Sunteți pe pagina 1din 6

Boala Alzheimer este poate , boala degenerativa cea mai importanta datorita prevalentei mari si a severitatii sale.

Este cauza cea mai comuna a dementei la adult. Anatomo-patologic, este vorba despre moartea neuronilor in cortexul cerebral, acesta conducand la o atrofie extensiva a circumvolutiunilor, mai ales in lobii frontal, parietal si temporal. Manifestari clinice :debut insiduos ; afectata memoria faptelot recente ; in stadii precoce predomina : depresia, anxietatea, tulburari imprevizibile de comportament ; evolutie lenta si progresiva, iar tulburarile pot fi latente peste 10 ani ; in formele presenile apar : perturbari in gandire, afazie, apraxie ; in stadiile avansate apar : mers trenant cu pasi mici, redoare musculara cu lentoare si tulburari ale miscarilor ; in stadiul terminal, pacientul poate deveni practic decorticat, pierzand toate posibilitatile de gandire, perceptie, vorbire si miscare. Examenul de laborator : in sange si lichid cefalorahidian nu aduc elemente specifice de diagnostic. Examenul radiologic este insuficient pentru stabilirea unui diagnostic cert, deoarece, mai ales in stadiile precoce gradul atrofiei cerebrale poate sa nu depaseasca gradul atrofiei cerebrale a pacientilor normali de aceeasi varsta. In stadiul terminal, bolnavii decedeaza prin boli intercurente. Supravegherea insitutionalizata este cel mai adesea necesara. Boala Parkinson : - atinge subiectii de varsta mijlocie sau in varsta, avand o evolutie progresiva si prelungita ; - debuteaza tipic, asimetric, de exemplu printr-o mica tremuratura a degetelor unei maini ; - pacientii mascheaza tremuraturile prin miscare sau introducand mainile in buzunzar ; - tremuratura se extinde atingand memebrele inferioare si apoi trunchiul, buzele, limba, musculatura gatului, se observa usor la nivelul pleoapelor cand ochii sunt inchisi usor ; - treptat apare hipertonie si lentoarea miscarilor, fixitatea expresiei pana la imobilitate, voce monotona si o incetinire a activitatii motorii ; - nu exista niciodata o paralizie completa, ci doar o scadere globala a motricitatii voluntare ; - pacientul se deplaseaza cu pasi mici, cu o alura accelerata ca si cum ar dori sa atinga centrul sau de greutate ; - uneori au dureri profunde in muschi si articulatii, dar nu exista tulburari senzitive; - s-a observat adesea, ca inclusiv la pacientii care prezinta rigiditate si tremuraturi accentuate, in timpul unui mare stres emotional, erau capabili sa realizeze rapid si eficient actiuni motorii complexe ; - severitatea simptomelor variaza considerabil, in functie de factorii emotionali si anume: agrvare prin anxietate, tristete, stare de tensiune si ameliorare cand starea afectiva este buna; - in ciuda evolutiei progresive a bolii, un tratament adecvat permite ameliorarea simptomatologiei si pacientii pot avea ani de zile o viata activa si satisfacatoare ; - dementa poate atinge 1/3 din pacienti si este considerata ca un semn de boala avansata. Poate fi anuntata de episoade de dezorientare nocturna ; de asemenea pacientii pot avea halucinatii vizuale si auditive. Stadializare : - stadiul I : afectare unilaterala ; - stadiul II: afectare bilaterala fara tulburari posturale; - stadiul III : afectare bilaterala, cu un mic dezechilibru postural, dar pacientul duce o viata independenta ; - stadiul IV : afectare bilaterala cu instabilitate posturala , cu sprijin necesar pentru activitatile cotidiene ; - Stadiul V : presupune o evolutie severa a bolii, pacientul fiind dependent de fotoliu sau de pat.

