Sunteți pe pagina 1din 36

FOCHIST PENTRU CAZANE DE APA CALDA SI CAZANE DE ABUR DE JOASA PRESIUNE

COD COR 818207

(Fochist clasa C)

STAGIU DE INSTRUIRE
LA EXPIRAREA PERIOADEI DE VALABILITATE A TALONULUI CARE NSOETE AUTORIZAIA de Fochist clasa C

COD COR 818207

- SUPORT DE CURS -

CUPRINS:

Cap.1 LEGISLAIE SI REGLEMENTARI TEHNICE Cap.2 NOI TIPURI DE INSTALAII/ECHIPAMENTE Cap.3 DESERVIREA EFICIENTA SI IN CONDIII DE SIGURANTA A INSTALAIILOR/ECHIPAMENTELOR Cap.4 AVARII SI ACCIDENTE

INTRODUCERE Ocupatia de fochist este reglementata sub aspectul formarii profesionale de Inspectia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat ISCIR, care este organul de specialitate al administratiei central, cu personalitate juridica, responsabil in numele statului pentru asigurarea masurilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiilor si echipamentelor sub presiune si de ridicat. Personalul autorizat pentru deservirea si supravegherea operativa a cazanelor de abur, de apa fierbinte, cazane apa calda si cazane de abur de joasa presiune, a supraincalzitoarelor si economizoarelor independente poarta denumirea de "fochisti" iar autorizarea este reglementata de ISCIR prin prevederile prescriptiei tehnice CR8 - 2009. Autorizarea fochistilor de ISCIR se face pe clase, de la A la D, in functie de tipul de cazan deservit. Fochistul pentru cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune deserveste si supravegheaza operativ in functionare cazane de apa calda si cazane de abur de joasa presiune, conform prevederilor prescriptiei tehnice PT C 9, colectia ISCIR si este autorizat sub denumirea de fochist clasa C. Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa C, persoanele care au absolvit un curs de specializare/perfectionare sau un curs de calificare organizat conform programelor analitice prevazute in prescriptia tehnica PT CR 8/2009, colectia ISCIR. Persoanele juridice care organizeaza si deruleaza cursuri de specializare/perfectionare trebuie sa fie autorizate conform legislaiei in vigoare privind formarea profesionala a adulilor. Suportul de curs are la baza Manualul pentru operatorii din centralele termice, autori ing. Ion Popescu, dr. ing. Lucian Negulescu. Cap. 1. Legislatie si reglementari tehnice Definitii: (conform PT C-9/2010) - Prin cazan de ap cald se nelege instalaia care produce ap cald la o temperatur de cel mult 1100C i care este utilizat n afara acestei instalaii n circuit nchis, folosind cldura produs prin arderea combustibililor, cldura recuperat din gazele fierbini rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice. -Prin cazan de abur de joas presiune se nelege instalaia care produce abur saturat la o presiune de cel mult 0,05 MPa (0,5 bar) i care este utilizat n afara acestei instalaii, folosind cldura produs prin arderea combustibililor, cldura recuperat din gazele fierbini rezultate dintr-un proces tehnologic sau prin folosirea energiei electrice.

- instalaie de ardere - instalaia destinat transportului combustibilului n limitele cazanului, introducerii combustibilului i aerului sau a amestecului combustibil-aer n focar n scopul producerii i ntreinerii procesului de ardere. - instalaie de automatizare ansamblul elementelor (traductoare, echipamente de prelucrare a datelor i semnalelor, organe de execuie, aparate de msurare, afiare i nregistrare a parametrilor funcionali) cu ajutorul crora se realizeaz conducerea, supravegherea i protecia cazanului n regim complet automat sau semiautomat - instalaii auxiliare/anexe ale cazanului - instalaii destinate asigurrii funcionrii normale a cazanului (instalaii de alimentare cu ap, de tiraj i insuflare, de preparare i alimentare cu combustibil, de evacuare a cenuii i a zgurii, de purificare a gazelor de ardere, instalaii de curare exterioar a suprafeelor schimbtoare de cldur, de tratare a apei etc.). - supraveghere permanent - supravegherea de ctre personalul de exploatare a cazanelor i a instalaiilor anexe efectuat tot timpul ct acestea se afl n funciune. - supraveghere nepermanent - supravegherea intermitent a cazanului n timpul funcionrii efectuat la intervale de timp stabilite de proiectantul centralei termice, funcie de gradul de automatizare i de protecie al cazanului i a instalaiilor anexe. Denumirea generica utilizata pentru cazan include in ansamblul respectiv urmatoarele parti componente: - corpul cazanului (schimbatorul de caldura), - arzatorul (pe combustibil gazos sau lichid), - schema (tabloul) de comanda si automatizare, - elementele de masura si reglare, - elementele de siguranta Denumirea strict tehnica si constructiva a unui cazan se refera de regula la corpul cazanului (schimbatorul de caldura) si unele elemente de protectie si siguranta care fac obligatoriu parte din produsul livrat de producator. Restul componentelor sunt atasate ulterior prin proiectarea si dimensionarea elementelor instalatiei de incalzire. Pentru realizarea unei centrale termice complete cazanul trebuie echipat, cel putin, cu: - boiler pentru prepararea acm, - pompe de circulatie (pentru incalzire, pentru boiler acm, pentru by-pass), - vase de expansiune (pentru incalzire si pentru acm), - supape de siguranta, - bloc de comanda si supraveghere (automatizare). PRESCRIPTII TEHNICE ISCIR SI INSTRUCTIUNI PRIVIND SARCINILE FOCHISTULUI Reglementarile ISCIR - PTC9 2010 - stau la baza verificarilor tehnice in utilizare care conduc prin rezultatele inspectiilor efectuate la asigurarea functionarii in conditii de siguranta pentru instalatiile si echipamentele sub presiune in categoria carora se integreaza : cazanele de apa calda si de abur de joasa presiune clasa C cazanele de abur si de apa fierbinte, supraincalzitoare si economizoare independente (clasa A, B, E si D)

Cazanul de apa calda instalatia care produce apa calda la o temperatura de cel mult 110 C si care este utilizata in afara acestei instalatii in circuit inchis folosind caldura produsa prin arderea combustibilului. Cazanul de abur de joasa presiune instalatia care produce abur la o presiune de cel mult 0,05 Mpa (0,5 bar) si este utilizat in afara acestei instalatii, folosind caldura produsa prin arderea combustibilului. Cazane de abur instalatia care produce abur la o presiune mai mare decat cea atmosferica si care este utilizat in afara acestei instalatii folosind caldura produsa prin arderea combustibililor. Autorizarea fochistilor Persoanele care deservesc si supravegheaza operativ in funcionare tipurile de cazane enumerate mai jos sunt denumite fochisti. Autorizarea fochistului se face conform PT CR8 - 2009, pe clase, de la a la D, in functie de tipul de cazan pe care il deserveste. Clasa A - fochisti care supravegheaza si deservesc operativ cazane de abur, apa fierbinte , supraincalzitoare i economizoare independente.Exist 3 grupe de autorizare: I, II, III. Clasa B - fochisti ce supravegheaza si deservesc operativ in functionare cazane de abur din categoria E cu rezistenta electrica, conform prescriptiei tehnice C1- 2010. Fochistii care deservesc cazane din categoria E nu necesita autorizare ISCIR. Clasa C - fochisti ce supravegheaza deservesc operativ in functionare cazane de apa calda si cazane de abur de joas presiune, conform prevederilor prescriptiei tehnice C9. Clasa D - fochisti ce supravegheaza si deservesc operativ in functionare cazanele de abur si cazanele de apa fierbinte a caror functionare este in totalitate comandata de un sistem de calcul integrat ( cazane conduse de calculator). Criterii de autorizare Se admit la examenul de autorizare ca fochist clasa A persoanele care au absolvit un curs de perfectionare/specializare organizat conform programelor analitice din prescriptia tehnica CR 8.

cel puin 18 ani impliniti detin fisa de aptitudini de medicina muncii cu mentiunea apt pentru prestarea ocupatiei de fochist pentru cazane de abur si cazane de apa fierbinte

dovada absolvirii unui program de formare profesionala de specializare/perfectionare sau

dovada absolvirii unei forme de invatamant superior tehnic de lunga sau scurta durata.

Programele de formare profesionala se organizeaza pe baza avizului ISCIR numai de ctre unitatile autorizate conform legislaiei in vigoare privind formarea profesionala a adulilor. Examenul in vederea autorizarii are ca scop verificarea insusirii cunostintelor teoretice si dobandirii deprinderilor practice necesare fochistului pentru deservirea instalatiei/echipamentului pentru care solicita autorizarea. ISCIR elibereaza autorizatia insotita de talonul pentru vize anuale candidatilor care au promovat examenul . Valabilitatea autorizatiei se confirma anual, prin vizarea talonului pentru vize anuale de catre RSVTI al detinatorului/utilizatorului instalatiei. Valabilitatea talonului pentrui vize anuale este de 4 ani. In perioada de valabilitate a talonului, fochistul este instruit si examinat anual, pentru verificarea cunostintelor profesionale.Instruirea se desfasoara sub indrumarea operatorului RSVTI . Examinarea se efectueaza de catre o comisie interna a detinatorului/ utilizatorului din care face parte si operatorul RSVTI. Confirmarea valabilitatii autorizatiei se face prin semnarea si aplicarea stampilei proprii de ctare opreratorul RSVTI, in rubrica vaza anuala din talonul care insoteste autorizatia. La expirarea valabilitatii talonului, pentru obtinerea unui nou talon in vederea prelungirii valabilitatii autorizatiei, fochistul trebuie sa urmeze un stagiu de instruire de 8 ore. Fochistii sunt obligai sa poarte permanent asupra lor autorizatia insotita de talonul cu vize anuale. Masuri administrative Personalul autorizat poate fi verificat de inspectorii de specialitate in timpul efecturii activitatilor. Nerespectarea obligatiilor si responsabilitatilor de catre persoanele fizice sau juridice autorizate prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile conduce la aplicarea urmatoarelor masuri administrative: - avertisment - suspendarea pe o perioada de 6 luni a autorizatiei eliberatede catre ISCIR - retragerea autorizatiei eliberate de ctare ISCIR. Aplicarea in termen de 6 luni a doua avertismente atrage suspendarea pe o perioada de pana la 6 luni a autorizatiei eliberate de catre ISCIR. Aplicarea in termen de un an a doua suspendari a autorizatiei atrage retragerea acesteia. ORDINUL NR. 130/2011 emis de inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnic a instalatiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR operator RSVTI, publicat n Monitorul Oficial al Romaniei Nr. 395/2011 Art. 3. Detinatorii/Utilizatoriide instalaii-echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de forma de constituire si proprietate, au obligaia s numeasc un operator RSVTI. Art. 4. Activitatea de operator RSVTI poate fi prestat de persoane fizice sau juridice n baza autorizaiei emise de ctre ISCIR.

