Sunteți pe pagina 1din 4

Recenzie :

25+2 modele ale democratiei:


Cine are dreptul s voteze
-Criteriile care definesc alegerile democratice din punct de vedere al modului in care se exercit votul sunt cele care in de caracterul universal, egal, secret i liber exprimat al votului. -de-a lungul dec XIX-XX,s-a revendicat dreptul de vot al femeilor si persoanelor fara resurse financiare.In present,aceste campanii vizeaza condamnai, locuitorii unei ri care nu sunt ceteni ai rii respective, persoanele cu deficiene mintale. Criterii: 1.Vrsta minim pentru vot -pentru a exprima un vot intr-o manier rezonabil. Excluderea ne-adulilor de la aceast aciune se justific in mod obinuit pe motivul c doar persoanele mature pot lua decizii raionale. -Cei care propun o varst mai redus pentru vot susin c adolescenii sunt mai bine informai i mai independeni in judecata lor decat erau in trecut.In plus, in unele domenii, adolescenii sunt tratai ca aduli: pot avea o slujb, pltesc taxe i, in unele cazuri, pot fi chiar condamnai de ctre o instan. -Cu mici excepii, in mai toate rile, varsta minim de la care cetenii pot vota este de 18 ani. Este i cazul tuturor rilor membre ale Uniunii Europene. 2. Sntatea mintal -se pleaca de la ideea ca o persoan nu poate lua o decizie raional atata timp cat propria sntate mintal ii este pus la indoial. -majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene li se interzice persoanelor cu dizabiliti mintale s participe la vot. 3. Cerine legate de cetenie -pstrarea ceteniei ca i condiie obligatorie pentru obinerea dreptului de vot este menit s conserve coeziunea in cadrul comunitii naionale. -Se pleac de la ideea c, inainte de a putea vota, un individ ar trebui s fie complet integrat in societatea din care face parte, sa fie informat cu probleme societatii. -In Uniunea European exist reguli diferite cu privire la acordarea, de ctre un stat, a dreptului la vot cetenilor altor state, in funcie de tipul de alegeri. -In cazul alegerilor locale, orice persoan care are ii are reedina pe teritoriul unei ri fr a deine i cetenia rii respective are dreptul de a vota/candida atunci cand in ara respectiv se aleg autoritile publice locale. -persoanele care aleg s voteze la alegerile locale in ara in care ii au reedina fr s fie ceteni ai respectivei ri nu ii pierd dreptul de a vota i in alegerile locale organizate in ara ai crei ceteni sunt.

-In cazul alegerilor legislative, exist trei cazuri de ri in care este acordat dreptul de vot persoanelor care nu au cetenia acelor ri, ins i acolo acest drept este rezervat doar anumitor categorii de strini. Astfel, ---Marea Britanie acord drept de vot cetenilor Commonwealth-ului i Irlandei. ---Irlanda acord drept de vot cetenilor britanici, ---Portugalia iar acord drept de vot cetenilor Uniunii Europene cu reedin stabil in Portugalia i cetenilor cu reedin stabil in Portugalia i cetenilor brazilieni care au drepturi egale speciale. -La alegerile pentru Parlamentul European, orice cetean al unei ri membre a Uniunii Europene poate s voteze alegand un candidat sau o list de candidai care particip la competiie in ara in care ii are reedina, chiar dac aceast ar este alta decat cea al crei cetean este. 4. Cerine legate de reedin -In marea majoritate a rilor, cetenii Uniunii Europene care triesc in strintate ii pstreaz dreptul de a vota. Detinutii : -Suspendarea dreptului de vot deinuilor pornete dintro credin c societatea se bazeaz pe un contract implicit care oblig pe toat lumea s se conformeze cu legea. Prin urmare, cei care incalc legea nu-i respect angajamentul i nu sunt demni s participe la procesul democratic. 5. Votul obligatoriu -Votului obligatoriu ii are originea in cantonul Saint Gallen in Elveia anului 1835. -alte tari : Belgia (1893),Luxembourg, Cipru, Grecia. -Votul obligatoriu a avut o susinere mai larg inainte de al doilea rzboi mondial decat astzi. -Cei care sunt impotriva votului obligatoriu susin c votul nu este o obligaie, ci un drept i ca cetenii trebuie s aib libertatea de a uza sau nu de el. -Unii merg pan la a susine c votul obligatoriu este in contradictie cu alegerile libere : una dintre libertile democratice este decizia de a nu vota pentru nici una din alternativele oferite (Mackenzie 1958, 131). ---In ceea ce privete votul obligatoriu, rile din Uniunea European se impart in trei grupuri: >cele in care votul este obligatoriu i neprezentarea este sancionat prin lege, anume Belgia, Cipru, Grecia i Luxembourg.(amenda,suspedarea de pe liste electorale). >cele in care legislaia declar votul ca fiind obligatoriu, fr s existe, ins, nici o sanciune pentru alegtorii care nu se prezint la vot, anume Italia i Portugalia ; >rile in care votul nu este obligatoriu, sau este vot voluntar.