Tumorile intracraniene pot avea sediul in parenchimul cerebral ( tumori intraaxiale) sau in vecinatatea sa ( tumori extraaxiale). Acestea din urma provoaca simptome prin compresiunea sau infiltratia creierului. Simptomele provocate de tumorile intracraniene traduc expansiunea tumorala in interiorul cutiei craniene inextensibile. Natura si severitatea acestor semne si simptome depind de : sediul tumorii si viteza de crestere. Tumorile peste 3 cm diametru comprima creierul, vascularizatia si caile de scurgere ale lichidului cefalorahidian. Aceasta compresiune este agravata de edemul peritumoral. Atingerea neurologica survine atunci cand se produc remanieri hemoragice, necrotice sau chistice in interiorul tumorii sau cand aceasta provoaca o hidrocefalie. Pacientii cu tumori intracraniene prezinta una sau mai multe grupari simptomatice: 1. cefalee cu sau fara evidenta hipertensiunii intracraniene(HIC) ; 2. alterarea progresiva si globala a tuturor functiilor cognitive sau atingerea functiilor neurologice specifice cum ar fi : limbajul, echilibrul sau memoria ; 3. crizele de epilepsie cu debut la varsta adulta sau o crestere a frecventei sau a severitatii unei epilepsii deja cunoscute; 4. semne neurologice focale, reflectand un sediu anatomic tumoral particular. Astrocitomul malign (glioblastomul) apare frecvent la pacientii de si peste 50 de ani. Etilogie : 1. Cazuri rare de tumori maligne familiale sugerand predispozitia genetica ; 2. Aparitia la pacientii cu epilepsie sau cu tulburari de personalitate de multa vreme consecutiv disfunctiilor temporale si cicatricelor posttraumatice ; 3. Unele tumori au aparut in circumstante profesionale: in industria petroliera ; 4. Teoria infectioasa : au fost identificate 4 oncogene virale in liniile celulare derivate din aceste tumori. Manifestari clinice : bolnavii prezinta tulburari neurologice rapid progresive, cu semne fie de localizare, fie de modificare a personalitatii ; tulburarile mentale sau crizele de epilepsie pot preceda diagnosticul de tumora cu mai multe luni sau ani, uneori CT-ul sau RMN-ul localizeaza tumori multiple. Tratamentul permite o buna functionalitate neurologica, aproximativ 6 luni , urmand de obicei, o progresiune rapida a simptomelor care semnifica recidiva tumorala. 80 % dintre pacienti mor in 6-12 luni. Acest astrocitom se poate dezvolta in trunchiul cerebral, cerebel, maduva spinarii si in substanta alba a emisferelor cerebrale. Metastazele in afara SNC sunt relative rare. Meningiomul rep aproximativ 20% din tumorile cerebrale. -pot fi intracraniene sau intrarahidiene. - mai frecvente la femei indiferent de localizare.. - cand sunt simptomatice se evidentiaza in mod obisnuit la 50-60 de ani. - adesea sunt descoperite la autopsie. In toate localizarile trebuie sa fie diferentiate de metastazele durei mater din cancerele mamare de prostata si pulmonare. Localizarea meningiomului este factorul determinant al prognosticului. Tabloul clinic exprima evolutia lenta a tumorei cu deficite neurologice care evolueaza mai multi ani.in cazul tumorilor operabile recidiva este rara la cele dificil de operat ,recidiva este frecventa si este recomandata iradierea. Metastazele cerebrale se observa la un sfert din pacientii care prezinta un cancer visceral. Exista mai multe mecanisme care intervin in difuziunea procesului tumoral