Printre obligaiile i responsabilitile persoanelor fizice i juridice autorizate ca operatori RSVTI se afl i cele enumerate mai jos: -identific toate instalaiile/echipamentele din domeniul ISCIR ale deintorului/utilizatorului -permite numai funcionarea echipamentelor/instalaiilor autorizate i nregistrate la ISCIR -solicit eliberarea avizului obligatoriu de instalare, pentru instalaiile/echipamentele pentru care prescripiile tehnice prevd acest lucru -ia msurile necesare i se asigur c instalaiile/echipamentele sunt utilizate n condiii de siguran, prin efectuarea reviziilor, reparaiilor i ntreinerii de ctre persoane autorizate, conform instruciunilor tehnice ale acestora; -se asigur c utilizarea instalaiei/echipamentului se face numai de ctre personalul de desrvire autorizat i instruit intern, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile i ale instruciunilor de exploatare ale instalaiilor/ echipamentelor; -anun de ndad ISCIR despre producerea unor avarii sau accidente la echipamente /instalaii i s asigure oprirea acestora din funciune, i dac este posibil, izolarea acestora n vederea cercetarii. -solicit n scris conducerii deintorului/utilizatorului oprirea unei instalaii/echipament ISCIR sdin cauza defeciunilor aparute ori ca urmare a necesitatii efectuarii unor lucrri de ntreinere, verificare, revizii, nlocuiri de piese sau reparaii capitale; -instruiete i examineaz anual personalul de deservire, att cel autorizat de ISCIR ct i cel instruit intern, n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice aplicabile i ale instruciunilor de exploatare ale instalaiilor/echipamentelor -asigura existene la fiecare loc de munc a instruciunilor tehnice specifice pentru utilizarea n condiii normale a instalaiei/echipamentului sau ale proceselor n care acioneaz. -urmrete eliminarea neconformitilor constatate cu ocazia verificrilor tehnice n utilizarte -verific i vizeaz registrele de eviden a funcionrii instalaiilor/echipamentelor, n termenele i cu respectarea modalitilor stabilite n prescripiile tehnice aplicabile ORDINUL NR. 165/2011 emis de inspectorul de stat sef al Inspectiei de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalatiilor de Ridicat pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea personalului tehnic de specialitate n domeniul ISCIR, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 572 /2011 .

Cap.2

Noi tipuri de instalaii/echipamente

Cazane - Generalitati Prin cazan intelegem un recipient metalic, ermetic inchis, dotat cu o instalatie de ardere si automatizare, de alimentare cu apa si de tiraj . Apariia noilor tehnologii genereaza modernizarea instalaiilor/echipamentelor cu scopul creterii fiabilitii i a siguranei n exploatare. Parti principale ale cazanului: sistemul vaporizator al aburului sau de incalzire a apei - partea care este sub presiune si contine apa, loc in care se produce incalzirea si transormarea apei in agent termic. Focarul cazanului unde are loc arderea combustibilului su degajare de caldura , aceasta transmitindu-se apei din cazan Instalatia de ardere a combustibilului Instalatia de tiraj admisie aer si evacuare gaze arse. Instalatia de alimentare cu apa Instalatia de automatizare instalatia de tratare apa de alimentare, instalatii de distributie si colectare agent termic, suprafete de incalzire auxiliare - incalzitor, economizor , preincalzitor aer, etc. Izolatia, inzidirea cazanului.

Instalatii anexe la un cazan:

SCHEM DE PRINCIPIU. ELEMENTE COMPONENTE. Principiu de functionare Fig.1 n fig.1 este prezentat schema de principiu a unei microcentrale murale cu preparare instantanee de A.C.M., cu funcionare pe combustibil gazos, precum i o legend cu principalele subansamble componente. Precizm de la nceput c marea majoritate a microcentralelor funcioneaz n sistem Prioritate pentru A.C.M., adic atunci cnd se solicit ap cald, funcia de nclzire este ntrerupt, urmnd s redevin activ atunci cnd se nchide consumatorul de A.C.M. Deasemenea, toate microcentralele au doua regimuri de funcionare:
8

Regim IARN : sunt active ambele funcii ale microcentralei prepararea de A.C.M. i furnizarea de agent termic pentru radiatoare, cu observaia de la paragraful precedent. Regim VAR : este activ numai funcia de preparare A.C.M. Funcionarea are loc dup urmatoarea logic: atunci cnd se deschide robinetul, echipamentul intr n funciune, iar n momentul n care consumul de ap cald nceteaz, microcentrala se oprete, rmnnd n ateptare pn la urmtoarea solicitare.

A. CIRCUITUL HIDRAULIC A.1. Circuitul Primar Este compus din urmtoarele subansamble: - Schimbatorul de cldur primar (poz.1) Este confecionat dintr-o serpentin de cupru. n interiorul serpentinei se afl montate lamele profilate, din acelai material cu al serpentinei, cu dublu rol : optimizarea procesului de transfer de cldur dintre metalul schimbtorului i agentul termic, prin realizarea unei circulaii turbionare, precum i creterea randamentului prin mrirea suprafeei de schimb de cldura. Pe exteriorul serpentinei se afl montate aripioare din cupru care realizeaz aceleai funcii ca i lamelele din interior, cu observaia c de data aceasta ne referim la transferul de cldur dintre gazele de ardere i metalul schimbtorului. Pentru a rezista la temperatura nalt a flcrii arztorului, schimbtorul primar de cldur este acoperit cu un strat de zinc. La ieirea din schimbtorul primar de caldur este montat un termostat de siguran ( T.S.), tip bimetal, care are rolul de a opri alimentarea cu combustibil a arztorului, n cazul n care temperatura agentului termic depete valori situate n jurul a 90 95 C. Intervenia T.S. provoac blocarea (avaria) microcentralei. Pentru monitorizarea continu a temperaturii agentului termic, pe conducta de tur a schimbtorului primar se afl montat o sond de temperatur (ST1). Aceasta este, de fapt, un termostat n cazul microcentralelor cu funcionare n una sau dou trepte de putere, sau un termistor, care i variaz rezistena intern n funcie de evoluia temperaturii agentului termic cazul microcentralelor cu funcionare modulant. De fapt, modularea puterii arzatorului nseamn raportarea continu a acesteia la necesarul momentan de cldur din instalaie, care are ca si rezultat importante economii de combustibil (aproximativ 10 15%), cu consecina scderii costurilor de exploatare. Dup sonda de temperatur este montat un termometru (T), cu rolul de a indica temperatura de plecare a agentului termic din schimbtor. Fig.2 Schimbatorul de apa calda menajera LEGENDA
1 Placa de capat cu racorduri 2 Placa intermediara tip 1 3 Placa intermediara tip 2 4 - Tiranti 5 Placa de capat 9

Cel de-al doilea este Cel de-al doilea este practic inversul boilerului, adic prin interiorul serpentinei circul ap menajer, iar agentul termic prin interiorul corpului schimbtorului (vezi fig.3).

Fig.3

Schimbatorul primar de caldura

LEGENDA
1 Serpentina din cupru 2 Corp schimbator

Deservirea CT de nclzire, montate de regul n subsolul unei cldiri, i care deservesc una sau mai multe cldiri, se face, fie de fochiti calificai i autorizai ISCIR, la cazanele cu Q>0,1 Gcal/h, fie automat, de instalaia de automatizare. Centrale termice moderne n studiile efectuate in tari membre U.E. se preconizeaz ca agentul termic, pentru unul sau mai multe blocuri, s se produc ntr-o central termic, cu unul sau mai multe cazane de nclzire, care s furnizeze att ap cald pentru nclzire, ct i ap cald menajer, in regim separat, functie de consumul instantaneu necesar. Sunt analizate trei variante: 1. Central termic cu unul sau mai multe cazane de nclzire, care asigur concomitent, ap cald pentru nclzire, ct i apa cald menajer. Cazanele produc ap cald la max. 950C, pornirea acestora fcndu-se automat, n cascad, funcie de necesitai. Fiecare cazan are propria sa pomp de circulaie. Butelia 2 de recuperare a presiunii asigur o circulaie mai bun a agentului termic, presiunea dinamic a acestuia fiind zero, iar cea static fiind suma presiunilor statistice din instalaie. 2. Centrala termic, cu unul sau mai multe cazane de nclzire, care asigur numai apa cald pentru nclzire, funcie de temperatur exterioar de calcul;

10

Cnd este necesar ap cald menajer, circuitul de nclzire se deschide automat i se inchide automat cel de ap cald menajer; care este produs rapid (10-60 min.) n boilere verticale. 3. Centrale termice cu unul sau mai multe cazane, care asigur numai apa cald pentru nclzire, i un singur cazan care asigur apa cald menajer. n toate cazurile, CT funcioneaz automat, pe baza unui program stabilit pe ore, zile, sptmni, de ctre un microprocesor montat pe cazane. Se preconizeaz nclzirea apartamentelor din blocuri prin module termohidraulice MTH, care conin integral toate agregatele necesare nclzirii unui apartament de bloc, modul care este amplasat ntr-o ni din fiecare apartament. Butelia de egalizarea presiunilor regimului hidraulic din reeaua de distribuie principal de cel de apartament, ceea ce face variaia de debit de agent termic din bucla de apartament s nu influeneze regimul hidraulic din reeaua de distribuie principal, i deci, nici ceilali consumatori. Variaiile de debit din bucla de apartament sunt dictate de termostatul de camer, care comand pompa de circulaie cu turaie variabil. Condiii pentru sala de cazane Cazanele de nclzire se pot monta n sli proprii, amplasate n subsol, demisolul, la parterul sau etajul cldirilor industriale i civile, cu excepia cldirilor din categoria de incendiu A i B. Este interzis montarea acestor cazane la subsolul spitalelor, slilor de spectacol, colilor, grdinielor de copii, magazinelor etc. Cazanele se monteaz astfel nct s aib spaii de deservire i acces, minimum 2 m n faa i minimum 0,5 m lateral. Sala de cazane trebuie s aib iluminat normal i iluminat de rezerv (cnd se ntrerupe curentul electric). Este obligatorie priza i lamp de control la 24 V. n sala de cazane trebuie s existe grup social, s fie ordine i curenie. Responsabilul slii de cazane trebuie s ntocmeasc, dup crile cazanelor i instalaiilor, innd cont de situaia local: instruciuni de protecia muncii; instruciuni de paz contra incendiilor; plan de situaie a obiectivelor alimentate, cu indicarea amplasamentelor cminelor de van; schema tehnologic a instalaiilor; tabel i diagram a temperaturii apei fa de temperatura exterioar; tabel cu numere de telefon de la: conducerea unitii, pompierii, salvarea, distribuia gazelor, apei i electricitii. Acestea trebuie afiate la locul vizibil n sala cazanelor. n plus n centrala termic trebuie s fie: telefon, pentru anunarea imediat a situaiilor de avarie; aparate de stins incendiu; trus de prim ajutor; trus cu scule pentru intervenii la cazan i instalaii aferente; aprinztor pentru cazanele neautomatizate. Aceasta const dintr-o tij metalic de 800-1000 mm lungime, avnd la un capt un mner, iar la cellalt azbest nfurat cu srm i un vas de cca. 80-100 mm i h =400-500 mm, cu motorin sau petrol.
11

