Dezvoltari privind contabilitatea afacerilor Curs 5 Curs 5 COST VALOARE I PRE N CONTABILITATEA AFACERILOR 1.

. Costul ca arbitru n contabilitatea afacerilor Orice tranzacie de vnzare cumprare implic stabilirea unui cost-valoare-pre. Dobndirea unui bun i serviciu determin plata unui pre care devine n contabilitate un cost. Aa cum se desprinde din Cadrul general IASB costul reprezint suma n numerar sau echivalent de numerar pltit n momentul cumprrii sau suma necesar pentru a crea sau produce bunul sau serviciul de ctre productor. Cercetarea ajut la stabilirea costurilor. Costurile contribuie la stabilirea preurilor, iar preurile influeneaz cererea pentru alte bunuri pe care le completeaz sau pe care le pot nlocui, fiind estimate cu o anumit doz de subiectivism. La rndul su, valoarea unui bun este fondat pe noiunile de utilitate, raritate, dorin i puterea efectiv de cumprare, preul este punctual de echilibru n care vnztorul i cumprtorul accept tranzacia la un moment dat. Preul reprezint o sum concret solicitat de vnztor i acceptat de comparator, rezultat n urma unei tranzacii de schimb. Preul se stabilete liber pe pia ca urmare a rela iei de echilibru dintre cerere i ofert. n msura n care preul a fost pltit de comparator, el devine un fapt istoric i un cost pentru cumprtor. Preul reprezint o sum cerut, oferit sau pltit pentru un bun sau serviciu.... Valoarea este un concept care se refer la relaia monetar dintre bunurile i serviciile destinate cumprrii/vnzrii i moneda ca unitate de msur. Raportul dintre cost-valoare-pre poate fi ilustrat dup cum urmeaz: a) De la cost la pre: Produs Cost Pre Valoare Cumprtor b) De la valoare la pre: Cumprtor Valoare Pre Cost Produs Preul bazat pe costuri este orientat spre produs. 2. Definirea costurilor i rezultatelor n contabilitatea afacerilor Criteriile de ventilare implicit combinare a cheltuielilor sunt resursele utilizate, locul de activitate, produsele i perioada de gestiune. Deci costul reprezint o cheltuial sau o sum de cheltuieli asociate la i recunoscute de o resurs consumat, un loc de activitate, un produs realizat sau o perioad de gestiune. Caracteristicile noiunii de cost sunt: consum de resurse (de valori), legtura cu realizrile i evaluarea n expresie bneasc. Relaia structural dintre venituri i costuri este dezvluit de urmtoarea schem: Producia vndut n preuri de vnzare +,- Producia stocat n costuri de producie (cu + creterea produciei stocate la nchiderea exerciiului fa de cea de la deschiderea exerciiului, cu -, n situaia invers) + Producia imobilizat n costuri de producie = Producia exerciiului Vnzri de mrfuri + Producia vndut + Subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri = Cifra de afaceri + Subvenii de exploatare + Alte venituri din exploatare = Venituri din exploatare
DEZVOLTARI PRIVIND CONTABILITATEA AFACERILOR

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor - Cheltuieli din exploatare = Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) Venituri financiare - Cheltuieli financiare = Rezultatul financiar (profit sau pierdere) Rezultatul din exploatare (profit sau pierdere) + Rezultatul financiar(profit sau pierdere) = Rezultatul curent al exerciiului (profit sau pierdere) +/- Rezultatul extraordinar (profit sau pierdere) = Rezultatul net al exerciiului financiar (profit sau pierdere)

