Subiecte dezvoltare durabila 5. Alternative la conceptul de dezvoltare durabila. (cap 1, pag 21.

Asta in caz ca vreti sa studiati mai mult decat scriu eu aici:P ) Dintr-o selectie si ordine aleatorii, din cele aproximativ 100 de concept ce se refera la relatia om-mediu-economie, in cele se urmeaza se rezuma numai cateva concept pentru a permite sesizarea evantaiului larg de premise si criterii de abordare a evolutiei economice, dar, in acelasi timp, se arata si dificultatea de a stabili prioritati intr-o lume din ce in ce mai complexa si complicate. Fiecare dintre conceptele, abordarile prezentate mai jos ridica o portiune a valului asupra viitorului, conceptual care ar ajuta la ridicarea intregului val intarzie sa apara.. Filozofia personalista pune in central preocuparilor pentru prezentul si viitorul Terrei omul ca purtator al aspiratiilor cultural si spirituale dintr-un spatiu national, ca actor intr-un proiect social pe termen lung. Filozofia constructiei europene a fost cea personalista, iar in aceasta filiatie istorica, notiunea de dezvoltare reprezinta seriile ordonate de trecere a unei anunmite populatii sau segmente ale acesteia de la o faza mai putin umana la alta mai umana, intr-un ritm cat mai accelerat posibil si la costurile cele mai scazute, tinand seama de solidaritatea populatiei la nivel national si international.

O noua economie inseamna modificari in esenta acestui concept. In incercarea de a intelege si explica profunzimea si complexitatea, cercetatorii au separate domeniul social de corpusul filozofic, iar ulterior, continuand simplificarea, au pus in evidenta economia fata de complexul social si au permis economiei sa evolueze ca stiinta, indepartandu-se de natura umana a socialului,

Satul global a fost lansat ca o incercare de a cumula efectele procesului de globalizare cu cel al revolutiei tehnologiei informatiei si modul in care acestea ar putea fi folosite in avantajul dezvoltarii economice. Conceptul ecologiei profunde sustine ideea ca bogatia si diversitatea formelor de viata contribuie la bunastarea si inflorirea vietii umane si nonumane pe Pamant, iar oamenii nu au dreptul sa reduca aceasta bogatie si aceasta diversitate numai pentru a-si satisface nevoile vitale.

Cresterea economica inteligenta este prevazuta ca paradigma a economiei europene ce are ca finalitate nu numai protejarea mediului, dar si crearea de noi locuri de munca in domeniul tehnologiilor verzi.

Abordarea entropica a economiei se contituie drept cea mai buna ilustrare a prezentei gandirii romanesti in dezbaterile ce privesc evolutia omenirii. 6. Conceptul de supravietuire paradigma dezvoltarii durabile. (cap 2, pag 55) Conceptul de supravietuire propus porneste de la acest tablou al lumii actuale, incercand sa sugereze modalitati, instrumente sau sperante de a depasi sau macar de a aborda constienti si pregatiti stabilirea prioritatilor: reducerea gradului si numarului saracilor, stoparea deteriorarii mediului. Proiectata in timp, supravietuirea a fost asociata omului, activitatilor economice, in jurul ei aparand notiuni ca: alerta, constientizarea pericolelor, reactia adoptata, actiuni pentru depasirea situatiei, prevederea pentru ce se poate intampla, pentru ce este mai rau, insumarea acestora definind instinctul de supravietuire. Daca supravietuirea este explicita sau implicita conceptelor actuale de dezvoltare si bine conturata ca process, de ce ar fi necesar un concept de supravietuire si ce ar aduce aceasta ca noutate? Legile lumii vii fac din dezvoltare obiectivul central al existentei. Exista insa bariere, limite ale acestui proces care complica existenta. Limitele sunt de natura cosmica, tin de fizica Pamantului sau de comportamentul oamenilor fata de natura sau fata de ei insisi. Daca pericolele ce vin din cosmos sau din natura Terrei sunt mai greu de anticipat, crizele, pericolele pe care oamenii le genereaza pot fi cunoscute inca inainte de a se produce si gestiona astfel, concomitent cu procesel de evolutie. Supravietuirea nu presupune certitudini, ea depinde de capacitatea societatii de a-si cunoaste si gestiona limitele si a-si schimba atitudinea fata de mediul inconjurator, de a-si cunoaste si forja viitorul pentru un interes comun, ori, lumea noastra este departe de a incerca sa -si controleze viitorul, dominanta fiind dictatura prezentului.