fiecare organ de nchidere trebuie s aib o plac de 200 x 60 x 1 mm, vopsit n galben i inscripionat cu litere roii, pe o fa fiind scris DESCHIS i pe cealalt NCHIS i cu repere ca s se tie dac este nchis. n tot timpul funcionrii cazanului, ua sau o fereastr trebuie s rmn deschisa, pentru a permite intrarea aerului necesar arderii combustibilului. Pentru cazanele de 40.000 kcal/h, se prevede o deschidere minim de 1 dm 2. Peste acest debit caloric se prevede n plus cte 1 dm2 pentru fiecare 20.000 kcal/h. Dac nu se poate realiza aceast condiie, n timpul funcionrii cazanului, ua slii cazanelor sau o fereastr va sta deschis. n centrale termice cu cazane cu debite mai mari de 80.000 kcal/h se prevede lng coul de fum un co de ventilaie cu seciunea de din cea a coului de fum. Cazane de ap cald Cazane de ap cald care produc ap cald cu temperatura maxim de pn la 11 0C si putere mai mare de 400 KW, apa fiind folosit pentru nclzirea locuinelor, instituiilor, unitilor comerciale, atelierelor i pentru producerea apei calde menajere. Temperatura apei n cazan nu va depi temperatura aburului saturat la presiunea celui mai nalt punct din instalaie.(diferenta de aprox. 17-20 0C.) Pentru evitarea coroziunilor, pe partea de foc i gaze arse, temperatura apei pe retur nu trebuie s scad sub 500C. Toate cazanele de ap cald, indiferent de form i dimensiuni, au ntreg spaiul interior al instalaiei de nclzire pe care o deservete, totdeauna complet plin cu ap. Nu au sticle de nivel, acesta fiind semnul distinctiv, de recunoatere, al acestui tip de cazan. Pot folosi combustibil solid, lichid, gazos sau mixt, pot fi automatizate sau neautomatizate, verticale sau orizontale, ignitubulare sau acvatubulare, cu circulaie natural sau forat, cu 1,2,3 sau mai multe drumuri de gaze, cu tiraj natural sau artificial (toate cele automatizate). Se construiesc din oel sau font, din elemente sau monobloc. Mrimea lor este dat de debitul caloric al cazanului, care este cantitatea de cldur pe care o produce un cazan nr-o or. Se msoar n kcal/h (la cazanele mici) sau n Gcal/h (la cele mari). De asemenea, se folosesc mult n timpul puterea termic, exprimat n kw (1kw=860 kcal/h). n prezent exist o foarte mare varietate de tipodimensiuni de cazane pentru nclziri centrale, att produse n ar, ct mai ales, aduse din import. b. Principalele tipuri constructive 1. Cazan cu trei drumuri de fum distincte: - Arzatorul se monteaza pe usa frontala a cazanului, - Camera de ardere este deschisa la partea din spate. Primul drum de fum il constituie chiar camera de ardere in care se formeaza flacara arzatorului. Transferul de caldura intre flacara si agentul termic, prin corpul metalic peretilor camerei, are loc, in mare masura, prin radiatie termica. - pe al doilea drum de fum gazele de ardere se intorc in camera frontala superioara. - al treilea drum de fum il constituie traseul gazelor de ardere catre racordul de cos din spatele cazanului. Pe drumurile 2 si 3 transferul de caldura se face cu prioritate prin convectie termica intre gazele arse si agentul termic.

12

Cazanele de acest tip trebuie echipate cu arzatoare cu tun scurt (standard). Se recomanda ca tunul arzatorului sa nu patrunda mai mult de 50 mm in camera de ardere, fata de peretele interior al usii frontale. In caz contrar se diminueaza distanta de desfasurare si ardere completa a flacarii (lungimea activa a camerei de ardere). Efecte negative: -o flacara de putere nominala poate atinge placa din spate a camerei de ardere ceea ce duce la ardere incompleta a combustibilului si supraincalzire locala a corpului metalic, - zona din fata a camerei de ardere pe care nu se dezvolta flacara, se pierde din punct de vedere al schimbului termic (se diminueaza randamentul schimbului de caldura), - o flacara reglata corect la dimensiunea camerei, e foarte posibil sa genereze o putere in focar mai mica decat cea nominala a cazanului. 2. Cazan cu 2 + 1 drumuri de fum (cu flacara intoarsa): - camera de ardere este deschisa la partea din fata. Drumurile 1 si 2 de fum parcurg acelasi spatiu, camera de ardere. - al treilea drum de fum este identic cel de la cazanul tip 1. Arzatorul se va echipa cu tun lung. Capatul dinspre interior al tunului de ardere trebuie sa depaseasca cu cel putin 5 cm partea frontala superioara a camerei de ardere astfel incat flacara sa nu bata in coroana frontala a camerei de ardere (punctul de intrare al gazelor arse in drumul trei de fum).

13

3. Cazane cu doua drumuri de fum: - camera de ardere este deschisa la partea din spate, - racordul la cos este prevazut in partea din fata a cazanului. - arzator cu tun scurt.

Cazane Termorom Termorom construiete urmtoarele tipuri de ap cald i pentru nclzire, toate automatizate: tip Termo verticale de 10.000 15.000 25.000 kcal/h, pe combustibil gazos; tip CIA de 60.000 i 80.000 kcal/h, pe combustibil lichid sau gaze; tip CIMAC de 0,2; 0,3; 0,4; 1,0; 1,5; 2,0; 3,0 Gcal/h. Cazane Termobloc Sunt cazane orizontale, cu flacr ntoars i evi de fum, cu drumuri de gaze arse. Date caracteristice: debit caloric: 0,6 i 0,8 Gcal/h; presiunea nominal: 3 bar; temperatura ap ieire: 950C; combustibil: gaze, CLU sau mixt. Generator de ap cald Sigma DT Este un cazan cu flacr ntoars. Se construiete n tipodimensiuni, cu debite calorice ntre 15.000 330.000 kcal/h. Cazan de ap cald i fierbinte SIGMA AC/AF Are trei drumuri de gaze arse. Se construiete n 17 tipodimensiuni, cu debite calorice ntre 0,35-5 Gcal/h, presiune 6 bar, t= 95/75 0C. Cele de 2,3,4 i 5 Gcal/h se construiesc i pentru ap fierbinte, cu presiunea de 16 bar i t = 150/750C. Consum gaze naturale, CLU, combustibil M sau motorin. Se folosesc la nclzirea locuinelor, hotelurilor, spaiilor industriale,sociale etc. Cazan de ap cald din oel tip EQUIP Tehnic HR3 Produs sub licen CICH- Frana. Este un cazan monobloc, cu trei drumuri de gaze i focar presurizat. Consumat combustibil lichid, gazos sau mixt, n 1, 2 sau 3 trepte. Agregat Pifati pentru prepararea ap cald menajer i tehnologic Este un rezervor de acumulare (boiler) izolat cu vat lamelar i acoperit cu tabl inox. Serpentina boilerului a fost nlocuit cu un schimbtor de cldur cu plci. Are pomp de circulaie i instalaie de automatizare. Prepararea apei calde menajere este instantanee. Poate fi curat oricnd i oricum, mai uor dect serpentina.
14

Se construiete n 11 tipodimensiuni, cu volum ntre 500-20.000 l, cu debite de ap cald la 450C, n minim., ntre 812-33.350 l. Cazane Buderus Germania, de ap cald, importante de firma Danex Consult. Se construiesc din elemente de font cenuie (un element fa, mai multe elemente la mijloc i element final), n diverse tipodimensiuni, cu puteri termice ntre 10-1200kW. Fiind din font, au o durat de funcionare foarte mare, practic peste 50 de ani, fr reparaii. Au 3 drumuri de foc i gaze arse. Sunt complet automatizate, deservire prin telecomand, reglare digital n funcie de temperatur exterioar, poluare foarte redus. Unele au boiler ncorporat. Consum gaze sau combustibil lichid. Se construiesc pentru apartamente, vile, hoteluri etc. Principalele parti componente Partile principale ale unui cazan sunt : cazanul propriu-zis sau sistemul vaporizator la cazanele de abur sau sistemul de incalzire la cazanele de apa calda si la cele de apa fierbinte este partea sub presiune care contine apa, in care are loc incalzirea si transformarea acesteia in agent termic . Este format din unul sau mai multi tamburi cilindrici, orizontali sau verticali si din tevi, sau numai din tevi . Prin tambur se intelege partea mare cilindrica a cazanului orizontal sau vertical in care se gaseste apa care se incalzeste (la cazanele de apa calda si la cele de apa fierbinte, respectiv apa si aburul la cazane de abur) . focarul cazanului, in care are loc arderea combustibilului cu degajare de caldura, caldura care se transmite apei din cazan . instalatia de ardere a combustibilului instalatia de tiraj ; instalatia de alimentare cu apa statia de tratare a cazanului armaturile cazanului instalatia de automatizare (la cazanele automatizate) suprafetele de incalzire auxiliare : preincalzitor de aer (cele care au toate sau numai o parte din aceste schimbatoare de caldura) izolatia si in zidirea cazanului . Cap. 3. DESERVIREA EFICIENTA INSTALATIILOR/ECHIPAMENTELOR Prevederi generale Din punct de vedere al supravegherii cazanelor n timpul exploatrii, acestea se clasific n urmtoarele categorii: cazane cu supraveghere n regim permanent; - cazane cu supraveghere in regim nepermanent. SI IN CONDITII DE SIGURANTA A

Personalul propriu de supraveghere tehnic

15

Detinatorii/Utilizatoriide instalaii-echipamente din domeniul ISCIR, indiferent de forma de constituire si proprietate, au obligaia s numeasc un operator RSVTI responsabil cu supravegherea tehnica a instalaiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR. Sala de cazane Construcia slii cazanelor trebuie s fie n conformitate cu prevederile actelor normative aplicabile, n vigoare. 1) Cazanele se instaleaz n sli proprii amplasate la subsolul, demisolul, parterul sau etajele cldirilor de producie din categoriile C, D i E de pericol de incendiu, ale cldirilor de depozitare a materialelor necombustibile i ale cldirilor civile, conform actelor normative n vigoare. (2) Nu se admite amplasarea slii cazanelor avnd perete comun sau imediat sub ncperi cu persoane care nu se pot evacua singure, ca de exemplu spitale, coli, grdinie de copii, cree sau similare, sau sub cile de evacuare ale acestora. (3) Sala cazanelor trebuie s fie separat de ncperile alturate prin perei sau planee cu rezisten mecanic corespunztoare, ui necombustibile i fr goluri pentru ferestre. 4.Instalarea cazanelor se efectueaz n baza unei documentaii tehnice de instalare, avizat de ctre RADTI, care trebuie s respecte condiiile precizate de productor n documentaia tehnic de nsoire a cazanelor i anexelor aferente i care trebuie ntocmit n conformitate cu actele normative n vigoare. 5. La documentaia tehnic de instalare menionat la alin. (1), se anexeaz urmtoarele documente avizate de ctre RADTI: a) instruciunile de exploatare ale centralei termice; b) schema termomecanic; c) fia centralei termice . 6. n cazul centralelor termice automatizate se anexeaz i documentaia tehnic de automatizare avizat de ctre RADTA. 7.Se excepteaz de la prevederile de la alin (1) - (3), cazanele mobile, cele utilizate n foraj, pe antiere sau similare i cazanele cu funcionare temporar pn la maxim un an. 8.Cazanele de ap cald i cazanele de abur de joas presiune pot fi instalate n container dac prin documentaia tehnic a acestora se prevede acest lucru de ctre productor. 9.Amplasarea containerului trebuie s respecte condiiile prevzute de legislaia n vigoare, limitele exterioare containerului asimilndu-se limitelor exterioare slii cazanelor. Personalul slii de cazane Deintorul/utilizatorul, cei nsrcinai n scris de ctre acesta, precum i ntreg personalul de deservire sunt obligai s cunoasc i s respecte prevederile legislatiei in vigoare , instruciunile de utilizare a cazanelor precum i instruciunile generale ale slii cazanelor, care reglementeaz exploatarea cazanelor. Fochitii care deservesc cazanele trebuie s fie autorizai n conformitate cu prevederile prescripiei tehnice aplicabile. Personalul de deservire ndeplinete n timpul funcionrii cazanului numai sarcinile legate de exploatarea acestuia, conform instruciunilor de exploatare i instruciunilor de exploatare. eful slii de cazane

