Sunteți pe pagina 1din 9

16.

INSTALAII FRIGORIFICE Prin rcire se nelege un proces prin care se preia energia de la un sistem sub form de cldur , nsoit de micorarea temperaturii lui .rcirea pan la temperature mediului ambiant se poate face prin rcire natural , sau prin rcire artificial ; sub temperatura mediului ambiant rcirea nu se poate face dect artificial. Cldura preluat n procesul de rcire artificial se numete frig artificial. Frigul artificial se obtine cu ajutorul unor dispozitive speciale , maini sau instalaii frigorifice, a cror funcionare necesit un consum de energie (mecanic, electric sau termica). Fluidele care evolueaz n intalaii se numesc ageni frigorifici i sunt caracterizate de temperatura de vaporizare sczut si de valori relative ridicate ale cldurii de vaporizare. Agenii frigorifici se clasific n fucie de temperatura de vaporizare , la presiunea atmosferic , n trei grupe: - cu temperatura nalt de vaporizare cu valori cuprinse ntre 0< s <60 C - cu temperatur medie de vaporizare cu valori cuprinse ntre -50 < s <0 C - cu temperatura joasa de vaporizare cu valori cuprinse ntre 130 < s < C. Agenii frigorifici din prima grup sunt folosii la pompele de cldur , uilizate ca intalaii de cldur, iar ceilali la instalaii frigorifice pentru temperaturi medii cu ajutorul crora ptenialul temperaturii se ridic de la un nivel inferior temperaturii mediului ambiant pn la nivelul temperaturii acesteia. Principalii ageni frigorifici sunt amoniacul , dixidul de sulf, dioxidul de carbon si freonii. Realizarea unui proces continuu de rcire artificial se face cu ajutorul ciclurilor ternodinamice inverse. 1.6.1. CICLUL IDEAL AL INSTALAIILOR FRIGORIFICE CU COMPRIMARE MECANIC DE VAPORI Instalaiile frigorifice cu comprimare mecanic de vapori sunt folosite pentru producerea frigului moderat( temperaturi pn la 150 C ). Schema i ciclul ideal al acestor instalaii , n diagram T-s , se reprezint n figura 16.1.

La aspiraia in compresorul mainii frigorifice vaporii de agent frigorific pot fii umezi, saturai, uscai sau suprancrcai.Ciclul ideal se desfoar dup ciclul Carnot inversat, numai in domeniul vaporilor umezi. Procele izentropice de comprimare 1-2 i destimdere 3-4 au loc in compresorul C si detentorul D iar cele izobar izoterme de condensare 2-3 i vaporizare 4-1 n condensatorul Cd i vaporizatorul Vp. Considernd c ciclul este parcurs de 1 Kg de agent rezult relaiile: - Lucrul mecanic consumat de compresor |Lc| = h2-h1 [J/kg] 16.1 - Cldura cedat sursei reci ( mediului de rcire ap sau aer) n condensator: | qc|= h2-h3 [J/kg] Img 16.2 - Cldura preluat de la sursa cald ( mediul care se rcete ) n vaporizator denumit putere frigorific specific: qo =h1-h4 [J/kg] Img 16.3 Lucrul mecanic cerut de ciclu , l , rezulta din bilantul energetic al ciclului : qo+ |Lc|= |qc|+ Ld | L| = |Lc|- Ld = |qc|-qo Img 16.4 Notnd cu Tc i cu To temperaturile de condensare i vaporizare ( a sursei reci i a sursei calde a ciclului ) la presiunile Pc i Po rezult : |qc|= Tc x S= aria a 23 b qo= ToxS= aria b41a | L|= (Tc-To) x S= aria 12341 Caracteristica unui ciclu frigorific este eficiena frigorific .
f =
q0 |L|

In cazul ciclului Carnot


f =
c

To 1 = Tc To Tc 1 To

16.5

Deci pentru un ciclu ideal Efc nu depinde dect de raportul Tc/To. Eficiena frigorific f c scade cu creterea raportului Tc/To , conform graficului din figura 16.2.