II.Cine are dreptul s candideze


-in prezent, legile electorale ale celor mai multe dintre rile in care au loc alegeri democratice fac referire la condiii ce au origini mai vechi, cum ar fi cele legate de varst, cetenie, reedin, dar i la unele mai noi, aa cum este, in unele ri, obligativitatea de a achita taxe de participare la alegeri sau de a constitui depozite bancare la dispoziia statului.

1.Vrsta -la nivel european, varsta minim medie pentru alegerea in Parlament (sau in Camera inferioar, acolo unde exist parlamente bicamerale) este de 21 de ani, existand, totui, un numr destul de important de ri unde varsta minim este de 18 ani (Germania,Malta,Olanda,Portugalia), dar si altele unde minim e 23 (Franta,Romania). -in cazul alegerilor prezideniale, varsta minim medie impus candidailor ar putea fi apreciat in jur de 35 de ani. 2. Cetenia -toate rile Uniunii Europene impun condiia de cetenie candidailor la preedinie. 3. Reedina n ar -majoritatea a rilor Uniunii Europene nu introdus, pentru alegerile parlamentare, restricii legate de reedina in ar, excepiile fiind Malta i Polonia. 4. Reedina pe teritoriul circumscripiei -Marea majoritate a democraiilor, intre care i toate rile membre ale Uniunii Europene, au reguli care nu impun restricii legate de reedina candidailor. 5. Constituirea unui deposit bancar la dispoziia instituiilor statului sau plata unei taxe de nscriere n alegeri -Condiia de constituire a unui depozit bancar la dispoziia statului, fie el recuperabil sau nu, precum i taxa de inscriere in alegeri au rostul de a-i descuraja s candideze pe cei care nu au nici un fel de susinere la nivelul electoratului. -Adversarii acestui principiu susin c obligaia de a constitui un depozit bancar la dispoziia instituiilor statului introduce o discriminare in favoarea candidailor bogai sau care dispun de sume importante de bani. ***Principiul constituirii unui depozit bancar sau al plii unei taxe la depunerea candidaturilor imparte rile Uniunii Europene in dou tabere relativ echilibrate: ---Belgia, Danemarca, Franta, Germania,Italia, Ungaria, Polonia s.a. nu impun partidelor i candidailor care particip la alegerile parlamentare nici s fac dovada constituirii de depozite bancare la dispoziia statului nici s plteasc o anumit tax la inscrierea in alegeri. ---in alte ri funcioneaz astfel de obligativiti(Austri, Cehia,Estonia,Cipru, Letonia, Lituania). ---In Bulgaria si Romania nu exist obligativitatea constituirii de depozit. 6. Semnturile de susinere = alt modalitate de a descuraja inflaia de candidai. -punctul slab al acestei metode: faptul c nu toi cei care semneaz in lista de susintori ai unui candidat sau ai unui partid politic voteaz cu candidatul sau partidul respective. -exemplu : In Romania un candidat la funcia de Preedinte al rii trebuind s prezinte lista cu numele, datele din actul de identitate i semntura a cel puin 200.000 de ceteni cu drept de vot,dar la alegerile din 2004, opt din cei 12 candidai inscrisi in curs au obinut mai puin de 200.000 de voturi. -Semnturile de la susintori sunt cerute mai cu seam in cazul alegerilor prezidentiale i mai puin in cel al alegerilor parlamentare. 7. Alte restricii -In Estoni i Letoni, este impus obligativitatea cunoaterii limbii oficiale a statului, -In Marea Britanie, membrii clerului aparinand bisericii anglicane, celei

romano-catolice i celei presbiteriene nu au dreptul de a candida. -In Franta, cei care nu ii depun declaraia cu privire la situaia financiar nu sunt lsai s candideze.

III. Cine poate propune candidai pentru alegerile parlamentare


-In rile membre ale Uniunii Europene, principalul actor al competiiei electorale este partidul. -in cele mai multe ri sunt acceptai i candidai propui de aliane sau coaliii de partide. -Alturi de candidaii propui de partide sau coaliii de partide intalnim, aproape fr excepie, candidai independeni. -exista tari unde, pe lang partied politice, coaliii i ceteni intr-un anumit numar care pot propune candidai independeni, intalnim i alte structuri care pot propune candidature: Austria (trei membri ai Camerei inferioare a Parlamentului), Finlanda,Spania, Franta,Olanda (o asociatie de alegatori),Polonia (Comitete electorale),Italia,Sloveni,Ungaria,Romania (organizatii ale minoritatilor nationale). IV. Reguli privind asocierea in partide, aliane, alte tipuri de organizaii -acest aspect variaz foarte mult de la o ar la alta,astfel, la nivelul Uniunii Europene, nu exist inc un standard in aceast privin. -ex: Austria, Danemarca, Olanda sau Suedia, o singur persoan poate infiina un partid politic, pe cand in Romania numrul minim de membri fondatori ai unui partid politic 25.000.