16

Fiecare central termic, inclusiv cele care au un cazan, indiferent de tip sau mrime, trebuie s aibe un responsabil al slii cazanelor. n funcie de mrimea slii de cazane i tipul cazanelor, eful slii de cazane poate fi inginer, subinginer, tehnician, maistru, sau, la centrale termice, un fochist ef cu vechime de cel puin cinci ani i cunotine tehnice deosebite sau o persoan corespunztoare, numit de conducerea firmei. La centralele mari exist un serviciu sau o direcie mecano-energetic. Sarcinile responsabilului slii de cazane sunt: organizeaz munca n sala de cazane i asigur buna funcionare i programul de lucru (turele de serviciu, nlocuirea celor n incediu, bolnavi, abseni etc.); ncredineaz funcia de fochist sau laborant, numai celor calificai i autorizai pentru tipul respectiv de cazan; interzice punerea n funciune a cazanelor neautorizate de ISCIR sau a celor cu scaden depit; ntocmete i afieaz n sala de cazane instruciunile de exploatare de exploatare a acestora i a instalaiilor aferente, instruciuni de protecia muncii i msuri n caz de incendiu; ntiineaz din timp conducerea unitii de oprirea pentru reparaii a unui cazan sau, n caz de avarie, imediat; urmrete i ia parte la efectuarea reparaiilor planificate sau accidentale; pregtete cazanul i ia parte la verificare oficial ISCIR; urmrete respectarea regimului chimic al apei la cazane; particip la examinarea anual a fochitilor i verific dac acetia au efectuat examinarea la fiecare 2 ani; verific zilnic datele nscrise de fochiti n registrul-jurnal i buletinele de analiz a apei, contrasemnndu-le pentru confirmare; noteaz n registrul-jurnal data i ora de pornire a cazanelor; n caz de avarii, va lua msuri de a se pstra intact starea cazanului din momentul avariei, pn la sosirea organelor ISCIR pentru anchet; face controale napoiate, n special noaptea, pentru a verifica modul n care i ndeplinesc fochitii i laboranii sarcinile de serviciu i dac la intrarea n tur sau n timpul serviciului nu au consumat buturi alcoolice; completeaz n registrul de reparaii datele referitoare la reparaii, probe, revizii etc. i se ngrijete de pstrarea i reactualizarea ducumentaiei tehnice referitoare la cazane i instalaiile din sala cazanelor.

Fochitii Se recruteaz, se calific i se autorizeaz n conformitate cu prevederile specificate. nainte de a fi titularizate pe post, orice fochist nou angajat (fie c este nou, fie c este vechi n meserie va face practic de cteva zile, timp n care trebuie s nvee, urmnd a fi examinat: rostul, rolul i semnificaia fiecrui robinet, aparat, instalaie din centrala termic, cnd i cum se pun i se opresc din funciune i manevrele pe care trebuie s le fac;
17

ce manevre trebuie s fac n caz de necesitate ca s opreasc imediat cazanul i/sau unitile (ap, abur, combustibil, energie electric); ce trebuie s fac n caz de incendiu, de cutremur mare, precum i alte cazuri specifice situaiei locale; ce msuri s ia, ce trebuie s fac, ca s nu se accidenteze. Fochistii angajati au urmatoarele sarcini: permanente: s cunoasc foarte bine cazanele i toate instalaiile din cazan din sala de cazane (pornire, exploatare, modul de funcionare, oprire), msurile ce trebuiesc luate n caz de avarii sau incendii, msuri de protecia muncii; s cunoasc i s aplice instruciunile de exploatare de exploatarea cazanelor la predarea-preluarea serviciului: s se prezinte la serviciu cu cel puin 15 min. nainte de preluarea serviciului, odihnit, sntos, fr s fi consumat buturi alcoolice; cnd vine la serviciu,nainte de a intra n central termic,va axamina cu atenie culoarea fumului la co; dup ce intr n centrala termic, va citi imediat toate procesele verbale scrise de la ultima sa tur de serviciu, pentru a se informa de cele ce s-au ntmpinat n acest timp. Apoi va examina prin toate ochiurile de observare: -

starea ambrazurii i zidriei (s nu fie deteriorate); culoarea flcrii n focar. Dac culoarea flcrii n focar este alb-glbui (la combustibil lichid) sau albstruie (la combustibil gazos), iar fumul la co incolor, nseamn ca arderea combustibilului este bun i va fi meninut aa. - Dac culoarea flcrii n focar, la combustibil lichid, este galben portocaliu (spre rou)i se lungete cu limbi de fum negru, iar la gaze se lungete cu limbi de fum galbene, iar fumul la co este colorat spre negru, arderea este incomplet, are aer insuficient. n acest caz, fie va mri aerul, fie va micora combustibilul. - Dac fumul la co este alburiu, nseamn c n fum este i abur de la o eav spart n focar, supranclzit sau economizor. n acest caz va cuta s o localizeze, va urmri cu i mai mare atenie nivelul apei i va raporta imediat superiorilor. Exemplu: Semnalm c au fost cazuri n care unii fochiti n care au semnat de luare n primire fr s fie verificat focarul cazanului, au constat imediat dup plecarea schimbului c focarul este avariat; are deformri i scurgeri, cauzate de rmnerea fr ap n tura celui pe care l-au scimbat fr ap n tura celui pe care l-au schimbat. Bineneles, a suportat singur toate consecinele. s verifice dac funcioneaz ambele sticle de nivel, ambele pompe de alimentare, instalaia de ardere, precum i starea tuturor prilor cazanului; dac totul este n regul, semneaz de primire, dup care schimbul poate pleca.

n timpul serviciului:

18

s urmeze permanent nivelul apei n cazan, inclusiv la cazanele automatizate, astfel nct acesta s nu scad niciodat sub nivelul minim i nici s depeasc nivelul maxim; s urmreasc presiunea n cazan, reglnd focul astfel inct acesta s fie ct mai aproape de presiunea maxim, fr a o depi; s urmreasc depresiunea n focar; s urmreasc ca arderea combustibilului n focar s fie tot timpul o ardere complet, ghidndu-se dup culoarea flcrii din focar i dup culoarea fumului la co sau a aparatelor specifice; s menin o fereastr sau ua deschis n timpul funcionrii cazanului, pentru a permite intrarea aerului necesar arderii combustibilului; s nregistreze parametrii cazanelor la intervale stabilite prin instruciunile de exploatare; s ia msuri de remediere a defeciunilor ivite la cazane, iar cele care nu pot fi remediate s le anune efilor ierarhici; s ia msuri ca s nu existe pierderi de ap, abur sau combustibil, att la cazan, ct i la instalaiile din centrala termic; s efectueze la intervale fixate n instruciunile de exploatare, verificarea sticlelor de nivel, a manometrului, a supapelor de siguran, a nivostalelor i purjarea cazanului, nscriind n registrul de tur ora la care s-a fcut; s efectueze zilnic, analiza calitativ a apei de alimentare i a condesatului i, cnd este necesar, regenerarea filtrelor (cnd exist laborant, mpreun cu acesta); s nu consume buturi alcoolice, s nu fumeze i s nu doarm n timpul turei de serviciu; s goleasc complet de ap cazanul i ntreaga instalaie, dup oprirea cazanului, n cazul n care exista pericol de nghe, mai ales n perioada srbtorilor de iarn; s curee de funingine drumurile de cazane sptmnal sau cel puin lunar; s spele trimestrial- interiorul cazanului cu jet de ap puternic, imediat dup oprire; s pstreze ordinea i curenia n sala de cazane, care trebuie s fie curat "ca o farmacie"; s nu prseasc sala de cazane atta timp ct presiunea nu a sczut la zero i s nu permit intrarea persoanelor strine (n afara efilor ierarhici i a organelor ISCIR); s instruiasc pe ajutorii de fochiti; sa detina asupra sa Autorizaia ISCIR si talonul cu vize anuale;

In timpul funcionrii cazanului, personalul de deservire va ndeplini numai sarcini legate de exploatarea acestora, conform instruciunilor de exploatare. Fochistul are urmtoarele obligaii i responsabiliti:

19

a) s cunoasc bine cazanul i deservirea corect a acestuia, urmrind continuu funcionarea normal a acestuia; b) s cunoasc i s aplice instruciunile de exploatare; c) s nscrie n registrul de supraveghere datele referitoare la funcionarea cazanelor d) s supravegheze direct i permanent funcionarea cazanului i a instalaiilor anexe i s nregistreze parametrii cazanului la intervalele stabilite prin instruciunile de exploatare i prezenta prescripie tehnic; e) s comunice efilor ierarhici defectele constatate i s consemneze n registrul de supraveghere; f) s opreasc din funciune cazanul n cazurile de mai jos: - la cazanul de abur de joas presiune nivelul apei a sczut sub cel minim, fiind totui vizibil prin vizorul sticlei de nivel i continu s scad dei cazanul este alimentat intens cu ap; - nivelul apei nu se mai vede prin vizorul sticlei de nivel i nu reapare atunci cnd se nchide robinetul care face legtura cu spaiul de abur al sticlei de nivel; n acest caz, nu este admis alimentarea cu ap; - toate dispozitivele de alimentare cu ap sunt defecte; - toate indicatoarele de nivel, la cazanul de abur de joas presiune, nu funcioneaz; - nivelul apei, la cazanul de abur de joas presiune, a trecut peste marginea superioar a sticlei de nivel i prin purjarea cazanului nivelul apei nu scade; - la elementele cazanului, tambur, plci tubulare, cutii de foc i altele asemenea au aprut deformaii, scurgeri pe la mbinrile sudate i nclzirea la rou a unei pri din peretele metalic; - s-au produs crpturi care afecteaz sigurana n funcionare sau drmturi la zidria focarului sau a cazanului; - s-a nclzit la rou o poriune din scheletul metalic de susinere a cazanului; - combustibilul antrenat arde n canalele de gaze de ardere i temperatura acestor gaze crete anormal; - sunt atinse limitele de declanare prin protecia automat a cazanului, dar instalaia de automatizare nu realizeaz declanarea; - s-a produs o explozie de gaze n focarul cazanului; - a izbucnit un incendiu n sala cazanelor, care progreseaz rapid i nu poate fi stins; - la stingerea accidental a focului n camera de ardere. g) s predea i s ia n primire serviciul numai dup verificarea funcionrii corespunztoare a cazanului; rezultatul predrii-primirii se consemneaz n registrul de supraveghere sub semntura ambilor fochiti. (2) Nu se admite predarea i preluarea serviciului n timpul efecturii unor manevre pentru nlturarea unor situaii de avarii. (3) In cazuri ca urmare a particularitatii unor cazane pot apare si alte cazuri de oprire din functiune, stabilite de producator. (4) Idem din particulritati ale instalatiilor deservite, cauze stabilite prin instructiunile de lucru specifice. Personalul auxiliar de intretinere Automatisti, lacatusi, electricieni, etc. vor executa sarcinile date de responsabilul salii cazanelor pentru a asigura inlaturarea defectiunilor semnalate de fochist. Acestia pot sa fie autorizati ca fochisti. Evidenele din sala de cazane Registrul de tur (registrul de supraveghere)
20

