, au crescut in 2012 fata de 2011. n ceea ce privete investiiile, guvernul belgian nu impune investitorilor strini limitri sau controale restrictive, rezultnd un climat investiional liber. Se solicit totui
15 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

anumit aprobri a unor comisii care reglementeaz modalitatea de realizare a serviciilor n industrie, bnci, asigurri, leasing etc., respectarea anumitor reguli de protecie a consumatorilor, obinerea unor autorizaii de construcii, demolri etc. din partea administraiilor locale, asigurarea condiiilor de protejare a muncitorilor n sensul de a nu lucra n condiii periculoase, de poluare i altele. Companiile strine se bucur n Belgia de tratamentul naional, fiind asimilate celor indigene. Nu exist restricii de repatriere a capitalului i profitului i nici cerine n ceea ce privete participarea belgian la constituirea unei firme cu capital strin. Cu toate acestea, companiile strine se pot confrunt cu probleme comerciale sau de investiii, care adesea sunt rezultatul neclaritilor n ce privete mprirea responsabilitilor ntre autoritile locale, regionale sau federale i care poate fi interpretat ca o incontien a legislaiei i a aplicrii ei.
Tabel 12:Ponderea sectoarelor economiei in PIB (2012) Agricultura 0,70% Industria 22,30% Serviciile 77% sursa: www.indexmundi.com

Grafic 7:Ponderea sectoarelor economiei in PIB


0.70% 22.30% 77%

Agricultura

Industria

Serviciile

Dupa cum se observa din tabelul 12 si graficul 7, principalul motor al economiei belgiene il reprezinta serviciile, cu o pondere de 77 de procente din PIB. Urmatorul sector il reprezinta industria cu 22,3 procente din PIB, iar agricultura este aproape inexistenta, cu 0,7 % din PIB. Unele dintre cele mai importante companii ale Belgiei sunt:
16 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

KBC Bank este o banc belgian focalizat pe persoane fizice i companii mici i mijlocii. Compania mam, KBC Group NV este una din principalele companii din Belgia i una dintre cele mai mari grupuri financiare din Europa.

Elactrabel este o companie furnizoare de energie din Belgia. Compania este subsidiar a companiei franceze GDF Suez. Aceast firm este prezent i n Romnia, unde este implicat intr-un proiect de construcie a unor termocentrale la Constana, Borzeti i Galai.

Solvay S.A. e o companie belgian de produse chimice fondat n 1863. Compania este specializat n dou mari domenii de activitate: produse chimice i materiale plastice. La un moment dat a fost activ i n produse farmaceutice.

SABCA aviaia civil i aprarea.

(Societes

Anonyme

Belge

de

Constructions

Aeronautiques) este o companie belgian ale crei principalele sectoare de activitate sunt

Belgacom Group este cea mai mare companie de telecomunicaii din Belgia.

17 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

C&A este un lan internaional de magazine de haine, cu biroul central european n Vilvoorde, n apropiere de Bruxelles. 3.2. Belgia si UEM Uniunea Economic Monetar (UEM) reprezint un pas major n procesul de integrare a economiilor Uniunii Europene. Aceasta presupune coordonarea politicilor economice i fiscale, o politic monetar comun i o moned comun euro. La data de 1 mai 1998 Belgia a devenit un membru de gradul nti al Uniunii Economice i Monetare. Ea a schimbat francul belgian cu euro ca moned naional dup 1 ianuarie 2002. 3.3. Belgia si Europa 2020 Europa 2020 reprezint strategia UE de cretere economic pentru urmtorii 10 ani. ntr-o lume aflat n permanent schimbare, UE dorete s devin o economie inteligent, durabil i favorabil incluziunii. n practic, Uniunea European a fixat cinci obiective majore: privind ocuparea forei de munc, inovarea, educaia, incluziunea social i mediul/energia, care urmeaz s fie ndeplinite pn n 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naionale n aceste domenii. n continuare vom analiza situaia Belgiei n ceea ce privete obiectivele pe care i le-a fixat ea nsi i cele fixate de Uniunea European. Vom ncepe cu studierea primului obiectiv din Agenda 2020, i anume cel al ocuprii forei de munc.
Tabel 13:Procentul de ocupare a fortei de munca