7. Supravietuirea in paradigma conceptului de dezvoltare. (cap2, pag 45) Supravietuirea nu este numai o modalitate de a depasi o situatie de criza a unor conjuncturi, dar si un mod de gandire mai larga, anticipativa, de gestionare a acestor crize sau de evitare a lor cu imaginarea scenariilor de desfasurare a posibilelor crize pentru identificarea modalitatilor de interventie. Ridicarea notiunii de supravietuire la nivelul conceptului are ca argumente: Prezenta notiunii de supravietuire in structura multor concept de dezvoltare economica Persistenta unor pericole grave ce ameninta securitatea populatiei in sec al XXI-lea. Din semantica termenului se pot retine urmatoarele exemple: Ce ramane in viata dupa moartea cuiva, sau dupa o catastrofa, un cataclysm (DEX), Continuarea vietii, a existentei (Larousse), Prelungirea existentei dincolo de un anumit termen preconizat; proces natural al evolutiei organismelor celor mai bine adaptate la mediu, Speciile care supravietuiesc nu sunt speciile cele mai puternice sau mai inteligente, ci acelea care se adapteaza cel mai bine schimbarilor (Charles Darwin) Factorul comun ala acestor definitii este cerinta de continuare a vietii in urma depasirii unui pericol, a unei crize. Supravietuirea priveste fiintele vii, dar interpretari ulterioare au extins notiunea la entitati nonvii, de tipul: supravietuire economica, supravietuirea unei firme, etc. Asocierea termenului criza cu supravietuire face necesar a se insista asupra acestui termen, prin criza intelegand manifestarea unor dificultati (economice, sociale, politice), perioada de tensiune, de incercari care se manifesta in societate, moment critic sau culminant in evolutia care precede vindecarea sau agravarea unei boli. In incheierea consideratiilor asupra crizei si asupra supravietuirii, se adauga si opiniile dupa care: Crizele grave declansate de decidenti nu pot fi controlate de aceiasi decidenti (teoria sistemelor) Problemele care exista astazi in lume nu pot fi controlate de mintile care le-au creat (Einstein) Nu exista crize, exista tari aflate in criza, guvernele gestioneaza o criza nationala si una generala.

8. Caracteristici, criterii si principii. (cap 2, pag 61) * Criteriul social * criteriul ecologic * criteriul economic

9. Premize ale economiei globalizate Globalizarea => realizeaz ntrirea i lrgirea legturilor dintre economiile naionale pe piaa global a bunrilor, serviciilor i a capitalului; Procesul deosebit de dinamic al creterii interdependenelor dintre statele-naiuni, ca urmare a extinderii i adncirii legturilor transnaionale n tot mai largi i mai variate sfere ale vieii economice, politice, sociale, cultural, avnd drept implicare faptul c problemele devin mai curnd globale dect naionale, impunnd la rndul lor, o soluionare mai curnd global dect naional. Globalizarea ec. => se ateapt s duc la obinerea unui volum mai mare de bunuri i servicii, dar cu consumuri mai reduse ale resurselor natural, dnd astfel dimensiunile unui PIB cresctor; S-a transformat din proces n fenomen i marcheaz mersul economiei moderne; Rezultant a 2 procese concomitente: transnaionalizarea pn la supranaionalizare i procesul de descentralizare continu a atribuiior statului-naiune n favoarea comunitii locale. Presupune diminuarea pn la anulare a taxelor vamale, renunarea la politica vamal, la restriciile de circulaie a mrfurilor, serviciilor, informaiilor tehnologice i a capitalului. Erodeaz rolul statului-naiune, proces accentuat de fluxurile de investiii strine directe, de prezena i activitatea corporaiilor transnaionale, de fluxurile financiare i de moilitatea capitalurilor. nceputuri => liberalizarea comerului cu servicii, n special n domeniul telecomunicaiilor i al asigurrilor bancare n anii `80 (UK, UE, Japonia, Eu centrala i de Est) favoriznd dezvoltarea interdenpendenelor globale; Liberalizarea pieelor de capital (premiza formrii pieei financiare globale i formrii i consolidrii instituiilor financiare); Amplificarea fluxului de investiii strine directe (au stimulat dezv. ec. naionale i au redesenat geografia investiiilor); 10. Reacii la globalizarea economiei 2 actori: corporaiile transnaionale i statul-naiune Modaliti de gestionare a reaciilor: adaptarea, rezistena (respingerea defensiv), neglijarea, atitudinea pozitiv (ofensiv), minimizarea pierderilor (abordare n termeni de cost beneficiu).

