I CONCEPTUL DE PRODUSE SI SERVICII BANCARE Bancile comerciale constituie o veriga principala a sistemului financiar.

Ele su nt institutii ale sistemului financiar si de creditare a economiei de tranzitie. Bancile sunt societati pe actiuni cu caracter universal; pot realiza toate prod usele si serviciile pentru toate sectoarele economiei nationale. In aceasta peri oada de tranzitie este necesara diversificarea activitatii bancare din urmatoare le motive: 1. Concurenta altor banci 2. Nevoia de apropiere a bancilor din parte nerii pe care ii serveste 3. Cresterea rolului bancilor in economia de piata 4. Diversificarea activitatilor economice 5. Gasirea de noi forme de atragere a res urselor banesti necesare bancilor comerciale 6. Diversificarea plasamentelor 7. Dezvoltarea pietelor de capital si a Burselor de valori 8. Participarea bancilor la constituirea capitalului social al unor firme 9. Participare bancilor romane sti la circuitul mondial al informatiei bancare prin sist SWIFT (sistemul bancil or corespondente) 10. Participarea la tot mai multe tranzacti financiar-valutare internationale 11. Diversificarea platilor interne si internationale 12. Utiliz area publicitatii ca mijloc de promovare a produselor si tehnicilor bancare 13. Diferentierea instrumentelor de depozite 14. Diferentierea dobanzii in functie d e tipul de credit 15. Utilizarea unor prod bancare alternative la creditare (lea sing, factoring) 16. Gestiunea unor credite in valute acordate de organisme fina nciare internationale sau de banci private Diversificarea produselor si servicii lor bancare face parte din deciziile luate la cel mai inalt nivel al conducerii bancilor comerciale. Problema este dificila avand in vedere recomandarea Bmondia le ca bancile sa acorde o larga autonomie unitatilor lor teritoriale. Desi se nu mesc banci comerciale, toate bancile romanesti sunt banci de afaceri si de dezvo ltare. Diversificarea a impus o restructurare profunda a structurilor functional e din toate bancile. Acestea au devenit mai transparente, eficiente si sunt in m ai mare masura axate pe nevoile clientilor. Astfel bancile contribuie la infaptu irea social-monetara a tarii (prin diversificarea instrumentelor de plata bancil e contribuie la realizarea blocajului financiar). Prin participarea la operatiun i valutare bancile contribuie la stabilirea zilnica a cursului valutar iar tempe rand cererea de credite contribuie la limitarea inflatiei. Inflatia este limitat a prin faptul ca bancile acorda credite in mod diferentiat in functie de gradul de bonitate al clientului. Cooperarea dintre banci faciliteaza realizarea unor p rograme mari de investitii. Bancile pot interveni mai mult in problemele de inte rmediere financiara si valutara pt ca prin banci isi deruleaza cea mai mare part e a activitatii 2 din cele 3 tipuri de p-te financiare: piata monetara si piata creditului. In alte tari cu economie de p-ta dezvoltata, in functie de principal ele operatiuni bancare s-au constituit banci de profil: b2 de depozite, de reesc ont, de emisiune reescont, de inscrisuri potecate, de inscrisuri financiare, de garantii. Perfectionarea metodologiilor activitatilor bancare fac urmatoarea gru pare a resurse de creditare: 1. PASIVELE INTERNE formate din: - Disponibilitati si depozite in LEI ale persoanelor juridice

depozite ale persoanelor fizice romane sume in tranzit intre unitatile bancare d epozite publice guvernamentale si asimilate acestora (ministere, unitati bugetar e) pasive interbancare (cuprind: finantarea interbancara: disponibilitati, credi te interbancare mai mari decat cele de refinantare de la BNR) - fondurile propri i ale bancilor (Kproprii si rezervele) 2. PASIVELE EXTERNE: - Disponibilitatile si depozitele in valuta ale persoane fizice si persoane juridice nerezidente - i mprumuturi ale bancilor straine, depozite de la banci externe la banci romanesti - disponibilitati in lei ale nerezidentilor - sumele de la creditorii de la ope ratiunile cu strainatatea 3. ALTE PASIVE includ disponibilitatile si depozitele in valuta ale rezidentilor. Necesitatea diversificarii produselor bancare apare si ca urmare a ponderii foarte mari pe care o are creditul in totalul activitati lor bancare. In economia de p-ta exista urmatoarele tipuri de credite: a. Credit ul bancar b. Creditul comercial c. Creditul obligatar d. Creditul ipotecar e. Cr editul de consum In lume suprematia o detine creditul comercial si in cazul cred itului pe termen lung creditul ipotecar. Deoarece creditul reprezinta cel mai ma re grad de risc, bancile sunt obligate sa respecte cu cea mai mare strictete pri ncipiul prudentialitatii. Tehnica bancara: - inseamna: organizarea, desfasurarea op.bancare in concordanta cu strategiile+managementului bancilor - reprezinta: o activitate concreta cu partenerii de afaceri - este o parte a practicii bancar e - constituita din: operatii bancare, evidenta bancara, strategii bancare, calc ule de optimizare, controlul bancar propriu - este puternic influentata de polit icile bancilor com, politica+normele BNR, analiza+decizia bancara Tehnicile banc are cuprind: grupuri de operatiuni omogene, norme+normative bancare, tehnici de calcul si de stabilire a performantelor. T.bancare trb autorizate de BNR, care p oate declansa si operatii complexe de faliment. Supravegherea + controlul BNR fa c parte din tehnicile si principiile globale ale managementului bancilor. Tehnic a bancara se bazeaza pe urmatoarele principii fundamentale: 1. Bancile sunt pers .juridice cu un volum foarte mare al activitatii 2. Structura organizatorica si de management, conducerea si dezvoltarea bancilor se stabilesc prin statutele si normele proprii 3. Bancile isi asuma responsabilitati, obligatii numai prin sem naturile a 2 manageri 4. Bancilor li se interzice sa incheie contracte sau alte intelegeri si sa adopte alte practici care le-ar putea crea o pozitie dominanta pe p-tele: monetara, financiara, valutara 5. B.comerciale se supun reglementaril or BNR+Bmondiale cu privire la aplicarea pol.monetare, de plati, credite valutar e, de asigurare a prudentei bancare si de supraveghere bancara 6. Bancile sunt o bligate sa deschida conturi curente la BNR si sa mentina rezerve minime obligato rii la B.Centrala

7. Participarea bancilor la o firma al carei obiect de activitate nu are legatur a cu activitatea bancii, nu poate depasi 20% din capitalul firmei 8. Societatile bancare nu se pot constitui ca SRL-uri 9. Bancile nu pot fi constituite si nu p ot functiona decat pe baza autorizatiei BNR

II PIATA BANCARA SI INTERBANCARA FACTOR DE PROMOVARE A PRODUSELOR SI SERVICIILOR BANCARE In cazul p-telor financiare, bancile reprezinta de departe veriga cea mai import anta; prin banci se realizeaza nu numai produsele+serviciile bancare si se fac s i tranzactii bursiere, incasari ale altor institutii financiare. In al II-lea ra nd toate sectoarele economice au nevoie de banci motive: 1. Toate firmele au nev oie de facilitati bancare pt activitatile comerciale, pt plata furnizorilor, gar antiilor oferite partenerilor internationali. 2. Firmele vor ca excesul de numer ar sa fie in siguranta. 3. Firmele contacteaza bancile pt cresterea fondurilor n ecesare activitatilor lor (credite negarantate, nevoi de trezorerie). 4. P.fizic e vor sa pastreze economiile in siguranta si sa realizeze profit din dobanda. 5. P.fizice au nevoie sa imprumute de la banci. 6. P.fizice+juridice efectueaza pl atile prin banci 7. Guvernul are nevoie de banci pt stabilirea ratelor de doband a/economie pronind de la ratele depozitelor si a ratelor la credite. 8. Progr.gu vernamentale de dezvoltare a unor sectoare economice nu pot fi realizate decat p rin banci. Cele mai multe banci nu realizeaza toate operatiunile cu produsele+se rviciile care se pot gasi pe p-ta. Dar p-ta bancara cuprinde toata activitatea b ancilor. P-ta bancara depinde de factorii: - capitalurile utilizate - reteaua de sucursale - reglementarile guvernamentale - deciziile bancare P-ta interbancara este necesara, in primul rand, pt o evaluare mai corecta a riscurilor. Riscul e ste mai mare cand sunt acordate credite mari pt aceleasi obiective sau numai uno r sectoare economice. Numai dupa evaluarea riscurilor, managementul bancii decid e asupra selectarii cerintelor de p-ta. Numai in competitie cu celelalte banci, o banca stabileste procedurile de urmat pt realizarea unui produs. Numai pe p-te le bancare bancile efectueaza studii complexe de marketing si isi definitiveaza politicile + strategiile. (In RO aproape toate bancile si-au dezv produsul credi t pt locuinte).