16.2. CICLUL REAL AL INTALAIILOR FRIGORIFICE CU COMPRIMARE MECANIC DE VAPOR Schema i ciclul real de funcionare al intalaiei frigorifice cu comprimare de vapori este reprezentat n figura 16.3.

n instalaia real detentorul D este nlocuit cu un ventil de laminare VL, care permite simplificarea instalaiei i este justificat deoarece lucrul mecanic Ld obinut prin destinderea lichidului n detentor este foarte mic. Datorit caracterului ireversibil al laminrii, nlocuiea detentorului este nsoit de pierderi , care cresc odat cu creterea raportului de presiuni Pc/Po li aduce dup sine micorarea cantitii de cldur qo absorbit n procesul de vaporizare.( productia de frig). n consecint procesul izentropic de destindere n detentor este nlocuit prin procesul izentalpic de destindere prin laminare.Ca urmare, puterea frigorific specific qo scade cu cantitatea reprezentat de aria d44e= qo. Procesul de comprimare trebuie s aib loc numai in domeniul vaporilor supranclzii , pentru evitarea loviturilor hidraulice care apar la existenta lichidului in cilindru i eliminarea pericolului splrii filtrului de ulei de ungere de pe pereii cilindrului de ctre lichidul frigorific. Comprimarea vaporilor de agent frigorific n domeniul supranclzit duce la creterea consumului de lucru mecanic , pentru acelai grad de compresie Pc/Po. n consecint procesul de comprimare 1-2 este nlocuit cu procesul 1-2. Deplasarea punctului 1 in 1 este insotita de o crestere (redusa) a puterii frigorifice qo, reprezentata de aria c11a. Funcionarea compresorului n domeniul vaporilor supranclzii se asigur prin intercalarea unui separator de picaturi Sp ntre vaporizator i compresor. In acest caz vaporii saturai umezi cu starea 4 carre parasesc ventilul de laminare intra in separator.Fractiunea de lichid saturat cu starea 5 intra in vaporizator , din care ies saturati cu starea 1 . Ei sunt reintrodusi in separator de unde impreuna cu vaporii saturati uscati , separati din vaporii umezi cu starea 4 , sunt aspirati in compresor. Notnd cu g fraciunea de lichid din separator, rezult h1-h4=g(h1-h5) de uhde g= h1'h5 = aria f 51' a
h1' h 4' aria e4'1' a

16.6

Subrcirea izobar 3-3 a agentului in stare lichida , nainte de laminare , duce la marirea puterii frigorifice specifice Qo i a eficientei frigorifice Ef a instalaiei. Ea se ralizeaz ntr-un schimbtor de cldur , denumit subrcitor, unde temperatura Tc a lichidului saturat cu strea 3 scade izobar pn la T3. La intrarea in ventilul de laminare agentul frigorific are starea 3 , iar la iesire starea 4. Rezult c subrcirea mrete puterea frigorific specific cu aria e44e. Mrimile caracteristice ale ciclului real sunt :

Caldura absorbit de agentul frigorific n vaporizator , deci producia de frig a instalaiei: Qo= h1- h4= aria e41a. Puterea frigorific fr subrcire este Qo=h1-h4. - Cldura cedat de agent n condensator i subrcitor |q|= |qr| + |qc| +|qsr|= h2- h3= aria a2233d (16.8) Unde : |qr|= h2- h2= caldura de racire izobara a vaporilor supraincalziti |qc|= h2-h3= caldura latenta de condensare |qsr|= h3- h3= caldura de subracire izobara - Eficiena rigorific a ciclului real :

f =

h1' h 4" h 2' h1'

16.9

- Debitul masic m de agent frigorific care circul prin masin : m = Qo/ qo [ Kg/s] (16.10) unde Qo[ W] este puterea frigorifica a intalatiei.

16.3.MAINA

FRIGORIFIC

CU

ABSORBIE

Comprimarea agentului frigorific la aceste maini se bazeaz pe cale termochimic, prin utilizarea unor soluii binare i prin consum de cldur. Soluia binar este compus din agentul frigorific i absorbantul , care au temperaturi de vaporizare foarte diferite. Cea mai mare rspndire au capatat-o soluiile amoniac-ap, i ap- bromur de litiu. Principiul de funcionare rezult din schema din figura 16 care trebuie comparat cu cu schema mainii cu comprimare mecanic cu vapori ( fig 16.2) .Ambele scheme au comun condensatorul , ventilul de laminare VL i vaporizatorul Vp, deosebirea dintre aceste scheme const din inlocuirea compresorului cu circuitul soluiei, care ndeplinete rolul compresorului , si anume de a trece agentul frigorific de la presiunea din vaporizator la presiunea din condensator.

