11 MOTOARE CU ARDERE INTERNA

11.1 Notiuni generale Motoarele cu ardere interna sunt masini termice care produc un lucru mecanic pe baza caldurii dezvoltate in procesul arderii unui combustibil.Spre deosebire de motoarele cu ardere externa (masini si turbine cu abur si gaze) la care arderea combustibilului si degajarea de caldura au loc in afara motorului(in focarele cazanulelor sau in camrea de ardere),la motooarele cu ardere interna caldura este obtinuta in interiorul masinii. Constructia lor este extrem de variata,distingandu-se in general ,urmatoarele piese componente:

1- Cilindru; 2- chiulasa ; 3-galeria de admisie; 4-galeria de evacuare ; 5piston ; 6- biela; 7- manivela ;8- carter; 9- baia de ulei ;10-bujie; 11-arbore cotit; SA supapa de admisie;SE supapa de evacuare Aceasta constructie corespunde unui motor in patru timpuri cu cilindrul,chiulasa si talgerele supapelor delimiteaza camera de ardere. Miscarea de dute-vino a pistonului se face intre punctul mort intern PMI si punctul erxtern PME,distanta dintre aceste doua puncte definind cursa s a pistonului .Constructiv cursa s este aproximativ egala cu diametrul interior al cilindrului.Transformarea miscarii rectilinii a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit se realizeaza cu ajutorulu mecanismului biela-manivela.

Clasificarea motoarelor cu ardere interna se face din diverse puncte de vedere. a) Dupa numarul de timpi,motoarele se impart in: -motoare in patru timpi,la care arborele cotit efectueaza doua rotatii pentru ca motorul sa parcurga un ciclu. cei patru timpi sunt admisia ,compresia,destinderea ,evacuarea -motoare in doi timpi la care arborele cotit efectueaza o rotatie pentru ca motorul sa parcurga un ciclu termodinamic;cei doi timpi sunt conventionali:admia cuplata cu compresia si destinderea urmata de evacuare b) Dupa felul in care se realizeaza procesul procesul de ardere ciclurile termodinamice ale motoarelor se impart in trei grupe : -ciclu cu aredere izocora (ciclu Otto sa Beam de Rochas),rapida,la care arderea are loc prin aprinedrea amestecului combustibil printr-o scanteie,iar motoarele se numesc cu aprindere prin scanteie(m.a.s). -ciclu cu ardere izobara (ciclu Diesel),lenta la care arderea are loc prin autoaprinderea combustibilului ca urmare a temperaturii aerului comprimat din cilindru ,superioara oalei de autoaprindere a combustibilului repectiv,aceste motoare se numesc motoare cu aprindere prin compresia (m.a.c) -ciclu cu ardere mixta (ciclu Trinkler,sau Sabathe),izocora si izobara,la care procesul de ardere are loc initial izocor apoi izobar ;se mai numesc cicluri Diesel rapide. Pnetru a studia teoretic aspectul termodinamic al proceselor din motor,se admit o serie de ipoteze: -gazul care evolueaza in cilindru (IN REALITATE UN AMESTEC DE GAZE )se considera gaz perfect. -pe intreaga durata a ciclului caldura specifica a gazului este constanta -in timpul evolutiei in motor gazul nu-si schimba compozitia -gazul ce evolueza ramne invariabil cantitativ si anume 1 kg -procesele cantitative de umplere si evacuare a cilindrului sunt eliminate -toate transformarile termodinamice efectuate de gaz sunt reversibile si cvasistatice si ca urmare si ciclul este reversibil -se exclude examinarea procesului de ardere ,acesta fiind considerat in raport de caldura din exterior

-se inlocuieste evacuarea libera a gazelor din cilindru cu un proces izocor de racire -se presupune ca evolutiile de comprimare si destindere sunt adiabateizentrope

11.2 CICLURILE TEORETICE ALE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA 11.2.1 MOTORUL CU ARDERE IZOCORA IN PATRU TIMPI. Procesele care au loc intr-un astfel de motor sunt reprezentate intr-o diagrama p-v ca in figura 11.2.