Fochistul noteaza in registrul de supraveghere (registrul de predare-primire sau registrul jurnal): - ora de primire i predare a serviciului, precum i constatrile efectuate cu ocazia prelurii serviciului; - parametrii la funcioneaz cazanul; - ora la care s-a fcut analiza i regenerarea filtrelor; - ora la care s-a fcut verificarea armturilor; - ora la care s-au ivit defeciuni sau alte evenimente m timpul serviciului i msurile luate; - ora la care s-a fcut aprinderea i stingerea focului. Seful salii de cazane noteaza: - ora de pornire i oprire a cazanului; - dispoziii privind exploatarea cazanului nscrierile n registru se vor face cu cerneal (pix), cite, fr tersturi ci numai anulri, contrasemnate de cel ce le-a fcut. Registrul este numerotat i vizat de conducerea unitii. n centralele termice mari se completeaz formularul (Raport zilnic de exploatare), n coloane cruia se trec, pe ore: pentru fiecare cazan: parametrii aburului (debit, presiune, temperatur); gaze: presiune nainte i dup regulator; pcur:presiune tur, retur i temperatur; degazor: nivel, presiune, temperatur; ap: presiune aspiraie i refulare; temperatur gaze arse la co; debit de gaze; debit pcur. Pe verso se trece personalul de exploatare pe fiecare schimb. Registrul de reparaii Se ine de catre eful slii de cazane i n el se nscriu reparaiile i reviziile efectuate la cazan (nlocuiri de evi cu schia acestora, splri chimice etc.) Masuri pregatitoare pentru punerea in functiune Pornirea cazanului este o operatie importanta, care trebuie facuta in prezenta sefului salii de cazane sau a fochistului sef, cu respectarea prevederilor din instructiunile de exploatare, unde sunt detaliate manevrele ce urmeaza a se face pornire. Verificarea registrului jurnal Verificarea cazanului Se verifica in registrul jurnal ora la care trebuie pornit cazanul. Ca orice instalatie, cazanul trebuie verificat amanuntit, inainte de pornire. Dupa reparatii, se verifica mai intai interiorul cazanului ( focarul, drumurile de gaze, spatiul de apa ) spre a vedea daca situatia acestora este normala si nu s-au uitat scule, haine etc., dupa care se inchide cazanul. Se verifica existenta, starea si functionalitatea tuturor partilor componente ale cazanului si instalatiilor anexe (pozitia robinetelor sticlelor de nivel etc.), existenta rezervei de apa si combustibil, starea zidariei. Se inchide etans spatiul de apa abur si cel de foc si gaze arse si se scot flansele oarbe ce au izolat cazanul.
21

Umplerea cu apa a cazanului se face astfel: o se deschide robinetul de aerisire sau, in lipsa acestuia, se ridica supapele de siguranta, inclusiv la supraincalzitor si economizor; o manometrele si indicatoarele de nivel se pun in legatura cu atmosfera prin robinetii respectivi; o se umple cazanul cu apa tratata cu temperatura maxima 50 70 0C (pentru a evita dilatarile bruste) pana la nivelul minim (prin incalzirea apei nivelul creste). In timpul umplerii nu se pierde din vedere nivelul apei din celelalte cazane aflate in functiune. Umplerea se face treptat; o dupa ce apa a aparut la sticlele de nivel se verifica functionarea acestora prin deschiderea robinetelor de purjare o la cazanele cu supraincalzitor, pentru a se evita arderea in perioade de pornire, se vor respecta instructiunile de exploatare (manevrarea clapelor de ocolire, umplerea cu apa sau abur etc.) o se asteapta 30 min spre a vedea daca nivelul apei scade. Se va urmari etansietatea circuitului de apa pe intregul traseu. Preventilarea Preventilarea focarului si drumului gazelor arse este o operatie absolut obligatorie, care se face inainte de aprinderea focului si are rolul de a elimina amestecul de gaze combustibile si aer, care, la aprinderea focului s-ar aprinde si arde instantaneu, in toata masa, producand explozia de gaze in focar. Trebuie sa se elimine 3 volume de schimb, la arderea combustibilului gazos. Se face astfel: o la cazanele cu tiraj natural, se deschide complet registrul la cos si la usa focarului timp de 10 min; o la cazanele cu tiraj artificial, se porneste intai exhaustorul apoi ventilatorul (sau numai ventilatorul, daca nu exista exhaustor) timp de 10 min sau cat prevad instructiunile de exploatare; o la cazanele automatizate, preventilarea se face automat; Aprinderea focului se face conform instructiunilor de exploatare numai dupa preventilarea focarului. Daca dupa aprinderea focului aceasta s-a stins, se inchide imediat robinetul de combustibil, se face din nou preventilarea, apoi reaprinderea. La cazanele automatizate, aprinderea se face conform instructiunilor de exploatare. Daca timpul incalzirii nivelului apei creste prea mult, se va elimina surplusul pana la 50 mm deasupra nivelului minim. La cazanele cu economizator, fara canal de ocolire, pentru a se preintampina preincalzirea apei, se vor respecta instructiunile de exploatare. Inainte de aprinderea focului la cazan, trebuie sa se verifice : - lipsa in focar si in canalele de fum a persoanelor sau a unor obiecte si scule uitate; starea focarului si a canalului de fum, a dispozitivelor de inchidere, a clapelor de explozie etc.; starea de functionare a aparatelor de masura, de control si de automatizare, a armaturii de inchidere, a dispozitivelor de alimentare, a instalatiei de tratare a apei, a instalatiilor pentru arderea combustibilului, a ventilatoarelor de aer si de gaze de ardere, precum si a eficacitatii tirajului natural; daca exista flanse oarbe inainte si dupa supapele de siguranta, pe conductele de apa, de abur sau de combustibil, de golire, de purjare etc,;
22

pozitia contragreutatilor supapelor de siguranta si, respectiv, existenta sigiliilor conform prevederilor din cartea cazanului. Masuri ce trebuie luate dupa aprinderea focului Dupa aprinderea focului se mareste treptat flacara pentru ca incalzirea cazanului sa se faca lent, pentru a se evita dilatarile bruste ale suprafetelor de incalzire. Cand temperatura apei in cazan ajunge la 100 0C, apa incepe sa se transforme in abur si sa se creeze presiune, prin vaporizarea continua a apei, produsa de caldura degajata prin arderea combustibilului. Cand presiunea in cazan ajunge la 0,5 bar, se inchide robinetul de aerisire sau supapa de siguranta. Aburul iesit pana atunci a antrenat si aerul din cazan aflat deasupra nivelului apei, pentru ca oxigenul din aer sa nu produca corodarea partilor metalice umede ale cazanului. Inainte ca presiunea din cazan sa ajunga la 3 bar, fochistul elimina neetanseitatile din circuit de apa si abur ale cazanului strangand cu cheia fara prelungitor suruburile la garniturile de etansare ( aceata pentru ca, in caz de rupere a lor, aburul sa nu-l accidenteze) Cand presiunea a ajuns la 3 bar se face ventilarea sticlelor de nivel, a manometrului, a supapelor de siguranta, a nivostatelor, precum si purjarea cazanului, pentru a asigura omogenizarea temperaturii apei in tambur. La cazanele cu p>10 bar, se repeta aceste operatii cand presiunea a ajuns la 10 bar. Legarea cazanului la reteaua de abur Sunt doua situatii: legarea cazanului de abur la reteaua de abur, in care nu este abur. Necesita urmatoarele manevre: o se anunta beneficiarii ca se trimite abur catre acestia; o se deschid robinetii de golire de la distribuitor si conducta de abur precum si armaturile aparatelor de condensat, pentru a se sufla apa condensata in urma racirii aburului. Cand se constata abur uscat, se inchid, altfel aburul, intalnind dopuri de apa, produce unde de soc insotite de zgomote, numite lovituri hidraulice, care pot provoca chiar ruperea conductelor si accidentarea celor din jur. Dupa aceasta daca presiunea in cazan a ajuns la presiunea normala ( sau daca procesul tehnologic permite, chiar la o presiune mai mic),se deschide treptat robinetul principal de abur pentru a incalzi mai intai conducta, iar dupa aceasta se deschide complet. Daca la deschiderea capului de abur se aud lovituri hidraulice, se va inchide imediat capul de abur si se va sufla din nou distribuitorul si conducta de abur, dupa care se va redeschide treptat capul de abur. Daca capul de abur la cazanele mari are in paralele un robinet mai mic de by pass, se va deschide mai intai aceasta cu cca.o ora inainte, apoi se va inchide by passul. daca legarea cazanului se va face la bara comuna de abur, cand presiunea din cazan a ajuns cu 0,5 bar mai mica decat presiunea din bara, se deschide intai robinetul by pass, si dupa ce s-a facut egalizarea presiunilor din
23

cazan si bara comuna, se deschide robinetul principal si se inchide robinetul de by pass, dupa deschiderea capului de abur. La cazanele care au supraincalzitor si economizor, manevrele pe care trebuie sa le faca fochistul, inainte de umplerea cu apa si aprinderea focului, ca si inainte si dupa legarea cazanului la reteaua de abur (umplerea cu apa sau cu abur a supraincalzitorului sau lasarea pe pozitia deschis a robinetului de purjare al supraincalzitorului, daca nu se umple cu apa sau abur, manevrarea clapelor de pe traseul de gaze, etc. ) sunt precizate in Cartea cazanelor respective si in instructiunile de exploatare, fiind diferite dupa tipul cazanelor. Durata punerii in functiune a cazanului Este timpul scurs de la aprinderea focului pana la legarea la retea a cazanului, fiind cuprinsa intre 10 minute si 6 ore si este specificat in instructiunile de exploatare. Oprirea cazanului Oprirea cazanului poate fi : oprirea prin protectie, oprire fortata sau oprirea normala. Oprirea prin protectie Oprirea se face automat deci nu de catre fochist la cazanele automatizate. La acestea, daca la pornire, oprirea pe avarie se repeta de 2-3 ori, se interzice repetarea repornirii si se face apel la automatism. Oprirea fortata Conform PT C9 Colectia ISCIR fochistul are dreptul si datoria de a opri imediat cazanul din propria initiativa fara sa ceara aprobarea nimanui, daca: o nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa scada, desi o cazanul este alimentat intens cu apa; o nivelul apei nu se mai vede in sticla si nu reapare cand se inchide robinetul de abur al sticlei. In acest caz alimentarea cu apa este interzisa; o debitul de apa de limentare, la cazanele cu strabatere fortata, a scazut sub limita minima de siguranta, inscrisa in instructiunile de exploatere; o toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte; o toate indicatoarele de nivel nu functioneaza; o nivelul apei peste marginea superioara a sticlei si, prin purjarea cazanului, nivelul nu scade; o la elementele cazanului ( tambur, colectoare, camere de apa, tevi, placi tubulare, cutii de foc, etc.) au aparut burdusiri ( cu exceptia umflaturilor mici la tevi), fisuri sau crapaturi ( cu exceptia fisurilor si crapaturilor mici la tevi), curgeri ale imbinarilor sudate (cu exceptia usoarelor scurgeri la sudurile tevilor) sau incalzire la rosu a unei parti din peretele mecanic; o s-au produs crapaturi sau daramaturi la zidirea focarului sau cazanului; o s-a incalzit la rosu o portiune din scheletul metalic de sustinere al cazanului; o combustibilul antrenatarde in cazanele de gaze de ardere si temperatura acestor gaze creste anormal; o sunt atinse limitele de declansare prin protectie automata a cazanului, dar instalatia de automatizare nu realizeaza declansarea; o s-a produs o explozie de gaze in focarul cazanului; o a izbucnit un incendiu in sala cazanelor, care progreseaza rapid si nu poate fi stins; o la stingerea accidentala a focului in camera de ardere.
24