III CONTINUTUL ACTIVITATII BANCARE Produsele+serviciile bancare sunt rezultatul activitatii bancilor comerciale. Ti puri de produse bancare: 1) Produse pure realizate exclusiv din activitatea spec ialistilor bancii (consultanta, evaluari, produse de inginerie financiara) 2) Pr oduse mixte cand se imbina activitatea salariatilor bancii in tehnica si echipam ente performante (platile electronice, asistenta pe calculator) 3) Produse care au ca suport K (depozite, credite, dobanzi, alte active+pasive) Caracteristicile principale ale produselor bancare sunt: - sunt imateriale - sunt conditionate d e reglementari bancare si fiscale - sunt propuse direct clientilor ( nu exista p osibilitatea de revanzare sau reconcesionare - implica angajarea clientului in m od direct O caracteristica a activitatii bancare este ca bancile incearca sa eva lueze individual serviciile in mod profitabil. Banca ca intermediar dintre cei c are dau cu imprumut si cei care folosesc capitalul acestora, bancile realizeaza urmatoarele activitati de baza: - colecteaza fonduri sau resurse - acorda imprum uturi - isi asuma in final riscul celor ce au cerut un imprumut; armonizeaza cer erile de credite si preiau riscurile - isi asuma riscurile Rdob Bancile nu sunt multumite sa realizeze doar un venit normal pt activitatea de intermediere. Ele cauta cand este posibil si prudent sa obtina si alte profituri prin structurarea scadenteleor activelor si pasivelor bancare. In realizarea profitului sunt avut e in vedere 3 puncte cheie: Bancile opereaza in conditii de incertitudine (preze nta permanenta a riscului) In incercarea de a-si maximiza profitul, banca alege o anumita structura a bilantului in raport cu tipurile de active+pasive si a sca dentei acestora. Inainte ca o banca sa actioneze pt modificarea activelor+pasive lor in vederea cresterii profitului, ea trebuie sa se asigure: - ca este capabil a sa-si mentina o lichiditate adecvata - sa aiba in vedere cuantificarea factori lor de risc si a simptompelor de risc Cresterea masei monetare este un concept de baza al economiei de p-ta si in care sunt puternic implicate bancile. Activit bancara este bazata acum pe informatie . Pt banci intermedierea financiara reduce costurile produselor+serviciilor banc are de baza dar ca intermediar, bancile ajuta la rentabilizarea activului parten erilor sai. Bancile monitorizeaza clientii imprumutati si ii sesizeaza la primul semnal de avertizare. Problematica informatiei ca valoare tot mai actuala avand in vedere ca bancile au intotdeauna un acces mai mare la informatii despre clie ntii lor si despre concurenta. Actualmente exista modele complexe care optimizea za interactiunea banca-client. Aceasta interactiune apare mai ales la creditare, la modul de operare al clientilor creditati.

Organizarea functionala a unei banci In tarile dezvoltate organizarea tipica a u nei banci poate include departamentele: Operatiuni cu mari societati comerciale Operatiuni cu soc.com. obisnuite Operatiuni internationale Investitii Operatiuni curente cu clientela (BANKING) Operatiuni private cu disponibilitatile p.fizice 1) 2) 3) 4) 5) 6) In afara acestora mai exista serviciile separate care activeaza in paralel pt su stinerea activitatii bancii (serviciul Suport-retea, sv. Resurse Umane, sv. Cont rol si audit intern, sv. Relatii cu publicul, sv. Planificare strategica, Market ing, sv. Consultanta, sv. Politici de creditare, Sv. Consultanta juridica, sv. C onsultanta tehnica, sv. Contabilitate) Politica de expansiune a activitatii banc ilor com a avut in vedere integrarea si reorganizarea factorilor bancii in jurul p-telor financiare si al firmelor. S-a creat astfel o activitate bancara flexib ila orientata spre p-ta. Aceasta politica a utilizat 2 variante: I. Integrarea t uturor functiilor mai intai intre departamentele corelate, apoi integrarea si ce ntralizarea tuturor grupurilor ce actioneaza pe p-tele financiare II. Autonomie pt departamentele bancilor com si ale bancilor de investitii dat fiind integrare a stransa a functiilor Aceste variante au folosit mai multe mecanisme de integra re, printre care: - un rol centralizat coordonator al grupului ce asigura operat ii cu firmele - un grup de trezorerie - un grup tehnic ce fol anumite standarde si faciliteaza accesul si transmiterea de informatii Prin utilizarea acestui mec anism a fost realizat un sistem foarte rapid de comunicare a informatiilor soc.c omerciale, au fost create echipe de lucru renumite la toate verigile ierarhice a le bancii. Asa s-a realizat un avantaj competitiv bazat pe o coordonare foarte s transa si bine organizata.

IV PRINCIPALELE OPERATIUNI BANCARE Operatiuni pasive Operatiuni active Operatiuni accesorii Operatiuni conexe Opera tiunile pasive al Bancilor Comerciale reprezinta constituirea resurselor fiecare i banci comerciale. Alaturi de op.active constituie baza activitatii soc.comerci ale. Se porneste de la ideea ca banca este o institutie care primeste si plaseaz a capital. Banca are ca principala activitate: stimularea si primirea de depozit e in numerar (colectarea de K) si plasarea acestora acestora in activitatile eco nomice pe calea creditului, scontului, avansurilor, participatiilor. Operatiunil e pasive afecteza patrimoniul bancii. Ele sunt: - de fructificare (la vedere, la termen) - depuneri de economii pe librete - conturi curente creditoare - reesco nturi (la alte banci si la BNR) - emisiunea de bonuri de casa - obligatiuni si i nscrisuri funciare Capitalul permanent nu este suficient, este o prima de asigur are impotriva riscurilor determinate de plasarea capitalurilor. Fondurile atrase de banca din afara pot avea provenienta, scop, conditii si termene diferite. Du pa modul in care isi procura resursele bancilor pot fi: - de depozite - de reesc ont (primesc prin scont portofoliul comercial constituit din circuitul bunurilor si il transfera la BNR pe calea reescontului) - de emisiune de inscrisuri funci are, obligatiuni simple sau ipotecare Operatiunile de procurare de fonduri se gr upeaza astfel: - primire de sume pt fructificare (depuneri) - primire de sume ca depuneri la economii pe librete - conturi curente creditoare (contractul de con t curent) In categoria de op.pasive este inclusa: dotarea (filiatiunea) reprez o peratiunea complexa prin care o banca mai mica, creatie a unei banci-mame isi po ate asigura disponibilul necesar fara a recurge la vreuna din caile enumerate ma i sus. Aceasta op. reprez forma pp de relatii actuale intre B.Centrala si subuni tatile operative din teritoriu. Depunerile - reprez primirea sumelor de bani de catre banci. Acestea sunt generatoare de dobanzi. (dobanda fiind considerata un contract real, bilateral prin care o persoana care depune o suma de bani obtine si obligatia bancii de a restitui si dobanda cuvenita) Constituirea si utilizare a depozitelor bancare reprez una din functiile pp ale bancilor comerciale. Depoz itele se prezinta in dubla ipoteza: - pt banci reprez - o obligatie - pt clienti sau deponenti reprez creante Depozitele bancare reprez o forma de existenta a b anilor (de cont sau scripturali). In economiile dezvoltate ele reprez pp forma d e mobilizare a capitalurilor si economiilor temporar-disponibile. 1. 2. 3. 4.

Dupa natura si termen: depozite bancare la vedere cand depunatorii pot dispune o ricand de ele dar dobanda este mai mica. Ca pondere in total resurse bancare- de tine 9-10%. Depunerile la vedere au formele: - conturi curente - librete si carn ete de economii la vedere - conturi de depozite care au termene mai lungi dar nu se respecta Reescontul modalitatea de procurare a resurselor noi prin cedarea p ortofoliului de efecte comerciale provenit din scontare unei alte banci, bancilo r de scont (sau de emisiune). Similar reescontului exista operatiunile de lombar dare (de imprumut pe garantii de efecte publice (obligatiuni si bonuri de tezaur ). Operatiunile de lombard op prin care bancile de depozit sau comerciale obtin, de la banca de emisiune, resurse pe t.s. valorificandu-si astfel hartiile de va loare pe care le detin. Reescontul+lombardul sunt operatiuni de recreditare. Ope ratiunile active op prin care banca isi angajeaza resurse in vederea realizarea de Profit. Pp operatiuni bancare sunt: Op. de creditare a firmelor Op. de credit are a p.fizice Op. de plasamente in titluri Op. de participatiune (la cap.social al unor firme) Op. de participare la operatiunile de bursa Op. cu afiliatele ba ncii (delegarea de catre banca-mama a unor societati cu SRL-urile pt veniturile si cheltuielile de titluri financiare) Op. de bursa Op. de creditare a firmelor sunt cele mai complexe. Acestea pot fi pentru: - nevoi de K fix - creditarea che ltuielilor de exploatare a firmelor (credite de consum, comerciale, ipotecare), p.fizice, linii de credit - recreditare prin gestionarea creditelor de catre ban cile com din Ro, prin fonduri puse la dispozitie de catre bancile straine privat e sau organismele finaciar-valutare internationale O forma evoluata a operatiuni lor de creditare este creditarea creantelor comerciale. Inseamna preluarea contr a-moneda a creantelor comerciale pe care firmele furnizoare le au asupra clienti lor. Este vorba de op. de scontare inseamna cesiunea unor titluri financiare cat re alt beneficiar in schimbul valorii actuale sau de p-ta a acestor efecte de co mert. In cazul cambiei scontarea are urmatoarele trasaturi: a) Cedarea cambiei p rin scontare (are caracter actul de vanzare-cumparare) b) Scontarea cambiei - es te o vanzare speciala ( deoarece se stabilesc obligatii din partea tragatorului pt transfer) c) Scontarea cambiei este o operatiune de creditare pt ca reprez tr ansferul unui instrument de creditare si determina plasarea resurselor unei banc i pe un anumit termen pt care se primeste dobanda Scontarea operat. prin care cr editul comercial se transforma in credit bancar. Pensiunea operat. bancara prin care banca com. preia cambiile pe care le vinde beneficiarul cu conditia rascump ararii lor de catre acesta la termenele convenite. Aceste operatiuni se desfasoa ra intre banci.