Fie pistonul in PMI .Supapa de evacuare este inchisa si cea de admisie deschisa. Evolutia izobara v-a reprezinta procesul de admisie al amestecului proaspat (aer si combustibil) in cilindru. Evolutia a-c reprezinta procesul de compresie adiabata a amestecului.Procesul de ardere (care in realitate se desfasoara in timp) este inlocuit prin evolutia izocora c-y in care gazul primeste de la sursa calda cantitatea de caldura q v .O astfel de schematizare a procesului real presupune ca la sfarsitul cursei de compresie ,in punctul c,se produce scanteia si amestecul se aprinde fara intarziere si arde instantaneu.Cursa motoare este destinarea gazelor ,reprezentata ,prin evolutia adiabata y-b.Destinderea gazelor in cilindru nu se efectueaza complet (pana la presiunea atmosferica p0)din care cauza ea se numeste destindere trunchiata.In punctul b se deschide supapa de evacuare .Evacuarea gazelor este rezultatul a doua procese: -proceul de evacuare libera ,care se realizeaza datorita diferentei de presiune a gazelor din cilindru si mediul exterior ,procesul este descris prin evolutia izocora b-

a.Din punct de vedere termodinamic pe evolutia b-a agentul motor cedeaza caldura qe sursei reci. -procesul de evacuare fortata care se realizeaza prin deplasarea pistonului de la PME la PMI,obligand gazele arse sa paraseasca cilindrul ,procesul este descris prin evolutia a-v si teoretic are loc la presiunea mediului ambiant , cu care comunica cilindrul prin supapa de evacure care este deschisa. Evolutile de admisie (v-a) si de evacuare (a-v) nu reprezinta transformari termodinamice propriu zise ,intrucat in desfasurarea lor atit presiunea cat si temperatura gazului sunt constante. Cantitatea de gaz din cilindru insa schimba si ele sint deci transformari cantitative .Lipsa modificari marimilor de stare ale gazului pe aceste evolutii pe eliminarea din ciclu a proceselor de admisie si evacuare. Lucrul mecanic dezvoltat si consumat pe aceste evoluti este egal si de semn contrar,ceea ce nu afecteeaza lucru mecanic al intregului ciclu. Ciclul termodinamic reversibil cu ardere izocora in patru timpi este reprezentant numai de evolutiile adiabate a-c si y-b si de evolutiile izocore c-y si ba. 11.2.2 Motorul cu ardere izobara in patru timpi Ciclul cu ardere izobara este reprezentet intre diagrama p-v ca in fig 11.3

Dupa efectuarea admisiei v-a aerul este comprimat adiabat dupa evolutia a-c .Aderea combustibilului aduce in ciclu caldura q p ,la presiune constanata ,pe evolutia c-z. Procesul real de ardere este schmatizat asfel :in punctul e incepe injectarea de combustibil ;acesta se aprinde imediat si arde pe masura ce este injectat.Drept consecinsa a raporului de caldura datorat arderii presiunea in cilindru ar trebui sa creasca.Pe de alta parte ,prin deplasarea pistonului de la PMI spre PME ,ca urmare a destinderii ,volumul gazului creste si presiunea ar trebui sa scada. In ansamblu se

presupune ca cele doua tendinte opuse,de crestere si de scadere a presiunii sunt echivalente,astfel incat presiunea gazului din cilindru ramane constanta. Procesul de destindere este considerat ca fiind format din doua evolutii: -evolutia c-z ,care reprezinta o destindere prealabila a agentului motor -evolutia z-b ,care reprezinta adiabata propriu zisa de destindere Procesul de evacuare este identic cu cel al ciclului cu ardere izocora. Pe baza celor mentionate ,ciclul termodinamic va fi format din evolutiile adiabate a-c si z-b,evolutia izobara c-z, cand gazul primeste caldura q p si izocora b-a prin care se cedeaza sursei reci cantitatea de caldura q e.