la oasele craniului ,parenchimul cerebral si spatiile subarahnoidiene. diseminarea hematogena de embolii tumorale plecand din spatiile intermediare cum sunt plamanul si ficatul reprezinta mecanismul cel mai frecvent in cancerul de san,plaman si melanom malign. 2. difuziunea in cancerul rahidian prin intermediul plexurilor venoase perirahidiene,intalnim in cancerul uterin de colon si d prostate. 3. propagarea directa a tumorilor capului si gatului traversand baza craniului. 4. infiltratie paravertebrala direct in limfoame si carcinoame mamare si de prostata. 5. propagare tumorala prin ochi spre spatiile subarahnoidiene in limfoame si leucemii. Manifestari clinice cel mai frecvent 25% apar in cancerele bronsice la barbati si intre 10-20% cancerul mamar la femei dar cel mai mare potential de propagare in sistemul nervos central este melanomul malign 50%.la pacientii cu metastaze cerebrale 20% dintre acestea prezinta semne neurologice inaintea descoperirii cancerului primitiv. Evolutia clinica poate sa fie de la cateva zile la cateva saptamani.RMN-ul si CT-ul cu substanta de contrast sunt examinarile ideale pentru explorarea pacientilor cu un cancer visceral cunoscut si semne neurologice recente. Exista 3 grupe de pacienti asimptomatici care trebuie explorati prin CT si RMN. 1. 2. 3. pacientii cu cancer bronsic la care este propusa o lobectomie deoarece majoritatea dintre acesti pacienti sunt purtatori de metastaze clinic. iradierea profilactica a encefalului in cancerele bronsice cu celule mici,trebuie sa fie precedata de un CT sau RMN. pacientii cu metastaze multiple date de cancerele testicular si de san ,melanoame,inainte de a fi tratati prin polichimioterapie sistemica. 1.

INFECTIOASE Factorii epidemiologici determinanti 1. sursa sau izvorul de infectie este reprezentat de organismul uman sau animal care adaposteste sau creaza conditii de viata si de multiplicare a agentului patogen sau in care se acumuleaza si de unde se elimina trecand la persoane receptive. Sursa de infectie impreuna cu teritoriul din jurul ei in care exista oportunitati de transmitere a agentului patogen la alte persoane receptive constituie factorul epidemic. 2. caile de eliminare a agentilor patogeni de la nivelul sursei pot fi reprezentate de : -secretii nasofaringiene si supta( in gripa ,tuse,convulsiva,tuberculoza). - saliva -secretii purulente si produse cutanco-mucoase(in stafilococii si streptococii cutanate sau boli venerice). -materii fecale si varsaturi(in infectii digestive, hepatite virale enterale,dizenterie). -sange infectat cu virusuri ,bacterii protozoare (hepatie virale ,hiv,malarie) - secretia lactata umana(hiv si virusul hepatitei B) sau animala (TBC sau febra aptoasa). Durata eliminari agentilor patogeni este variabila si reprezinta perioada de contageozitate CAILE SI MIJLOACELE DE TRANSMITERE ALE INFECTIEI Transmiterea unui agent patogen se poate face direct sau indirect: (1) Transmiterea directa: - contact de imediata vecinatate ( boli aerogene) - contact fizic, sexual ( boli venerice , HIV, VHB, sarut, monomcleoza infectioasa, muscaturi (rabie). transplacentar ( rubeola, toxoplasmoza, HIV, VHB,) transfuzii de sange, hepatite virale, retrovirusui (2) Transmiterea indirecta: - prin intermediul unor elemente din mediul extern (aer, apa, sol, obiecte contaminate, maini murdare). Mecanismul poate fi: - simplu cand este implicat un singur element din mediu si complex cand sunt implicati mai multi factori de transmitere ex: - raspandirea prin aer se face prin picaturile septice, sau picaturi flughen sau bronhii, ex: pulsate prin tuse sau stranut, (3) Transmiterea prin sol contaminatin: dizenterie, holera, tetanos. (4) Transmiterea hidrica este implicata in declansarea unor epidemii. A pa de suprafata se contamineaza prin dejectii animale sau umane, adpatul animalelor bolmave, deversarea apelor menajere si chiar inot. Instalatiile de aprovizionare de apa incorect racordate permit infiltrarea agentilor patogeni. Principalele boli ci transmitere hidrica sunt: -dizenteria -holera -hepatite virale