Operatiunile accesorii ale bancilor sunt operatiuni: de cumparare, vanzare, cust odie, administrare, de active monetare. Sunt cuprinse: transferurile, altele dec at cele de natura platilor: op.de compensare, op.de primire de titluri in gaj. O peratiunile conexe op.cu metale pretioase, plasamente titluri, consultanta banca ra, garantii, mandatari in conturile clientilor. (*) Pasivele pe termen lung rep rez obligatii alebancilor+firmelor care trb achitate in decursul mai multor ani. Printre pasivele pe t.l. care se intalnesc si in banci, mentionam: 1. Obligatiu nile si alte hartii de valoare 2. Leasing-ul (inchiriere cladiri si echipamente) 3. Ipotecile pe cladiri si terenuri 4. Programele de pensii Bancile pot tine se ama in acordarea creditelor mai ales sub raportul garantiilor de hartiile de val oare pe care le au pe p-ta firmele care solicita imprumutul. Pt finantarea cu aj utorul bancii a unor proiecte mari firmele emit obligatiuni suplimentare. Aceste a sunt emise de firma care solicita imprumutul si anume catre banca care face pr omisiuni la reglare de a restitui suma imprumutata (principal) si dobanda aferen ta sub forma unui cupon. Emisiunea de obligatii consta in descompunerea unei sum e mari de bai in mai multe unitati mici (obligatiuni, bonus). Fiecare obligatiun e are o anumita valoare si reprezinta o nota de plata pe t.l. purtatoare de doba nda. Aceste obligatiuni pot fi vandute bancilor sau marelui public. Valoarea une i obligatiuni se stabileste de firma pe baza unor indici bursieri sau ai altor p -te de capital. Numarul de obligatiuni se stabileste in functie de volumul capit alul de imprumut. Detinatorii obligatiunilor (bancile) reprezinta creditorii fir mei; detinatorii actiunilor sunt actionarii (proprietarii firmei). Bancile nu au drept de vot si nu participa la profitul sau la pierderile firmei; ei primesc d oar dobanda dar dividendele care se platesc actionarilor pot deveni obligatie le gala fata de banca numai aprobarea in acest sens a AGA. Firma care emite obligat iunile numeste un CURATOR, de regula banca isi garanteaza aceste obligatiuni cu o parte din activele companiei. Acestea au un mare grad de lichiditate deoarece pot fi vandute oricand la Bursa Hartiilor de Valoare la pretul p-tei. Valoarea d e p-ta a unei obligatiuni este cotata ca un procentaj din valoarea la scadenta a dica la maturitate. Valoarea la scadenta este o anumita suma de bani pe care fir ma care a emis obligatiunile o v-a plati pt a le rascumpara pe cele ajunse la sc adenta. Bancile urmaresc ca obligatiunile sa aiba o rentabilitate curenta ridica ta, in acest fel pot fi valorificate mai eficient pe p-ta. Rentabilitatea curent a = (valoarea cuponului / pretul de p-ta) * 100 Bancile urmaresc mentinerea incr ederii investitorilor in pozitia financiara a firmei. Cu cat obligtiunile se apr opie de termenul de scadenta, valoarea de p-ta tinde catre valoare de la scadent a deoarece firma care a emis obligatiunile le va rascumpara la aceasta valoare.

V OFERTA BANCILOR IN MATERIE DE PRODUSE DERIVATE Pe baza numarului foarte mare de operatiuni bancile dezvolta tehnici in vederea limitarii costurilor produselor bancare. In vederea reducerii riscului bancar mu lte banci si-au diversificat produsele+serviciile ajungand la produse derivate a lternative la creditare, optiuni, titlurizari. Prod.derivate ale bancilor devin un mijloc important de cooperare intre banci si soc.de asigurare. Agentii de asi gurari utilizeaza prod.bancare in 2 domenii: - Gestionarea activului in vederea echilibrarii Bilantului - Preconizarea de noi produse Noile tehnici de acoperire a riscurilor puse la punct de banci se refera la gestionarea activului Bilantul ui. Printre produsele derivate ale bancilor.com. si in Romania se poate afirma c a exista o mare oferta de produse de asigurare de viata. S-au dezvoltat contract ele in unitati de cont acestea presupun: Dezvoltarea cooperarii intre banci si s ocietatile de asigurare. Asigurarea de viata este o activitate bancara care comp orta multe riscuri. Alaturi de riscurile financiare mai exista riscuri care pun in pericol marja de solvabilitate a bancii. Riscul de gestionare (se ref la o ne corelare a fluxurilor bancare de incasari+ plati). Riscurile comerciale determin ate in principal de slaba comercializare a contractelor de asigurare. Riscurile tehnice (ex. cand participarea la profit este foarte mare). Datorita acestor ris curi bancile prefera ca asigurarile de viata sa reprezinte un produs bancar foar te reglementat; riscurile de natura financiara sunt diminuate considerabil. In c adrul derularii prod.derivate apar asa-zisele riscuri financiare. Prima forma a riscului financiar se refera la protectia p.fizice care au subscris derivatul ba ncar respectiv (ex. polita de asigurare sau contractul futures sau alte optiuni) . Pt evitarea acestui risc produsele de asigurare cat si unele contracte sunt an dosate sau girate. Aceasta andosare este necesara datorita riscului Rdobanzii. A doua forma a riscului financiar este riscul de rascumparare anticipat; in acest caz se apeleaza la o rata minima de dobanda insotita de posibilitatea de a iesi anticipat din tranzactie fara plata unor penalizari. Garantarea ratei minime in cazul asigurarilor de viata obliga societatile de asigurare sa realizeze invest itii pe t.l. cu rata fixa, astfel poate fi garantata o rata de reinvestitie. Cel e de mai sus arata ca derivatele bancare sunt contracte sau aporturi intre 2 par ti, in vederea efectuarii unui schimb de plati, a caror marime sau valoare deriv a din instrumente financiare, precum: valorile mobiliare, cursurile valutare, in dicii bursieri, asigurarile de viata, contractele futures. Contractele cu produs e derivate patrund pe toate p-tele financiare dar mai ales pe ptele de capital a vand in vedere ca tranzactionarea lor poate conduce la realizarea de profituri r apide. Produsele derivate prezinta avantajul ca ofera metode noi de a manevra ri scuri financiare; este imbunatatit manag.bancar; are loc scaderea dobanzilor ban care si cresterea rolului produselor bancare. Prod.derivate sporesc speculatiile P-ta derivatiilor bancare se imparte in: P-te reglementate (orga si arbitrajul. nizate) care cuprind tranzactii reglementate in care predomina contractele futur es si optiunile.

P-te neorganizate OTC unde se ofera: contracte de tip forward, optiuni pe t.l. s i tranzactii exotice. Contractele de tip optiuni bancare - reprez o conventie intre parti in care o pa rte ii garanteaza celeilalte dreptul de a vinde sau cumpara un produs bancar, in tr-o anume per. viitoare, in anumite conditii. Acest contract se referra: la act iuni, obligatiuni, contracte futures, la o anumita rata a dobanzii sau la o anum ita valuta. Daca banca reprezinta una din parti, este exonerat de risc importato rul, in cazul unei deprecieri a valutei in care s-a facut tranzavtia. Mai precis importatorul a transferat bancii acest risc. Daca banca doreste sa se protejeze , apeleaza si ea la un nou contract printr-o noua tranzactie prin care se negoci aza Rdobanzii. In acest fel este mult diminuat si riscul bancii pt ca banca atra ge pe alte cai fonduri echivalente cu cele din conractul pe care il are cu impor tatorul. In cadrul prod.derivate si optiunilor bancare se lucreaza, de multe ori , cu notiunea de limita. Aceasta inseamna ca banca are un prag pe care il are in vedere si pt care doreste o protectie optima. Optiunile cu limita sunt frecvent e si stimulative mai ales in tranzactiile valutare care se refera la Rdob. Daca banca este asigurata nu reactioneaza la variatiile instantanee ale ratelor de do banda. In lume exista 2 asemenea variatii de rate: - continua (europeana) - disc ontinua (americana) Actualmente operatiunile cu derivate bancare sunt foarte dez voltate in vest, au in vedere scaderea fiscalitatii mai ales la contractele de a sigurare de viata. Bancile isi gestioneaza patrimoniul fara sa fie nevoie sa-si constituie un activ general care sa aiba rate mari. Un avantaj in plus il ofera contractele multisuporturi care reprezinta un ansamblu de contracte girate intrun catalog. In ultimul timp apar contractele de asigurari financiare ca firma a produselor derivate. Ele ofera un control mai eficient al riscurilor iar produse le bancare sunt mai bine adoptate cererii. In pozitia de reasigurare financiara se plaseaza banca prin obligatiunile structurate care au la baza o optiune cu li mita (ceea ce scade rsicul in cazul rambursarii anticipate).