Curs 5

Dac se au n vedere funciile ntreprinderii, schema relaiei structurale dintre venituri i costuri se prezint astfel: Cifra de afaceri - Costul de cumprare (n cazul vnzrilor de mrfur i) sau costul de producie (inclusiv amortizrile i provizioanele) al bunurilor vndute (n cazul produciei vndute) = Marja brut (comercial sau de producie) sau contribuia la rezultat - Alte cheltuieli de exploatare, din care: o Cheltuieli de distribuie (inclusiv amortizrile i provizioanele) o Cheltuieli generale de administraie (inclusiv amortizrile i provizioanele) o Alte venituri din exploatare. = Profitul sau pierderea din exploatare +,- Alte venituri i cheltuieli, din care: o Dividende i dobnzi ncasate o Cheltuieli financiare o Impozite sau provizioane pentru impozit - Impozitul pe profit = Profitul net sau pierderea net Analiza de detaliu cost rezultat are n vedere locurile de activitate consumatoare de resurse i productoare de rezultate, precum i purttorii de costuri. 3. Clasificarea costurilor/cheltuielilor a) Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul efectuarii cheltuielilor, de impart in: Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe; Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorul de cost la sfarsitul lunii, dar indirect prin repartizare. Se impart in : cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de responsabilitate si de impart in: cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de activitate cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate
2

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor Curs 5 cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul administratiei firmei. CR - centru de responsabilitate P produs Cheltuieli administrative FIRMA

Cheltuieli industriale

CR1

CR2

CR3

Cheltuieli directe

P1 P2 P3

P1

P4

P2 P6

b) Dupa destinatie ( structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit pentru contabilitatea de gestiune): - cheltuielile activitatii de baza; - cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de intretinere si functionare); - cheltuielile activitatii auxiliare; - cheltuieli generale si de administratie - cheltuieli de desfacere c) Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si dpdv al regasirii cheltuielilor in cost: - cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune. Se impart in : o cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele exceptii: pierderile din creante; unele provizionane o cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau obtinerea produselor cu ciclu lung de fabricatie - cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart in : o cheltuieli extraordinare; o celelalte cheltuieli financiare; - cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu sunt recunoscute de contabilitatea financiara si implicit de legislatie. d) Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifica in contabilitatea financiara): cheltuieli cu materiile prime si materialele; cheltuieli cu conbustibil, energie; cheltuieli cu tertii; cheltuieli cu personalul; cheltuieli cu contributiile eferente; cheltuieli cu amortizarile, etc.

e) Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie , pentru nevoi de analiza si constructie, structuri de cost :
3

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor A. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe B. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta C. Alte cheltuieli directe I. = ( 1+2+3) Total cheltuieli directe D. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor; E. Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector); II. = ( 4+5) Cheltuieli indirecte de productie III. = ( I+II) Costul de productie F.Cheltuieli generale si de administratie - au caracter indirect IV. = ( III + 6) COSTUL COMPLET G.Cheltuieli de desfacere - au caracter indirect V. = ( IV +7 ) COSTUL COMPLET COMERCIAL Ministerul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilor la cost de productie.

Curs 5

f) Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri, intalnim: - cheltuieli controlabile - cheltuieli necontrolabile Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate. Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toate cheltuielile decin sau sunt controlabile. g) Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) : - cheltuieli variabile; - cheltuieli fixe. A. Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli dependente si in corelatie cu volumul productiei. Variabilitatea cheltuielilor fata de volumul fizic al productiei se calculeaza cu ajutorul indicelui de variabilitate. Ch1 *100 100 Ch0 Iv = Q1 *100 100 Q0 CHv = f (Q) sunt in functie de productie Cheltuielile variabile se impart in: - cheltuieli varibile proportionale - cheltuieli varibile degresive - cheltuieli varibile regresive - cheltuieli varibile progresive - cheltuieli varibile flexibile Centrul de responsabilitate reprezinta o subdiviziune din structura organizatorica a unei intreprinderi fara personalitate juridica si in care se desfasoara anumite activitati, se genereaza costuri, se obtin produse pentru care se stabilesc responsabilitati precise. Centrele de responsabilitate se regasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectii, sectoare, ateliere, etc. Centrele de responsabilitate se impart in: - centre de profit;
4

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor - centre de costuri; - centre de cifra de afaceri; - centre de investitii; - centre de cheltuieli.

