RECURSUL

Conceptul de judecata poate fi definit prin prisma a doua acceptiuni -in sens restrans-prin judecata se intelege operatia logica prin care completul de judecata solutioneaza cauza penala cu care a fost sesizat -in sens larg prin judecata se intelege cea de- a doua faza a procesului , alcatuita dintr-un ansamblu de activitati desfasurate , in principal ,de instanta de judecata ,cu participarea activa a procurorului si a partilor asistate de catre aparatori , avand drept finalitate aflarea adevarului cu privire la fapta si inculpatul cu care instanta a fost sesizata . Judecata se poate pe mai multa grade de jurisdictie -judecata in prima instanta -judecata in apel -judecata in recurs Caile ordinare de atac sunt mijloacele prin care , la cererea procurorului sau a persoanelor indreptatite de lege , se pune in miscare un control judiciar in scopul desfiintari hotararilor penale nelegale sau netemeinice , si inlocuirea lor cu hotarari conform cu legea si adevarul . In functie de conditiile de exercitare , caile de atac sunt -cai de atac ordinare apelul -recursul -cai de atac extraordinare contestatia in anulare -revizuirea -recursul in interesul legii Recursul,al treilea grad grad de jurisdictie , este o cale de atac de reformare , deoarece se adreseaza spre rezolvare unei alte instante decat cea care a dat hotararea atacata si are drept scop , in caz de admitere , casarea (desfiintarea ) primei solutiisi inlocuirea ei cu una diferita . Hotararile judecatoresti care pot fi atacate cu recurs , sunt 1- sentintele pronuntate de judecatori -tribunale militare -curtile de apel -Curtea Militara de Apel -sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie 2-sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate 3-deciziile pronuntate , ca instante de apel , de curtile de apel si Curtea Militara de Apel -sentintele pronuntate in materia executarii hotararilor penale , afara de cazul cand legea prevede altfel , precum si cele privind reabilitarea 4-incheierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau decizia recurata cu exceptia cazurilor cand , potrivit legii, pot fi atacate separat sau cu recurs recursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se socoteste facut si impotriva incheierilor , chiar daca acestea au fost date dupa pronuntare hotararii. 5-O serie de incheieri nu pot fi atacate cu recurs -incheieri pentru care legea prevede expres ca nu pot fi atacate cu recurs, cum ar fi -incheieri prin care s-a admis sau s-a respins cererea de abtinere -incheieri prin care s-a admis cerea de recuzare

-incheierile date in cauzele penale in care sau pronuntat sentinte sau decizii nesusceptibile de a fi atacate cu recurs 6-sentintele pentru care legea prevede si calea apelului , nu pot fi atacate cu recurs , daca persoanele cu drep de a declara apel nu au folosit calea apelului sau daca apelul a fost retras .Chiar daca nu au folosit apelul , aceste persoane pot declara recurs cu indeplinirea a doua conditii 1-prin decizia pronuntata in apel a fost modificata solutia din sentinta 2-recursul va viza numai acea modificare Pot face recus -procurorul si inculpatul-in ce priveste latura penala si latura civila -partea vatamata in latura penala -partea civila si partea responsabila civilmente in ambele laturi ala procesului penal -martorul, expertul ,interpretul,aparatorul cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestora -orice persoana ale carui interese legitime au fost vatamate , printr-o masura sau printr-un act al instantei. Cu exceptia procurorului,recursul poate fi declarat si de catre reprezentantul legal sau aparator pentru persoanele de mai sus , iar pentru inculpat si de sotul acestuia Termenul de recurs este de 10 zile , cu unele exceptii. De exemplu termenul de recurs in cadrul procedurii urgente de judecare a infractiunilor flagrante este de 3 zile , hotararea instantei de solutionare a cererii de liberare conditionata poate fi atacata cu recurs in termen de 3 zile . Termenul de recurs se calculeaza pe zile libere cu prorogarea ultimei zile in situatiile in care ultima zi a termenului este nelucratoare . Cazurile in care se poate face recurs . Motivele de recurs motive formale sau de procedura -motive substantiale sau de judecata Recursul trebuie sa fie motivat . Motivarea recursului se face - in scris prin cererea de recurs -printr-un memoriu separat , care trebuie depus la instanta de recurs cu cel putin 5 zile inaintea primului termen de judecata -in ipoteza in care se constata incalcarea dispozitiilor relative la termenul de depunere a motivelor de recurs, instanta de judecata va lua in considerare numai cazurile de recurs care se iau in considerare din oficiu . Exceptie in cazul in care recursul reprezinta singura cale de atac ordinara se aplica dispozitiile relative la motivarea apelului. Efectele recursului - efectul suspensiv - recursul este suspensiv de executare , atat in ce priveste latura penala , cat si in latura civila . De la aceasta regula sunt reglementate o serie de exceptii. Exemplu in cazul recursului peste termen . -efectul devolutiv- recursul nu poate avea efect devolutiv integral , ci numai partial. -instanta judeca recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat si la persoana la care se refera declaratia de recurs si numai in raport cu calitatea pe care o are recurentul in proces . -recursul declarat impotriva unei hotarari care , potrivit legii,nu poate fi atacata cu apel , nu este limitat la motivele de casare prevazute de

