CUPRINS

CUPRINS:

-2-

CAP. 1 : ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA SECURITII I APRRII NAIONALE N ERA INFORMAIONAL. DELIMITARI CONCEPTUALE . - 3 -

CAP. 2 : MANAGEMENTUL INFORMATIILOR CLASIFICATE SI PROTEJAREA ACESTORA. PROIECTAREA, ELABORAREA SI PERFECTIONAREA POLITICILOR SI STRATEGIEI ADOPTATE IN DOMENIUL PROTECTIEI INFORMATIILOR - 9 -

BIBLIOGRAFIE: ..

- 14 -

Cap. 1 : ASPECTE TEORETICE PRIVIND PROBLEMATICA SECURITII I APRRII NAIONALE N ERA INFORMAIONAL. DELIMITARI CONCEPTUALE. Definirea termenilor : TERORISM si GLOBALIZARE Informaia reprezint fundamentul cunoaterii, iar aceasta, la rndul ei, nseamn putere. ,,Nici un geniu al trecutului nici Sun Tzu, nici Machiavelli i nici Bacon nsui nu i-ar fi putut imagina cel mai puternic powershift, cel din zilele noastre, uluitoarea proporie n care att fora, ct i bogia au ajuns, n prezent, s depind de cunoatere1. Dar cunoaterea are ca fundament ,,tiina, fapt ce ne ndeamn s apelm la formula lui Bacon: ,,tiina nseamn putere. Dealungul timpului au existat numeroase eforturi pentru intelegerea termenului de terorism. Insa pana in present nu exista o definitie clara, concise, care sa cuprinda toate aspectele cu privire la actiunea de ,,terorism . Astfel au fost formulate cateva zeci, chiar sute de definitii care au incercat sa cuprinda intreaga problematica legata de acest fenomen. O definitie data terorismului in anul 1937 de catre Liga Natiunilor : ,, Toate actele criminale indreptate catre un stat sau facute ori planificate pentru a creea o stare de teroare in mintea anumitar personae sau a publicului larg. Guvernul Statelor Unite ale Americii defineste terorismul ca fiind: ,, Terorismul semnific amenintarea cu violenta sau folosirea acesteia n scopuri politice de ctre indivizi sau grupuri cu intentia de a bloca sau consterna un grup tinta mai larg dect victimele imediate. Astfel spus terorismul nu are o definitie unanim acceptata. Dificultatea definirii provine att din complexitatea sa cat si dintr-o larg divergenta de pozitii ale persoanelor, organizatiilor sau statelor implicate n lupta antiterorist. Cea mai simpl definitie este cea de "scop si metod": ,,Terorismul este o tactic de lupt neconvenional folosit pentru atingerea unor obiective politice. El se bazeaz pe acte de violen spectacular ac ionate asupra unor populaii neimplicate n mod direct n conflict dar cu poten ial de presiune asupra conducerii (stat , organizaii, categorii sociale sau, mpotriva unui grup de persoane civile) n sensul scontat de teroriti - producerea unui efect psihologic generalizat de panic i intimidare, augmentat de folosirea manipulativ a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenionale.2 Un rol important in dezvoltarii societatii il are fenomenul de globalizare. Acesta poate fi considerat motorul dezvoltarii sociale, economice si politice, la scara mondiala. Insa la fel ca orice fenomen, globalizarea are si efecte negative. Un aspect deosebit de important ce trebuie controlat in dezvoltarea rapida a societatii
1

Toffler, A., Puterea n micare. Cunoaterea, bogia i violena n pragul secolului XXI, Bucureti, Editura ANTET, p.24. 2 http://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism

este acela de a stapanii si fenomenul de terorism, care datorita globalizarii poate atinge cote alarmante. Nu exista o definitie a globalizarii insa forma universal acceptata si, probabil, nici definitiv. Motivul rezida n faptul c globalizarea subinclude o multitudine de procese complexe cu o dinamic variabil atingnd domenii diverse ale unei societati. Ea poate fi un fenomen, o ideologie, o strategie, sau toate la un loc. Globalizarea este termenul modern folosit la descrierea schimbrilor n societati si n economia mondial, care rezult din comertul international extrem de crescut si din schimburi culturale. Descrie cresterea comertului si a investitiilor datorit cderii barierelor si interdependentei dintre state. n context economic, este des ntlnit referirea, aproape exclusiv, la efectele comer ului si, n particular, la liberalizarea comertului sau la liberul schimb. Haosul cu care ne confruntm astzi deriv din faptul c, pornind de la dezvoltarea tehnologic si economic (care nu ar fi fost posibile fr sustinerea dezvoltrii intelectualilor europeni, n special), un numr important al activitatilor umanitatii se situeaz pe o scal si un orizont att de mari, nct au depasit granitele nationale, n limitele crora statele suverane isi exercit dreptul la guvernare. Acest fenomen a fost denumit globalizare, un termen care ascunde mai multe dect las s se neleag. Pe masur ce domeniul activitstilor umane se extinde dincolo de reglementrile statului-natiune, legalitatea si regulile au devenit prea strmte. Noii juctori au trebuit s fac fata provocrii iscate de guvernarea de tip monopol; au aprut corporatiile multinationale, pietele financiare globale, organizatiile non-guvernamentale, dar si organizatii criminale si retelele teroriste internationale. Activitatea acestor noi juctori nu este acoperit de legile internationale, care se bazeaz pe ntelegeri formale ntre statele-natiune, pentru c acestea nu au fost capabile pn acum s gseasc un teren comun pentru intelegeri care vizeaz problema globalizrii. ntre 1910 i 1950 o serie de schimbri economice si politice au redus dramatic volumul si importanta fluxurilor comerciale internationale. Dar, ncepnd cu Primul Razboi Mondial si continund cu cel de-al Doilea Razboi Mondial, cnd au fost create FMI i GATT, trendurile s-au inversat. n mediul de dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, stimulat de ctre institutii economice internationale si programe de reconstructie si dezvoltare, comertul international a crescut brusc. ncepnd cu anii 70 efectele acestui tip de comert deveneau mult mai vizibile att n privinta beneficiilor, ct si ca efecte distrugtoare. Chiar dac aceste trei aspecte sunt ntretasute, este util s distingem efectele globalizrii n fiecare din mediile economice, politice si culturale. Alt aspect cheie al globalizrii este schimbarea n tehnologie si inovatie, n special n sectoarele transporturilor si telecomunicatiilor, despre care se crede c au ajutat la crearea saltului global primordial. Mondializarea este o miscare mondial care nu include liberalizarea. Mondializarea este mai mult declararea unui teritoriu specific un oras, un municipiu, un stat, de exemplu ca teritoriu international, mondial, cu responsabilitati si drepturi la scar internationala.

Relatia de interdependenta dintre TERORISM si GLOBALIZARE Redus la conceptele economice, se poate spune c globalizarea contrasteaz cu nationalismul economic si cu protectionismul. Este nrudit cu economia de piata liber si neo-liberalismul. mparte o parte din caracteristici cu internationalizarea si este, deseori, interschimbabil, chiar dac unii prefer s foloseasc termenul de globalizare pentru lrgirea gurilor din granitele nationale sau statale. Formarea satului global o mai mare apropiere ntre diferite parti ale lumii odat cu cresterea posibilitatilor de schimburi personale, ntelegere mutual si prietenie ntre cetateni internationali, si crearea civilizatiei globale. Astfel avem globalizarea economica ce este definite prin patru aspecte ce indica patru tipuri de fluxuri peste granite, si anume: fluxuri de bunuri/ servicii, de exemplu liberul schimb; fluxuri de personae, migratia; de capital si de tehnologie. O consecinta a globalizarii economice este imbunatatirea relatiilor dintre dezvoltatorii aceleiasi industrii din diferite parti ale lumii (globalizarea unei industrii), dar si o erodare a suveranitatii nationale asupra sferei economice. FMIul defineste globalizarea ca si cresterea in interdependenta economica a tarilor din intreaga lume, prin cresterea volumului si a varietatii tranzactiilor de bunuri si servicii peste granite, fluxul de capital international mult mai liber si mai rapid, dar si o difuziune mai larga a tehnologiei.3 (FMI, WORLD ECONOMIC OUTLOOK, mai 1997) Banca Mondiala defineste globalizarea ca Libertatea si capacitatea indivizilor si a firmelor de a initia tranzactii economice voluntare cu rezidenti ai altor tari. In management, globalizarea este un termen de marketing sau de strategie care se refera la aparitia unor piete internationale pentru bunuri de consum caracterizate de nevoi si gusturi similare ale clientilor, reusind astfel, de exemplu, sa vandal aceleasi masini sau sapunuri sau produse alimentare prin campanii de publicitate similare, unor persoane ce apartin unor culture diferite. Aceasta uzanta contrasteaza cu internationalizarea, care descrie activitatile companiilor multinationale ori in instrumente financiare, marfuri, ori in produse care sunt exclusive destinate pietelor locale. In software, globalizarea este un termen ethnic ce combina procedee de internationalizare si localizare. Efectele negative asupra companiilor multinationale axate pe profit, folosirea unor metote legale si financiare sophisticate de a atinge limitele legilor si standardelor locale pentru a controla balanta dintre munca si servicii ale unor regiuni inegal dezvoltate si a le intoarce impotriva lor. Raspandirea capitalismului din tarile dezvoltate catre tarile in curs de dezvoltare. Conceptul de globalizare se refera la micsorarea lumii si la marirea gradului de constientizare a lumii ca un intreg. Roland Robertson.

