CURTEA PENAL INTERNAIONAL PERMANENT

Eforturile pentru constituirea unui tribunal internaional cu competen universal ai caracter permanent i-au gsit, dup multe tergiversri i nterruperi, o fericit ncununare prin semnarea la Roma la 7 iulie 1998, a Statutului Curii Penale Internaionale, al crui text fusese stabilit n cadrul Conferinei Diplomatice convocat n baza unei rezoluitii a Adunrii Generale ONU din decembrie 1997. Componena Curii Penale internaionale este calificat ca fiind complementar jurisdiciilor penale naionale, spre deosebire de Tribunalele pentru fosta Iugoslavie i Ruanda, a cror competen era guvernat de principiul prioritii. Curtea se bucur de personalitate juridic internaional i are capacitatea juridic necesar pentru exercitarea funciilor i ndeplinare i ndeplinirea scopurilor sale. Potrivit art.4 alin.2 al Statutului, Curtea isi poate exercita functiile si prerogativele pe teritoriul oricarui stat parte si prin acord special, pe teritoriul oricarui stat. Curtea Penal Internaional permanent a fost creata creat prin Statutul de la Roma, adoptat n 1998 i intrat n vigoare n 2002. Sediul curtii este la Haga. Sub aspectul competentei materiale, Curtea Penala Internationala, poate judeca: crima de genocid crimele impotriva umanitatii crimele de razboi crima de agresiune. Genocidul este definit de art. 6 al statutului n formularea dat de Convenia pentru prevenirea i reprimarea crimei de genocide din 1948. n cea ce privete crimele contra umanitii, acestea sunt definite ca acte comise n cadrul unui atac generalizat sau sistematic ndreptat mpotriva oricrei populaii civile, cunoscndu-swe natura unui asemenea atac, att n timp de rzboi, ct i n timp de pace. Referindu-se la crimele de rzboi, statul face distincie clar ntre cele comise n timpul unui conflict armat internaionali cele comise pe perioada existenei unui conflict armat fr character internaional, urmnd linia de reglementare stabilit n 1977 la Geneva.

Crimele de rzboi sunt sistematizate i precizate n raport de categoriile de norme de drept umanitar pe care le ncalc. -regulile de conducere a operaiunilor militare pentru a respecta delimitarea ce trebuie facut ntre obiectivele militare i cele civile, ntre combatani i populaia civil -folosirea unei metode de rzboi interzise -folosirea unor arme interzise prin convenii internaionale i care prin natural or sunt contrare principiilor ducerii rzboiului n legtur cu crima de agresiune statutul prevede c jurisdicia Curii se va exercita numaidup ce se va adopta o prevedere care s defineasc aceast crim, deci cnd se va realize un accord asupra tuturor elementelor constitutive ale acesteia, prevederea care s fie ncorporat n statut, printr-un amnedament ulterior. Pentru judecarea cauzelor Curtea penal Internaional va aplica un complex de principii i norme juridice, dup cum urmeaz: -principiile uzuale de drept internaional penal -tratatele internaionale pertinente -principiile i normele dreptului internaional general Atunci cnd acestea ar fi insuficiente, poate s aplice i legislaia naional a statelor care n mod normal ar fi trebuit s-i exercite competena asupra cauzei deduse judecii, cu condiia ca aceasta s nu fie incompatibil cu statutul su, cu dreptul internaional, precum i cu normele i standardele recunoscute pe plan internaional. Statutul Curii cuprinde Reglementri detaliate privind procedura de judecat, organizarea, funcionarea i finanarea instanei, precum i de regulile de cooperare i asisten juridic a statelor care au devenit pri la statut, acceptnd jurisdicia Curii. Ratione temporis, Curtea nu poate judeca decat crimele comise dupa intrarea in vigoare a Statutului, aqdic dup data de 1 iulie 2002sau dup intrarea n vigoare a Statutului pentru statul care a devenit parte la acesta dupa data de 1 iulie 2002. Art.12 al Statutului stabileste ca un stat care devine parte la Statut accepta automat jurisdictia Curtii. Un stat care nu este parte la Statut poate totusi accepta jurisdictia Curtii, prin depunerea unei declaratii la grefa acesteia, cu referire speciala la crima respectiva. Statul acceptant este obligat in continuare sa coopereze cu curtea in conditiile prevazute de Statut. Exercitarea jurisdictiei Curtii are loc dac: 1. -o situatie privind comiterea unor crime intrand sub competenta sa materiala este sesizata Procurorului de catre un stat aparte, cu specificarea circumstantelor si insotita de documente relevante;

2. -o astfel de situatie este sesizata Procurorului de catre Consiliul de Securitate actionand in conformitate cu capitolul VII al Chartei ONU; 3. -Procurorul a initiat o ancheta cu privire la astfel de crime. In cazurile mentionate la 1. sau 3. Curtea isi exercita competenta daca unul sau mai multe din statele enumerate mai jos sunt parti la Statut sau au acceptat jurisdictia Curtii: a. Statul pe teritoriul caruia a fost savarsita infractiunea, sau daca aceasta a fost comisa la bordul unei nave sau aeronave inregistrate in acel stat; b. Statul al carui cetatean este persoana acuzata. Curtea este alcatuita din 18 judecatori, organizati in: Prezidiu, Sectiunea de Judecata si Sectiunea de Pre-Judecata, Biroul Procurorului si Grefa. Jedecatorii sunt alesi de catre adunarea statelor parti, pe o perioada de 9 ani. Statutul detaliaza regulile privind urmarirea si jedecarea de catre Curte, precum si pedepsele pe care aceasta le poate pronunta. Acestea sunt fie detentia pana la 30 ani, detentia pe viata, precum si amenzi, confiscarea bunurilor rezultate direct sau indirect din savarsirea crimei. Hotararile Curtii sunt supuse apelului si revizuirii, in conditiile prevazute de Statut. Statutul stabileste obligatia statelor parti de a coopera si de acorda asistenta judiciara Curtii. Pentru consolidarea regulilor sale, Statutul nu permite formularea de rezerve si nu poate fi amendat decat dupa 7 ani de la intrarea in vigoare. La 9 iulie 1999 Romnia a semnat Statutul Curii Penale Internaionale i la ratificat prin Legea nr. 11/2002. Biroul Procurorului este sesizat n patru cauze care vizeaz : -situaia Uganda (din ianuarie 2004)- unde s-au comis omoruri, rpiri, violuri i distrugeri viznd aproximativ 5000 de persoane, -situaia di Republica Democrat Congo (din iulie 2004) crime cercetate deja de anchetatori ai Curii; -situaia din Republica Central African (din ianuarie 2005) unde au fost sesizate crime dar unde Curtea nu a demarat nc investigaii; -situaia din Darfur (din martie 2005) omoruri directe (ntre 10-18 mii), omoruri indirecte (ntre 70 180 de mii), aproape 2 milioane de refuigiai, n jur de 2000 de aezri distruse i aproape o mie de violuri, Curtea urmnd s demareze activiti de investigare n teren. Deci reamintim c Statutul Curi Penale Internaionale a fost adoptat la Roma, la 17 iulie 1998, de Conferina diplomatic ONU a Plenipotenialilor pentru nfiinarea unei Curi Penale Internaionale cu intenia de a completa, iar nu de a nlocui jurisdiciile penale naionale.

BIBLIOGRAFIE: Bogdan Aurescu Sistemul Jurisdiciilor Internaionale -Editura All Beck, Bucureti, 2005,