Sunteți pe pagina 1din 33

ALTE DOCUMENTE ECHIPAMENTE PENTRU SUDARE CU ARC ELECTRIC ACOPERIT SUB STRAT DE FLUX Cunoasterea stiintifica Torsorul unui

sistem de forte in raport cu un punct Piesa turnata EAGLEMASTER CL 5100T Masurarea unor parametri electrici ai materialelor semiconductoare Evaluarea stadiului actual privind materialele de sudare performante Miscarea de rotatie MODELUL ATOMIC CONFORM MECANICII CUANTICE TRANSPORTUL MARFII

PROIECT Organe de masini si mecanisme II REDUCTOR DE TURATIE CILINDRIC CU DINTI INCLINATI


tehnica mecanica

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIE AEROSPATIALA

Disciplina: Organe de masini si mecanisme


PROIECT O.M.M. II

REDUCTOR DE TURATIE CILINDRIC


CU DINTI INCLINATI

Fisa de lucru Nr. etapei 1. Semnatura cadrului didactic

Data

Etapa

Procent %

2.

3.

Primirea temei de proiect. Al 646i88g egerea motorului electric. Calculul energetic al transmisiei mecanice. Calculul puterilor, turatiilor si momentelor de torsiune pe fiecare arbore. Al 646i88g egerea si verificarea cuplajelor. Predimensionarea arborilor de transmisie. Calculul transmisiei cu curele. Calculul integral al lagarului radial hidrodinamic. Desen de ansamblu preliminar al lagarului hidrodinamic. Predimensionarea angrenajului. Calculul elementelor geometrice caracteristice ale angrenajului. Desen de ansamblu definitiv al lagarului hidrodinamic. Verificarea angrenajului din punct de vedere al rezistentei mecanice. Al 646i88g egerea penelor. Desen de ansamblu preliminar al reductorului.

4.

5.

6.

7.

8. 9.

Proiectarea constructiva a arborilor transmisiei. Verificarea arborilor la oboseala. Al 646i88g egerea si verificarea rulmentilor. Desen de ansamblu avansat al reductorului. Calculul de incalzire al reductorului. Desen de ansamblu definitiv al reductorului. Desen de executie preliminar al arborelui. Desen de executie definitiv. Transcrierea proiectului. Predare si sustinere proiectului.
STUDENT: Huiban V. AN: III GRUPA: 932

% %

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI Valeriu Cristian FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA CATEDRA: O.M.T. LUCIAN SEICIU
TEMA DE PROIECT

INDR. PR.: s. l. dr. ing.

Sa se proiecteze o transmisie mecanica alcatuita din: ME TCT R CEB CRF motor electric asincron trifazat transmisie prin curele trapezoidale reductor de turatie cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati cuplaj elastic cu bolturi cuplaj rigid cu flansa

LHD lagar hidrodinamic ML masina de lucru

Arborele rotii mari de curea este sprijinit pe doua lagare hidrodinamice radiale independente, cu racire naturala si ungere prin inel. Se dau:

puterea la arborele masinii de lucru: PML = 17 kW turatia arborelui masinii de lucru: nML = 180 rotmin

coeficientul de suprasarcina: = 1,6. Schema cinematica a transmisiei mecanice propuse se prezinta in figura de mai jos:

CUPRINS
A. Memoriu tehnic

6 6 6 7 8 9 9 9 9 9 1010101010111112121415171 7 17 17 19 20 21 21

1. Al 646i88g egerea motorului electric. Calculul cinematic si energetic .

1.1. Al 646i88g egerea motorului electric .. 1.2. Calculul cinematic 1.3. Calculul energetic . 2. Predimensionarea arborilor .. 3. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale .. 3.1. Al 646i88g egerea tipului curelei . 3.2. Al 646i88g egerea diametrului primitiv al rotii mici 3.3. Calcularea diametrului primitiv al rotii mari . 3.4. Distanta preliminara intre axe 3.5. Unghiul dintre ramurile curelei .. 3.6. Unghiul de infasurare . 3.7. Lungimea primitiva a curelei .. 3.8. Viteza periferica a curelei 3.9. Numarul de curele (preliminar) .. 3.10. Frecventa indoirii curelelor .