2008 Uniunea European (27 de ri) Belgia

2009

2010

Obiective 2020 75 73,2

70,3 68

69,0 67,1

68,6 67,6

18 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Danemarca Olanda Suedia Romnia

79,8 78,9 80,4 64,4

77,8 78,8 78,3 63,5

76,1 76,8 78,7 63,3

80 80 80 70

Sursa:prel.proprie Eurostat.ec

Obiectivul Uniunii Europene este ca n anul 2020, procentul populaiei cu un loc de munc s fie de 75%. Astfel, n funcie de aceast int, statele membre i-au formulat propriile obiective n funcie de interesul UE, dar i de situaia caracteristic fiecreia. Astfel, n timp ce state precum Danemarca, Olanda sau Suedia intesc spre un procent de 80%, Belgia i-a fixat o rat de 73,2%, un procent mai mare dect cel al Romniei 70%. Al doilea obiectiv al Europei 2020 este atingerea unui nivel al investiiilor publice i private n cercetare i dezvoltare de 3% din PIB-ul Uniunii Europene.

Tabel 14:Investiii n cercetare i dezvoltare(% din PIB)

2008 Uniunea European (27 de ri) Belgia Austria Finlanda Suedia Romnia

2009

2010

Obiective 2020 3 3 3,76 4 4 2

1,92 1,97 2,67 3,7 3,7 0,58

2,01 2,03 2,72 3,92 3,61 0,47

2 1,99 2,76 3,87 3,42 0,47

Sursa: Eurostat

n ceea ce privete acest aspect, obiectivul Uniunii Europene coincide cu cel al Belgiei, aceast ar fiind tot timpul apropiat din acest punct de vedere de media european. Totui, sunt ri care i-au fixat procente de pn la 4% cum este cazul Finlandei sau al Suediei. Romnia i dorete s ajung s investeasc n domeniul cercetrii i dezvoltrii un procent de 2%, mult mai mult dect investete n prezent.

19 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Un alt obiectiv ar fi acela al schimbrii climatice i energetice. Acesta cuprinde: 1. reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de ser (sau chiar cu 30% n condiii favorabile) fa de nivelurile nregistrate n 1990;
Tabel 15:Reducerea emisiilor cu efect de ser fa de nivelurile inregistrate in 1990 (100)

2007 Uniunea European (27 de ri) Belgia Danemarca Irlanda Luxemburg Romnia

2008

2009

Obiective 2020 80 80 80 80 80 81

91 93 98 124 97 93

89 94 94 124 96 94

83 87 90 114 91 87

Sursa: Eurostat

Pentru realizarea tabelului 15 s-a luat n considerare un nivel al emisiilor de gaze cu efect de ser de 100% n 1990. Statele care i-au fixat cel mai mare procent de reducere a gazelor cu efect de ser sunt Belgia sau Danemarca; obiectivul acestora coincide cu cel al Uniunii Europene, fiind de 20%. creterea ponderii surselor de energie regenerabile pn la 20%;
Tabel 16:Ponderea surselor de energie regenerabil

2007 Uniunea European (27 de ri) Belgia Suedia Letonia Finlanda

2008

2009

Obiective 2020 20 13 49 40 38
20

9,9 3 43,9 29,6 28,9

10,5 3,3 44,9 29,8 30,6

11,7 4,6 47,3 34,3 30,3

Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Romnia

18,4
Sursa: Eurostat

20,5

22,4

24

n ceea ce privete creterea ponderii surselor de energie regenerabile, Belgia i -a propus atingerea unui procent destul de mic, de doar 13%, mai mic i dect cel al Romniei. ri precum Suedia, Letonia sau Finlanda i-au fixat obiective de cretere a ponderii surselor de energie regenerabile de pn la 49%. Al patrulea obiectiv ar fi cel privind educaia. Astfel, n primul rnd, Uniunea European i propune reducerea abandonului colar la sub 10%.
Tabel 17:Procentul abandonului colar