-prin alimente de origine animala sau vegetala, care pot contaminate direct de la sursa, ( carnea cu trichinela, salmonela, oua de rata cu salmonela.) sau in timpul transportului ( depozitarii, transportarii, sau conservarii). -de transmitere cu obiecte contaminate, cu secretiile sau excretiile bolnavului, sau purtatorii de germeni cu sange sau in unitatile sanitare intervin lenjeria si vesela bolnavilor, instrumentele si ecchipamentele madicale nedezimfectate si nesterilizate. Mainile murdare reprezinta un mijloc extrem de eficient in raspandirea bolilor, a infectiilor, mai ales a celor cu poarta de intrare digestiva. Contaminarea mainii se poate face cu agenti patogeni propii, ( autocontaminare) sau prin contact indirect in timpul ingrijirii bolnavilor, a manipularii unor obiecte sau produse umane contaminate. Astfel se pot transmite hepati virale, polimielia, dizenterria. (5) Transmiterea prin vectori: (insecte) pot fi: -pasivi adica vehiculeaza agentii patogeni in mod mecanic fara a le fi gazda sau loc de multiplicare. Ex: muste, gandaci de bucatarie, furnici. -activi: -care sunt gazde intermediare in care agentii patogeni isi desfasoara o parte din ciclul de dezvoltare, ( paduchii, purecii, tantarii sau capusi). Masa sau populatia receptiva : + starea de receptivitate reprezinta capacitatea de a face (susceptibilitate) sau nu ( reezistenta) sau imunitate ( o boala infectioasa). +receptivitatea la infectie este influentata de numerosi factori: -varstaa, sex, rasa, statut hormonal, stare de nutritie, profesie. B. FACTORII FAVORIZANTI AI PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC: -factorii favorizanti ai procesului epidemiologic sunt influentati activator sau limitativ, de factorii favorizanti ( factorii naturali climatorici, priincipali, ( temperatura, radiatii ultraviolete,) si geografici ( latitudine, altitudine, releif.) -factorii socio-economici: nivel de trai, miscari de populatie, profesie, grad de natura, si civilizatie, turism intern, si international. GRIPA este o infectie virala cu potential de severitate, caracter prin infectiozitate ridicata, incubatie scurta si care produce epidemii extinse , aceste epidemii se produc in decembrie, aprilie, pentru emisfera nordica, si mai, septembrie pentru emisfera sudica. Sunt produse frecvent de virusurile de tip A uneori de tip B, sau au o etilologie mixta. Sursele de infectie: -sunt reprezentate de bolnavi ( inca de la sfarsitul incubatiei si primele 3-4 zile din perioada de stare), -persoanele infectate asintomatice -rezrvoare naturale (porcine, pasari) Transmiterea virusului se face in primul rand: - aerogen, -prin conatact cu secretiile volnavului -prin intermediul obiectelor recent contaminate cu secretii respiratorii. Receptivitatea este generala dar anumite grupe de populatie au o succesibilitate crescuta la infectie: -copii, batranii, garvidele, persoaneele cu aparare compromisa. Factorii favorizanti sunt: -sezonul rece, -aglomeratiile -conditii socio-economice precare -scaderea rezistentei precare TABLOUL CLINIC: -incubatie 24-72 h -debut brusc cu frisoane, febra 39- 40, cefalee, mialgii Sunt afectati muschii lungi ai spatelui, membrelor, si musculatura oculara.

