Sunteți pe pagina 1din 1

De ce radem cand ne gadilam

Pe parcursul studiului, 30 de femei i brbai n jurul vrstei de 20 de ani s-au lsat gdilai de prieteni sau apropiai, n numele tiinei. n acest rstimp, creierul le-a fost scanat cu rezonan magnetic, pentru a urmri activitatea cerebral provocat de aceste reacii. Totodat, participanilor li s-a cerut s rd voluntar, fr vreo provocare anume, timp n care le-a fost monitorizat circulaia sanguin n diferite zone ale creierului. Experimentul a artat c n ambele cazuri, se activeaz aa-numitul oprecul rolandic, situat n cortexul motor-senzorial primar, antrenat n micrile feei, precum i alte zone implicate n reacii reacii emoionale vocale, cum ar fi plnsul. ns doar rsul provocat de gdilat activeaz hipotalamusul, responsabil de numeroase funcii, printre care i reaciile viscerale. Totodat, specialitii au observat o corelaie ntre acest tip de rs i zonele cerebrale antrenate n anticiparea durerii, ceea ce poate explica de ce oamenii rspund defensiv cnd sunt gdilai. n studiile precedente, s-a artat c acest rs ar activa aceleai zone ca i rsul ca reacie la receptarea unui coninut umoristic, ns acesta din urm s-a dovedit c activeaz funcii mai elaborate ale creierului, precum i o parte a aa-numitului centru al plcerii, zon pe care gdilatul nu o stimuleaz. Rezultatele consolideaz ceea ce susin i teorii mai vechi, i anume c acest tip de rs ar fi o rdcin a formelor de rs mai elaborate, determinate de diveri stimuli. De altfel, acest rs este deprins de copii nc din primele luni de via. Pe lng componenta neurologic implicat n reacia oamenilor la gdilat, e important s inem cont de partea cultural-social, gdilatul fiind totodat, potrivit neurocercettorului Robert R. Provine, un mecanism social prin care doi apropiai stabilesc o legtur intim. Ajut relaiile dintre membrii familiei, prieteni i iubii, spune el n cartea Laughter: A Scientific Investigation. Tocmai de aceea oamenii nu au impulsul de a gdila persoane necunoscute, de pild. O alt teorie susine c, de asemenea, reacia la gdilat ntrete reflexele de auto-aprare. ntr-un studiu din 1984, psihiatrul american Donald Black a observat c multe pri ale corpului unde oamenii se gdil, cum sunt gtul sau coastele, sunt i cele mai vulnerabile n cazul unei confruntri. De aceeas, spune el, copiii nva s se apere instinctiv, reacionnd atunci cnd cineva i gdil n aceste zone. Surse: Live Science, Popsci