Sunteți pe pagina 1din 31
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

ASAMBLARI PRIN STRANGERE

ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
ASAMBLARI PRIN STRANGERE Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca

STRANGEREA

STRANGEREA
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca urmare
STRANGEREA Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca urmare
Strângerea reprezint ă imobilizarea reciproc ă a dou ă sau mai multe componente, ca urmare

Strângerea reprezintă imobilizarea reciprocă a două sau mai multe componente, ca urmare a dezvoltării unor deformări elastice şi plastice puţin extinse in componentele de asamblat.

ca urmare a dezvolt ă rii unor deform ă ri elastice ş i plastice pu ţ
ca urmare a dezvolt ă rii unor deform ă ri elastice ş i plastice pu ţ
ca urmare a dezvolt ă rii unor deform ă ri elastice ş i plastice pu ţ
ca urmare a dezvolt ă rii unor deform ă ri elastice ş i plastice pu ţ
ca urmare a dezvolt ă rii unor deform ă ri elastice ş i plastice pu ţ
ca urmare a dezvolt ă rii unor deform ă ri elastice ş i plastice pu ţ
Avantaje  comportare bună la sarcini dinamice;  capacitate de lucru la sarcini şi momente
Avantaje
 comportare bună la sarcini dinamice;
 capacitate de lucru la sarcini şi momente
mari;
 asigurarea unei bune centrări, atât pentru
îmbinările conice cât şi pentru cele
cilindrice;
 simplitatea execuţiei şi lipsa organelor de
asamblare intermediare.
Dezavantaje  montare sau demontare greoaie, care necesită dispozitive adecvate;  posibila distrugere a
Dezavantaje
 montare sau demontare greoaie,
care necesită dispozitive adecvate;
 posibila distrugere a suprafeţelor
aflate în contact, la demontare;
 strângere neuniformă, datorită
variaţiei
mari a toleranţelor de execuţie a
pieselor.
Domenii de utilizare • părţi componente ale ansamblului arbore cotit; • îmbinare fus - manivelă;
Domenii de utilizare
• părţi componente ale ansamblului arbore
cotit;
• îmbinare fus - manivelă;
• bandaje pe roţi de vagoane;
• coroane ale roţilor dinţate;
• rulmenţi;
• presarea bucşelor sau lagărelor.
Tipuri de asamblari cu strangere După modul în care se realizează strângerea celor două suprafeţe
Tipuri de asamblari cu strangere
După modul în care se realizează strângerea celor două suprafeţe
în contact, îmbinările se pot împărţi în două grupe:
• prin presare longitudinală
• prin presare transversală.
Asamblarea
prin
strângere
se
poate
efectua
prin
următoarele
metode:
• încălzirea piesei cuprinzătoare înainte de montaj;
• răcirea piesei cuprinse înainte de montaj.
Tipuri de asamblări canelate Piesa cuprinsă este presată în piesa cuprinzătoare pe direcţie axială generând
Tipuri de asamblări canelate
Piesa cuprinsă este presată în piesa cuprinzătoare pe direcţie axială
generând în îmbinare forţe de frecare care asigură imobilizarea reciprocă a
celor două piese.
Asamblare prin presare longitudinală

Tipuri de asamblari cu strangere

Tipuri de asamblari cu strangere Deplasarea suprafe ţ elor în contact se produce pe direc ţ

Deplasarea suprafeţelor în contact se produce pe direcţie radială sau normală.

ţ elor în contact se produce pe direc ţ ie radial ă sau normal ă .

Asamblări prin presare transversală.

Tipuri de asamblări cu strângere

Tipuri de asambl ă ri cu strângere Asamblare prin presare transversal ă
Tipuri de asambl ă ri cu strângere Asamblare prin presare transversal ă

Asamblare prin presare transversală

Factori care influenţează calitatea asamblării

Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii Pentru a se putea realiza asambl

Pentru a se putea realiza asamblări prin strângere este necesar ca, înainte de montaj, diametrul minim

al arborelui să fie mai mare decât diametrul maxim al alezajului, adică să fie respectată condiţia: d min >

D

max .
max .

Operaţiuni la asamblarea cu strângere.

Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii

Factori care influenţează calitatea asamblării

Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii for
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii for
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii for
Factori care influen ţ eaz ă calitatea asambl ă rii La asamblare, datorit ă introducerii for
La asamblare, datorit ă introducerii for ţ ate a arborelui, diametrul acestuia se mic ş

La asamblare, datorită introducerii forţate a arborelui, diametrul acestuia se micşorează în timp ce diametrul alezajului se măreşte, ajungând la aceeaşi valoare a diametrului de asamblare, da. Prin urmare, în suprafeţele de contact apar presiuni care împiedică deplasarea reciprocă a acestora. Pentru a se realiza o asamblare prin strângere este necesar ca forţele de frecare care au luat naştere datorită strângerii să fie mai mari decât forţele exterioare care tind să desprindă cele două suprafeţe aflate în contact.

fie mai mari decât for ţ ele exterioare care tind s ă desprind ă cele dou
fie mai mari decât for ţ ele exterioare care tind s ă desprind ă cele dou
fie mai mari decât for ţ ele exterioare care tind s ă desprind ă cele dou
fie mai mari decât for ţ ele exterioare care tind s ă desprind ă cele dou
fie mai mari decât for ţ ele exterioare care tind s ă desprind ă cele dou
fie mai mari decât for ţ ele exterioare care tind s ă desprind ă cele dou

Calculul practic al îmbinărilor prin strângere

Calculul practic al îmbin ă rilor prin strângere In mod obi ş nuit, asupra îmbin ă
Calculul practic al îmbin ă rilor prin strângere In mod obi ş nuit, asupra îmbin ă

In mod obişnuit, asupra îmbinării prin strângere acţionează forţe axiale, care tind să deplaseze piesele una faţă de cealaltă în direcţie axială (a), momente de răsucire (b) sau solicitare simultană cu forţe axiale şi momente de răsucire (c).

Elemente de calcul  Pentru calcule, forţele sau momentele exterioare se consideră cunoscute şi se
Elemente de calcul
Pentru calcule, forţele sau momentele exterioare se
consideră cunoscute şi se pune condiţia ca
presiunea p să genereze forţe de frecare mai mari
decât solicitările exterioare.
Când asupra îmbinării acţionează o forţă axială Fa,
condiţia asigurării unei strângeri corespunzătoare
este ca forţa de frecare să fie mai mare decât
aceasta, adică:
p
F a
 
d
 l
μ - coeficientul de frecare dintre suprafeţele în contact,
d - diametrul suprafeţei de contact,
I - lungimea de asamblare (pentru strângeri mari se recomandă I = 0,9d).
Elemente de calcul  Când asupra ansamblului acţionează un moment de răsucire Mt trebuie ca
Elemente de calcul
 Când asupra ansamblului acţionează un
moment de răsucire Mt trebuie ca momentul
de frecare din îmbinare să depăşească
momentul exterior, adică:
2
p
M t
 
d
 l
Elemente de calcul  Când asupra ansamblului acţionează simultan o forţă şi un moment de
Elemente de calcul
 Când asupra ansamblului acţionează simultan
o forţă şi un moment de răsucire, presiunea
de strângere se determină din condiţia ca
forţele de frecare să fie mai mari decât
rezultanta forţelor periferice axiale, adică:
2 M
t
2
2
(
)  Fa
p 
d

d  l
Factori de influenta Coeficientul de frecare, μ, depinde de o serie de factori, printre care:
Factori de influenta
Coeficientul de frecare, μ, depinde de o serie
de factori, printre care:
 procedeul de montare;
 presiunea aplicată, p;
 starea suprafeţei în contact;
 felul ungerii.
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -
Arbore/alezaj Starea de μ μ μ ungere presare depresare O ţ el/o ţ el -

Arbore/alezaj

Starea de

μ

μ

μ

ungere

presare

depresare

Oţel/oţel

- cu ungere (rece)

0,06-0,22

0,08-0,2

- fără ungere (cald)

0,35-0,4

Oţel/fontă

- cu ungere (rece)

0,06-0,14

0,09-0,17

- fără ungere (cald)

0,13-0,18

0,09-0,17 - f ă r ă ungere (cald) 0,13-0,18 Coeficientul de frecare calcul 0,09-0,13 0,14-0,16
0,09-0,17 - f ă r ă ungere (cald) 0,13-0,18 Coeficientul de frecare calcul 0,09-0,13 0,14-0,16
0,09-0,17 - f ă r ă ungere (cald) 0,13-0,18 Coeficientul de frecare calcul 0,09-0,13 0,14-0,16