3.11. Forta periferica transmisa 4. Calculul lagarului hidrodinamic . 4.1. Stabilirea temperaturilor de echilibru termic 4.2. Calculul parametrilor pentru temperaturile de echilibru . 4.3. Al 646i88g egerea ajustajului si a raportului B/D optim 5. Calculul angrenajului .. 5.1. Predimensionarea angrenajului 5.1.1. Al 646i88g egerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau termochimice 5.1.2. Predimensionarea angrenajului . 5.2. Calculul elementelor geometrice ale rotilor dintate . 5.3. Calculul fortelor din angrenaj .. 5.4. Verificarile angrenajului .. 5.4.1. Verificarea incadrarii in limitele angrenarii si generarii 5.4.2. Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate 5.4.3. Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate

6. Calculul reactiunilor. Diagrama de momente incovoietoare si de torsiune . 6.1. Arborele pinion . 6.2. Arborele rotii conduse .. 7. Al 646i88g egerea si verificarea rulmentilor .. 8. Al 646i88g egerea si verificarea penelor 9. Al 646i88g egerea si verificarea cuplajelor . 9.1. Cuplajul elastic cu bolturi .. 9.2. Cuplajul cu flanse .. 10. Verificarea arborilor . 10.1. Verificarea la oboseala .. 10.2. Verificarea la solicitare compusa .. 10.3. Verificarea deformatiilor arborilor 10.4. Verificarea la vibratii . 11. Al 646i88g egerea lubrifiantului si a sistemului de ungere al angrenajului 12. Calculul termic al reductorului cu roti dintate

12.1. Calculul randamentului total al reductorului 12.2. Calculul temperaturii de functionare a reductorului B. Parte grafica 1. Desen de ansamblu al transmisiei mecanice 2. Desenul reductorului de turatie 3. Desenul lagarului hidrodinamic 4. Desen de executie al arborelui III

A. MEMORIU TEHNIC
1. Al 646i88g egerea motorului electric. Calculul cinematic si energetic
1.1. Al 646i88g egerea motorului electric Intrucat datele initiale prevad cunoasterea puterii la arborele de lucru, rezulta ca puterea necesara motorului electric se obtine din relatia:

unde s-au notat: PMM puterea necesara motorului electric(masina motoare); PML puterea arborelui masinii de lucru, PML = 17 kW tot randamentul total la arborele masinii de lucru, care se determina cu relatia: , s-a notat: angrenaj randamentul angrenajului (angrenaj = 0,98); rulmenti randamentul unei perechi de rulmenti (rulmenti =0,992); TCT randamentul transmisiei prin curele trapezoidale (TCT =0,95);

LHD randamentul lagarului hidrodinamic (LHD = 0,98);

rezulta: , puterea necesara motorului electric este:

, tinand cont si de factorul de suprasarcina se obtine: . Cu aceasta valoare se alege conform STAS 1893-87 motorul electric asincron 200L301450 avand urmatorii parametrii: puterea motorului: PME = 30kW, turatia de mers in gol: n = 15000 rot/min turatia de mers in sarcina: nME = 1450 rot/min.

1.2. Calculul cinematic Se calculeaza raportul de transmitere total al transmisiei mecanice:

totodata itot = iTCT iRT, relatie in care iTCT raportul de transmitere prin curele trapezoidale, iRT raportul de transmitere al reductorului de turatie, conform STAS 6012-82 se alege iRT = 4 ; rezulta: incadreaza in prescriptii: . Verificam daca eroarea de calcul se . Avem , prin urmare conditia este indeplinita. Calculam turatiile arborilor:

n1 turatia arborelui 1 al motorului electric este n1 = 1450 rot/min n2, n2 turatia arborelui 2 si 2 se determina din relatia: n2 = n1/ iTCT = 1450/2,013 = 720,3 rot/min; n2= n2; n3 turatia arborelui 3 a masinii de lucru n3 = n2/iRT = 720,3 / 4 =180 rot/min 1.3. Calculul energetic Puterile primite de arborii ce apartin transmisiei mecanice sunt: arborele 1: arborele 2: arborele 2: arborele 3: Momentele de torsiune transmise de arbori sunt:

arborele 1:

arborele 2:

arborele 2:

arborele 3:

2. Predimensionarea arborilor

Solicitarile la care sunt supusi arborii reductorului sunt incovoierea si torsiunea. In calculul de predimensionare a acestora se va lua in consideratie numai torsiunea, iar pentru a tine cont si de incovoiere se vor folosi valori admisibile reduse at (uzual at = 1012N/mm2 pentru arborii I si III, iar pentru arborele intermediar II, at = 1520N/mm2). Relatia de predimensionare este:

de unde rezulta:

diametrul arborelui I:

diametrul arborelui II:

diametrul arborelui II:

diametrul arborelui III:

Diametrul capetelor de arbore in functie de momentul transmisibil se alege conform STAS 8724/3-74 tinandu-se seama si de STAS 8724/2-74. Pentru capatul arborelui III, pe care se monteaza cuplajul elastic cu bolturi, se consulta STAS 5982/6-81, iar pentru cuplajul cu flanse STAS 769-73. Lungimile se aleg pentru serie scurta. arborele I: d1 = 56mm

toleranta/abateri: m6 l1 = 82mm arborele II, II: d2 = 60mm = d2

toleranta/abateri: m6 l2 = 105mm arborele III: d3 = 95mm

toleranta/abateri: m6 l3 = 130mm

3. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale


Calculul transmisiei prin curele trapezoidale cu arbori paraleli este standardizat: STAS 1163-71. Marimile de intrare sunt: - puterea la arborele motorului de antrenare: turatia rotii conducatoare: n1 = nM = 1450 rot/min turatia rotii conduse: n2 = 720,3 rot/min (sau iTCT = 1,99) 3.1. Al 646i88g egerea tipului curelei Pe baza nomogramei pentru curele trapezoidale inguste se alege cureaua tip SPB, deoarece conform prescriptiilor se recomanda alegerea tipului de curea de sub linia oblica daca se afla in apropierea frontierelor dintre domenii; plaja de valori ale diametrului primitiv al rotii mici fiind 3.2. mici .

Al 646i88g egerea diametrului primitiv al rotii

Aceasta alegere se face in functie de tipul curelei respectandu-se indicatiile din STAS 1164-87; astfel s-a ales 3.3. Fig. 3.1. Calcularea diametrului primitiv al rotii mari .

Calculul se realizeaza cu relatia:

Rezulta: .

. Standardizam conform STAS 1164-87 si se obtine

3.4. Distanta preliminara intre axe

Relatia de calcul:

Rezulta: A = 640mm. 3.5. Unghiul dintre ramurile curelei

Fig. 3.2. Relatia de calcul: Rezulta: 3.6. Unghiul de infasurare Q pe roata mica: Q pe roata mare: .

3.7. Lungimea primitiva a curelei

Relatia de calcul: Conform STAS 1164-87: Lp = 2500mm SPB 2500 . Cu aceasta valoare se recalculeaza A, , 1 si 2:

Lp = 2497,99mm.

; prin urmare, A = 640 mm.

3.8. Viteza periferica a curelei

Relatia de calcul: 3.9. Numarul de curele (preliminar)

v = 9,14 m/s

Relatia de calcul:

cf = ks = 1,3 coeficient de functionare cL = 0,94 coeficient de lungime c = 1 0,003(180 - 1) coeficient de infasurare; c = 0,956 P0 puterea nominala transmisa de o curea se alege conform STAS 1163-71 pentru conditiile specifice cinematice (n1) si tipului de curea ales sau folosind relatia de calcul:

in care a1, b1, c1, De sunt constante cu valori indicate in functie de profilul curelei; astfel pentru cureaua SPB avem: a1 = 1,2315; b1 = 5,68; c1 = 139 10-6; De = 400mm. Rezulta P0 = 8,987 KW, obtin i =1,2 Se obtine: z0 = 5,95. Coeficientul numarului de curele care tine seama de faptul ca momentul de torsiune nu se repartizeaza uniform pe cele z0 curele: cz = 0,9

Numarul final de curele este: 3.10. Frecventa indoirii curelelor

z = 7.