VI TITLURIZAREA Datorita supunerii sect bancar la unele provocari la niv mondial: dereglementare a sect financiar, cresterea competitiei, impactul tehnicii+tehnologiei asupra vi etii ec, bancile accentueaza procesul de consolidare prin fuziuni+achizitii, pri ntr-o ofensiva de prod.bancare oferite pe p-te noi fata de cele clasice si pe no i canale de distributie. Titlurizarea: - se inscrie in aceasta tendinta si repre zinta o firma moderna de gestionare a activelor bancare - proces de dezintermedi ere in care bancile au rol mai mic - este un produs bancar hibrid ce combina 2 s isteme: sistemul creditului (traditional) sistemul titlurilor de valoare (Pt ban ca reprez. o tehnica de refinantare. In cadrul acestei tehnici vinde creante car e decurg din acordarea de credite unei institutii specializate in recuperarea cr editelor.) Pt dezvoltarea acestei tehnici bancare sunt necesare conditiile (prem izele): Cresterea costurilor de reglementare cand activele sunt detinute in port ofoliu. (ca urmare a nevoilor de K, a cresterii primelor de asigurare, a crester ii costurilor de oportunitate prin: cresterea Rdob si prin necesitatea prelevari i de rezerve minime obligatorii la B.Centrala) In afara sistemului bancar toate aceste costuri sunt diminuate. Volatilitatea accentuata a Rdobanzii obliga banci le sa gestioneze eficient riscul de rata a dobanzilor. Aceasta premiza are in ve dere ca activele bancilor prezinta maturitati mai mari decat pasivele, deoarece bancile au oportunitati in vanzarea acestor active catre alte institutii care au o capacitate mai mare de agestiona riscul dobandei. Modificarea tehnologica si utilizarea pe scara larga a modelelor de evaluare financiara, au avut capacitate a ca bancile sa determine corect si din timp evolutia fluxurilor de numerar (flu xurile la creditele acordate, la riscul de pierderi si la posibilitatea ca acest e riscuri sa si apara). Aceasta premiza presupune o standardizare a creditelor a stfel incat sa poata fi utilizate mai eficient programele bancare. Activele banc are trebuie sa fie garantate de institutiile recunoscute si de incredere. Sa fie standardizate si cadrul legal al operatiunilor de titlurizare. Sa fie standardi zate calitatea produselor bancare oferite. Bancile sa detina baze de date privin d operatiile de titlurizare. Pot face obiectul titlurizarii: Ipoteci care au Rdo b fixa, variabila Credite pe valoarea unei locuinte Credite destinate achizitiei auto Credite aferente cardurilor Obligatiuni cu grd mare de risc Leasing de ech ipamente Credite pt achizitii de proprietati Dar titlurizarea fara banci nu poat e conduce la performante bancare pentru ca: Bancile au capacitatea de a obtine i nformatii despre debitor si ii monitorizeaza. Bancile pot impune controale mai r iguroase a.i. sa previna si sa inlature deficientele debitorilor. Se fol contrac te mai restrictive si scadente mai repede. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Bancile pot initia intelegeri cu debitorii pe perioade mai lungi ceea ce p-tele de K nu pot realiza. Participarea bancilor la tehnicile de titlurizare contribui e la o mai eficienta fructificare a capitalurilor. Responsabilitatile asumate de banci sunt considerabile ceea ce impune limite calitative+cantitative. Acestea se refera la: 1. Dimensionarea plasamentului de titlurizat (pt ca o op.de titlur izare sa fie rentabila trb sa adune active e min.50mil.$) 2. Risc.colectarii cre antelor avute in ved de banca care a acordat imprumutul initial. 3. Expunerea la risc presupune ca o banca sa aiba un potential suficient de mare pt ca titluriz area creditelor sa genereze in final un risc mai scazut si predictibil. Titluriz area nu este o investitie perfecta ci doar o forma mai avantajoasa de plasare a disponibilitatilor. Titlurizarea este mult mai complexa decat simpla creditare i ar pt a se realiza in conditii optime sunt necesare impartirea rolurilor, asumar ea responsabilitatilor intre mai multi participanti. Trasatura importanta : banc a nu mai joaca rolul principal. Actori principali in cazul titlurizarii: o Solic itant credit debitorul o Banca creditoare o Administratorul o Institutia ce comp ara creditele si emite in contrapartida titluri o Subscriitorii o Investitorii i n titluri o Institutia ce asigura calitatea creditului si sporeste atractivitate a acestuia Partile implicate sunt (intr-o alta structurare): o Banca ce acorda c reditul apoi il vinde o Institutia ce cumpara creditul si emite titluri in contr apartida (aceasta institutie este o banca de investitii) o Subscriitorul titluri lor o Administratorul o Institutia ce garanteaza operatiunea (B.Com/Soc.de asigu rari. De multe ori chiar statul devine garantul respectivelor titluri. o Investi torii ce achizitioneaza titlurile emise. Participarea mai multor actori la proce sul de titlurizare permite cresterea eficientei, o mai buna gestiune a rsicului in comparatie cu creditele clasice. Printre avantajele titlurizarii fata de cred itare mentionam: 1. Creditele au o slaba lichiditate. 2. Evaluarea creditelor in mod continuu este un proces foarte dificil. 3. Analiza+monitorizarea creditului . Titlurizarea transfera aceste responsabilitati catre o terta parte creand mult e avantaje atat pt banca initiatoare a imprumutului cat si pt investitori si par te terta care de multe ori este o agentie de rating-uri. 4. Creditele presupun c heltuieli mari de operare in timpr ce titlurizarea opereaza la porturi mult mai mici.

5. Creditele ofera solicitantilor de astfel de produse o slaba diversificare a s cadentelor si ratelor, in timp ce titlurizarea prezinta o multitudine de posibil itati. 6. Creditele ofera o p-ta locala pt investitori in timpr ce prin titluriz are tranzactiile pot fi facute p-ta nationala si chiar pe p-tele financiar-inter nationale. Tehncia titlurizarii in bancile din Romania se practica in faza incip ienta, cauzele fiind: 1. Lipsa unui sistem de incredere in privinta aprecierii v alorilor, titlurilor financiare. 2. Existenta unui sistem greoi privind transfer ul de titluri. 3. Vidul legislativ si mentalitatea depasita ca daca o activitate nu este in mod special permisa se considera a fi interzia. 4. Lipsa unor baze d e date privind sistemul de creditare (actualmente in RO este interzis bancilor s a furnizeze informatii legate de creditele acordate). 5. Existenta unor rate mar i ale inflatiei si volatilitatea mare a cursului de schimb, acesta facand titlur izarea foarte costisitoare. 6. Lipsa de omogenitate a programelor de creditare. Titlurizarea este o tehnica moderna de gestionare a activelor bancare ce aduce m ari profituri. In tari cu economie de p-ta dezvoltata, titlurizarea nu este foar te extinsa pt ca sectoarele bancare nu au o lichiditate mare si nu pot fi facute cerintele solicitantiloor de credite. O data cu cresterea competitiei si a cere rii monedei unice EURO creste interesul bancii de a realiza venituri din titluri zare. Creditele ipotecare au fost cel mai mult utilizate in procesul titlurizari i pt ca majoritatea lor beneficiau de garantii guvernamentale care duceau la cre sterea rating-ului. In viitor bancile vor fi obligate (prin concurenta) sa fie m ai performante a.i. titlurizarea sa poata fi preluata de institutiile financiare in care performanta si calitatea sa fie pe primul loc.