Cauzale TERORISMULUI
3

McDonaldizarea societii, George Ritzer, Editura "comunicare.ro", Bucureti, 2003

Intelegerea corecta a cauzelor terorismului este esentiala pentru adoptarea unor strategii de combatere a acestui fenomen cat si pentru reducerea numarului de victime si a efectelor negative sociale, politice sau economice. Efortul de analiza si intelegere corecta si completa a acestor cauze nu trebuie in nici un caz confundat cu incercarea de a justifica actele teroriste. Nu poate exista nici un fel de justificare morala pentru actele teroriste, indiferent de legimitatea cauzelor invocate. De asemenea intelegerea cauzelor terorismului nu are nimic de a face cu atitudinea de capitulare si satisfacere neconditionata a obictivelor grupurilor teroriste. De obicei mass-media ofera explicatii emotionale si simpliste pentru a explica terorismul ca pe un fenomen deviant, prezentant teroristii ca pe niste oameni frustrati, a caror copilarie si tinerete a fost traumatizanta psihic sau care, chiar daca provin din familii bogate, au suferit de lipsa afectiunii. Ca de exemplu Giangiacomo Feltrinelli, care se tragea dintr-o familie extrem de bogata dar care a crescut in grija unor guvernante germane si a fost intotdeauna tratat cu raceala. Majoritatea analistilor sustin ca terorismul are o cauza strict politica.Orice miscare terorista ce capata suficient acces la puterea politica pentru a-si promova obiectivele, renunta la terorism din proprie initiativa. Motivele specifice ale terorismului pot fi foarte diverse, dar cele mai comune sunt: 1. Obtinerea de bani si avantaje Unul dintre scenarile cele mai temute in tarile vestice, prelucrat de industria hollywoodica, este obtinerea de arme neconventionale (chimice, biologice, nucleare) de catre un grup nestatal, stat instabil sau care are interesul sa le comercializeze. Scenariul clasic este urmatorul: Entitatea dispune de doua bombe nucleare. Guvernul SUA primeste o amenintare cu distrugere a unui oras daca o suma mare de bani nu este transferata entitatii. Americanii nu iau in serios prima amenintare. Entitatea isi publica amenintarea si o lista de tinte si detoneaza prima bomba nucleara. Guvernul americac plateste suma si incearca sa dea de urma teroristilor. Cu o parte din banii primiti entitatea cumpara alte bombe si ameninta detonarea lor daca se incearca capturarea lor. Ei pot sa-si imbrace gigantica lor operatie de estorcare in religie, anti-globalizare, anti-Vest sau orice alta idee de circulatie, pentru a dezorienta opinia publica.

2.

Dorinta de a raspandi un mesaj Actut de violenta este comis numai pentru a atrage atentia asupra unei stari de fapt, a transmite un mesaj sau pentru a aduce niste idei in dezbaterea publica. Teroristii sunt mai preocupati de cantitatea si calitatea timpului de antena decat de provocarea unui numar mare de victime. Cele mai cunoscute cazuri sunt: a. Theodore Kaczynski- UNABOMBER, suferind de schizofrenie, a comis un numar de 23 de atentate pe parcursul a 18 ani, numai pentru a obtine publicarea

proprilor manifeste, ce contineau un program delirant neoludist impotriva tehnologiei moderne. b. Weather Underground, rup terorist hippy, care intre 1969 si 1975 a actionat in SUA pentru a protesta impotriva razboiului din Vietnam si a campaniei dusa de politie si FBI impotriva miscarilor pentru drepturile civile. 3. Terorismul Justitiar Terorismul justitiar a fost numit astfel deoarece are ca tinta si pretext razbunarea si pedepsirea unor actiuni considerate de teroristi nedrepte. Terorismul justitiar este destul de rar, fiind de obicei responsabil pentru asasinate politice. Exemple: asasinarea lui Armand Calinescu de catre legionari ca pedeapsa pentru rolul jucat de acesta in uciderea lui Corneliu Zelea Codreanu asasinarea premierului indian, Indira Gandhi, de catre un soldat sikh (apartinand unui grup terorist religios-etnic sikh) din garda personala de paza, pentru responsabilitatea sa in masacrul sikhilor comis de armata indiana la asaltul Templului de Aur sin Punjab asasinarea prim ministrului israielian, Ithak Rabin de catre Igal Amir, secondat de fratele sau (o grupare terorista formata din doua persoane), extremisti de dreapta, pentru semnarea Acordului de la Oslo, considerat de ei ca un act de tradare nationala atentatul asupra cladirii FBI din Oklahoma, comis de un grup terorist izolat ca pedeapsa pentru operatiunea FBI impotriva sectei Davidienilor din Waco, Texas

4.