Curs 5

a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse materiale, financiare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde si inregistreaza cheltuieli, venituri, rezultate, incasari si plati. Are conturi la banca, relatii cu furnizorii, creditorii, bugete ( cu exceptia TVA si impozit pe profit ) si organizeaza contabilitate proprie. Obiectivul principal este obtinerea de profit. Nu dispune de capitaluri proprii si nu ia decizii investitionale si de repartizare a profitului. Cheltuieli administrative FIRMA

Cheltuieli industriale

CR1

CR2

CR3

Cheltuieli directe

P1 P2 P3

P1

P4

P2 P6

b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori realizarea unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele di subansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute sau finalizate. Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de afaceri. Un centru de cost dispune de resurse financiare, materiale si umane pentru desfasurarea activitatii, are contabilitate proprie sau poate avea, nu are relatii cu statul, tertii si nu are conturi bancare. FIRMA

Materie prima

CR1

CR2 Cheltuieli

CR3

CCA Venituri

Rezultate/ profit sau pierdere c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal maximizarea cifrei de afaceri. Genereaza doar cheltuieli specifice vanzarilor, desfacerii. d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dar care are putere decizionala si asupra investitiilor care urmeaza a fi efectuate.

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor Curs 5 e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de servicii functionale din cadrul intreprinderii cum ar fi serivicul financiar-contabil, tehnic, administratic etc care primeste anumite resurse pentru derularea activitatii specifice. 4. Relaia pre-cost-volum. Pragul de rentabilitate i calculaia costurilor n contabilitatea afacerilor Are la baz separarea costurilor n variabile i fixe i luarea n considerare la determinarea costului unitar numai a cheltuielilor variabile . Cheltuielile fixe sunt considerate cheltuieli de structur sau cheltuieli de capacitate i sunt raportate pe total activitate, fr a afecta fiecare produs n parte. Fiecare produs va genera un pre de vnzare unitar, o cheltuial variabil unitar i o contribuie brut unitar. Ch. V F dependente de produs dependente de capacitate se urmresc pe produs se urmresc pe total Un produs genereaz: - un pre de vnzare unitar Pvu - un cost unitar ctu determinat n funcie de cheltuielile variabile unitare - o contribuie brut unitar Cbu Ctu = Chvu costul unitar = cheltuiala variabil unitar Cbu=Pvu-ctu Contribuia brut unitar (marja de participare la profit) este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor fixe i pentru obinerea unui anumit profit. Cheltuielile fixe i profitul se urmresc i se determin numai pe total ntreprindere. - pe total ntreprindere pe produs Pvu ctu Cbu devin:

Ch.totale = ChVT + ChFT ChVT - cheltuieli variabile totale ChFT - cheltuieli fixe totale Cbt - contribuia brut total

total intrep. (Q)

CA

ChV T

Cbt

Profitul(P)=Venituri totale(CA)-cheltuieli totale

P = Cbt ChFT Cbt = CA ChVT P = CA ChVT ChFT

Metoda ia n considerare o producie fabricat, vndut i ncasat. Potrivit relaiilor de calcul de mai sus, schema de anasamblu utilizat pentru calculaie n metoda direct-costing, se prezint astfel: Nr.crt Explicaie Simbol 1. Cifra de afaceri CA 2. Cheltuieli variabile totale ChVT Cbt 3. Contribuia brut la profit (1-2) 4. Cheltuieli fixe ChFT 5. Rezultatul (Profit/Pierdere) P/P
6

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor (3-4) La nivel de produs se regsesc primele trei elemente: - pre vnzare unitar Pvu - cheltuiala variabil unitar ctu - contribuia brut unitar la profit Cbu