Relatia de calcul: x = 2 numarul rotilor de curea;

, in care:

v = 9,14 m/s viteza periferica a curelei, in m/s; Lp = 2500mm lungimea primitiva a curelei (valoarea standardizata aleasa), in mm. Se obtine: f = 7,312 Hz < 40Hz = fa. 3.11. Forta periferica transmisa

Relatia de calcul: Notand: F0 forta de intindere initiala a curelei Fa forta de apasare a arborelui;

F = 5060,17 N.

avem: F0 = Fa = (1,52)F = 2 5060,17 = 10120,35 N.

Rotile pentru curele trapezoidale sunt standardizate conform STAS 1162-84. Elementele geometrice ale curelei SPB 2500, conform STAS 7192-83, sunt: lp = 14 mm e = 19 0,4 mm = 381 r = 1,0 mm

nmin = 4,2 mm mmin = 14 mm f =

Fig. 3.3. latimea rotii de curea: B = (z-1) e + 2 f = (5-1) 19 + 2 12,5 = 140 mm B = 140 mm.

4. Calculul lagarului hidrodinamic


Date de intrare: forta care apasa asupra fusului Ffus = 5060,17 N; turatia fusului nII = 487,4 rot/min; diametrul capatului de arbore: d2 = 60 mm; diametrul lagarului hidrodinamic se obtine astfel: dLHD = D de + 25 mm, de d2 + 1215 mm de = 60 +14 = 74 mm dLHD = = 74 + 4 = 78 mm diametrul lagarului D = 78 mm.

Date alese:

raportul diametral: temperaturile de calcul: jocul relativ: uleiul: L 46 vascozitatile cinematice ale uleiului corespunzatoare celor cinci valori ale temperaturii considerate sunt: tj[C] 40 0,04062 50 0,02585 60 0,01722 70 0,01225 80 0,00890

j [Pa s]

4.1. Stabilirea temperaturilor de echilibru termic

Presiunea medie se calculeaza cu relatia:

Coeficientii de portanta se calculeaza cu relatia:

; (n = nII = 7,887 s-1)

Puterea consumata prin frecare: coeficientii puterii consumate prin frecare.

, unde

In tabelul 1 sunt centralizate rezultatele obtinute in urma calculelor pentru cazul B/D = 0,5: TABEL 1 40 50 60

tj[C] i[]

0,5

4,032

80,64

28,745

2,321

46,417

44,425

1,429

28,745

29,871

1 1,5 2 2,5
tj[C] i[]

1,008 0,448 0,252 0,161

20,612 10,637 6,685 4,863

34,904 26,899 22,311 20,361 70

0,58 0,258 0,145 0,093

12,982 6,798 4,485 3,266

23,699 18,605 16,435 14,713 80

0,357 0,159 0,089 0,057

8,773 4,806 3,182 2,319

17,587 13,921 12,179 11,107

0,5 1 1,5 2 2,5

0,927 0,232 0,103 0,058 0,037

19,08 6,296 3,504 2,34 1,78

21,426 13,196 10,886 9,622 8,814

0,651 0,163 0,072 0,041 0,026

14,152 4,9 2,727 1,877 1,451

16,131 10,486 8,739 7,77 7,333

Iar in tabelul 2 sunt centralizate rezultatele obtinute in cazul B/D = 0,7: TABEL 2 40 50 60

tj[C] i[]

0,5 1 1,5 2 2,5


tj[C]

5,645 1,411 0,627 0,353 0,226

96,892 28,237 12,838 7,885 5,582

81,682 48,074 32,597 26,335 23,424 70

3,249 0,812 0,361 0,203 0,13

61,239 16,404 8,02 5,13 3,683

56,463 31,235 21,979 18,913 16,695 80

2,001 0,5 0,222 0,125 0,08

40,072 10,443 5,514 3,586 2,604

41,261 21,287 16,392 13,841 12,54

i[]

0,5 1 1,5 2 2,5

1,298 0,325 0,144 0,081 0,052

37,747 9,896 5,257 3,443 2,501

29,834 15,643 12,466 10,884 9,884

0,912 0,228 0,101 0,057 0,036

27,937 7,824 4,18 2,764 2,057

22,081 12,368 9,912 8,739 8,129

Puterea (fluxul de caldura) evacuata prin corpul lagarului este: unde: k = 14 W/(m2 K) coeficientul global de transfer de caldura; A = 25 B/D D2 suprafata de racire a corpului lagarului; t0 = 20C temperatura mediului ambiant.