2008 Uniunea European (27 de ri) Belgia Polonia Slovenia Slovacia Romnia

2009

2010

Obiective 2020 10 9,5 4,5 5 6 11,3

14,9 12 5 5,1 6 15,9

14,4 11,1 5,3 5,3 4,9 16,6

14,1 11,9 5,4 5 4,7 18,4

Sursa: Eurostat

Se observ din tabelul 17 c int pe care Belgia vrea s o ating pn n 2020 este apropiat dect cea a Uniunii Europene. Exist totui ri n Europa cu procente foarte bune n ceea ce privete abandonul colar, precum Polonia, Slovenia sau Slovacia care i-au fixat ca obiective pentru 2020 reducerea abandonului colar de pn la 5%.

n al doilea rnd n ceea ce privete educaia, Uniunea European i-a propus o cretere de pn la 40% a ponderii absolvenilor de studii superioare n rndul populaiei n vrst de 30-34 de ani.
Tabel 18:Ponderea absolvenilor de studii superioare n rndul populaiei de 30 -34 de ani

21 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

2008 Uniunea European (27 de ri) Belgia Irlanda Frana Cipru Romnia

2009

2010

Obiective 2020 40 47 60 50 46 26,7

31,1 42,9 46,1 41,2 47,1 16

32,3 42 49 43,2 44,7 16,8

33,6 44,4 49,9 43,5 45,1 18,1

Sursa: Eurostat

Se remarc din tabelul 18 c Belgia i-a propus ca pentru anul 2020 ponderea absolvenilor de studii superioare n rndul populaiei n vrst de 30-34 de ani s fie de 47%, cu 7 procente mai mare dect cea la nivelul Uniunii Europene. Statul care i-a propus cel mai optimist rezultat este Irlanda, care intete spre un procent de 60%. Ultimul obiectiv al Agendei Europa 2020 este legat de srcie i excluziune social. El presupune reducerea cu cel puin 20 de milioane a numrului persoanelor care sufer sau risc s sufere de pe urma srciei i a excluziunii sociale. 3.4. Impactul si manifestarea crizei Criza financiar internaional nc se rsfrnge i se simte asupra ntregii economii globale; redresarea economic pare s fie una de lung durat, caracterizat ndeoseb i printr-o cretere a ratei omajului. Criza secolului nostru a lovit Belgia n mijlocul anului 2008. Dou dintre cele mai mari bnci din aceast ar Fortis i Dexia au nceput s nfrunte probleme grave, exacerbate de problemele financiare ce afectau i celelalte bnci din ntreaga lume. Guvernul a ncercat s controleze situaia prin salvarea bncilor i garantarea depozitelor bancare. n final, Fortis a fost mprit n dou pri: partea german a fost naionalizat, n timp ce partea belgian a fost vndut unei bnci franceze. Pe 11 octombrie 2008 guvernul belgian a anunat c toate bncile, chiar ci cele mici, ar putea obine garanii similare celor acordate bncilor Fortis i Dexia dac pot plti o anumit tax.