Tipologia reaciilor Reacii de asimilare a efectelor globalizrii i de integrare a economiei globalizate prin: liberalizarea, stimularea investiiilor strine directe, participare la formarea unor entiti internaionale,pt controlul unor evenimente conexe globalizrii economice ca: protecia mediului, conservarea i extinderea bunurilor comune; informatizarea societii, concomitent cu mbuntirea educaiei pt a se putea valorifica fluxurile de inf i cunotine n ambele sensuri; punerea n valoare a resurselor naturale proprii; atitudine proactiv pentru cutarea continu a avantajului reciproc; ncheierea de aliane ntre ri pt a putea gestiona mpreun efectele globalizrii. Reacii la nivelul instituiilor internaionale care au constat n: reformarea unor instituii cu caracter internaional precum FMI, BM, OMC astfel nct s devin neutre; prioritate n aranjamentele din spaiul globalizat dat gsirii locului cuvenit n economiile naionale a siguranei alimentare, energetice, a definirii interesului naional n contextul integrrii economiilor; invocarea dreptului internaional n caz de abateri de la normele cuvenite; argumentarea unui sistem de guvernare comun al statelor-naiuni i instituiilor internaionale. Reacii la nivelul trilor euate. Comunitatea internaional reacioneaz la starea acestor state prin interenii sub egida ONU sub forme de fore de meninere a pcii, ajutor acordat refugiailor, ajutor alimentar, financiar, intervenii armate (ex. Afganistan), protecie militar a rutelor comerciale ameninate de pirai. 11. Piaa produselor i serviciilor n spaiul economic globalizat Piaa global reprezint ansamblul fluxurilor internaionale de produse, servicii, cunitine, capital i for de munc. O asemenea pia, eliberat de restriciile protecioniste i de taxele vamale devine spaiul de echilibrare a fluxurilor de produse de import i export al rilor lumii care, si stabilesc bugetele de producie i consum, componente-cheie ale potenialului de dezvoltare economic.

Comerul mondial poate fi privit i ca cea mai rspndit form de colaborare economic internaional care cuprinde ansamblul tranzaciilor cu bunuri i servicii care au loc ntre rezidenii unor ri diferite. Sunt comercializate nu numai bunuri materiale, ci i bunuri intangibile sau prestaii internaionale de servicii precum: licene, turism, transport, telecomunicaii, asisten tehnic. Pe pieele globale se ntlnesc ri cu nivel diferit de dezvoltare sau de structur a produselor oferite, asimetrii care fac din comer forma de manifestare a uui raport de fore. De exemplu, rile al cror export cuprinde preponderent produse cu grad redus de prelucrare i import produse industriale i tehnologii sunt clar defavorizate, nu numai din cauza preurilor produse cu valoare adugat mare, dar i din cauza impunerii arbitrare a preului unor produse, care dezavantajeaz rile n curs de dezvoltare. Inechitatea termenilor de schimb monetar etermin preurile sczute impuse materiilor prime, produselor agricole provenite din rile n curs de dezvoltare, iar preteciile vamale practicate de rile dezvoltate au dus la dezechilibre ale balanelor comerciale ale unor ri, urmarea fiind ndatorarea acestora la creditorii internaionali i ratarea obiectivelor de dezvoltare economic. n evoluia comerului mondial se disting 2 manifestri: protecionismul i ordinea comercial global. Protecionismul a aprul la sfritul secolului 17 i avea ca obiective maximizare exportului i minimizarea importului, obiective care se atingeau prin dezvoltarea industriei naionale i limitarea importului prin instrumente specifice (taxe, restricii politice,etc.). Ordinea comercial global presupune un sistem fix al cursurilor de schimb. Principii fundamentale: Nediscriminarea sau principiul naiunii celei mai favorizate; Reciprocitatea sau reduxcerea tarifelor dintr-o ar trebuie s fie urmat de reducerea operat i de partenerii si comerciali; Transparena Corectitudinea sau evitarea practicilor de dumping S-au redus barierele tarifare la niveluri minime, ns au aprut barierele netarifare (stabilirea unor cote de produse importate, stimulente guvernamentale acordate exportatorilorsubvenii, proceduri si restricii vamale) care reprezint orice tip de msuri guvernamentale care pot modifica volumul, compoziia i direcia comerului.