Fig 16.4 Vaporii produsi in vaporizator, in starea 1, intra in absorbitorul AB, racit, unde sunt de solutia saraca provenita de la generatorul de vapori F, obtinandu-se o solutie bogata cu starea 7. La iesirea din absorbitor solutia este impinsa de pompa P, care ii ridica presiunea de la po la pe, in generatorul F, incalzit cu un agent de incalzire ( de ex. Abur). Prin incalzire agentul frigorific este desurbit din solutie obtinandu-se vapori cu starea 2 si solutia saraca cu starea 5, care, inaunte de a intra in absorbitor, este laminata in ventilul de laminare VLS. Procesul din masina frigorifica cu absortie ideala este reprezentat in diagrama T-S in figura 16.4, unde caldura este raportata la unitatea de cantitate de agent frigorific. Bilantul termic al masinii va fii: Qc+qab=qf+qo [ KJ/Kg] (16.11)

Din figura rezulta: s c + s ab = s f + s 0 Care, conform principiului al doilea al termodinamicii se poate pune sub forma:
q c q ab q f q + = + 0 Tc Ta Tf To

[KJ/Kg*K]

16.12

Pe baza relatiilor 16.11 si 16.12 se obtine coeficientul frigorific al masinii:


=
q 0 Tf Ta To = = qf Tf Ta To

16.13

Din relatia 16.13 rezulta cresterea coeficientului frigorific odata cu temperaturile Tf si To si scaderea lui cu marirea temperaturii mediului ambiant.

16.4Pompe

de caldura

o instalatie frigorifica este in acelasi timp, dei punct de vedere termodinamic, o pompa de caldura deoarece preia caldura de la o sursa cu un nivel termic scazut si o cedeaza sursei cu nivel termic mai ridicat. Un ciclu frigorific poate fi interpretat sub aspectul utilizarii in doua moduri: - din punct de vedere frigorific, ciclul servind la racirea spatiului de unde absoarbe caldura. - Din punct de vedere caloric ciclul servind la incalzirea spatiului unde el cedeaza caldura. A doua interpretare a fost folosita de Kelvin in 1852 la incalzirea unei incaperi cu ajutorul unei instaletii frigorifice, care prelua caldura de la mediul ambiant dandu-i denumirea de pompa de caldura. Un exemplu de pompa termica este dat in fig.16.5

Instalatia poate incalzii un consumator (abonat) A, cu caldura necesara preluata de la apa unui rau sau lac in care este plasat vaporizatorul Vp.

De multe ori instalatia prezinta interes atat sub aspectul extragerii caldurii de la corpul care trebuie racit cat si cel al cedarii acesteia mediului ce urmeaza sa fie incalzit. Un asemenea caz se intalneste spre exemplu la un patinoar artificial cand prin extragerea caldurii se produce si intretine gheata necesara, caldura cedata fiind folosita la incalzirea incaperilor constructiei . se spune in acest caz ca se cupleaza o instalatie frigorifica cu o pompa se caldura. Notand cu qo caldura absorbita de un ciclu Carnot inversat (fig 16.6) de la un mediu cu temperatura To>=T mediu ambiant si cu q caldura cedata de el unui mediu cu temperatura T>To exista egalitatea: | q|=qo+|Lc| 16.14

In care Lc este lucrul mecanic consumat de ciclul Carnot inversat.

Eficienta frigorifica a ciclului considerat masina frigorifica:


f =
q0 | Lc |

16.15

Eficienta calorica a aceluias ciclu considerat pompa de caldura este:

cal =

| q | q 0 + | Lc | = = f +1 | Lc | | Lc |

16.16

Ceea ce arata ca ambele eficiente variaza identic cu temperatura. Avantajele pompei de caldura constau in faptul ca ea putea fi folosita la recuperarea caldurii deseu chiar la temperaturi scazute. Pentru o instalatie frigorifica temperatura To a sursei se caldura este mai mica decat temperatura mediului ambiant. De exemplu, daca to=-40 c si t=50 c (temperatura la care se evacueaza caldura ), diferenta dintre temperaturile celor doua surse este de 90 c. Ciclul poate lucra insa in aceleasi conditii, daca sursa de la care se ia caldura are o temperatura to=80 c, ceea ce va conduce la o temperatura a caldurii evacuate t=80+90=170 c. Deoarece la pompa de caldura |q|>|Lc| rezulta ca eficienta calorica cal >1, pentru un ciclu ireversibil (real), valorile eficientei frigorifice sau calorifice sant in limitele 4< <7.