11.2.3 Motorul cu ardere mixta in patru timpi In fig.11.2 este reprezentat ciclul cu ardere mixta al unui motor in patru timpi. Arderea combustibilului este inlocuita cu evolutiile termodinamice c-y si y-z prin care se comunica agentului motro cantitatiile de caldura q v(la volum constant) si qp (la presiune constanta).La un astfel de motor injectarea combustibilului dureaza pana in punctul z. De la introducerea combustibilului in cilindru ; in PMI si pana la aprinderea lui se acumuleaza in cilindru o parte din combustibil injectat ,care dupa aprindere arde violent (instantaneu).Procesul este reprezentat prin izocora c-y.Injectarea de combustibil continua insa pana in z ,iar combustibilul injectat arde progresiv in evolutia izobara y-z pe masura introducerii sale in cilindru. Procesele de destindere si evacuare sunt la fel ca in cazurile precedente. 11.3 RANDAMENTUL TERMODINAMIC SI LUCRUL MECANC AI CICLURILOR MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA. 11.3.1 Ciclu cu ardere izocora Ciclul este compus din patru transformari termodianmice (fig.11.2) Parametrul constructive care caracterizeaza ciclul unui motor cu ardere interna este raportul compresie ,care prin definitie este raportul dintre volumul total al cilindrului motorului Va volumul camerei de compresie denumita si de ardere Vc Deci : =

El reprezinta raportul dintre presiunea maxima a cilindrului si presiunea la sfarsitul procesului de comprimare .Acest parametru prinde de caldura q v introdusa in ciclu si deci de el depinde lucrul mechanic dezvoltat de motor. Se considera cunoscuti parametrii initiali ai aerului amestecat cu vapori de benzina ,considerate parametric initiali ai aerului amestecat P a Ta Va .Deoarece prin ipoteza in ciclu evolueaza 1 kg de aer ,exista egalitatea v=V (v x1kg=V) Pentru compresia adiabatica a-c avem:

Pc =Pa

Tc =Ta

Vc Parametri gazului in punctul Y rezulta din ecuatia izocorei Vc=Vy ;deci = =

Astfel incat:

(11.2.) Pentru evoluia adiabatica y-b se obin ecuaiile:

nlocuind n aceste relaii valorile gsite anterior pentru py i Ty:

(11.3.) Randamentul termodinamic t al ciclului reversibil cu ardere izocor este dat de relaia: (11.4.) unde: lt = lucrul mecanic al ciclului qv = cantitatea de cldur primit de agentul motor n evoluia izocor de ardere c-y qe = cantitatea de cldur cedat sursei reci n evoluia izocor de evacuare liber b-a innd cont c:

rezult: (11.5.) sau

Expresia (11.5.) arat randamentul termodinamic al ciclului cu ardere izocor depinde numai de raportul de compresie . Dac se reprezint variaia randamentului termic n funcie de (fig.15.) se observ c t crete repede cu raportul de comprimare pentru valori mici ale lui ( = 1...10), dar pentru valori mai mari ( >10) creterea randamentului devine tot mai puin nsemnat. Valori prea ridicate ale lui conduc la apariia unui fenomen care a primit numele de detonaie. Fenomenul de detonaie const n aprinderea

exploziv a ultimei pri din amestecul combustibil aflat n cilindru, nainte ca aceast parte s fi fost strbtut de frontul de flacr. Detonaia produce supranclzirea motorului, reduce puterea i determin o funcionare brutal a lui (zgomot, oc). Fenomenul de deetonaia s-a dovedit a fi extrem de duntor motorului din care cauz el trebuie evitat. Fenomenul de ndetonaie constituie principala limitare a raportului de compresie. Lucrul mecanic teoretic dezvoltat de ciclu poate fi exprimat prin relaia: (11.6.) Creterea cantitii de cldur qv dat ciclului duce la mrirea lui i deci a lucrului mecanic. 11.3.2. Ciclul cu ardere izobar Ciclul cu ardere izobar (fig.11.3.) este compus din patru transformri. Unul din parametrii caracteristici va fi tot cel constructiv, gradul de compresie , iar al doilea, exploatare este gradul de injecie (sau raport de destindere prealabil), , dat de relaia:

(11.7.) Mrimile de stare ale punctului a (pa, Ta, va) sunt cunoscute ntruct reprezint condiiile de stare ale mediului ambiant. Evoluia a-c reprezint o transformare adiabat-izontrop, deci parametrii de stare n punctul c vor fi:

(11.8.) Pentru izobara c-z pc =pz sau , deci

(11.9.) Parametrii de stare ai punctului b se determin cu ajutorul ecuaiilor transformrii adiabate z-b:

Dar

n funcie de condiiile iniiale se obine:

(11.10.) Randamentul termodinamic al ciclului teoretic este dat de relaia: (11.11.) unde: lt = lucrul mecanic dezvoltat de ciclu qp = cp(Tz - Tc) = cldura primit pe izobara c-z |qe| = cv(Tb Ta) = cldura evacuat pe izocora b-a cp, cv fiind cldurile specifice la presiune i volum constant ale aerului

deci (11.12.) Neglijnd influena agentului motor (k=const) randamentul termic devine o funcie de doi parametrii . randamentul termic devine:

Notnd cu C raportul

(11.13.) Concluziile menionate la ciclul cu ardere izobar, privitoare la influena favorabil a gradului de compresie asupra randamentului, rmn valabile o i pentru acest ciclu. Influena raportului de destindere prealabil (gradul de injecie) asupra randamentului, este pus n eviden de termenul C. ntruct numrtorul este o parabol, iar numitorul variaz liniar cu , rezult c odat cu creterea gradului de injecie , fracia crete i deci randamentul scade. Lucrul mecanic al ciclului este (11.14.) Creterea cantitii de cldur qp primit pe izobara c-z, deci intrat n ciclu, duce la mrirea lucrului mecanic produs. 11.3.3. Ciclul cu ardere mixt Aportul de cldur n ciclu se realizeaz parial la volum constant i parial la presiune constant. Ciclul se realizeaz prin cinci transformri (fig.11.4.). Observaiile prezentate la

stadiul ciclurilor precedente, cu privire la alegerea parametrilor independeni se menin i n acest caz. Parametrii caracteristici ai acestui tip de motor sunt , , . Condiiile iniiale de stare, respectiv pa, Ta, va, sunt cunoscute fiind ale mediului ambiant. Parametrii la sfritul fazei de compresie (11.15.) Mrimile de stare ale punctului y se determin din ecuaia izocorei c-z:

(11.16.) Mrimile de stare ale punctului z se determin din ecuaia izobarei y-z:

(11.17.) Mrimile de stare ale punctului b se determin din ecuaia adiabatei z-b:

(11.18.) Expresia randamentului termic este:

sau

(11.19.) Rezult c pentru k = const t = f(, , ). Relaia lui t pentru ciclul mixt cuprinde cazurile particulare ale celorlalte cicluri: - pentru ciclul cu ardere izocor = 1 i

pentru ciclul cu ardere izobar = 1 i

Pentru = const i = const se poate scrie unde Pentru a pune n eviden influena lui i asupra randamentului se consider

Presupunnd Ta = const; = const; i k = const rezult (11.20.) Creterea lui nseamn mrirea acelei fraciuni x din cantitatea de ldur q care se transmite ciclului la volum constant (deci qv = xq i qp = (1-x)q). Pentru q = const, nseamn i deci (reducerea lui qp). Cum eficiena transformrii cldurii n lucru mecanic este mai mare n ciclul cu ardere la volum constant, la creterea lui qv rezult . Dac .