Functie de particularitati functionale ale cazanului, prin instructiunile de exploatare, se vor stabili si alte cazuri. Cazurile de mai sus vor fi aduse la cunostinta responsabilului salii cazanelor si vor fi inscrise in registrul jurnal de supraveghere, iar atunci cand se soldeaza cu avarii, vor fi anuntate la ISCIR. La aparitia unor scurgeri la imbinarile nituite ori mandrinate, a unor defecte la armaturile de control si de siguranta si la instalatiile auxiliare, personalul de deservire va anunta imediat pe responsabilul salii cazanelor, care va dispune masurilor necesare in vederea eliminarilor defectelor respective. In cazul cand se sparge o teava la cazan (igni sau acvatubular) sau la supraincalzitor (ceea ce se constata prin zgomotul produs suierat- prin scaderea rapida a nivelului apei in cazan, prin aparitia de apa sau abur in focar sau in sala cazanelor, prin fumul alburiu la cos), fochistul opreste imediat focul si, daca mai vede apa in sticlele de nivel, continua alimentarea cu apa pentru a compensa pierderilor. Daca s-a spart o teava de la economizator, se trece alimentarea pe ocolitor, izolandu-se economizatorul. Daca nu are conducta de ocolire, se opreste cazanul. Oprirea normala a cazanului Oprirea normala a cazanului se face de fochist in urmatoarele cazuri: - ordinul de scris al sefului salii de cazane consemnat in registrul jurnal; - comunicarea de catre beneficiar ca nu mai este nevoie de abur; - programul zilnic prevede oprirea cazanului. Oprirea normala se face conform instructiunilor de exploatare, prin micsorarea treptata a debitului de combustibil, aer si tirajului, pana la debitul minim, apoi oprirea completa. Imediat se inchide complet registrul de la cos si admiterea aerului in focar. Se face purjarea cazanului la circa 30 min dupa oprire. Cand presiunea in cazan a scazut la 0 bar, se deschide robinetul de aerisire ca sa intre aer in tambur pe masura condesarii aburului (spre a nu se crea vid ). La cazanele automatizate, oprirea se face conform instructiunilor de exploatare. In cazul acestora, cazanul se opreste manual cand sarcina ceruta cazanului devine mai mica decat sarcina minima de reglare a instalatiei de ardere. Cazanul se alimenteaza cu apa pana la nivelul maxim. Dupa consumarea aburului, se inchide robinetul principal de abur cand nu mai exista pericol ca presiunea sa creasca in cazan. Daca cazanul se va reporni in scurt timp sau in zilele urmatoare si nu este pericol de inghet, el va ramane in aceasta situatie, pentru a pastra tempetatura apei in cazan. La cazanele cu ventilatoare, daca nu vor fi reduse in functiune in timp scurt, ventilatorul va fi oprit dupa 30 min. Daca cazanul s-a oprit pentru verificarea ISCIR sau pentru o perioada lunga de timp precizat de instructiunile de exploatare(in functie de tipul cazanului), se ridica complet registrul si se deschid orificiile de intrare a aerului in focar a grabi racirea apei din cazan. Fochistul trebuie sa nu paraseasca cazanul pana cand presiunea din cazan nu scade la zero. Golirea de apa a cazanului Golirea de apa a cazanului se face cand presiunea in cazan a scazut la zero. Pentru aceasta se deschide robinetul de aerisire, sau, in lipsa acestuia, o supapa de siguranta, apoi se deshide robinetele de purjare si golire. Dupa golire se desfac toate gurile de vizitare si curatire. Cazanul se izoleaza de celelalte cazane cu flanse oarbe.

25

Flansele oarbe, dimensionate corespunzator se vor monta pe partea dinspre cazan a robinetelor de inchidere. Se pun flanse la conductele de abur, apa, combustibil. Robinetii de purjare si gurile de curatare se vor demonta. Se spala imediat cazanul cu jet puternic de apa, prin toate gurile de curatire. Cand temperatura in cazan a coborat sub 35 0 C, un fochist va sta la gura de vizitare , iar altul va intra in spatiul de apa si , cu un jet puternic de apa ( cu furtun de incendiu) , va spala interiorul cazanului spre a indeparta toate depunerile de pe tevile si peretii cazanului , depuneri care in aceasta situatie sunt moi, neaderate si pot indeparta daca operatiunea se face a doua zi sau mai tarziu, depunerile se intaresc pe peretii si tevile cazanului si spalarea numai are efect .Deci operatia de spalare cu jet puternic de apa trebuie facuta imediat dupa oprirea cazanului . Fochistii se vor schimba intre ei dupa fiecare 20 min. , fochistul din interior fiind mai legat cu o franghie sau cu centura de siguranta de cel din exterior, pentru a-l putea scoate afara in caz ca i se face rau .

Curatirea cazanului Curatirea de piatra Curatirea de piatra a spatiului de apa- abur se face asa cum s-a aratat anterior si continua pana la metal curat, cu razuire, ciocane usoare, perii de sarma sau alte obiecte metalice dar care nu fac zgarieturi in peretii metalici ai cazanului. Recomandam curatirea de piatra sau funingine a interiorului tevilor cu ajutorul turbinei cu ax flexibil. Iluminarea in interiorul cazanului se face cu lampi de 24 V cu maner izolat si abajur de protectie. Fochistul este scutit de munca grea a curatirii de piatra daca alimenteaza cazanul numai cu apa tratata si face spalarea interioara imediat dupa oprire, asa cum s-a aratat mai sus. Daca grosimea stratului de piatra depaseste 1 mm, la cazane ignitubulare si acvatubulare neecranate, sau de 0,5 mm la cazanele acvatubulare ecranate, indepartarea pietrei se poate face prin spalare chimica cu acid clorhidric, de catre unitati specializate, cu o aprobare ISCIR si anchetarea cazului. Curatirea de funingine Curatirea de funingine se face cu razuitoare si cu perii de sarma. Depunerile de funingine si combustibil nears, in special pacura, vor fi minime daca fochistul se ingrijeste sa aiba o ardere buna. Pacura nearsa, cocsificata pe tevi, se poate indeparta usor cu jet de apa fierbinte de la degazor, luandu-se masurile de protectie corespunzatoare. Operatia este cu atat mai usoare cu cat suflatoarele de funingine au fost folosite mai eficient (la cazanele care au astfel de instalatii). Curatirea trebuie facuta pana la metal curat. Inainte de a intra in focar si canalele de gaze arse, acestea vor fi aerisite, dupa care se inchide si se blocheaza registrul de fum si clapele de aer. Dupa curatirea de piatra si de funingine, cazanul va fi examinat foarte atent de responsabilul ISCIR, spre a se constata daca elementele sub presiune nu prezinta deformari, coroziuni, fisuri. Automatizarea funcionrii cazanelor Sarcinile principale ale fochistului, n timpul turei de serviciu sunt:
26

S urmresc i s menin permanent nivelul apei ntre nivelul minim i cel maxim al sticlelor de nivel, pornind pompa de alimentare cu ap nainte ca nivelul s ajung la nivelul minim i oprind-o naintea ca aceasta s ajung la nivelul maxim; S conduca focul astfel nct: - presiunea din cazan s fie ct mai aproape de presiunea maxim admis (acul manonetrului s fie ct mai aproape de dunga roie a manometrului fr s o depeasc); - arderea combusibilului s fie complet (proporie de combusibil i aer n focar s fie necesar); S menin depresiunea n focar ntre limitele admise. La cazanele mai vechi, toate aceste sarcini se execut de fochist numai manual, prin manevrarea unor robinete sau butoane. La cazanele mai noi, toate sau unele din aceste sarcini se realizeaz automat, prin insatalaia de automatizare cu care sunt nzestrate cazanele, fochistului rmnndu-i sarcina de a urmri funcionarea cazanelor i a instalaiilor de automatizare n special a nivelului apei n cazan- i s intervin n caz de avarie. Avaria provoac oprirea automat a focului i este semnalizat de instalaia de automatizare acustic, prin hup sau sonerie, i optic, prin lmpi roii pe panoul de automatizare. Dup realizarea automatizrii operaiilor de mai sus, proiectanii i-au propus i au reuit s automatizeze i alte operaii pe care le face fochistul n timpul turei de serviciu, ca: automatizarea funcionrii degazonului; purjarea automat de suprafa, n funcie de concentraia de sruri din cazan; purjarea n funcie de timp; purjarea periodic automat a cazanului n funcie de nivelul depunerilor; purjarea automat programat i contorizat a indicatorilor de nivel; probarea automat programat a supapelor de siguran; analiza automat a coninutului apei de alimentare; regenerarea automat a filtrelor cationice; reglarea presiuni i temperaturii combustibilului ce intr n arztor; deschiderea automat a robinetelor de golire, de avarie; sistem de control pentru vizualizarea i supravegherea la distan; indicator de defeciuni cu memorie, pentru 10 sau mai multe defecte, ce permite i diagnoza telefonic; control stand-by i secvenial pentru operarea flexibil a sistemelor multicaz, cu funcionare n cascad; arztor de conbustibil n construcie special, care produce emisii nocive foarte reduse, sub limitele impuse ecologic. n ultimul timp se urmrete ca fiecare aparat, dispozitiv sau element din instalaia de automatizare s aibe siguran intrisec n funcionarea, fiabilitatea sporit, autocontrol i posibilitatea de autodiagnosticare a defeciunilor i chiar posibilitatea de autodepanare (aceste soluii sunt aplicate deja la cele mai moderne cazane i complexe sisteme de automatizare bazate pe calculatoare de proces). n perezent s-a ajuns la automatizarea complet a cazanelor mai mici, care pot funciona fr supraveghere permanent, fr fochist i fr laborant. Aceste cazane trebuie s aib subansamble de nregistrare automat numite RISA Control (Registru interactiv de supraveghere automat i control) a tuturor parametrilor i
27

verificrilor efectuate prin autocontrol periodic, a tuturor evenimentelor i interveniilor automate executate de sistemul de automatizare n perioadele autorizate de funcionare fr supraveghere cu operator uman, pentru restabilirea funcionrii normale sau blocrii de avarie. Avnd n vedere complexitatea instalaiilor de automatizare i nivelul cunotinelor pe care le au n prezent fochitii, acetia nu pot i nu trebuie s intervin la nlturarea defeciunilor ce apar n instalaia de automatizare, sarcina depanrii i ntreinerii acestora revenind n ntregime automatitilor specialiti ai ntreprinderii deintoare sau ai unitilor de service specializate. Alimentarea cu ap i combustibil a cazanului se poate face de ctre instalaia de automatizare, prin reglare n unul din urmtoarele 3 moduri: - tot-nimic; - tot-puin-nimic; - continuu. Prile componente ale unei instalaii de automatizare sunt: - Partea comand; - Partea de reglare; - Partea de semanlizare; - Partea de msur; - Partea de protecie. Partea de comand este partea care realizeaz schimbri de stare (pornire, oprire etc.), sau de poziie (nchis, deschis etc.) ale elementelor de execuie din cadrul unui proces. Comanda se poate face, fie local, prin manevrare de butoane, manete etc., fie de la distan. n acest ultim caz, pe pupitru de comand al cazanului este comutator cu posibiliti de selectare a regimului de exploatare (de ex: automat, comand de la distan etc.). Aceasta cuprinde ansamblul de elemente de execuie (electroventile, servomotoare, clapete, pompe, ventilatoare de pe circuit de combustibil, aer de ardere, evacuare gaze, interconectate cu sistemul de protecie al cazanului i comandat de programul secvenial, realizat fie de programatoare mecanice cu came, fie de programatoare electronice integrate sau de automate programabile utiliznd tehnica microprocesoarelor. Secvena se deruleaz automat i comand n principal arztorul cazanului. Partea de comand asigur pornirea-oprirea focului, a pompelor, a ventilatoarelor, exhaustoarelor etc., numai n cazurile prestabilite, cnd sunt ndeplinite anumite condiii. Ex: Aprinderea focului este condiionat de: prevenirea focarului; apa n cazan peste nivelul minim; cel puin un exhaustor pornit sau clapa de reglare a aerului deschis; presiunea (iar la combustibilul lichid i temperatura) combustibilului peste valoarea minim. Partea de reglare a sarcinii asigur funcionarea economic a cazanului n limitele prestabilite. Se compune din urmtoarele bucle de reglare: Bucla de reglare a sarcinii (bucla de combustibil i aer) mrete sau micoreaz automat cantitatea de aer ce intr n focar, astfel nct presiunea aerului n cazan s rmn constant, n anumite limite, indiferent de consumul de abur. Aceast reglare se realizeaz ntre minim (care este 30-40% din debitul nominal) i debitul maxim (100%) al cazanului.
28