Fanatismul religios Fanatismul religios poate constitui un strat fertil, o baza de sustinere a unor grupari, sau organizatii teroriste, desi adesea, ei folosesc manipulativ acest fanatism pentru propriile interese. Motivul real al terorismului Al-Qaida ramane ocult, dar propaganda acestui grup se foloseste abil de fanatismul islamic pentru a justifica politica de teroare si pentru a amplifica efectele actului terorist. Alte exemple de folosire a fanatismului religios in scopuri teroriste: atentatul cu serina comis de secta apocaliptica Aum Shinrikyo in metroul din Tokyo in 1995 soldat cu 12 morti si cateva mii de spitalizati. Anchetatorii politiei japoneze au considerat ca scopul atentatului nu a fost pentru a grabi un final apocaliptic al lumii, ci pentru a distrage atentia politiei de la o ancheta criminala asupra liderului sectei. Atentatele comise de teroristi izolati sau de catre grupuri izolate, impotriva unor medici si clinici unde se practicau avorturile in SUA Asasinarea de catre extremistii islamici a traducatorului japonez in 1993 si ranirea grava a editorului norvegian in 1995 al cartii Versetele , cartea scriitorului britanic anatemizat Salman Rushdie, considerata o blasfemie criminala la adresa profetului Mahomed. 5. Subminarea autoritatii de stat Desi multe grupari teroriste urmaresc ca obiectiv secundar subminarea puterii de stat, numai pentru miscarea anarhista a reprezentat motivul principal pentru activitatea terorista.

6.

Lupta pentru eliberare, emancipare si obtinerea puterii politice Se spune ca in timp ce insurgenta este strategia saracului, terorismul este strategia saracului disperat. Multe grupari teroriste sunt motivate de idealuri legitime ce nu pot fi obtinute pe cai politice, militare sau economice: lupta impotriva Apartheidului Umkhonto we Sizwe (MK) grup terorist afiliat Congresului National African (Africa de Sud) lupta pentru independenta sau autonomie Miscarea separatista basca ETA, Armata Republicana Irlandeza (IRA), Frontul de eliberare al Quebecului (FLQ), Organizatia Tigri Tamili (ELAM) lupta pentru emanciparea economica si politica: Miscarea Zapatista si miscarile comuniste si anarhiste de insurgenta si terorism. In unele cazuri, idealurile legitime care au fost motivele initiale, pe parcursul alunecarii pe toboganul violentei se pervertesc si se transforma intr-un amestec demagogic numai pentru a justifica o continuare a violentei. Unul dintre exemplele cele mai clare este Manifestul FLQ in care revendicarile de autonomie sunt amestecate cu idei de stanga, lupta anticoruptie, protestul anti-federalist, revendicari sindicale etc. In alte cazuri organizatiile teroriste apeleaza la dezimformare si manipulare pentru a recruta noi membri sau a-si extinde influenta. Aceasta dezimformare si manipulare poate fi facuta intr-un mod foarte profesionist si credibil. De exemplu Al-Qaida, pe langa propaganda jihadista, a difuzat pe data de 13 Decembrie 2004 un videoclip de propaganda si dezimformare in limba engleza, avand ca tinta tineretul musulman din Vest in care, din oportunism tactic, Al Quaeda incearca sa se prezinte ca o miscare de rezistenta propriu-zisa, provocand jihadul global in numele rezistentei impotriva ocupatiei Irakului Modul de organizare al agruparilor teroriste Terorismul individual. Este un caz foarte rar in care indivizi izolati comit acte de terorim. In general numarul de victime si pagube materiale produse de acesti teroristi sunt reduse, dar efectul de frica si psihoza produsa pot fi serioase. Grup terorist izolat. Este format in general dintr-un grup mic de persoanecare, fiind rude sau prieteni, se cunosc personal inainte de inceperea activitatii teroriste si decid in mod spontan sa treaca la acte de terorism. Este un caz rar si dificil de detectat, combatut si anihilat. Grup terorist de franciza. In esenta este vorba de a oferi o umbrela ideologica, politica si religioasa comuna pentru a favoriza aparitia spontana a unui numar mare de grupuri teroriste izolate, care sa actioneze pentru atingerea unor obiective asemanatoare fara a avea legaturi clare de comanda, control si sustinere logistica. Grup terorist cu sustinere externa. In general orice grup terorist a primit sau va primi in timpul existentei sale sustinere de la un stat interesat.Aceste grupuri sunt compuse din pana la 20 de membri care sunt cu toti implicati direct in planificarea si executare actiunilor teroriste; atributiile de suport, comanda si logistica fiind asigurate de unul sau mai multe servicii secrete de stat.

1. 2.

3.

4.

5.