Curs 5

Indicatori specifici n analiza relaiei pre-cost-volum n cadrul unei ntreprinderi, se afl ntr-o corelaie deplin volumul de activitate cu pretul i cheltuielile variabile, iar pe de alt parte, volumul de activitate cu capacitatea de producie i implicit cheltuielile fixe. Acestea sunt n corelaie cu purttorul de cost (produsul) care pe de o parte genereaz cheltuieli dependente de acestea, iar pe de alt parte necesitatea existenei unei anumite capaciti de producie. Aceast corelaie se exprim cu ajutorul urmtorilor indicatori: a. Punctul de echilibru Pe b. Factorul de acoperire Fa a. Punctul de echilibru sau punctul critic sau punctul mort este reprezentat de acel acel nivel de activitate la care cheltuielile sunt egale cu veniturile iar rezultatul este 0, adic nu avem nici profit nici pierdere. Cheltuielile fixe se acoper din contribuiile brute unitare. Orice unitate de produs obinut sau realizat peste nivelul punctului de echilibru va genera un profit egal cu contribuia brut unitar n schimb, oprice produs nerealizat pna la nivelul punctului de echilibru va genera o pierdere egal cu contribuia brut unitar. Relaii de calcul: - cnd unitatea fabric i vinde un produs
Pe =

Cheltuieli. fixe.totale Cbu

cnd unitatea fabric i vinde mai multe produse

Cheltuieli.totale. fixe Cbu Cbt Cbu = Qvi Pe =

Q vi - cantitatea de produse vndut i ncasat

Punctul de echilibru poate fi exprimat: - cantitativ respectiv cantitatea de produse ce trebuie fabricat i vndut pentru ca cheltuielile s fie egale cu veniturile (pentru acoperirea tuturor cheltuielilor). Este exprimarea, relaia principal a punctului de echilibru. - valoric, respectiv CA la nivelul punctului de echilibru.
Pe = Cheltuieli. fixe.totale Cbu

- cantitativ - valoric

CA

Pe

= Q( Pe ) * Pvu

Pvu - preul de vnzare unitar Q Pe este Pe exprimat cantitativ. - procentual arat de cte procente din ntreaga producie fabricat de ntreprindere este nevoie, astfel nct se ajung la nivelul punctului de echilibru.
7

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor

0 0

Curs 5

*100 Qvi Cunoscnd punctul de echilibru se poate stabili i ce cantitate de produse trebuie fabricat i vndut pentru a obine un anumit profit. Relaia de calcul va fi:
Q fvi / Pr ofit.dorit =
Q fvi / Pr ofit .dorit -

Pe =

Q( Pe )

Cheltuieli. fixe.totale Cbu

cantitatea fabricat, vndut i ncasat pentru profitul dorit

Exemplu: O unitate produce i vinde un singur produs. Se cunosc urmtoarele: - cost unitar ctu = 7 lei - pre vnzare unitar Pvu = 10 lei - Q =100.000 buc - cheltuieli fixe totale 120.000 Cbu=Pvu-ctu= 10-7=3 ChFT 120.000 Pe = = = 40.000buc Cbu 3

CA
0 0

Pe

= 40.000 *10 = 400.000lei

40.000 *100 = 40 0 0 100.000

Pe =

Ce cantitate trebuie fabricat i vndut astfel nct ntreprinderea s obin un profit de 6000 lei ?
ChFT + Pr ofitul .dorit 120.000 + 6000 = = 42.000buc Cbu 3 Care este cheltuiala total pentru 42.000 buc ? CA=Q*Pv=42.000*10= 420.000 lei ChT = ChVT + ChFT = ( Chvu * Q ) + ChFT = ( 7.000 * 42.000) + 120.000 = 414.000 lei Q / Pr ofit .dorit =

P = CA ChT = 420.000 414.000 = 6000 lei P

Cheltuiala fix rmne aceeai, corelm producia cu cheltuielile variabile. b. Factorul de acoperire- Fa- exprim rentabilitatea potenial i se calculeaz procentual. Cu ct factorul de acoperire este mai mare, cu att contribuia produsului respectiv la realizarea de profit este mai mare. Relaia de calcul: Pe baza contribuiei brute i a cA - calculul pe produs
Fa =