Coeficientul de frecare

calcul 0,09-0,13 0,14-0,16 0,07-0,12 0,07-0,09 0,02-0,06 0,05-0,06
calcul
0,09-0,13
0,14-0,16
0,07-0,12
0,07-0,09
0,02-0,06
0,05-0,06

Oţel/aliaje uşoare

- cu ungere (rece)

0,02-0,08

0,03-0,09

- fără ungere (cald)

0,10-0,15

ţ el/aliaje u ş oare - cu ungere (rece) 0,02-0,08 0,03-0,09 - f ă r ă
ţ el/aliaje u ş oare - cu ungere (rece) 0,02-0,08 0,03-0,09 - f ă r ă
ţ el/aliaje u ş oare - cu ungere (rece) 0,02-0,08 0,03-0,09 - f ă r ă
ţ el/aliaje u ş oare - cu ungere (rece) 0,02-0,08 0,03-0,09 - f ă r ă
ţ el/aliaje u ş oare - cu ungere (rece) 0,02-0,08 0,03-0,09 - f ă r ă
Calcului deformaţiilor  pentru arbore: 2 2 p d  d   d (
Calcului deformaţiilor
 pentru arbore:
2
2
p
d
d
 
d
(

1
)
d
E
1
2
2
2
d
d
1
pentru alezaj:
2
2
p
d
d
 
d
(

21
)
D
E
1
2
2
2
d
d
21
 

Aspecte calitative

 

Deformaţiile care apar la asamblarea cu strângere trebuie să fie sub limitele admisibile, pentru a preîntâmpina efectele dăunătoare amintite.

Pot

fi

luate

măsuri

constructive,

care

să

anuleze efectul deformaţiilor excesive. Uneori diametrul interior al piesei cuprinse poate fi executat mai mare chiar de la prelucrare.

Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe

Aspecte calitative

Aspecte calitative
Aspecte calitative
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe desen
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe desen
Aspecte calitative  Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe desen
 Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleran ţ ele de pe desen pot

Practic, pentru diametre mari, la ajustajele presate toleranţele de pe desen pot fi micşorate cu o cantitate egală cu semisuma strângerilor maxime şi minime, iar la ajustajele presate uşor, micşorarea se poate lua egala cu strângerea maximă. In cazul pieselor aflate în mişcare de rotaţie apare efectul de slăbire a strângerii datorită acţiunii forţelor centrifuge, deoarece piesa cuprinzătoare îşi măreşte dimensiunile şi astfel se micşorează strângerea.

deoarece piesa cuprinz ă toare î ş i m ă re ş te dimensiunile ş i
deoarece piesa cuprinz ă toare î ş i m ă re ş te dimensiunile ş i
deoarece piesa cuprinz ă toare î ş i m ă re ş te dimensiunile ş i
deoarece piesa cuprinz ă toare î ş i m ă re ş te dimensiunile ş i
deoarece piesa cuprinz ă toare î ş i m ă re ş te dimensiunile ş i
deoarece piesa cuprinz ă toare î ş i m ă re ş te dimensiunile ş i
Distribuţia tensiunilor Distribuţia presiunii de contact nu este uniformă, prezentând valori maxime în
Distribuţia tensiunilor
Distribuţia
presiunii
de
contact
nu
este
uniformă,
prezentând valori maxime în porţiunile de capăt
datorită efectului de concentrare a tensiunilor (factor
de concentrare ka = 2).
Distribuţia tensiunilor unitare in îmbinările cu strângere

Măsuri constructive şi tehnologice în proiectarea asamblărilor cu strângere

i tehnologice în proiectarea asambl ă rilor cu strângere Prin aplicarea unor m ă suri constructive

Prin aplicarea unor măsuri constructive pot fi diminuate efectele concentratorilor de tensiune, asigurând elasticitatea zonelor critice şi repartizarea uniformă a tensiunilor.

critice ş i repartizarea uniform ă a tensiunilor. a) b) Rotunjirea muchiilor alezajului; c) Sub ţ

a)

b) Rotunjirea muchiilor alezajului;

c) Subţierea alezajului;

d) Practicarea canalelor de descărcare;

e) Utilizarea unei bucşe presate sau turnate cu plasticitate mare

Îngroşarea parţială a arborelui;