Majoritatea organizatiilor teroriste importante sunt afiliate unei miscari politice, religioase sau a unui curent ideologic. Aceste organizatii mai sunt numite si organizatii teroriste propriu-zise. 6. Organizatii de insurgenta si terorism. Aceasta este o categorie destul de disputata si e reprezentata de grupurile de insurgenta care aluneca pe panta terorismului, sau folosesc terorismul ca supliment tactic si operational. Rezultatele Terorismului In conflictul asimetric dintre puterea de stat si terorism primele victime sunt cetatenii inocenti, care sunt afectati fie de actul terorist propriu-zis, fie de rasunsul exagerat al organelor de stat, fie de efectele economice colaterale. Nici o crima politica nu poate ajunge la malurile adevarului a spus celebrul romancier Leonardo Sciascia, dar a fost contrazis de multe ori de istoria terorimului. Rezultatele terorismului depind insa in final de alegerea majoritatii populatiei civile necombatante de a sustine puterea de stat sau cauza dar niciodata metodele teroristilor.Astfel terorismul poate avea ca rezultat: 1. Atingerea totala a scopurilor politice. In ciuda opiniei generale, terorismul este o metoda eficienta de obtinere a unei revendicari politice. Daca organizatia terorista este afiliata unei miscari politice (grup terorist afiliat), iar motivele sunt sustinute de majoritate populatiei civile implicate in conflict, victoria e numai o problema de timp. Cele mai cunoscute cazuri sunt: - Formarea statului Israel, pentru miscarile Haganah si Irgun - Formarea Autoritatii Nationale Palestiniene, pentru Fatah, OEP - Abolirea politici de Apartheid in Africa de Sud, pentru UmKhonto we Sizwe 2. Atingerea partiala a scopurilor politice - Acordurile din Vinerea Buna (Good Friday Accords)- IRA - Obtinerea de drepturi suplimentare pentru canadienii de origine franceza din Quebec- FLQ - Obtinerea retragerii trupelor spaniole din Irak inainte de termen prin schimbarea cursurilor alegerilor din Spania, in urma atentatelor de la Madrid din 11 Martie 2004 Al Qaeda 3. Prelungirea ciclului de violenta. Este un caz tragic de remiza intre puterea politica si terorism, exemplele cele mai cunoscute fiind: - Razboiul civil din Columbia - Conflictul din Cecenia 4. Pornirea unui razboi. Actul terorist fiind folosit de puterea politica de stat ca pretext pentru pornirea unor razboaie. Cele mai cunoscute exemple sunt: - Atentatul de la Sarajevo folosit ca pretext pentru Primul Razboi Mondial. - Atentatele din 11 Septembrie 2001 care au fost folosite ca argument pentru a justifica invazia din Irak 5. Rastrangerea libertatilor individuale sau instaurarea unei dictaturi: - Introducerea Legii Patriot in Sua ca urmare a atentatelor din 11 Septembrie 2001

- Introducerea in 1933 a Legii de imputernicire in Germania, ca urmare a incendierii Reichstag-ului, care a fost esentiala pentru ascensiunea lui Adolf Hitler la putere 6. Efectele economice colaterale. Efortul de lupta antiterorista poate afecta temporar economia unei regiuni sau tari. In unele cazuri efectele pot fi de lunga durata in special in zonele care depind economic de industria turismului cu ar fi: - A doua Intifada si atentatele sinucigase Hamas care au afectat puternic industria turismului din Israel. - Atentatele comise de Jemaah Islamiah in Bali, insula cu populatie majoritar hindusa din Indonezia, pentru care turismul este industria majora.

Cap. 2 : MANAGEMENTUL INFORMATIILOR CLASIFICATE SI PROTEJAREA ACESTORA. PROIECTAREA, ELABORAREA SI PERFECTIONAREA POLITICILOR SI STRATEGIEI ADOPTATE IN DOMENIUL PROTECTIEI INFORMATIILOR

Proiectarea, elaborarea i perfecionarea politicilor i strategiei adoptate n domeniul proteciei informaiilor Complexitatea tipurilor de atacuri, a direciilor i a cauzelor de insecuritate determin complexitatea i ierarhizarea tipurilor de protecie i presupune integrarea acestora ntr-o strategie fundamentat pe evaluarea riscurilor insecuritii i a cheltuielilor totale privind msurile de securitate. Politicile i strategia de protecie a informaiilor trebuie s aib ca obiectiv realizarea unei securiti de un anumit nivel, ierarhizat i difereniat pentru anumite componente, servicii, informaii sau utilizatori. n acest context apreciem c o societate informaional trebuie s ating un stadiu n care s dispun de un cadru legislativ i metodologic adecvat, de structuri funcionale i de o dotare corespunztoare care s fie capabile: s asigure desfurarea nealterat i n condiii de siguran a proceselor decizionale, s protejeze coninutul informaiilor, s asigure funcionarea n siguran a sistemelor informaionale i a elementelor de infrastructur cu importan critic; s descurajeze, pe ci i prin mijloace de natur informaional, aciunile de orice fel, la adresa securitii naionale; s descopere oportun i s precizeze originea, scopul, cile i mijloacele de ducere a aciunilor informaionale, s contracareze aceste aciuni i s fac estimri cu privire la evoluia viitoare a unor aciuni de acest tip, la costurile i implicaiile de contracarare a acestora; s desfoare aciuni informaionale prin care s contribuie la promovarea i protejarea intereselor securitii naionale. Apreciem c atingerea unui asemenea stadiu se poate asigura prin ndeplinirea urmtoarelor obiective: elaborarea i adoptarea politicii i strategiei proteciei informaiilor, care s stabileasc un set de principii, obiective, cerine i cadrul legal, structural, procesual i metodologic; contientizarea, la nivelul factorilor de decizie politico-militar, a necesitii abordrii i dezvoltrii instituionalizate a domeniului proteciei informaiilor, plecnd de la analiza ameninrilor, vulnerabilitilor, riscurilor i a oportunitilor pe care le presupune dezvoltarea acestui domeniu vital pentru securitatea naional; crearea cadrului legislativ la nivel naional, dar i la cel departamental, care s permit dezvoltarea instituionalizat i funcionarea corespunztoare a structurilor specifice;