Rezultatele obtinute in urma calculului sunt: pentru B/D = 0,5: tj [C] [W] 40 7,406 50 11,109 60 14,812 70 18,515 80 22,218

pentru B/D = 0,7: tj [C] [W] 40 10,368 50 15,553 60 20,737 70 25,921 80 31,105

Se traseaza graficele corespunzatoare celor doua valori ale raportului diametral B/D: fig. 4.1.

fig. 4.2. Rezulta doua siruri de valori ale temperaturii de echilibru: t1e =

Fig. 4.2. Fig. 4.1. t2e = 4.2. Calculul parametrilor pentru temperaturile de echilibru

Grosimea minima a filmului de lubrifiant: , unde reprezinta grosimea minima a filmului de lubrifiant. Totodata = 1 - , unde excentricitatea relativa. Rezulta i = 1 - i.

Debitul hidrodinamic de lubrifiant: coeficientul debitului hidrodinamic.

, unde

In tabelul 3, respectiv tabelul 4, sunt centralizate rezultatele calculelor pentru cele doua valori ale raportului diametral. Tabelul 3: B/D = 0,5 e, [Pas] Cpe Cfe Pfe e e hm CQse Qse

te, [C]

73 63,5 59 56,5 55

0,012 0,016 0,018 0,021 0,022

1,242 0,424 0,22 0,138 0,094

25,045 10,153 6,068 4,323 3,292

19,795 16,05 14,368 13,668 13,01

0,698 0,464 0,331 0,253 0,204

0,302 0,536 0,669 0,747 0,796

8,03 10,663 11,41 11,661 11,752

0,443 0,802 1 1,113 1,185

0,065 0,234 0,438 0,65 0,865

Tabelul 4: B/D = 0,7 e, [Pas] 0,012 0,017 0,021 0,023 0,025 Cpe 1,739 0,651 0,351 0,218 0,152 Cfe 34,804 13,288 7,856 5,42 4,122 Pfe 27,508 21,005 18,627 17,135 16,291 e 0,842 0,678 0,54 0,429 0,348 e 0,158 0,322 0,46 0,571 0,652 hm 9,679 15,586 18,632 19,724 20,033 CQse 0,212 0,445 0,648 0,807 0,917 Qse 0,043 0,182 0,397 0,66 0,938

te, [C]

73 60,5 56 53,5 51

4.3. Al 646i88g egerea ajustajului si a raportului B/D optim Se traseaza dependentele: hm(), (fig. 4.3.); te(), (fig. 4.4.); e(), (fig. 4.5.); Qse(), (fig. 4.6.); Pfe(), (fig. 4.7.); 20(), (fig. 4.8.).

Fig. 4.7. Fig. Fig. 4.5. 4.6. Fig. 4.8. Fig. Fig. 4.3. 4.4.

Se considera excentricitatea relativa admisibila a = 0,35; temperatura maxima admisibila a lubrifiantului ta = 60C; iar valoarea admisibila a grosimii filmului de lubrifiant s-a stabilit ha = 6m.

Jocul relativ la montaj se calculeaza cu relatia: , unde kd = 11 106 este coeficientul de dilatare a jocului, considerand cuzinetul prelucrat din bronz. Din figura 4.3. se remarca faptul ca pentru nici o valoare i adoptata initial nu exista restrictii, astfel incat intervalul rezultat este () [0,5; 2,5]. Jocul diametral la montaj se calculeaza cu relatia J20 = D 20. S-au obtinut urmatoarele rezultate: te [C] B/D = 0,5 20 J20 [m] te [C] B/D = 0,7 20 J20 [m] 73 1,083 10-3 49,818 73 1,083 10-3 49,818 63,5 1,478 10-3 68,011 60,5 1,445 10-3 66,493 59 1,929 10-3 88,734 56 1,896 10-3 87,216 56,5 2,402 10-3 110,469 53,5 2,368 10-3 108,951 55 2,885 10-3 132,71 51 2,841 10-3 130,686

Se opteaza pentru raportul diametral B/D = 0,5. S-au ales mai multe ajustaje standardizate care sa verifice conditiile: J20 min STAS 49,818 m si J20 max STAS 132,71 m. Dintre aceste ajustaje s-a optat pentru H7/e7 caz in care J20 min STAS = 50 m, iar J20 max STAS = 100 m, astfel ca 20 min STAS= =0,001087 si 20 max STAS = 0,002174 iar prin interpolarea graficului functiei 20 = f() se obtine min STAS = 0,001557 si max STAS = 0,00257 de unde rezulta, mai departe, Jmin STAS = 71,615 m si Jmax STAS = 118,205 m.