Subiectul 12: Instrumente ale globalizarii Din "arsenalul" de instrumente existente pe terenul de actiune al globalizarii vor fi evidentiate urmatoarele: moneda, bursa de valori, aliantele, Fondul Monetar International, lobby-ul, interesul national, rating-ul de tara, geopolitica si geoeconomia in ecuatia globalizarii. In procesul globalizarii, vor exista castigatori si perdanti, ca efect al asimetriei fortelor din spatiul globalizat. Moneda Un moment important in gestiunea financiara il reprezinta Acordurile de la Bretton Woods din 1945, moment in care statele lumii au abandonat aurul ca moneda etalon. Sistemul monetar stabilit la Bretton Woods avea ca obiective asig. Schimbului monetar, furnizarea de lichiditati internationale necesare efectuarii tranzactiilor, echilivrarea balantelor de plati externe in cazul aparitiei dezechilibrelor. Rolul principal in gestiunea acestui sistem l-a avut SUA, ca principala putere economica, urmarea fiind derularea tranzactiilor in dolari, si nu in aur. Aparitia Sistemului Monetar European, care oferea o moneda unica pentru spatiul economic al UE, nu s-a dovedit a fi imun ka speculatori si momente de vulnerabilitate. Acestea au facut posibila criza financiara din 2008-2010 si explica presiunile asupra monedei euro ca urmare a crizei datoriilor suverane. Globalizarea financiara impune guvernelor tarilor debitoare sa adopte strategii nat. de dez. care sa aiba printre obiective si ratele scazute si stabile ale inflatiei pentru a fi evitate riscurile. Creditorul este intereseat sa poata anticipa aceste evolutii pentru a-si anticipa riscurile. Bursa de valori Este o inst. a economiei de piata libera care concentreaza spatiul de functionare a cererii si a ofertei in raport cu valorile imobiliare, marfurile ori valutele, in sensul de capitalizare a afacerilor. Are rol de reglare si reprezinta un barometru al economiei. Rolul consta in: tranz. actiunilor emise capitalizarea unor afaceri in scopul stimularii acestora sau numai in mod speculativ sau sustinerea unor investitii prin majorare de capital achizitionarea de titluri imobiliare la un randament cat mai ridicat crearea unui spatiu pentru derularea speculatiilor

Aliantele In spatiul economic globalizat este evident un proces de coagulare intre tarile apropiate, in jurul unui actor comun. Acest proces, denumit cooperare, colaborare, regionalizare, uniuni, aliante se incadreaza in limitele definitiei "intelegere politica si/sau economica intre doua sau mai multe state, pe baza de tratate prin care statele respectivese obliga sa actioneze in comun sau sa se poata ajuta in anumite imprejurari critice". In general, aliantele urmaresc armonizarea politicilor lor economice, asigurate prin integrare, libera circulatie a serviciilor, capitalurilor si a fortei de munca. Tarile participante iti potenteaza in acest mod eforturile in vederea cresterii economice, urmarind, in acelasi timp, sa contracareze efectele rel. externe inechitabile. Aliante: NAFTA, UE, ASEAN, APEC

Fondul Monetar International Infiintat dupa cel de-al Doilea Razb. Mond., FMI si-a propus 6 obiective generale, pentru a sustine situatia financiara a celor 184 de tari membre in caz de necesitate. Obiective: Promovarea cooperarii monetare internationale Amplificare schimbului international in favoarea cresterii veniturilor populatiei si dezv. capacitatilor de productie Stabilitatea schimburilor si evitarea deprecierii competitivitatii valutare Sprijinirea sistemului multilateral de plati si transferuri pentru tranzactiile valutare Punerea la dispozitia membrilor de resurse care sa le permita corectarea disfunctionalitatilor aparute in balantele de plati Scurtarea duratei si micsorarea gradului de dezechilibru din balantele internationale de plati ale membrilor FMI Sintetic, activitatea de creditare a FMI are ca scop redresarea economica a unei tari care ii cere ajutorul, dar si asigurarea conditiilor de restituire a creditului. Activitatea FMI, asociata cu a Bancii Mondiale este controversata mai ales din cauza aplicarii unor masuri tip standard despre care se crede ca nu pot fi aplicate ca atare, fara a tine cont de specificul fiecarei tari.

Lobby-ul Lobby-ul reprezinta o forma de comunicare directa, transparenta, prin care se genereaza un argument, o idee in interesul unei parti. Este o practica utilizata in tarile dezvoltate. Intr-o alta

formulare, lobby-ul promoveaza pe cai legale un anumit interes propriu unei firme sau unui grup. Adoptarea ideilor promovate prin lobby produce un profit direct grupului respectiv, masurabil in contul bancar. Interesul national Cu privire la spatiul economic, interesul reprezinta principalul stimul al implicarii in relatiile de piata, de la cele de munca pana la cele de comert international. Interesele pot fi: presonale, de grup, regionale, nationale, internationale. Rating-ul de tara

Agentiile de rating informeaza investitorii asupra riscului pe care si-l asuma daca imprumuta o astfel de societate sau stat. scara de evaluare cea mai uzuala este curpinsa intre AAA si CCC. Agentia acorda calificativul in urma unei analize. Ratingul se dovedeste foarte important in operatiile de creditare, deoarece degradarea ratingului este perceputa imediat prin cresterea dobanzilor. Geopolitica si geoeconomia Geoeconomia examineaza interrelatiile dintre homo economicus si spatiu. Geopolitica examineaza relatiile dintre homo politicus si spatiu. Geoeconomia identifica puterea (geopolitica) cu capacitatea de a construi retele de tip comercial, informatic, militar, de imagine.

Subiectul 13