10

 dezvoltarea unui cadru metodologic, format din metodologii, proceduri, algoritmi, cerine, standarde i tehnici care s permit funcionarea tuturor structurilor i a capacitilor, ntr-o concepie unitar, din punct de vedere conceptual i tehnic; pregtirea adecvat a resursei umane ntr-o concepie multidisciplinar, printr-o colaborare permanent cu specialitii din comunitatea de informaii, cu cei din domeniile cercetrii i universitare, din ar i din strintate; dezvoltarea infrastructurii de protecie a informaiilor, n acord cu cerinele de securitate naional i de sigurana informaional, paralel cu evaluarea sistematic a vulnerabilitilor, ameninrilor i riscurilor din domeniu, care s asigure implementarea metodologiilor, standardelor i a procedurilor necesare proteciei informaiilor n procesul de prelucrare, stocare, utilizare sau stocare a datelor. Este imperios necesar punerea bazelor conceptuale i metodologice, precum i crearea unui cadru normativ, juridic i instituional, care s permit dezvoltarea coerent, global i unitar a domeniului proteciei informaiilor care, n acest context, pot fi considerate prioritare. Proiectarea, elaborarea i perfecionarea cadrului normative Realizarea cadrului normativ adecvat al domeniului proteciei informaiilor presupune asigurarea concordanei acestuia cu aspectele normative complexe generate i de raporturile i implicaiile sociale ale informaiei. Astfel legislaia care nu ine ntotdeauna pasul cu tehnologia informaiei i cu implicaiile sociale ale acesteia, determin partea juridic s aprecieze c alterarea, modificarea, distrugerea sau furtul de date i informaii din sistemele informaionale nu sunt delicte mpotriva bunurilor, ci sunt provocate de viabilitatea sistemelor informaionale. n ultimii ani, specialitii n protecia informaiilor din Romnia, analiznd conceptele de vulnerabilitate, ameninare i risc informaional i consecinele deosebite asupra viabilitii sistemelor informaionale i ndeosebi asupra securitii naionale, inspirndu-se i din standardele puse la dispoziie de NATO i UE, au elaborat acte normative specifice, respectiv le-au amendat pe cele n vigoare pentru a fi n concordan cu cele mai noi cerine euro-atlantice. innd cont de faptul c protecia informaiilor este o problem care presupune restricionarea i supervizarea unor manifestri comportamentale, se impune realizarea unui cadru normativ bine definit i adecvat realitii, n care protecia s-i poat manifesta elementele sale de voin i de constrngere. n acest sens, protecia informaiilor trebuie neleas ca o prioritate n ceea ce privete securitatea naional i trebuie s cuprind: prevederile din legile organice i speciale referitoare la problematica de protecie, confidenialitate, dreptul de proprietate i de autor, liberul acces la informaie, dreptul de manifestare civic, de procesare i transmitere a informaiilor etc.; procedurile legale specifice care reglementeaz strict aspecte de protecie a informaiilor sau privind autoritile publice abilitate n domeniu; normele de protecie general i specific, care abordeaz securitatea
11

proceselor sau diferite alte aspecte (protecia fizic, a persoanelor, a datelor i informaiilor, condiiile de mediu etc.), normele privind combaterea fenomenelor sau a faptelor periculoase, msuri speciale etc.; codurile deontologice rezultate n temeiul prevederilor legilor, care sunt mai restrictive, dar unanim acceptate, n virtutea unor drepturi private i inalienabile de protecie a activitii, a patrimoniului, a informaiilor i a personalului; angajamentele de securitate, care presupun stabilirea unui cadru de cunoatere i de responsabilitate reciproce ntre persoane i autoriti. Realizarea unui cadru normativ adecvat de protecie a informaiilor trebuie s se concretizeaze n: politica i cultura de protecie a informaiilor; strategia de protecie a informaiilor; planul de protecie a informaiilor; concepia de protecie a informaiilor; normele, standardele i ghidurile de securitate; angajamentele de securitate. Aplicarea legislaiei privind protecia informaiilor trebuie s se transfere de la responsabilitatea formal a conducerii ctre responsabilitile reale ale personalului, n funcie de competena i participarea efectiv a fiecruia la activitile structurii. Proiectarea, realizarea i perfecionarea structurilor i mecanismelor specifice proteciei informaiilor Instituionalizarea structurilor i a mecanismelor destinate proteciei informaiilor a fost mult timp privit ca un ru necesar, ns s-a impus cu adevrat n Romnia abia dup anii 19904. Caracteristica activitii de proiectare i realizare a structurilor i a mecanismelor de securitate privind protecia informaiilor, n condiiile evoluiei spectaculoase din domeniile comunicaiilor i IT, presupune ca structurile de securitate s corespund i s rspund la noile ameninri i riscuri de securitate: evoluia paralel i n concuren permanent a tehnicilor puse n slujba crimei organizate i a celor adecvate noilor tehnologii de securitate; pericolul dezinformrii, atacului la imagine, sufocrii informaionale, precum i abuzul de procesare a informaiilor; mutaiile fundamentale n tehnologia informaiilor i a comunicaiilor; limitarea aciunii securitii datorit insuficienei resurselor financiare i umane n detrimentul proteciei anticipative, a asumrii contiente i inteligente a riscurilor n dinamica lor. Plecnd de la realitile prezentate anterior avansm cteva soluii de proiectare, realizare i funcionare a structurilor i a mecanismelor de protecie a informaiilor, n concordan cu noile concepte de securitate promovate de statele avansate din punct de vedere al tehnologiei informaiilor i al securitii
4