n tot acest interval, se asigur procesul optim al amestecului combustibil-aer pentru a se realiza o ardere complet. Reglarea se poate fece n sistemul tot-nimic, tot-puin-nimic, sau continuu. Elementele sistemului de reglare automat sunt: traductorul care convertete mrimea reglat ntr-o mrime de alt natur (de regul electric); regulatorul automat din comparator, care compar marimea reglat, cu mrimea de referin i amplifacator, care amplific mrirea de abatere, furniat de computer. elementul de execuie, care transform mrimea primit de la regulatorul automat, ntr-o alt mrime capabil s acioneze asupra instalaiei de automatizare (de ex. un robinet). Bucla de reglare a alimentrii cu ap (bucle de nivel) Asigur meninerea nivelului apei n tambur, ntre nivelul minim reglat i nivelul maxim reglat, fie prin comanda automat a pornirii i opririi pompei de ap, funcie de nivele de mai sus, la alimentarea n regim tot-nimic (la cazanele cu nivostate sau electrozi) fie prin automat de nivel, la alimentarea n regim continuu. Menionm c nivelul minim reglat i nivelul maxim reglat se gsesc n interiorul domeniului de protecie al cazanului, respectiv nivelul minim reglat, este mai sus dect nivelul minim indicat de placa de nivel minim, iar nivelul maxim reglat este mai jos dect nivelul maxim de la sticla de nivel. La reglarea continu a nivelului apei din cazan se utilizeaz dou sesizoare de semnal, independente, unul pentru comanda pompei de alimentare i semnalizare preventiv a nivelului maxim i altul pentru protecie. n varianta reglajului continuu, pe capul de alimentare cu ap se monteaz un regulator cu robinet de reglare i semnalizare prevenit la nivel minim. Bucla de reglare a supranclzirii aburului (bucla de supranclzire) menine temperatura aerului supranclzit ntre limitele impuse, lundu-se automat msurile necesare. Bucla de reglare a depresiunii n focar menine depresiunea n focar prin variaia debitului de gaze de ardere evacuat, astfel nct s se asigure arderea complet a combustibilului (la cazanele cu debite peste 10 t/h). Partea de msur realizeaz msurarea continu a parametrilor de funcionare ai cazanului: presiune (abur, aer, combustibil, gaze arse etc.); temperatura (combustibil lichid, abur supranclzit, gaze arse etc); debitul (deabur, combustibil etc.). Partea de semnalizare. Funcionarea normal, precum i starea de avarie a cazanului, sunt semnalizate, att optic, prin aprinderea i stingerea lmpilor de pe panoul de automatizare, ct i acustic prin sonerie sau hup. Fiecare lamp are sub ea eticheta cu indicarea semnificaiei acesteia. Lmpile au, de obicei, trei culorii: roii, verzi i galbene. Aprinderea lmpilor de culoare roie, ca i sunarea hupei, semnalizeaz starea de avarie, n aceast situaie, cazanul declannd automat (se oprete automat focul). Imediat ce aude sunetul hupei, fochistul apas pe butonul de anulare pentru ncetarea sunetului acestuia i pentru a confirma c a luat cunotin la avarie. Lmpile de culoare verde indic funcionarea normal a elementelor (pompe de ap, arztoare etc.). Prin lmpile de culoare galben sunt indicate strile de semnalizare preventiv (scderea nivelului apei sub nivelul reglat, scderea temperaturii de prenclzire a combustibilului

29

lichid, deschiderea robinetului de golire de avarie la cazanele cu Q >10 t/h), ndeplinirea condiiilor de aprindere i alte stri tranzitorii sau anormale. Este necesar s se respecte coloarea lmpilor de semnalizare montate deasupra atichetelor de pe panoul de automatizare. Partea de protecie. Cazanele automatizate sunt prevzute cu sisteme de protecie care asigur funcionarea cazanului, n condiii de siguran i anume: Nu permit pornirea cazanului (aprinderea focului), dect dup ce: - s-a fcut preventilarea focarului i drumurilor de gaze arse, adundu-se 3, respectiv gazos, pentru a preveni exloziile de gaze n focar; - nivelul apei n cazan este peste nivelul minim; - temperatura i presiunea combustibilului sunt ntre limitele fixate. - Declanarea automat cazanul declanat prin protecia (oprirea focului) cnd: - nivelul apei a ajuns sub nivelul de protecie minim reglat, sau peste nivelul de protecie maxim reglat; - supraveghetorul de flacr nu mai vede flacra; - a czut ventilatorul (lips aer) exhaustorul sau, la cazanele cu tiraj natural s-a nchis accidental clapa de reglare a tirajului; - depresiunea n focar a ajuns la valoarea minim (la cazanele cu Q > 10 t/h); - presiunea combustibilului lichid i gazos i temperatura combustibilului lichid au sczut sub limitele reglate; - se ntrerupe curentul electric (care produce i scoaterea din funciune a supraveghetorului de flacr); - deschiderea automat a robinetului de golire de avarie, cnd nivelul apei a ajuns la limita superioar de protecie preventiv. - s-a atins presiunea maxima admis n cazan. n primele 3 cazuri se produce declanarea prin protecie a cazanului, cu aprinderea lmpii roii i sunarea hupei, iar n ultimele cazuri, se produce declanarea normal cu aprinderea lmpilor galbene. Natura declanrii normale sau protecie- se stabilete prin proiectul cazanului. La cazanele cu strbatere forat, partea de protecie declaneaz: la apariia semnalului ap sau la spargerea evilor; pornirea automat a pompei, nainte de terminarea temporizrii semnalului lips ap. o n cadrul procesului de evacuare a gazelor arse, cazanul declaneaz la: oprirea accidental a exhaustorului; nchiderea accidental a clapetei de reglare (la cele cu tiraj natural); atingerea depresiunii minime (la cazanele cu Q > 10 t/h). Automatizarea degazorului Se recomand pentru a se asigura n degazor temperatura apei la t=102-104 0C, cu un regulator de temperatur i nivelul apei n degazor la din nlimea lui, printr-un regulator de nivel, n locul manevrrii acestor robinei de fochist sau laborant, care n practic s-a demonstrat c nu o fac la timp. Firma Spirax-Sacro din Anglia monteaz pe degazoare un cap de degazare, unde sunt aduse, mpreun apa de la staia de tratare, condesatul recuperat i injecia de abur. Acestea condeseaz, nclzete, i degazeaz apa sosit de la staia de tratare. Echipamentele instalaiei de automatizare sunt montate n pupitru de comand (denumit i panoul de comand sau de automatizare, pupitru AMCR etc.), pe cazan i pe arztor. Echipamentele din pupitru de comand:
30

apatate de msur, control i reglare (indicatoare, nregistrare, contoare, regulatoare etc.); programator de pornire, care deruleaz secvenele de pornire, pn la atingerea presiunii stabilite; amplificator supraveghetorului de flacr; hup (sonerie); lmpii de semnalizare avnd culorile i semnificaiile de mai sus; lementele de comand: butoane, ntreruptoare, comotatoare, selectoare, blocuri de prescriere referin etc; elementele de comutaie i conectare:contactori, relee, temporizatoare, blocuri logice, cleme, conectoare etc; elemente ale instalaiei de alimentare electric: transformarea, filtre, redresoare, sigurane. Pupitru de comand este alimentat de la reeaua de curent altrenativ de 380/220 V printun ntreruptor i este legat electric la pmnt. La acestea sosesc semnalele electrice de la echipamentele montate pe cazan, pe arztoare i n restul instalaiilor, iar de la el pleac semnalele de comand pentru reglarea alimentrii cu ap, reglarea arderii (combustibil i aer), oprirea cazanului etc; Servomotoarele i microntreruptoarele: sunt echipamente montate n instalaie pentru comanda i controlul poziiei clapei de reglare a debitulului de aer, concomitent cu variaia debitulului de combustibil lichid sau gazos. Traductoarele: sunt dispozitive care transfom traduc- mrimile fizice sau de alt natur n mrimi electrice, pneumatice etc. i transmit mai departe semnale la celelalte dispozitive de automatizare. (numit i cap vizare flacr, fotocelul sau celul fotoelectric) urmrete apariia i existena flacrii n focar. Care nu o mai vede, comand- prin elementele din pupitru de comand- declaneaz sistemul de protecie i semnalizeaz.Pentru a nu da semnale false, geamul de protecie trebuie meninut curat, n care scop, automatismul l terge cu o crp uscat i curat. Poate fi cu raze ultraviolete sau infraroii; aparate care menin presiunea unui fluid ntre limitele reglate sunt aparate care menin temperatura unui fluid ntre limitele reglate.

Supraveghetorul de flacr:

Presostatele sunt : Termostate: Att presostatele cat si termostatele sunt aparate care se folosesc n instalaii de automatizare. Acestea au cte un microntreruptor electric, cu contact comutator, care este acionat cnd presiunea, respectiv temperatura fluidului (abur, aer, combustibil lichid sau gazos) depesc sau este sub valoarea reglat, transmind semnalul respectiv la pupitru de comand, care dispune, dup caz, deschiderea sau nchiderea unui electroventil de aer. Prin acestea se permite, dup caz, aprinderea focului, arderea combustibilului, n una sau mai multe trepte sau continuu, precum i oprirea focului.
31

Pentru meninerea presiunii, respectiv a temperaturii, ntre anumite limite, aceste aparate sunt prevzute cu scale gradate. Reglarea lor se face de ctre automatism Ventile electromagnetice (electroventile): sunt ventile care au un orificiu ce este nchis sau deschis de ctre o supap acionat de un electromagnet.