In perioada de stare febra 39-40, astenie, cefalee, mialgii, artalgii, rinoare, lacriamare. La majoritate bolnavilor pot sa apara simptome clinice si semne EKG, de miocardita si aritmii. Dupa o evolutie de 3-4 zile febra si manifestatiile generale se atenueaza urmand o perioada prelungita de convalescentade 1-2 sapatamani marcata de tuse si astenie. Grioaa comlicata cu: - suprainfectii abacteriene (ex.:hemofiliu simfluente, streptococus pneumonie, stafilococul auriu.). -frecvente la persoanele invarsta la pacientii cu boli cronice respiratorii, unde realizeaza pneumonii, si mai rar pleurezii. -complicatii extra pulmonare, neurologice si cardiace -la gravide pot provoca avort spontan Ca tratament mijloacele nespecifice, repaus fizic, in conditii de caldura, bhidratare. -calamrea atusei -antitermice in cure scurte -dezobstructie nazala Terapia cu aantibiotice are indicatii limitate la cazurile care prezinta complicatii secundare bacteriene. TOXIINFECTII ALIMENTARE (TIA) Sunt suferinte digestive acute produse in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii sau cu toxinle lor. Cand definim un focar de toxiinfectie alimentara trebuie indeplinite 2 criterii: (a) doua saau mai multe persoane sa acuze aceeasi simptomatologie dupa un interval de pana la 72 de ore (b) ancheta epidemiologica sa confirme implicarea alimentului respectiv ca sursa a imbolnavirii Aceste toxiinfectii se produc prin 3 mecanisme: (1) ingestiv odata cu alimentul a unui continut mari de germeni (2) ingestia de toxina preformata in aliment (3) elaborarea de toxine la nivelul tubului digestiv de bacteriile digerate Clinic se difertiaza de alte gastroenterite acute infectioase prin aparitia brusca a manifestarilor digestive la toate persoanele care au consumat alimentul conataminat. Receptivitatea este generala, boala nu lasa imunitate iar incidenta este mai mare in sezonul cald, cand exista conditii favorabile de multiplicare a germenilor. TOXIINFECTIA ALIMENTARA STAFILOCOCICA :-fenomenele clinice apar la 30min., pana la 6h, de la ingesti alimentului, care contine toxina preformata, ex., laptele, branzeturi sarate, preparate cu smantana, carne incorect refrigerata. De obicei alimentele se conatmineaza ij timpul manipularii de catre pers. Care prezinta infectiii cu stafilococ. Debutul este brusc, cu afebrilitate, cu greturi si varsaturi. In formele come evolutia este autolimitata 24-36 h. TOXIINFECTIA ALIMENTARA CU SALMONELE: -ca surse (carne de pui, derivate , produse de oua,).Debut brusc dupa 8-48 h, de la ingestia dozei infectate, cu colici abdominale, graturi, varsaturi, scaune diareice apoase, uneori si febra. Evolutia este ansolimitata 2-5 zile. Tratament :cea mai importanta masuura terapeutica este rehidratarea bolnavului, si mentinerea echilibrului hidroelectrolitic. Tratamentul varsaturilor peresistente se face cu produse administrate parenteral. Administrarea de antibiotice este contraindicata. Ca si profilaxie este legata de respectarea regulilor de igiena alimentara si individuala. In acest sens sa elaborat un decalog pe care corpul medical trebuie sa-l transmita populatiei: (1) alege numai alimente preparate in conditii de siguranta (2) prepara alimnetele corect (3) consuma imediat alimentele preparate

(4) depoziteza corect alimentele (5) reincalzeste complet alimentele (6) evita ccontactul intre alimentele crude si cele proaspete (7) spalate in mod repetat pe maini (8) in bucatarie pastreaza toate suprafetele riguros curate (9) protejeaza alimentele de insecte, rozatoare, animale (10) folosirea numai a apei sigur potabila

VARICELA

Este o boala infectioasa acuta, contagioasa, cunoscuta si sub numele de varsat de vant produsa de virusul varicelozosterian si manifestata prin eruptie polimorfa, pruriginoasa, aparuta in valuri. Virusul varicelo-zosterian determina varicela ca infectie primara si herpes zoster ca infectie recurenta. Sursa de infectie o constituie bolnavii de varicela sau de herpes zoster care sunt infectiosi prin leziunile tegumentare si mai ales prin cele ale mucoaseloTransmiterea este respiratorie, prin picaturile de secretie nazofaringiana raspandite aerogen sau foarte rar prin obiecte proaspat murdarite cu secretii ale mucoaselor sau leziuni tegumentare. Boala este mai frecventa la copii intre 2-14 ani, iarna si la inceputul primaverii. Contagiozitatea este foarte mare, in special in stadiul initial, durata perioadei de contagiune incepand cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei si dureaza aproximativ 6 zile dupa ultimul val eruptiv. Practic, sursa de infectie este omul bolnav. Crustele de varicela nu sunt contagioase. Desi imunitatea dupa varicela este de lunga durata se admite ca la unele persoane virusul poate persista ani in stare latenta in celulele nervoase, provocand la adulti tabloul de herpes zoster.