lege , iar instanta este obligata ca , in afara temeiurilor invocate si a cerilor invocate de recurent , sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele . -efectul extensiv instanta de recurs examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau la care acesta nu se refera putand hotara si in privinta lor , fara sa poata crea acestor parti o situatie mai grea . conditii -efectul extensiv este incident cu indeplinirea urmatoarelor doua - a) in cauza exista mai multe parti , apartinand aceluias grup procesual

- b) recursul este declarat in termen Instanta de recurs, solutioneaza cauza , nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care a declarat recurs .Daca in mod concomitent recursul a fost declarat si de partea adversa , efectul devolutiv al acestuia anuleaza efectul de neagravare , situatie in care instanta poate crea titularului respectiv o situatie mai grea .In cazul recursului declarat de procuror in favoarea unei parti instanta de recurs nu poate agrava situatia acesteia . Partile care participa la judecata in recurs sunt -recurentul-parte care a declarat recurs -intimatul partea la care se refera recursul declarat Se desfasoara o serie de activitati care premerg judecarea recursului - fixarea termenului de judecata , citarea partilor si prezenta acestora , asigurarea prezentei inculpatului arestat , asigurarea dreptului de aparare ,desemnarea completului de judecata .Participarea procurorului la judecarea recursului este obligatorie . In cazul recursului, intreaga etapa a cercetarii judecatoresti lipseste , in recurs nu se audieaza martori. In cadrul dezbaterilor presedintele completului da cuvantul -recurentului,intimatului, procurorului.Daca intre recursurile declarate se afla si recursul procurorului ,presedintele completului de judecata va acorda primul cuvant acestuia .Ultimul cuvant este al inculpatului. Deliberarea are loc de indata dupa incheierea dezbaterilor , in camera de consiliu , in secret ,numai in prezenta si cu participarea exclusiva a membrilor completului in fata caruia a avut loc dezbaterea .Rezultatul deliberarii se consemneaza in minuta .Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier . Recursul se poate solutiona prin respingerea recursuluidaca aceste este -tardiv ,inadmisibil,nefondat sau prin admiterea recursului. Admiterea recursului are drept consecinta casarea hotararii atacate si pronuntarea uneia din urmatoarelor solutii -mentinerea hotararii primei instante, cand apelul a fost gresit admis ,achitarea inculpatului ori incetarea procesului penal in cazurile prevazute la art. C.pr.pen.,rejudecarea de catre instanta a carei hotarare a fost casata , rejudecarea de catre instanta competenta , rejudecarea de catre instanta de recurs cand instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv sau cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala . Rejudecarea cauzei dupa casare . Daca hotararea a fost desfiintata numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai in ce priveste latura penala sau civila , instanta de rejudecare se va pronunta numai in limitele in care hotararea a fost casata . Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze hotararii instantei de recurs ,in masura in cere situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea recursului.

Instanta de fond careia i s-a trimis cauza spre rejudecare nu poate restitui cauzainstantei de casare pe motivul ca acesta ar fi trebuit sa o retina si sa o judece ea insusi.In toate situatiile rejudecare cauzei dupa casare se face cu respectarea principiului non reformatio in peius.