Se monteaz pe conductele de combustibil lichid sau gazos, precum i pe conducta de aerisire, dintre cele 2 electroventile, la gaze, i permit sau opresc circulaia combustibilului spre arztor (sau i atmosfer, la gaze) dup comenzile pe care le primesc de la pupitru de comand. Sunt de dou feluri: normale nchis i normal deschis. Se fabric la Siesta SA Cluj-Napoca. Transformatorul de aprindere: genereaz tensiunea necesar producerii ntre electrozii de aprindere a unei scntei puternice, pentru apriderea combustibilului (ridic tensiunea de la 220 V la cca. 4500 V, n cazul arderii combutibilului gazos i la cca. 9500 V, n cazul arderii combustibilului lichid). Electrozii trebuie curai periodic i reglat distana dintre ei. VERIFICAREA TEHNICA A CAZANULUI Reparaiile cazanului sunt de dou feluri: reparaii accidentale (RA) i reparaii periodice (RP). Reparaiile periodice sunt de trei feluri: revizii tehnice (RT), reparaii curente (RC) i reparaii capitale (RK). RT (revizia tehnic) const n verificarea, curarea, ungerea, nlocuirea unor piese uzate i eliminarea unor defeciuni de mic amploare. Cu aceast ocazie se stabilesc lucrrile ce urmeaz a se face la urmtoarele reparaii curente (RC), care este de amploare mai mare. RC (reparaia curent) cuprind; o splarea i curirea de funingine pn la metal curat, aa cum s-a artat anterior; o reparaii la instalaiile de ardere, inclusiv curirea duzelor i a filtrelor de combustibil; o reparaii la instalaiile de alimentare cu ap; o verificarea instalaiilor de automatizare; o reparaii la armturi; o remedierea neetaneitilor circuitelor de ap, abur, combustibil; o nlocuirea garniturilor neetane; o mandrinri de evi; o revizia motoarelor electrice, splarea lagrelor i nlocuirea uleiului (la pompe, vetilatoare, exhaustoare); o verificarea i remedierea pierderilor de pe circuitul condesatorului, inclusiv verificarea oalelor de condesat; o nlturarea altor defeciuni ivite la cazan.
32

REVIZIA PERIODICA SI SEZONIERA, CONSERVAREA, REPARAREA SI

Se va urmri ca: o la intervale de max. 3 luni s se curee de funingine evile de fum, evile de ap, tubul focar etc.; o la intervale de max 6 luni s se verifice i curi de piatr spaiul de ap. RC (reparaia capital) se efectueaz n scopul de a aduce cazanul ct mai aproape de starea iniial. Conform Normativului MEE (ICEMENERG-ed.1984) durata de serviciu, ciclurile de reparatii (dupa nr.de functionare) si timpul de stationare in reparatie sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Cap. 4. AVARII I ACCIDENTE Notiuni generale Avariile sunt defeciuni ivite la cazane sau la instalaiile anexe, care impun oprirea cazanului, remedierea fcndu-se prin reparaii accidentale. Cazanul este o instalaie care funcioneaz n condiii deosebit de grele, fiind supus aciunilor cumulative a: - variaiilor de presiune (inclusiv n timpul ncercrilor la presiune), care provoac ocuri mecanice; - variaiilor mari de temperatur, provoac ocuri termice, precum i dilatri i contractri neuniforme, din cauza mrimii diferite a diverselor pri ale cazanului (tambur, tub focar, evi, colectoare etc.); - temperaturile ridicate, peste 4500C, care provoac fluajul. Toate cele mai de sus provocat fenomenul de obosire a materialului. La acestea se adaug aciunea agresiv a mediului n care lucreaz cazanul: - pe de o parte, apa, aburul i srurile acestora; - pe de alt parte, focul i gazele arse, mai ales dac combustibilul nu arde complet i conine sulf, vanadiu sau produce cenu zburtoare. Toate acestea sunt la originea apariiei avariilor ca: fisuri, deformri, coroziuni sub tensiune. Acestora li se adaug defeciunile de fabricaie ale materialului, proiectarea, construirea i repararea necorespunztoare. n afar de acestea, cele mai multe avarii sunt cauzate de exploatarea necorespunztoare a cazanului i sunt produse de: - nerespectarea instruciunilor de exploatare de pornire i conservare a cazanului; - nerespectarea parametrilor de funcionare: debit, presiune, temperatur; - neefectuarea, conform graficelor, a reviziilor periodice; - dar cele mai multe avarii, se produc din cauza nerespectrii regimului chimic al apei de alimentare, al apei i aburului din cazan i a condesatorului. Din cauza depunerilor de piatr se produc supranclziri i arderi ale pereilor evilor sau tubul focar, urmate de burduiri ale suprafeelor de nclzire, urmate de burduiri ale suprafeelor de nclzire, uneori att de grave, nct nu se mai poate repara i trebuie casat. La cazanele acvatubulare, un strat de piatr ma mic de 1 mm produce arderea i explozia evilor de radiaie.
33

Conducerea defectuas a focului, arderea incomplet a combustibilului, duc la depuneri de funingine sau pcur nears care are ca urmare supranclziri locale i arderea materialului. La mai multe cazane CR, din cauza pcurii nearse, s-au nfundat evile prenclzitorului de aer, acestea a luat foc, iar de la el, acoperiul centralei termice. Funcionarea cazanului timp ndelungat, cu debit de abur sub debitul minim, reduce viteza de circulaie a apei n cazan i provoac arderea evilor. Alimentarea cazanului cu ap rece n cantitate mare, intrarea de aer rece n focar, provoac curgerea evilor fisuri n puntiele plcilor tubulare, contractri la imbinrile cazanului. Alimentarea cazanului cu ap peste nivelul maxim face ca aburul s plece ncrcat cu o cantitate mare de picturi de ap, care provoac: - lovituri hidraulice n conducerea de abur, ce pot produce ruperea conductelor la flane; - depuneri de sruri n evile supranclzitorului i arderea lor; - condesarea mai rapid a aburului. Oxigenul i dioxidul de carbon din apa de alimentare, nealimentare prin degazarea termic sau chimic, provoac coroziuni care merg pn la perforarea suprafeelor de nclzire. Exemplu: Un cazan bloc abur de 4t/h, dup 3 ani de la montare a fost oprit, constatnduse pn la perforare la tubul focar, evi i camera ecran spate, toate trebuind s fie inlocuite. Alte avarii la cazane din vina fochistului- sunt cele produse de rmnerea fr ap i de exploziile n spaiul de ap i gaze arse. Din cele de mai sus rezult c, funcionarea ndelungat i fr avarii a cazanului, depinde, n cea mai mare parte, de felul cum fochistul cunoate i respect exploatarea raional a cazanului.

Masuri pentru evitarea accidentelor Pentru evitarea accidentelor de munca fochistul trebuie sa ia urmatoarele masuri : Inainte de a incepe orice lucrare ca de altfel orice muncitor se va gandi bine cum sa o faca pentru ca sa nu se accidenteze . sa vina la serviciu odihnit, sanatos si fara sa fi consumat bauturi alcoolice. va mentine ordinea si curatenia in sala de cazane va asigura luminozitatea si ventilarea corespunzatoare in sala de cazane . In timpul functionarii cazanelor o fereastra sau o usa va fi permanent deschisa . Nu va permite intrarea si stationarea persoanelor straine in sala de cazane . Sculele si dispozitivele vor fi in perfecta stare . Sticlele de nivel rotunde vor avea in mod obligatoriu o aparatoare de sticla armata .Pompele si ventilatoarele vor avea aparatori la cuplaje Lampa de verificare va avea tensiunea de 24 V maner protejat si abajur de protectie. Transformatorul de tensiune va fi asezat cat mai aproape de priza si nu se va introduce in cazan . masinile si instalatiile electrice ( electromotoare, panouri de automatizare) vor fi legate la pamant .
34

Scarile, platformele , podelele vor fi solid construite, vor fi prevazute cu balustrada de 1 m. Pe ele nu se vor depozita scule, materiale etc . Nu va intra si nu va permite intrarea cu tigara aprinsa in sala de cazane . In timpul opririlor sau deschiderilor usilor va deschide si ferestre pentru aerisirea salii cazanelor si eliminarea eventualelor gaze combustibile scapate . Nu va dormi, nu va fuma si nu va consuma bauturi alcoolice . Nu va cauta sa remedieze defectiunile ivite la instalatiile electrice si de automatizare. Aceste operatiuni se fac numai de personal de specialitate . La interval de 2 ani vor face vizita medicala . 16. Inainte de aprinderea focului va face obligatoriu preventilarea focarului timp de 10 minute sau cat prevad instructiunile de exploatare . La aprinderea manuala a focului cu festila va introduce festila aprinsa in focar sub arzator stand intr-o parte si cu mana dreapta va deschide treptat robinetul de combustibil lichid sau gazos .Nu se va deschide robinetul de combustibil daca flacara nu este aprinsa in focar. Daca au loc rabufniri de gaze va inchide imediat robinetul de combustibil va face din nou preventilarea apoi aprinderea focului ca mai sus . Ochiurile de observare a flacarii vor fi acoperite cu sticla pentru a nu intra aer fals si pentru a nu produce accidente mai ales la cazanele cu suprapresiune in focar . In timpul obsevarii flacarii nu se vor manevra arzatoarele, ventilatoarele suflatoarele de funingine . Stationarea nejustificata in fata arzatoarelor si a clapelor de explozie este interzisa . Este de asemenea interzisa privirea prin ochiurile de observare in timpul aprinderii focului . Remedierea neetanseitatilor la cazanele de ap cald i cazane de abur de joas presiune la conductele cazanului se va face cu chei fara prelungitor si stand intr-o parte, numai cand presiunea este sub 3 bar. In timpul seviciului, fochistul va urmari permanent ca nivelul apei sa nu scada sub nivelul minim. Daca la un moment dat nu mai vede apa in sticlele de nivel, va opri imediat focul, alimentnarea cu apa si furnizarea de apa ; in niciun caz nu va face alimentarea cu apa, deoarece este posibil ca apa rece introdusa in cazan peste tubul focar incins sa produca explozia cazanului . Va controla, conform instructiunilor de exploatare, functionarea armaturilor de siguranta si control inclusiz nivostatele , si va face purjarea cazanului . In timpul verificarii, fochistul va sta intr-o parte. Cazanele oprite pentru verificare si reparatii vor fi izolate de celelalte cazane cu flanse oarbe, iar instalatia electrica scoasa de sub tensine . In timpul verificarilor nu se vor face niciun fel de lucrari la cazane . Daca izolarea se face prin inchiderea robinetelor, rotile de manevra ale acestora se vor demonta sau bloca cu lant si lacat, cheia pastrandu-se la responsabilul salii de cazane . In timpul verificarilor pe cazane se vor pune placi avertizoare cu textul : Cazan in verificare Nu manevrati Se lucreaza Intrarea in cazanele spalate chimic se va face numai dupa ce analiza efectuata de unitatea care a facut spalarea chimica confirma lipsa pericolului . Intrarea in canalele de gaze se va face dupa aerisirea acestora , urmata de inchiderea registrului . Curatirea de piatra si funingine se va face de 2 persoane dintre care una efetueaza lucrarea iar cealalta il supravegheaza din exterior. Cel ce efectueaza
35

lucrarea va fi legat printr-o franghie sau cu centura de siguranta de cel care il supravegheaza, pentru a-l trage afara daca i s-a facut rau . Cei doi se vor schimba intre ei dupa fiecare 20 de minute . Temperatura in interior nu va depasi 35-40 0 C . La probele de presiune nu va participa decat pesonalul strict necesar. Conform Legislatiei in vigoare conducatorul locului de munca( in cazul de fata responsabilul salii de cazane) trebuie sa intocmeasca si sa afiseze in sala de cazane masurile speciale de protectia muncii, tinand de specificul local . Lunar acesta va face instructajul de protectie a muncii cu toti muncitorii din subordine . In atributiile responsabilului salii de cazane intra si controlul respectarii normelor de protectie a muncii de catre fochisti precum si acordarea echipamentului de protectie si de lucru, conform normativelor in vigoare . Sa se respecte si masurile de protectie a muncii din Regulamentele de protectie a muncii pe ramuri de activitati : Ministerul Muncii , Familei si Protectiei Sociale. In fiecare sala de cazane se va gasi o trusa de prim ajutor dotata corespunzator conform normelor in vigoare.

36