VII PRODUSE SI TEHNICI DE CREDITARE Desi au diversificat produsele+serviciile, creditul a ramas cel mai important pr odus al bancilor romanesti. In politicile de creditare au intervenit schimbari m ajore, in primul rand, ca urmare a cresterii riscului asociat creditului. Evalua rea gradului de risc presupune politici, strategii si tehnici de creditare perfo rmante. Intre acestea cele de prudentialitate bancara sunt pe primul loc. Bancil e comerciale trebuie sa tina seama de interesele solicitantilor de credite, de c ele ale Guvernului dar mai ales de interesele lor. In al doilea rand, in dezvolt area politicilor de creditare banca are in vedere capacitatea firmei de a realiz a afaceri, de abilitatea firmei de a actiona neantrerupt, de fluxul de numerar p revizionat, acesta fiind principalul indiciu privind achitarea obligatiilor fina nciare. Tehnicile de creditare mai au in vedere respectarea unor criterii aditio nale: - garantiile - rata rentabilitatii medii pt banca trebuie sa fie cel putin la nivelul rentabilitatii medii pe ramura - prin tehnici de creditare performan te banca poate realiza o dispersie convenabila a ratei dobanzii, sa tina seama s i de alte venituri care sa-i asigure o rentabilitate minima chiar daca imprumutu l ar putea deveni creditele pierdere Tehnicile de credite sunt activitatile de b ancare complexe care necesita urmatoarele etape: Primirea cererii de credite Cul egera de informatii Evaluarea informatiilor primite Evaluarea initiala a colater alelor (garantii de un anumit gen) sau a garantiilor propuse Negocierea cu firma Decizia de acordare/respingere a cererii de creditare Examinarea garantiei dpdv al legalitatii Semnarea contractului de credite si acordarea imprumutului Urmar irea permanenta a utilizarii creditului si a capacitatii de rambursare a firmei Rambursarea creditului si a dobanzii Tehnicile de creditare au in vedere ca exis ta foarte multe tipuri de produse de creditare. Exemplu: numai creditele pt p.fi zice pot cuprinde: credite tip retail credite cu dobanzi fixe credite variabile credite obtinute la punctele de vanzare; obtinute la banca credite in rate; cred ite fara rate Creditele tip retail pot fi pt consum si pt finantare locuinte iar fiecare dintre acestea au mai multe forme. Creditele pt p.fizice in economiile de p-ta dezvoltate, stabile sunt cu valoare fixa pe o perioada data la o rata a dobanzii fixe. Acestea sunt disponibile pretutindeni si sunt utilizate pt procur area de auto, mobila, alte bunuri de folosinta indelungata, vacante. O tot mai m are dezvoltare au luat-o produsele de credite: facilitati de overdraft (cont des coperit) Cand banca acorda astfel de facilitati clientii pot utiliza conturi de depozite nu

numai in limita sumelor depuse ci pana la anumite limite convenite cu banca, sum ele pe care aceasta le ofera clientilor la dobanzi stabilite prin acord. Facilit atea de overdraft este foarte convenabila pt clienti deoarece acestia pot lua cu imprumut suma de care au nevoie pe o perioada solicitata, nefiind obligati sa p lateasca dobanda pt suma totala. Creditarea prin carduri produsul bancar cel mai des utilizat in Vest, oferind clientului bancii posibilitatea de a lua cu impru mut sume pana la anumite limite prin utilizarea cardurilor. Aceasta creditare, d e multe ori, are loc la punctele de vanzare, deoarece, de obicei, cardurile sunt utilizate pt eliberari de numerar din automatele de plata tip ATM. Un alt produ s de creditare Contul de credit REVOLVING. Clientii care au astfel de conturi po t face plati lunare frecvente intr-un cont specific apoi obtin promisiunea de la banca de alua cu imprumut o suma care este mai mare fata de depozitul constitui t anterior. In ceea ce priveste produsele de creditare bancare pt firmele in tar ile dezvoltate, acestea sunt grupate pe 2 tipuri: - Credite pt Fondul de rulment - Credite pt finantarea Activelor fixe Creditele pt Fd.de rulment sunt facilita ti de overdraft si credite pt finantarea exportului. Creditele pt finatarea Acti velor fixe se grupeaza in functie de scadenta, garantiile primite (credite neaco perite), credite acoperite cu echivalent in numerar sau depozite, credite acoper ite cu garantii personale, credite acoperite cu ipoteci. In functie de tipul de rambursare (amortizare) creditele pot avea o ramburasare egala cu capitalul in i ntregime (la data scadentei) x o rambursare in rate egale. La aceste credite si in aceste tari tehnicile de creditare sunt mult mai simple decat la noi iar firm ele in planul lor de afaceri combina utilizarea creditelor cu alte venituri si f onduri. Un produs bancar de creditare modern il reprezinta Creditele sindicaliza te se acorda printr-o conventie intre 2 sau mai multe banci care accepta sa acor de un credit (foarte mare) unui singur solicitant sau unui numar mic de solicita nti. Una este banca agent iar celelate banci sunt participante la creditare. Rol ul bancii agent consta: - actioneaza in numele celorlalte banci - asista imprumu tatul in constituirea consortiului bancar care participa la sindicat - colecteaz a informatii despre imprumutat - structureaza conditiile creditului - se ocupa d e documentatie, de pregatirea aprobarii creditului - coordoneaza transferul fond urilor (primeste banii de la celelalte banci si ii transfera clientului, primest e rambursarile, trimite cotele celorlalte banci) - calculeaza ratele dobanzilor - urmareste colateralele, incasarea transelor (ratele de credit) si comunica ban cilor din sindicat cand imprumutatul nu isi onoreaza scadentele - se ocupa de to ate problemele care se pot ivi in legatura cu creditul (scimbari in bonitatea cl ientului, executare silita, suplimentarea creditului) Acordarea creditelor sindi calizate prezinta problemele specifice de tehnici de creditare. Este mai dificil a determinarea riscului fiecarei banci (a riscului de anu primi partea de doband a). Apare o noua forma de risc riscul de relatie in sensul ca uneori banca agent isi stabileste relatii privilegiate cu firma imprumutata.

In acest caz creditul sindicalizat, controlul si verificarea sunt mai frecvente si se realizeaza prin auditul intern, dar toate bancile din sindicat monitorizea za corectitudinea ratei de dobanda in cazul dobanzilor flotante sau al reesalona rii creditului. Abordarea moderna a tehnicilor de creditare se bazeaza pe analiz a creditului, pe metoda scorurilor. Credit scoring-ul presupune evaluarea credit elor pe baza de punctaj. Acesta creste calitatea creditelor si se reduc costul s i durata evaluarii (deoarece procedurile se standardizeaza). Cu ajutorul credit scoring-ului se face selectia clientilor in functie de calitate efectuandu-se ma i usor schimbari in strategiile de creditare ale bancilor comerciale.

VIII TITLURILE DE CREDIT

Titlurile de credit apar odat cu creditul. Ele sunt nite nscrisuri, care cuprind pr omisiunea debitorului de a plti (achita) la un termen fix, o anumit sum de bani. De asemenea, n locul achitrii sumei de bani, debitorul poate executa o prestaie. Prin luarea unor datorii, titlurile de credit au un rol pozitiv major n accelerarea c irculaiei banilor i mrfurilor i deci n activitatea de comer. Prin aceste titluri de va loare, se accelereaz circulaia bunurilor, fr s fie nevoie de intervenia banilor ca mij loc de circulaie. Titlurile de credit trebuie privite din dou puncte de vedere. n p rimul rnd, este vorba de obligaia pasiv a debitorului, care are datoria de a plti n v iitor o datorie sau de a efectua o prestaie. Pe de alt parte, apare o obligaie acti v din partea creditorului care este titularul titlului de credit i va realiza un p rofit din prestaia debitorului. n momentul emiterii titularului, ia deci natere o o bligaie din partea celui care l-a semnat. Cel care dobndete un titlu de credit, obin e de fapt, un drept de proprietate, alturi de alte drepturi ce decurg din coninutu l nscrisului. Dreptul de crean al posesorului fa de emitentul (semnatarul) titlului s e constituie ns, abia la scadena acestui titlu. Pn la scaden, obligaioa din partea em ntului acre caracter impersonal. Creditorul poate fi determinat pn la data scadenei , ntruct proprietatea asupra nscrisului circul. Obligaia debitorului exit chiar de la semnarea titlului, dar dreptul la o crean se constituie abia la scaden. Folosirea ex cesiv a titlurilor de credit conduce la o form de inflaie denumit inflaia de credit, d ci la o deteriorare a adevtarului credit i anume a creditului bancar. Titlurile de credit pot fi: I. Din punct de vedere al transmiterii obligaiei avem: - titluri nominative; - titluri la ordin; - titluri la purttor. II. Dup coninut, titlurile de credit sunt: - care au dreptul la o prestaie i a cror sum se fixeaz la emiterea titl ului (cambia, biletul de ordin, obligaiile, libretele de economii, cupoanele titl urilor publice); - care confer posesorului un drept real asupra unor mrfuri, aflat e n faza de transport sau n depozite (titlurile reprezentative, adic polia, ordinul de predare, scrisoarea de trsur, recipise de depozit, warantele sau biletele de ga j); - titluri care confer o calitate (corporative); aici sunt cuprinse aciunile so cietilor pe aciuni; - titluri cu funcie de moned (titlurile emise de stat sau de bnci centrale). Cambia Legea 33/1991 reglementeaz comerul fcut de bnci cu cambii i bilete la ordin. De asemenea, n 1994 a aprut o lege special, denumit Legea asupra cambiei i b iletului de ordin. Bncile pot face comer cu cambii i pot presta servicii bancare spe cifice acestei activiti pentru clienii lor. Cambia este titlul de credit sub semntur privat. Ea necesit o legtur ntre trei persoane i anume, trgtorul, trasul i beneficia Cel care emite cambia este trgtor, care are calitatea de creditor. n aceast calitate , el d ordin trasului, adic debitorului su s plteasc o sum fix la o anumit dat, fie eneficiar, fie la ordinul acestuia. Deci exist