22 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Cum am observat mai devreme, ca urmare a crizei economico-financiare au scazut atat importurile cat si exporturile acestei tari; de asemenea, s-a remarcat o crestere a ratei somajului. Dac la nceput Belgia a putut ine sub control efectele negative ale crizei economice prin trecerea n omaj a lucrtorilor care prestau munc fizic, a deveni evident la un anumit moment c aceast msur nu este suficient. Iniial Belgia oferea 1600 de euro pentru fiecare angajat cu norm ntreag ce presta munc fizic i 555 de euro pentru cei cu jumtate de norm. S-a trecut mai apoi la extinderea acestei decizii i asupra angajailor cu slujbe de birou. Aceasta implica suspendarea total sau parial a executrii contractelor de munc pe o durat care nu poate depi 16 sptmni din anul calendaristic n cazul suspendrii totale i 26 de spatamani n cazul suspendrii pariale. Aceast msur se adreseaz companiilor ce se confrunt fie cu o scdere de 20% a cifrei de afaceri trimestriale sau a produciei anuale, fie cu scderi de 20 de procente ale comenzilor pentru produsele proprii. Rezultatul a constat ntr-un numr de 760 de acorduri de negociere colectiv trimise autoritilor spre a fi analizate i apoi aprobate. n plus, au fost ncheiate dou acorduri la nivel de sector (textile i prelucrarea metalului), alturi de alte 177 de ntreprinderi legate printr-o nelegere colectiv. La mijlocul lunii octombrie a anului trecut, 9255 de lucrtori din administraie trecuser n omaj temporar. Prin intermediul unui acord scris individual ntre angajator i lucrtor, timpul de lucru poate fi redus cu 1/5 sau 1/4. n acest caz, o contribuie de securitate social este aplicat (600 de euro pentru o reducere de 1/5 i 750 de euro pentru o reducere de 1/4) per lucartor i pe trimestru. n cazul n care reducerea timpului de lucru este combinat cu o sptmna de lucru cu doar 4 zile lucrtoare, acest cuantum este majorat la 1000 de euro i, respectiv 1150 de euro pentru fiecare lucrtor pe trimestru. Cu toate acestea, trebuie menionat faptul c cel puin 3/4 din scutirea de la contribuia de asigurri sociale trebuie s revin la angajai prin intermediul unul supliment salarial. O alt msur a Belgiei a fost trecerea n omaj a angajailor din administraie. n luna noiembrie a anului trecut s-au luat msuri cum ar fi: limitarea pensionrii nainte de termen, reducerea perioadei acordrii indemnizaiei de omaj, impozitarea operaiunilor bursiere.

23 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

La nceputul acestui an Belgia a luat noi msuri de austeritate, dovedindu-se cel mai srguincios elev european, n condiiile n care, n prezent, unele ri, cum ar fi Spania i Olanda, au mari dificulti n a reduce deficitul bugetar, iar Italia a intrat n reces iune. Astfel, Belgia va face economii la bugetul de stat de 1,82 de miliarde de euro. Obiectivul final este acela de a limita deficitul bugetar pentru 2012 la 2,8% din PIB. Aceast decizie s-a bazat pe o estimare a creterii economice pentru anul n curs de doar 0,1%, fa de 0,8% ct recomandase Comisia European. Premierul belgian a declarat totui c nu se vor lua msuri de austeritate n ceea ce privete TVA-ul, el rmnnd egal cu 21%. Dac vor aprea abateri fa de aceste msuri, se va declana un mecanism de corecie, ce trebuie introdus n legislaia naional de fiecare stat membru. Dac un stat membru nu transpune aceste dou prevederi n legislaia naional, poate fi sesizat Curtea de Justiie a Uniunii Europene. Nerespectarea acestei condiii poate duce la o sanciune de maximum 0,1% din PIB-ul rii respective.

Concluzii
n ciuda faptului c Belgia este o ar mic, ea a fost ntotdeauna un actor important n economia Uniunii Europene, nc de la constituirea acesteia. Aceast ara a trecut barierele culturale rezultate ndeosebi din limbile vorbite german in Flandra i francez in Valonia ,i a reuit de cele mai multe ori s se comporte ca un tot unitar. n ceea ce privete cei mai muli indicatori economici, se observ o inrautatire a acestora n anii 2008-2009, ca urmare a crizei economico-financiare. Totui, n cele mai multe cazuri se remarc o imbunatatire n ceea ce privete anul 2010, lucru ce ne arat c aceast ar a nceput s se recupereze rapid. Beneluxul, ca una din formele iniiale ale integrrii pe plan european a facilitat integrarea Belgiei n Uniunea European, aceasta promovnd direct interesele acestui stat. Consider c modelul belgian este un model de urmat, ndeosebi din punctul de vedere al concurenei libere, al promovrii competitivitii i al eticei n afaceri.

24 Economie europeana

-Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iasi-

Bibliografie

http://countryeconomy.com http://www.oecd-ilibrary.org http://www.finantistii.ro http://www.theodora.com http://www.business24.ro http://www.bloomberg.com http://www.tradingeconomics.com http://fita.org https://www.cia.gov http://www.indexmundi.com

25 Economie europeana