Impact Strategic, nr. 1, 2005, Elaborarea politicilor i strategiilor de protecie a informaiilor n condi iile integrrii Romniei n structurile Euro-Atlantice, Col. Ion Ciobanu, p.139

12

informaionale. Activitile destinate realizrii i consolidrii de securitate sunt mari consumatoare de resurse financiare, tehnologice, informaionale i umane i de aceea problema proiectrii i realizrii structurilor de securitate apare ca o aciune ce presupune costuri suplimentare, uneori greu de suportat. Dei s-a demonstrat faptul c securitatea, ca element fundamental de calitate , este ntr-un proces, nu numai consumator, ci i productor de resurse, persist nc ndoiala n rndul unor factori decizionali n a finana proiectarea, realizarea i funcionarea structurilor de securitate. Aceast ndoial, precum i reinerea n proiectarea structurilor de securitate sunt determinate de necunoaterea intim a fenomenului sau de respingere a tot ce nseamn restricie sau monitorizare, precum i de faptul c viteza de recuperare a investiiilor de securitate este foarte sczut, ntruct costurile sunt deosebit de ridicate. n proiectarea structurilor de protecie a informaiilor trebuie s se aib n vedere urmtoarele aspecte: locul, rolul i competena acestora; resursele financiare alocate prin buget; componentele de securitate, structura organizatoric i relaiile de cooperare; selecionarea, avizarea i pregtirea personalului; activitile de analiz, de cercetare tiinific, de coordonare i control. caracteristicile procesului, sistemului de protejat (militar, tehnologic etc.); situaia de securitate (criminalitatea, importana social, ameninrile i vulnerabilitile de mediu etc.). Datorit caracteristicilor de multifuncionalitate ale structurilor de protecie a informaiilor, precum i a specificului activitii i a mediului n care funcioneaz, acestea nu pot fi eficace dect dac se ndeplinesc urmtoarele principii: confidenialitatea aciunilor i transparena rezultatelor; autonomia acional; competena i responsabilitatea juridic; puterea decizional; multifuncionalitatea; adaptabilitatea structural i funcional; moralitatea i integritatea personal; profesionalismul instituional i de personal. Realizarea structurilor de protecie a informaiilor (mrimea i competenele acestora) depinde de urmtorii factori: specificul i interesele structurii care trebuie protejat; nivelul de informatizare; vulnerabilitile, ameninrile i posibilele riscuri de securitate; bugetul alocat; consecinele unor evenimente nedorite; strategia, structura mecanismului de securitate i performanele mediului
13

de securitate realizat. Dei se recunoate c securitatea este un element de calitate i stabilitate a oricrei activiti, proces, sistem, totui acceptarea unei structuri de securitate este o problem de decizie, mai mult sau mai puin condiionat de limitele resurselor sau de dificultatea de a suporta unele costuri mari de securitate i care nu se pot recupera n timp scurt. De asemenea, insistm c n proiectarea acestor structuri s inem seama de cteva aspecte precum: rolul i locul acestora sunt condiionate de interese, de confuzii ntre concept i dimensionaliti, de lipsa unei legislaii corespunztoare n materie; structura de securitate este condiionat, de cele mai multe ori, nu de aspectele funcionale, ci de resursele financiare alocate; locul, rolul i competenele structurii de securitate sunt influenate de calitile speciale, proiectele i aciunile acestora; dimensionarea resurselor de securitate nu este fundamentat pe analize profesioniste ale vulnerabilitii i riscurilor sau pe realizarea unui mediu de securitate adecvat. Analiza funcional a structurii trebuie s fie complex, iar dimensionarea sa concret trebuie constituit ca rezultat al unui studiu de mare profesionalism, deoarece nerespectarea principalelor obligaii n organizarea structurilor de securitate conduce la insecuritate. Mecanismul de securitate, indiferent de strategia aleas, asigur funcionarea n securitate a sistemului, pe baza normativelor n domeniu. Acest mecanism se proiecteaz i se realizeaz conform unei strategii de securitate, avnd o funcionare logic care trebuie s cuprind msuri, echipamente i efectele sale: sigurana i stabilitatea. Apreciem c nici un mecanism de securitate nu poate fi perfect sau absolut deoarece, orict s-ar investi, un mecanism are slbiciunile sale conceptuale, constructive i tehnologice, precum i o dinamic de adaptare i perfecionare inferioar ritmului de evoluie a realitii. Mecanismul de securitate se proiecteaz pentru a realiza o funcionalitate rapid i descurajant, reflexiv (msuri i contramsuri), multidimensional (organizatoric, fizic i informaional) n scopul ndeplinirii urmtoarelor funcii: prevenirea i descurajarea aciunilor (atacurilor) ruvoitoare; detecia anticipat a aciunii; ntrzierea; stoparea; reducerea efectelor aciunilor reuite; evidenierea i analiza evenimentului de securitate. Prevenirea producerii evenimentelor care genereaz insecuritate , precum i msurile de descurajare au importan deosebit, am putea spune decisiv, n procesul de protecie a informaiilor i se bazeaz pe urmtoarele considerente: este mult mai costisitor s tratezi un eveniment dect s-l prevezi; numrul evenimentelor similare dintr-un mediu este suficient de mare nct s poat fi folosit pentru prevenire;
14