Măsuri tehnologice  prelucrarea suprafeţelor arborelui prin deformare plastică cu role (ecruisare); 
Măsuri tehnologice
 prelucrarea suprafeţelor arborelui prin
deformare plastică cu role (ecruisare);
 nitrurarea, cementarea, călirea cu curenţi de
înaltă frecvenţă (CIF) a suprafeţelor
arborelui, pentru creşterea durităţii;
 încălzirea piesei cuprinzătoare / răcirea
piesei cuprinse

Măsuri constructive

M ă suri constructive M ă suri constructive aplicate cap ă tului arborelui la asamblarea prin
M ă suri constructive M ă suri constructive aplicate cap ă tului arborelui la asamblarea prin

Măsuri constructive aplicate capătului arborelui la asamblarea prin strangere.

Unghiul de degajare

Unghiul de degajare Efectul unghiului de degajare asupra for ţ ei de presare la asamblarea prin
Unghiul de degajare Efectul unghiului de degajare asupra for ţ ei de presare la asamblarea prin

Efectul unghiului de degajare asupra forţei de presare la asamblarea prin strângere.

Măsuri pentru reducerea uzurii suprafeţelor presate  Pentru a micşora uzura şi forţele de presare
Măsuri pentru reducerea uzurii
suprafeţelor presate
 Pentru a micşora uzura şi forţele de presare sau
depresare se introduce, între suprafeţele aflate în
contact, ulei sub presiune până la 2000 de
atmosfere, prin intermediul unui orificiu practicat în
arbore.
Injectarea de ulei sub presiune în arbore pentru depresare.

Măsuri pentru reducerea uzurii suprafeţelor presate

M ă suri pentru reducerea uzurii suprafe ţ elor presate Injectarea de ulei sub presiune în
M ă suri pentru reducerea uzurii suprafe ţ elor presate Injectarea de ulei sub presiune în

Injectarea de ulei sub presiune în alezaj pentru depresare.

Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont

Aspecte tehnice

Aspecte tehnice
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont ă
Aspecte tehnice  Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont ă
 Pentru o îmbinare la care este necesar ă , în cazul mont ă rii

Pentru o îmbinare la care este necesară, în cazul montării fără ulei, o forţa de depresare de 10500 kgf, prin introducerea uleiului sub presiune la 200 atm forţa de depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar pentru o presiune de 1000 atm scade la 250 kgf.

depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar
depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar
depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar
depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar
depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar
depresare scade cu 30 %, pentru o presiune de 800 atm scade cu 70 % iar
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral,

Aspecte cantitative

Aspecte cantitative
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea
Aspecte cantitative  Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea
 Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea necesar

Ca mediu de depresare poate fi utilizat orice fel de ulei mineral, cantitatea necesară fiind de 10 g pentru 100 cm 2 suprafaţă de contact, la o strângere de aproximativ 0,1 mm. Presiunea de injectare trebuie să fie egală cu presiunea de strângere, să asigure lărgirea alezajului la mărimea comprimării suprafeţei exterioare a arborelui şi să producă o lărgire a alezajului concomitent cu o comprimare a arborelui, egală cu suma asperităţilor suprafeţelor de contact.

a alezajului concomitent cu o comprimare a arborelui, egal ă cu suma asperit ăţ ilor suprafe
a alezajului concomitent cu o comprimare a arborelui, egal ă cu suma asperit ăţ ilor suprafe
a alezajului concomitent cu o comprimare a arborelui, egal ă cu suma asperit ăţ ilor suprafe
Utilaje şi dispozitive pentru presare  Prese universale  Manuale  Cu cremaliera  Cu
Utilaje şi dispozitive pentru presare
 Prese universale
 Manuale
 Cu cremaliera
 Cu şurub,
 Cu excentric;
Prese
speciale
 Mecanice
 Pneumatice
 Hidraulice,
 Pneumo - hidraulice
 Electromagnetice
 Mecanice.
Materiale criogenice pentru strângere  Cu ajutorul maşinilor termice speciale se pot obţine temperaturi de
Materiale criogenice pentru strângere
Cu ajutorul maşinilor termice speciale se pot
obţine temperaturi de pana la -100°C, iar
pentru subrăcirea la temperaturi şi mai
scăzute se utilizează medii fluide:
 acid carbonic solid (-78°C);
 oxigen lichid (-182°C);
 aer lichid (-190°C);
 azot lichid (-195°C).