un ordin de a plti, dat de trgtor debitorului su. Este un ordin de plat clar, precis i necondiionat. Este interzis tragerea unei cambii asupra altei cambii sau asupra a ltui titlu de credit. Societile bancare accept numai cambii care au notat scadena pe faa titlului de credit. De asemenea, trebuie menionate clar ziua, luna i anul emite rii. Acestea sunt necesare pentru calculul datei scadenei, constatarea capacitii le gate a semnatarilor n momentul aplicrii semnturii pe titlu i determinarea drepturilo r semnatarilor privind aciunea cambial mpotriva obligailor cambiali. Cambia poate fi la ordinul trgtorului nsui sau pentru contul unui ter. Dac o cambie este tras la ordi ul trgtorului nsui, acesta se afl n poziia de beneficiar al cambiei. Dac este tras a trgtorului nsui, acesta apare i n calitate de tras. Cnd ntre trgtor i beneficiar legtur direct, ntre ei se interpune un ter, fa de care trgtorul are o datorie. n a z, trgtorul trece pe cambie, numele beneficiarului. n cambiile pltibile la vedere sa u la un anumit timp de la vedere, trgtorul poate specifica, c suma este purttoare de dobnd. Suma dobnzii este artat n cambie. Dobnda se pltete de la data emisiunii camb dac nu se specific altceva. Obligaia cambial poate fi asumat prin mijlocirea unui man dator sau a unui reprezentant. Trgtorul rspunde de acceptarea i plata cambiei. Poses orul decade din dreptul n alb, dup trei ani de la data emisiunii cambiei. Cambia n alb este un titlu care conine numai semntura trgtorului, iar uneori i cteva meniuni de utilizare a cambiei. De regul, cambia n alb se completeaz la data efecturii plii. Banc a Naional i bncile comerciale nu vor accepta cambii n alb necompletate la momentul in trrii n portofoliul lor. Chiar dac nu a fost expres tras la ordin, cambia este trans misibil prin gir. Girul poate fi fcut chiar n folosul trasului, indiferent dac a acc eptat sau nu, al trgtorului sau al oricrui alt obligat. Girul este un act prin care posesorul titlului, numit girant, transfer altei persoane, numit giratar printr-o declaraie scris, toate drepturile decurgnd din titlul redactat i completat. Dac trgto ul a nscris n cambie cuvintele nu la ordin, titlul este transmisibil numai n forma i c u efectele unei cesiuni ordinare de crean. Cesiunea de crean este un mijloc de trans mitere a obligaiilor constnd n acordul de voin (contractual) prin care creditorul (ce dentul) transmite voluntar cu titlul oneros sau gratuit, dreptul su de crean unei a lte persoane numit cesionar, care va deveni astfel creditor n locul su i care va put ea ncasa de la debitor, creana cedat. Meniunile privind circulaia cambiei prin gir se fac de regul pe spatele (verso-ul) titlului, ceea ce face ca operaiunea de girare s mai poarte i denumirea de andosare. Girarea titlului ctre o banc se numete scontar e i este modalitatea prin care posesorul cambiei i poate procura prin gir, bani, nai nte de scaden. Girul este nscris fie pe cambie, fie pe adaosul acesteia (alonj). El trebuie s fie semnat de girant. Girul parial este nul, deoarece cambia este invizi bil. Girul transmite toate drepturile izvorte din cambie. Girantul rspunde de accep tare i deplat. Cambia poate fi dat n garanie pentru asigurarea unei alte creane pe car e giratarul o are contra girantului. n acest caz, se insereaz n gir, cuvintele n gara nie sau valoarea n gaj. n orice cambie, trgtorul poate meniona c aceasta trebuie pr spre acceptare. n acest sens, se fixeaz i un termen pentru prezentare. Acceptarea e ste actul prin care trasul se oblig s plteasc la scaden, suma nscris n cambie, poses i legitim al acesteia. Prin acceptarea cambiei, trasul devine obligatul principa l n lanul obligaiilor comerciale. Aceast obligaie pentru tras rmne valabil i cnd tr te declarat n stare de faliment. Avalul este o garanie personal prin care o persoan numit avalist garanteaz obligaia unuia dintre obligaii cambiali, numit avalizat pent ru toat suma menionat pe titlu

sau pe o parte din ea. Avalul se d pe cambie sau pe alonja ei i este semant de ava list. Pentru a putea da un aval, avalistul trebuie s aib capacitatea juridic deplin. Scadena este termenul la care cambia este exigibil i trebuie pltit. Scadena este cert adic arat cu precizie ziua sau termenul maxim la care creditorul se prezint la pla t. Posesorul cambiei va prezenta la scaden, titlul la locul i adresa indicate pentru plat. Trasul care pltete cambia, poate cere ca aceasta s-i fie predat, cu meniunea de achitare, scris de posesor. Pe orice cambie este nscris suma de plat i moneda n care se va efectua plata. Aciunea cambial poate fi direct sau de regres. Direct este cont ra acceptantului i avalitilor si, iar de regres este contra oricrui alt obligat (gir ant, trgtor, alt obligat). Dac posesorul a pierdut aciunea cambial contra tuturor obl igaiilor, poate exercita asupra trgtorului, acceptantului sau girantului, aciune de protest. Acest protest este dresat de ctre executorul judectoresc. Posesorul unei cambii pierdute, sustrase sau distruse poate cere anularea acesteia, printr-o ce rere adresat tribunalului. Acesta, printr-o ordonan se pronun i declar nul respectivul titlu de credit. Obligaiile cambiale se sting prin decdere i prescripie. Biletul la ordin Biletul la ordin este tot un titlu de credit sub semntur privat, care pune n l egtur dou persoane i anume, subscriitorul sau emitentul i beneficiarul. Subscriitorul apare n calitate de debitor, care se oblig s plteasc o anumit sum de bani, la un term n sau la prezentarea altei persoane, care este beneficiar i are calitatea de cred itor. Biletul la ordin este un titlu formal. El cuprinde meniuni obligatorii cu p rivire la informaiile necesare din care decurge acest titlu, ct i obligaiile asumate de ctre pri prin titlul respectiv. Biletul la ordin conine: denumirea de bilet la o rdin; promisiunea necondiionat de a plti o sum determinat; data scadenei; indicar cului unde trebuie fcut plata; numele i prenumele persoanei la ordinul creia se face plata; data i locul emiterii; semntura emitentului. Emitentul unui bilet la ordin este inut i considerat n acelai mod ca acceptantul unei cambii. Obligaia emitentului biletului la ordin este asemntoare cu cea a trasului n cazul cambiei. Deci emitent ul se oblig s plteasc personal, la scaden, suma din titlu i s ndeplineasc alte obli sesorul biletului la ordin are o aciune direct asupra emitentului. Biletul la ordi n pltibil la o anumit dat trebuie prezentat emitentului spre avizare. Dac emitentul refuz viza, posesorul ordinului va dresa protest de nedatare.

IX PRODUSELE SI TEHNICILE BANCARE DE INVESTITII

1. Coninutul investiiilor bancare Pentru bnci, o investiie nseamn achiziionarea unui a tiv despre care se presupune c va aduce n viitor un profit. Decizia celor care au numerar sau alte forme de proprietate de a investi necesat (a) existena cunotiinelor despre alternativele investiionale. O discuie referitoare la investiii cere mai nti o prezentare a activelor de pe pieele fianciare. Exist dou astfel de tipuri de acti ve: active reale (ca valorile imobiliare, metale preioase etc) active financiare care sunt: creane directe de capital (aciuni, garanii, opiuni) creane indirecte de c pital (printr-o companie de investiii) creane creditor oferite de instituii financi are creane creditor oferite de piaa financiar (piaa monetar i titlurile de pe pieele capital). Caracteristicile activelor care efectueaz luarea deciziilor privind tr anzaciile de pe pieele financiare sunt: lichidarea, respectiv capacitatea de a tra nsforma activul n numerar rapid fr o schimbare semnificativ a preului fa de preul cur de pe pia vandabilitatea, adic abilitatea de a revinde un activ, fr a fi nevoie de p rea mult timp (de obicei, activele cu un grad mare de lichiditate sunt i foarte v andabile) Piaa financiar este piaa unde au loc toate tranzaciile ce implic un utiliza tor de fonduri i un furnizor. Pe pieele financiare rolul principal l au bncile i burs ele de valori. Funcia principal a unei piee financiare este de a lega cumprtorii de vn ztori, astfel nct s apar necesitatea tranzaciei. Pieele financiare, lund n considera dul n care utilizatorii de capital obin fonduri, se clasific n urmtoarele dou piee: primar (care include activitatea de investment banking) piaa secundar (fie n burse organizate, fie n OTC-uri). Termenul investiie n activitatea bancar are dou aspecte: ul se refer la bncile specializate n investiii cellalt se refer la domeniul activit n orice banc. Aceste aspecte au multe diferene, dei baza de luare a deciziilor n amb ele cazuri este foarte similar. 2. Eficiena activitii bancare de investiii Valoarea n timp a banilor este un concept de baz n investiii i nseamn de fapt c, un dolar (sau or ce alt valut) primit azi, are o valoare mai mare dect un dolar primit n orice moment din viitor. Motivele preferinei de a obine banii devreme sunt: utilitatea, adic pu terea banilor de a satisface nevoile unui investitor riscul, adic posibilitatea d e a nu primi banii ateptai n viitor costul oportunitii, adic oportunitatea ca investi orul s primeasc bani de acum i pn la o dat din viitor, investind banii pe care i are a i.