Cbu *100 Pvu Cbt *100 CA

pe total produse

Fa =

Pe baza cheltuielilor fixe i a CA la nivelul Pe

Fa =

Cunoscnd factorul de actualizare se poate determina CA la nivelul Pe. ChFT CA = Pe Fa Din relaia de calcul pe produs se mai poate determina i Pvu
8

ChFT *100 CA Pe

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor

Pvu = Chvu 1 Fa

Curs 5

Factorul de acoperire st la baza fundamentri deciziei privind lansarea n fabricaie a unor produse, meninerea n fabricaie sau scoaterea dinfabricaie a unor produse. Se vor menine sau lansa n fabricaie produse cun Fa cel mai ridicati implicit vor fi scoase din fabricaie produse cu Fa cel mai sczut sau negativ. Fundamentarea deciziei privind vanzarile pe baza factorului de acoperire Fa Cu cat factorul de acoperire este mai mare cu atat contributia la profit este mai mare . Exemplu privind adoptarea deciziei pe baza factorului de acoperire. O intreprindere produce si vinde trei produse: A, B si C. Situatia pe produse cat si situatia pe total se prezinta astfel : Situatia initiala Nr. Indicatori Situatia pe produse Crt de calcul Produsul A Produsul B Produsul C TOTAL Sume % Sume % Sume % Sume % 1. Cifra de afaceri 150.000 100 90.000 100 60.000 100 300.000 100 2. Cheltuieli variabile 69.000 46 45.000 50 66.000 110 180.000 60 3. Contributia bruta la 81.000 54 45.000 50 -6.000 -10 120.000 40 profit (3=1-2) 4. Cheltuieli fixe 90.000 30 5. Profit ( 5=3-4) 30.000 10% 69.000 reprezinta 46% din CA ( 150.000 * 46% ) CF = 300.000 * 30% = 90.000 P = 300.000 * 10% = 30.000 Cbt = CA ChVt Rezulta ca din 120.000 avem : - 90.000 cheltuieli fixe - 30.000 profit. Acestea doua de acopera din Cbt. Se impune scoaterea din fabricatie a produsului C si realizarea unei cifre de afaceri suplimentare (care sa acopera cifra de afaceri de la produsul C) la produsele A si B sau numai la produsul A (intru-cat are factorul de acoperire cel mai ridicat). Cbt 81.000 Fa A = *100 = *100 = 54% CA 150.000 Cbt 45.000 FaB = *100 = *100 = 50% CA 90.000 Nota : Conducerea intreprinderii decide ca dupa scoatarea din fabricatie a produsului C, cifra de afaceri sa fie acoperita in mod egal (50%) de catre produsul A si produsul B, intru-cat au totusi factorul de acoperire apropriat, iar o crestere echilibrata va conduce la evitarea unor riscuri privind vanzarile. Situatia pe produse dupa scoatarea din fabricatie a prodului C si alocarea egala a cifrei de afaceri a acesteia catre produsul A si B Nr. Crt 1. Indicatori de calcul Cifra de afaceri Produsul A Sume % 180.000 100 Produsul B Sume % 120.00 100 0
9

Total Sume 300.000 % 100

2. 3. 4. 5.

Cheltuieli variabile Contributia bruta la profit (3=1-2) Cheltuieli fixe Profit ( 5=3-4) 180.000 * 46% = 82.800 Cbu =CA CV 300.000 * 22,4% = 67.200 P = Cbu CF = 22,4% 100 47,6 = 52,4

82.800 97.200 -

46 54 -

Dezvoltri privind contabilitatea afacerilor 60.000 50 142.800 47,6 60.000 50 157.200 52,4 90.000 67.200 30 22,4

Curs 5

Concluzii : Prin scoatarea din fabricatie a produsului C si realizarea aceleiasi cifre de afaceri, dar cu produsele A si B car au o contributie bruta mai mare, s-a ajuns la cresterea contributiei brute totale de la 40% la 52,4%, crestere care se regaseste in profit ( profitul a crescut cu 12,4%)

10