 majoritatea evenimentelor de insecuritate conin elemente comune, dei acestea se produc separat i izolat; existena evenimentelor de insecuritate care, dei se produc separat i se manifest n mod diferit, pot duce la situaii identice de hazard; exploatarea similitudinilor evenimentelor de insecuritate produse n alte medii social-economice; existena studiilor de potenialitate criminal i aciunea structurilor competente de prevenire permanent a actelor criminale; analiza situaiilor de pregtire a actelor criminale i exploatarea aciunilor premergtoare atacurilor: supravegherea, concentrarea, procurarea de mijloace adecvate, culegerea de informaii, situaii de labilitate i instabilitate, tipuri de atacuri repetate etc. Dac prevenirea accidentelor i a dezastrelor are deja o cultur format i se poate baza pe mijloace organizatorice i tehnologice eficiente, prevenirea criminalitii n mediul informaional este nc departe de a avea, la rndul su, o astfel de cultur. De aceea, o component fundamental a conceptului securitii mediului informaional o constituie prevenirea producerii evenimentelor i aciunilor nedorite. Avnd n vedere faptul c este mai uor s previi apariia evenimentelor de insecuritate, dect s le tratezi sau s le atenuezi consecinele, prevenirea poate fi considerat o aciune de aprare, bazat pe: cunoaterea mediului informaional, diagnoza i prognoza fenomenului de securitate, organizarea unor aciuni de prevenire n funcie de particularitile i tipologia evenimentelor nedorite, anihilarea sau slbirea factorilor de insecuritate, identificarea ameninrilor i vulnerabilitilor, determinarea riscurilor din mediul informaional, educarea personalului din mediu, evidenierea factorilor de descurajare, participarea la iniiativele de securitate colectiv i la aciunile de prevenie i descurajare ntreprinse de autoritile competente, precum i proiectarea i realizarea unor structuri i mecanisme de securitate corespunztoare. n proiectarea i realizarea mecanismului de securitate se va ine cont de urmtoarele elemente: concepia i strategia de securitate; direciile de insecuritate; scopul evenimentului de securitate; riscul de securitate rezultat din analiza ameninrilor i a vulnerabilitilor; costul realizrii i funcionrii mecanismului de securitate.

15

Bibliografie

1. Hotrrea nr. 353 din 15 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor privind protecia informaiilor clasificate ale Organizaiei Tratatului Atlanticului de Nord n Romnia 2. Hotrrea nr. 585/13.06.2002 pentru aprobarea Standardelor naionale de protecie a informaiilor clasificate n Romnia 3. Hotrrea nr. 185/09.03.2005 privind modificarea Standardelor naionale de protecie a informaiilor clasificate n Romnia, aprobat prin HG nr. 585/2002 4. Buletinul Universitii Naionale de Aprare Carol I, nr. 3/2008, Aspecte generale privind securitatea sistemelor informaional-decizionale, Gl. mr. dr. Zisu Ctlin 5. http://www.cssas.unap.ro 6. Topor, S., Rzboi informaional, Bucureti, Editura Universitii Naionale de Aprare Carol I, 2006 7. Ciobanu, I., Formele de baz ale rzboiului informaional n btlia modern, Bucureti, Editura Universitii Naionale de Aprare Carol I, 2006. 8. http://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism 9. Toffler, A., Puterea n micare. Cunoaterea, bogia i violena n pragul secolului XXI, Bucureti, Editura ANTET 10. McDonaldizarea societatii, George Ritzer, Editura "comunicare.ro", Bucureti, 2003 11. Impact Strategic, nr. 1, 2005, Elaborarea politicilor si strategiilor de protectie a informatiilor n conditiile integrrii Romniei n structurile Euro-Atlantice, Col. Ion Ciobanu

16