Exist multe metode statistice i tehnice de a estima randamentul pieei, dar a previz iona ce se va ntmpla n viitor pe pia este foarte greu. Datele istorice au artat c, pre iziunile privind randamentul pieei n deceniile anterioare nu s-au dovedit corecte. Exist investiii fr risc, repectiv cele oferite de guvernele centrale la rate fixe a le dobnzilor. Dac un investitor alege s-i investeasc banii n alte tipuri de investiii ect acestea, el i asum un grad de risc. Prima de risc este venitul adugat, cu un nive l rezonabil, pe care l ateapt bncile n schimbul riscului pe care i l-au asumat. Exist ulte feluri de a clasifica riscul. Cele mai obinuite dou metode sunt descrise mai jos: Risc sistemic i risc nesistemic Riscul sistemic este cel rezultat din implic area pe pia. Dac compoziia unui portofoliu este larg i el conine multe active, riscul istemic descrete dar exist totui. Riscul nesistemic este cel pe care nu trebuie s l a ccepte investitorul tipic, el referindu-se de cele mai multe ori la industrii sp ecifice crora le scade gradul de profitabilitate i nu au nici perspective de redre sare. Riscul nesistemic se mai numete risc diversificabil. Exist urmtoarele tipuri de risc: Riscul puterii de cumprare: posibilitatea ca veniturile viitoare s nu poa t cumpra bunurile i serviciile care s-au putut cumpra n prezent cu banii investii. Ris cul ratei dobnzii:potenialul de a pierde creditul datorit schimbrilor n nivelul gener al al dobnzilor (risc legat i de inflaie). Riscul pieei: potenialul de a pierde din c auza unor factori ca de exemplu recesiunea afacerilor sau depresiunile economice i schimrile pe termen lung n obinuinele de consum din economie. Riscul industriei i a l tipului de afacere: riscul asociat cu un anume sector economic. Riscul politic : riscul implicat de climatul politic al rii n care se ncheie afacerile i efectul eco nomiei internaionale n ara respectiv. Riscul psihologic: riscul ca anumite credite a le oamenilor s duc la scderea valorii investiiei. Riscul financiar: riscul legat de capacitatea companiei de a face fa obligaiilor financiare pe termen scurt i lung i de a finana oportuniti favorabile: Riscul managerial: riscul ca, conducerea companiei s fie la fel de bun sau mai bun dect concurena. Frauda: riscul ca s se produc o fraud companie care s afecteze venitul investitorului. Cuantificarea riscului se refer l a cea a unei singure investiii dar i la portofoliile de investiii. Cuantificarea ri scului ncearc n principal aplice metode statistice ca msurarea corelaiei i variaiei iturilor. Corelaia este msura n care evolueaz dou serii de date. Tipurile de corelaii sunt: - corelaia pozitiv, adic randamentul unui activ este legat direct de cel al a ltui activ. - corelaia negativ, adic randamentul unui activ este opus ca direcie ran damentului altui activ (cnd unul este mare, cellalt este mic i invers). Independena statistic, respectiv randamentul unui activ nu afecteaz n nici un fel randamentul a ltui activ. Variaia veniturilor este gradul n care difer randamentele diferitelor a ctive. O msur a variaiei este beta, care msoar variaia unui titlu sau portofoliu de ac tive n conexiune cu anumii indici ai pieei ca de exemplu indicii medii ai burselor.

Evaluarea capitalului se face n dou stadii: 1. Analiza potenialului de cretere Acest pas debuteaz cu strngerea de date referitoare la economie n general i la industria n care acioneaz compania respectiv. Datele despre economie includ PNB, componentele sale i perspectivele viitoare, indicatorii unor posibile cicluri de afaceri, infl aia i gradul de industrializare al economiei, stabilitatea politic etc. Datele refe ritoare la industrie includ consideraii eseniale despre industria respectiv ca i mprir a pieei, consumul etc.sau analiza ciclului de via al industriei respective. Dup ce s -au strns datele, ele sunt analuzate i folosite de bnci pentru previziuni prin apli carea unor metode statistice. 2. Analiza companiei Analiza companiei include dou pri principale: prima parte este analiza general, care include consideraii asupra un or probleme cum ar fi calitatea managementului, analiza produselor/serviciilor, analiza segmentrii pieei i examinarea creterii ei n trecut. cea de-a doua parte este analiza situaiilor financiare care include compararea cifrelor din buget cu cele reale, compararea cu media rezultatelor industriei respective i cu performanele di n trecut, utiliznd indicatori financiari. Evaluarea unei companii se face de obic ei prin una din cele dou metode: evaluarea prin dividente (metoda preferat de inve stitorii pe termen scurt). evaluarea prin capital (metoda preferat de investitori i pe termen lung). 3. Actorii pieelor de capital Participanii pe pieele de capital (pieele de capital naionale i internaionale) se mpart n trei grupe: emitenii (incluz uverne, organizaii, companii, bnci) investitorii (incluznd bnci, companii, persoane fizice) intermediarii (bursele, brakerii, bncile) Fiecare din aceste grupuri este prezentat pe scurt mai jos. 4. Banca de investiii Dei teoretic, o instituie poate emite direct obligaiuni (aa cum fac de latfel unele societi), ea ar putea risca s nu poat obine toat suma prevzut, datorit numrului prea mic de investitori sau din alte mo ive. O astfel de imposibilitate de a atrage capital va afecta nu numai cash flow -ul mprumutantului dar va duna i prestigiului su. n consecin, mprumutantul prefer s e la bncile de investiii, contra unor comisioane substaniale, pentru ca acestea s su bscrie (underwrite) titlurile emise. Astfel, riscul se transfer de la emitent la banca de investiii. Deci rolul iniial al unei bnci de investiii este legat de stabil irea preului unie noi emisiuni de obligaiuni, structurarea lor, subscrierea i plasa rea lor, sindicalizarea i distribuirea lor investitorilor. n afara acestui rol, ca re s-ar putea numi funcia de atragere a capitalului, celelalte trei roluri ale bnc ilor de investiii sun (a) servicii de consultan financiar entru societi incluznd fu , achiziii, mpriri de companii, tranzacii pentru obinerea de portofolii majoritare de aciuni (leveraged) (b) servicii de brokeraj i de tranzacii pe piaa secundar i (c) mana gementul investiiilor. O banc de investiii are urmtoarele funcii: a) Funcia de marketi ng