Simptome Varicela este o afectiune care trebuie declarata obligatoriu numeric, izolarea facandu-se la domiciliu timp de cel putin 6 zile de la aparitia eruptiei, iar contactii adulti sunt lasati liberi cu efectuarea dezinfectiei, continua si terminala. Tratamentul la domiciliu presupune si repaus la pat, igiena pielii si a mucoaselor (veziculele nu se rup intrucat se pot infecta). Tegumentul cu eruptie se pudreaza cu alcool mentolat sau talc mentolat. Baia generala este permisa numai dupa caderea crustelor. Tratament Varicela este o afectiune care trebuie declarata obligatoriu numeric, izolarea facandu-se la domiciliu timp de cel putin 6 zile de la aparitia eruptiei, iar contactii adulti sunt lasati liberi cu efectuarea dezinfectiei, continua si terminala. Tratamentul la domiciliu presupune si repaus la pat, igiena pielii si a mucoaselor (veziculele nu se rup intrucat se pot infecta). Tegumentul cu eruptie se pudreaza cu alcool mentolat sau talc mentolat. Baia generala este permisa numai dupa caderea crustelor.

RUJEOLA Rujeola este o infectie virala extrem de contagioasa. Rujeola este cauzata de virusul rujeolic, un virus din familia paramixovirusuri. Acest grup de virusuri cauzeaza in general afectiuni respiratorii. Rujeola se transmite atunci cand o persoana infectata tuseste sau stranuta. Virusul se raspandeste cel mai adesea in perioada de incubatie a bolii, atunci cand pacientul nu stie ca este bolnav si nu prezinta nici un simptom. Bolnavul este contagios cu 4 zile inainte ca eruptia cutanata tipica sa apara si inca 4 zile dupa aceea. Simptomatologia se dezvolta de obicei in 8-12 zile de la expunerea la virus. Cu toate acestea, perioada de incubatie (perioada de timp scursa intre momentul infectarii si momentul aparitiei primelor simptome) se poate intinde pe un interval cuprins intre 7 si 18 zile. Aceasta simptomatologie se intinde pe o perioada cuprinsa intre 3 si 5 zile. Spre sfarsitul acestei faze, apare o eruptie sub forma unor puncte rosii cu un centru mic de culoare gri, denumita si semnul Koplik, si care apare pe mucoasa bucala. Eruptia dispare in aproximativ 18 ore si in locul ei apare eruptia tipica de rujeola: - apare mai intai la nivelul fetei si in spatele urechilor, pentru dar a care se raspandi scade usoara in apoi pe intreg 2 corpul zile - este insotita de obicei de febra pana la 40C sau mai mult, urmatoarele de - eruptia dureaza aproximativ 5 zile si poate fi insotita de o senzatie mancarime - eruptia dispare in aceeasi ordine in care a aparut - dupa disparitia eruptiei, pe locul respectiv, pielea poate avea o tenta maronie, decolorata care dispare treptat. Bolnavul este contagios cu 4 zile inainte de aparitia eruptiei cutanate tipice si inca 4 zile dupa aceea. Tratament - Generalitati In cazurile fara complicatii, rujeola este tratata prin repaus la pat si ingrijire la domiciliu. Tratamentul la domiciliu include medicamente ce nu au nevoie de prescriptie medicala si care au efect antipiretic (scad febra) si antialgic (scad durerea), asa cum este ibuprofenul sau alte medicamente din aceeasi clasa, precum acetaminofenul (paracetamol). Aspirina este contraindicata la persoanele sub 20 de ani datorita legaturii sale cu aparitia unei afectiuni mai rare dar foarte grava, denumita sindromul Reye (afectare cerebrala si hepatica grava, ce are ca si cauza consumului de aspirina).