In final, calculam valorile probabile ale caracteristicilor tehnice ale lagarului hidrodinamic:

Prin urmare: B = 23mm tp [C] 56,31 p [Pa s] 0,021 Cp 0,131 Cfp 4,153 Pfp [W] 13,544 CQsp 1,125 Qsp [dm /s] 0,011
3

p 0,245

p 0,755

hmp [m] 11,644

5. Calculul angrenajului
5.1. Predimensionarea angrenajului 5.1.1. Al 646i88g egerea materialelor pentru rotile dintate si a tratamentelor termice sau termochimice

Rotile dintate care fac parte din compunerea reductoarelor de turatie, de orice tip ar fi ele, sunt organe de masini puternic solicitate. Principalele solicitari sunt cea de incovoiere la piciorul dintelui efort unitar F si solicitarea hertziana la contactul flancurilor efort unitar H, ambele solicitari fiind variabile in timp dupa cicluri de tip pulsator. Din calculul la tensiune superficiala de contact prin oboseala (pitting) se impune ca cele doua roti sa fie executate din materiale diferite astfel incat flancul dintilor pinionului sa fie mai dur decat flancul dintilor rotii conduse. Materialele alese sunt: pentru pinion: OLC 45 CIF STAS 880-88 cu caracteristicile mecanice: duritatea: miez 250 HB

flanc 55 HRC rezistenta la rupere: limita de curgere: rezistenta la pitting: r = 640 N/mm2 c = 380 N/mm2 Hlimp = 1180 N/mm2

rezistenta la piciorul dintelui: Flimp = 210 N/mm2 pentru roata condusa: OL 50 STAS 500/2-80 cu caracteristicile mecanice: duritatea: miez si flanc: rezistenta la rupere: limita de curgere: rezistenta la pitting: rezistenta la piciorul dintelui: 5.1.2. 170 HB r = 560 N/mm2 c = 280 N/mm2 Hlimr = 375 N/mm2 Flimr = 168 N/mm2

Predimensionarea angrenajului

Pe baza calculului la solicitare hertziana (pitting) se dimensioneaza diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal median :

in care: moment de torsiune la arborele pinionului; KA = 1 factorul sarcinii dinamice exterioare; KV = 1,15 factor dinamic interior; KH = 1,35 factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea hertziana;

coeficient de latime, unde: b latimea rotii conice, iar Rm lungimea medie a generatoarei conului de divizare.

raportul numerelor de dinti; pentru angrenaje reductoare u = iRT = 2

ZM = 271

factor de material

ZH = 1,77 factorul punctului de rostogolire SH = 1,5 factor de siguranta la solicitarea hertziana KHN = 1 factorul numarului de cicluri la solicitarea hertziana ZR = 1 factor de rugozitate ZW = 1 factorul raportului duritatii flancurilor = 66,537 mm

Calculam diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior d1:

Consideram:

d1 = 84 mm.

Modulul pe conul frontal median mm se dimensioneaza pe baza relatiei de calcul a efortului la piciorul dintelui:

in care: KF = 1,35 factorul repartitiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea la piciorul dintelui K = 1 factorul repartitiei frontale a sarcinii YF = 3,24 factor de forma ales pentru x = 0 (dantura nedeplasata) si pentru un numar de dinti ales estimativ z1 = 15 1 = arctg(1/iRT) = 0,464 semiunghiul la varf al conului de divizare al pinionului SF = 2 factorul de siguranta pentru solicitarea la piciorul dintelui KFN = 1 factorul numarului de cicluri pentru solicitarea la piciorul dintelui

YS = 1 factorul concentratorului de eforturi YFx = 1 factorul dimensional. Rezulta: mmed = 3,099 mm. Modulul pe conul frontal exterior:

Consideram: m = 4 mm Calculam numarul maxim de dinti ai pinionului:

Al 646i88g egem: z1 = 15. Recalculam modulul pe conul frontal exterior:

Standardizam: STAS 822 82 m = 6 mm

Recalculam: Determinam numarul de dinti ai rotii conduse:

Al 646i88g egem: z2 = 27 Prin urmare: z1 = 14 z2 = 27

Raportul de transmitere efectiv al angrenajului conic este:

5.2. Calculul elementelor geometrice ale rotilor dintate Q numarul de dinti: z1 = 14 z2 = 27

Q semiunghiul conului de divizare: 1 = arctg(1/iRT) = 27,407575 2 = 90 - 1 = 68,592425 Q modulul pe conul frontal exterior: m = 6 mm Q pasul pe conul frontal exterior: p = m = 18,849556 mm Q coeficientul de latime: Rm = 0,32 Q modulul pe conul frontal median:

Q inaltimea capului dintelui: ( Q inaltimea piciorului dintelui: ( =1,2 coeficientul inaltimii piciorului de referinta) = 1 coeficientul inaltimii capului de referinta)

Q inaltimea dintelui: h = ha + hf = 13,2 mm Q diametrul de divizare pe conul frontal exterior: d1 = m z1 = 84 mm d2 = m z2 = 162 mm Q diametrul de divizare pe conul frontal median:

Q diametrul de cap:

Q diametrul de picior:

Q lungimea exterioara a generatoarei conului de divizare:

Q lungimea medie a generatoarei conului de divizare:

Q latimea danturii:

Q unghiul capului dintelui:

Q unghiul piciorului dintelui:

Q unghiul dintelui:

Q semiunghiul la varf al conului de cap:

Q semiunghiul la varf al conului de picior:

Q diametrul de divizare al rotii cilindrice echivalente (inlocuitoare):

Q numarul de dinti ai rotii cilindrice echivalente:

Q diametrul de cap al rotii cilindrice echivalente:

Q diametrul de baza al rotii cilindrice echivalente:

Q distanta dintre axe pentru un angrenaj cilindric inlocuitor:

5.3. Calculul fortelor din angrenaj Deoarece calculul de rezistenta se efectueaza pentru angrenajul cilindric inlocuitor (echiva-lent) de pe conul frontal median se considera forta normala pe dinte Fn aplicata in punctul de intersectie al liniei de angrenare cu cercul de divizare mediu. Forta normala Fn se descompune in trei componente ortogonale: forta tangentiala Ft la cercul de divizare mediu, forta radiala Fr si forta axiala Fa. Se neglijeaza pierderile de putere in angrenaje (deci fortele de frecare) care sunt reduse. Ca urmare, se calculeaza fortele ce actioneaza asupra pinionului datorita momentului de torsiune la arborele motor (Mt pinion), iar fortele ce actioneaza asupra rotii conduse se iau egale si de sens contrar (conform principiului actiunii si reactiunii). In cazul angrenajului conic ortogonal ( = 90) forta opusa lui este , iar lui i se opune .

Schema fortelor ce incarca arborii reductorul de turatie cu roti conice cu dinti drepti este reprezentata in schema de mai jos:

Relatiile de calcul ale fortelor in angrenajul conic cu dinti drepti ortogonal sunt: Q fortele tangentiale:

Q fortele radiale:

Q fortele axiale:

Q forta normala pe flancul dintelui:

Sensul fortei tangentiale Ft ce actioneaza asupra unei roti conice depinde de sensul de rotatie, fortele radiala Fr si cea axiala Fa avand totdeauna acelasi sens. 5.4. Verificarile angrenajului 5.4.1. Verificarea incadrarii in limitele angrenarii si generarii 5.4.1.1.Verificarea continuitatii angrenarii Pentru angrenajul conic cu dinti drepti se calculeaza gradul de acoperire al angrenajului cilindric inlocuitor (echivalent) care trebuie sa verifice conditia: (pentru angrenaj de precizie modesta).

5.4.2.

Verificarea rezistentei danturii rotilor dintate

5.4.3.

Verificarea dimensionala a danturii rotilor dintate

6. Calculul reactiunilor. Diagrama de momente incovoietoare si de torsiune


6.1. Arborele pinion 6.2. Arborele rotii conduse