RUBEOLA Rubeola, numita si pojar german sau pojarul de 3 zile, este o boala produsa de virusul rubeolic. Rubeola este de obicei o boala blanda care nu produce probleme pe termen lung. Virusul rubeolic se raspandeste de cele mai multe ori prin picaturi de fluid de la nivelul membranelor mucoase care contin virusul. O persoana infectata poate raspandi virusul prin picaturile de fluid din timpul tusei, stranutului, vorbirii sau prin mancare sau bauturi la comun. Se poate produce infectarea si prin contactul cu o suprafata contaminata de picaturi de fluid, iar apoi atingerea zonelor ochilor, nasului sau gurii fara spalarea pe maini in prealabil. Mai putin obisnuit, se poate produce contaminarea si prin contactul cu sange infectat, la nivelul unor leziuni ale pielii sau mainilor daca nu se spala zonele afectate imediat. Tratamentul rubeolei se bazeaza pe tratarea simptomelor specifice, cum ar fi consum crescut de lichide pentru a se preveni deshidratarea si de asemenea se recomanda repausul. Acetaminofenul (paracetamol) se poate administra la copiii sau adultii care prezinta febra. Nu se administreaza aspirina nici unui bolnav cu varsta mai mica de 20 de ani datorita corelatiei dintre aceasta si sindromul Reye. Daca copilul se naste cu rubeola, se iau masuri de izolare a copilului fata de alte persoane susceptibile la boala. Se va tine copilul la domiciliu, se va face o igiena adecvata si o imbaiere cu grija. Acestea fiind cele mai importante mijloace de controlare a bolii. Se vor lua masuri suplimentare fata de femeile insarcinate. Femeile insarcinate care lucreaza cu copii, vor minimaliza contactul direct cu acestia, evitand expunerea la saliva sau puparea copiilor pe gura. Un copil nascut cu rubeola este contagios timp de un an. Scarlatina este o boala infecto-contagioasa a copilariei, intalnita mai frecvent sub vasta de 10 ani. Se caracterizeaza prin debut brusc cu febra, alterarea starii generale, enantem (angina streptococica, ciclu lingual) si exantemul papuloasa, caracteristic (eruptie tegumentara maculourmata de descuamare tegumentara).

SCARLATINA

Scarlatina este o boala infecto-contagioasa sporadicendemica, cu aparitia unor focare epidemice mai ales in colectivitatile de copii. Copiii sub varsta de 10 ani au o receptivitate mai mare pentru scarlatina, grupa de varsta cel mai frecvent afectata fiind 5-9 ani; baietii sunt mai des afectati decat fetele si apare cu o frecventa de 4-5 ori mai mare in mediul urban decat in mediul rural. De asemenea s-a constatat o periodicitate sezoniera de toamna-iarna si multianuala, Izvorul de aparand infectie epidemii este la 5-6 de ani. catre: reprezentat

- bolnavii cu scarlatina: care sunt contagiosi incepand de la

sfarsitul perioadei de incubatie, in perioada de debut, in perioada de stare 1-2 zile dupa inceperea tratamentului cu penicilina; in absenta tratamentului, pot fi contagiosi si in perioada de convalescenta, pana la 10 saptamani - bolnavii cu angina streptococica, determinata de o tulpina de streptococ beta-hemolitic care are capacitatea de a secreta toxina eritrogena responsabila de aparitia scarlatinei - bolnavii cu forme usoare de boala, care pot trece neobservate sau purtatorii sanatosi de streptococ betahemolitic tip A; se apreciaza ca aproximativ 20% din populatie este purtatoare de streptococi beta-hemolitici la nivelul orofaringelui. Odata patrunsi in caile respiratorii, streptococii se inmultesc la nivelul faringelui, determinand local angina (rosu in gat) si elimina o toxina (eritrotoxina) care difuzeaza in organism determinand aparitia eruptiei cutanate caracteristice. Dupa scarlatina ramane o imunitate durabila, bazata pe anticorpi antitoxina. Diagnostic Diagnosticuleste suspicionat cand apare eruptia cutanata caracteristica, de tipmaculo-papulos, in prezenta febrei si anginei. Toti bolnaviide scarlatina se interneaza obligatoriu in spital timp de 7-10 zile pentru izolare si tratament. Repausul la pat este recomandat timp de 7-10 zile, dupacare bolnavul ramane in izolat la domiciliu pana la 14-21 de zile de lainceputul bolii, fiind urmarit in continuare de catre medicul de familie panala 30 de zile, in vederea depistarii eventualelor complicatii. Se urmareste examenul de urina si exudatul faringian.