Bncile de investiii caut cumprtori pentru valorile mobiliare emise de un emitent i ofe rite spre vnzare. Pentru emisiuni mari, dou sau mai multe bnci de investiii se unesc i formeaz sindicate. n astfel de cazuri, exist o banc de investiii de origine cu resp onsabiliti eseniale n emisiune i apoi membrii sindicatului care cad de acord asupra vn zrii unui anumit nivel din valorile mobiliare care ies pe pia. Dup ce s-a terminat e misiunea, sidicatul se dizolv. b) Funcia de vnzare n efortul ei de a vinde valorile mobiliare emise de emitent, banca de investiii poate cdea de acord asupra uneia di n urmtoarele dou abordri: - subscrie (underwrite) titlurile: n acest caz banca de in vestiii acioneaz ca un principal i achiziioneaz emisiunea de la emitent, ncercnd s o d. Banca de investiii garanteaz emitentului c-i va primi banii dup vinderea emisiunii scderea comisioanelor i cheltuielilor bncii. n acest caz banca de investiii risc s nu poat vinde toat emisiunea i deci s nu poat atrage destui investitori. - achiziioneaz c agent: n acest caz banca de investiii nu preia emisiunea ci garanteaz doar emitent ului c va face toate eforturile s vnd valorile mobiliare emise. Desi nu risc capital, fcnd toate eforturile de a le vinde, bncii de investiii i se poate deteriora reputai a dac nu vinde tot. c) Funcia de consultan Ca specialist n activitile de pe piaa fin r, banca de investiii ofer sfaturi utile emitenilor referitor la (a) forma emisiunii preconizate (b) cnd s fie scoase titlurile pe pia (c) ce trebuie scris pe emisiune i (d) dimensiunea sindicatului bncilor de investiii care trebuie implicat. d) Funcia de origine n cadrul acestei funcii, bncile de investiii caut mereu companii mai mici care ar putea beneficia de vnzarea aciunilor lor publicului (respectiv ieind n publ ic). n acest caz, banca de investiii acioneaz ca i consultant, pregtind companiile i e alund cnd sunt ndeplinite condiiile pentru ca societatea s ncerce s atrag fonduri, ie pe pia. Bncile de investiii sunt implicate n vnzri private i publice. n cadrul activ private investment banking, banca de investiii acioneaz ca o legtur ntre organizaiile care au nevoie de fonduri i instituiile financiare care au fonduri n exces pentru a acorda credite. Unele bnci de investiii ca de exemplu Merill Lyngh, au activiti de retail banking i sunt cunoscute investitorilor. Alte bnci de investiii, ca Salomon Brathers, nu prea au activiti de retail banking ci au clieni instituionali. 5. Produ sele i serviciile bncilor de investiii 1. Subscrierea negociat de valori mobiliare ( negociated underwriting) n astfel de cazuri, emitentul i banca de investiii discut t ermenii tranzaciei i fixeaz un pre. Se ajunge la un acord nainte de a se face oferta de titluri. 2. Licitaiile competitive (competitive bidding) n astfel de cazuri, or ganizaia stabilete termenii emisiunii cu excepia preului i anun ce oferte vor fi accep ate pn la o anumit dat fixat de organizaie. Banca de investiii care preia valorile mob liare sau sindicatul care ofer cel mai bun pre ctig emisiunea pe care o poate revinde cu un profit. 3. Subscrierea stand by de valori mobiliare (stand by underwritin g) n acest caz, aciunile sunt oferite acionarilor companiei mai nti, pentru ca acetia s aib ocazia s dein un anumit procent din companie. Banca de investiii ncearc s vnd care nu au fost achiziionate de accionari. Activitatea de investiii a unei bnci obin uite cuprinde cam 1/3 din activele sale iar deciziile acestui departament influe neaz nivelul celorlalte active ale bncii. Scopul acestui

departament este acela de a utiliza fondurle bncii pentru a obine un randament max im, meninnd n acelai timp nivelul de lichiditate cerut. Lichiditatea este foarte imp ortant pentru sectorul de investiii a bncii i este generat de dou surse: bani mprumu din surse externe investiiile fondurilor bncii n valori mobiliare. Limitele impuse de obicei de bncile centrale bncilor se refer la tipurile de investiii utilizare. Bnc ile centrale sunt preocupate de nivelul de lichiditate al bncilor i impun anumite limite tranzaciilor, soldurilor i procentelor de active. De exemplu, n SUA s-au int rodus limite referitoare la valorile mobiliare emise de guvern, de municipaliti et c. Riscul investiiei trebuie prevzut, evaluat i comparat de conducerea bncii. Asta ns eamn n practic, c managementul bncii prefer anumite valori mobiliare i anumite tipuri e investiii. Strategia utilizat pentru a minimaliza efectele adverse ale riscului de investiii este administrarea activelor i pasivelor (AAP). Crearea unui sistem d e control intern eficient n departamentul de investiii al bncii este o prioritate p entru conducerea ei. Acest sistem trebuie s acopere selecia, aprobarea i documentar ea asupra tuturor tranzaciilor efectuate.

X PRODUSE BANCARE MODERNE 1. Scrisoarea de garantie bancara Acest produs bancar SGB - este un angajament p rin care o banca numita garanta se obliga sa plateasca o suma de bani unei p.fiz ice sau juridice (beneficiarului garantiei) in cazul in care ordonatorul garanti ei nu si-a onorat integral sau partial obligatiile contractuale. Bancile pot eli bera la cererea clientilor scrisori de garantie in lei, valuta pe termen scurt, mediu, lung pt urmatoarele: - garantarea unor credite acordate clientilor sai de catre alte banci - aprovizionari cu materii prime, energie, subansamble, produs e finite (din tara sau import) - executari lucrari si prestari servicii - taxe v amale, alte creante bugetare - accize si TVA - transporturi marfuri in tranzit executarea licentelor de export - restituirea avansurilor acordate - participar ea la licitatii - leasing - alte operatii comerciale Eliberarea unei SGB implica pt banca aceleasi rsicuri ca si acordarea de credite, de aceea analiza cererii de eliberare a scrisorii de garantie si a bonitatii solicitantilor se efectueaza de ofitetrii de credite pe baza metodologiei de determinare a riscului de credi tare. Scrisoarea de garantie are la baza un contract de garantie. Acesta este ac cesoriu la un contract principal (contract import-export, conventie credit). Ban cile emit scrisori de garantie bancara: - prin blocarea fondurilor proprii ale c lientului pana la concurenta scrisorii de garantie - in cadrul unei linii de cre dit aprobata in acest scop - pe baza unei conventii angajament care se incheie c u clientul respectiv - in baza garantiilor statului sau in baza contragarantiilo r altor banci Principalele avantaje ale SGB: 1.. Stimularea respectarii obligati ilor contractuale 2.. Securizarea tranzactiilor 3.. Creditarea debitorului princ ipal (ordonatorului) garantand obligatia acestuia fata de creditor (beneficiarul garantiei) 4.. Evitarea imobilizarii de fonduri in cazul neandeplinirii obligat iilor contractuale 5.. Eliminarea incertitudinii care apare in situatia in care partenerii nu se cunosc bine sau atunci cand contractul se deruleaza pe o perioa da mare de timp 2. Avalizarea titlurilor ce credit Avalul este o garantie person ala data de o persoana avalist (in cazul nostru o banca) care garanteaza obligat ia unuia dintre obligatii cambiari avalizat pt suma mentionata pe titlu sau pt o parte din ea. Avalistul este obligat sa indice persoana pt care da avalul, unit atile teriotoriale ale bancii putand privi in vederea avalizarii titlurilor de c redit care indeplinesc si urmatoarele conditii cumulative:

Trasul (obligatul principal) sa fie client al bancii Titlul sa fie acceptat (avi zat legal la plata) Intervalul de timp dintre momentul prezentarii la avalizare si scadenta titlului sa nu depaseasca 5 ani. Deoarece avalizarea unei cambii sau Bilet la Ordin implica pt banca aceleasi riscuri ca si acordarea unui credit, a naliza documentatiilor de avalizare se efectueaza de catre ofiterii de credite a vand in vedere si evaluarea riscurilor bancare. Avalizand titilurile de valoare, banca isi majoreaza expunerea totala fata de clientul care si-a dat avalul. Ava lul este o operatiune negociabila intre banca si solicitant iar atunci cand exis ta dubii asupra capacitatii de plata a trasului banca are dreptul si obligatia d e a nu efectua operatiunea. Ofiterii de credite ai bancii verifica daca creantele au fost constituite din va nzarea de marfuri sau prestari servicii catre terti. Produsele si serviciile sa fie livrate si executate efectiv. Titlurile care indeplinesc conditiile de mai s us sunt inregistrate la banca in documentul intitulat: Registrul de evidenta a ti tlurilor prezentate la avalizare. Mentiunea de avalizare a bancii poate fi inscri sa pe fata titlului la rubrica Avalizat sau pe verso-ul titilului - caz in care t rebuie sa apara expres mentiunea Pentru aval. Mentiunea de avalizare mai poate fi facuta pe ALONJA (cotorul) cambiei prin inserarea unor elemente de identificare. Titlurile avalizate se pastreaza in copie la banca, originalele fiind remise tr asului sau tragatorului prin banca acestuia. Pt operatiunile de avalizare banca incheie un acord de avalizare sau contract de credit prin care se inscriu condit iile si comisionele. Banca percepe comision de garantare care se calculeaza si s e percepe de regula la data semnarii acordului de avalizare. Partea din comision aferenta anului in curs se inregistreaza la Venituri din operatiunile cu comisio ne. Partea din comision aferenta anilor urmatori se inscrie in contul de Venituri anticipate. Evidenta contabila a avalurilor in lei, valuta se tin in contul In afa ra Bilantului: garantii in lei date pt clientela; garantii in valuta date pt clie ntela. Competentele de aprobare a avalizarii titlurilor de credit sunt necesare cu cele de garantie bancara. Este interzisa avalizarea titlurilor intre sucursal ele si agentii bancii, numai centrala fiecarei banci putand aproba avalizarea ti tlurilor intre unitatile teritoriale. Banca poate avaliza si titlurile in situat ii, in care trasul este o alta banca, dar numai prin centrala bancii. 3. Scontar ea Scontarea transmiterea catre banca inainte de scadenta a proprietatii asupra unui efect de comert in schimbul unui pret. Derularea operatiilor de scontare se face pe (t.s. sub 180 zile) baza Legii cambiei si a Biletului la ordin si a uno r reguli si uzante internationale elaborate de Camera de Comert Internationala c u privire la acreditivele documentare. Scontarea se face in moneda in care este exprimata creanta. Documentatia cuprinde: 1. Cererea pt efectuarea operatiilor d e scontare 2. Ultimul Bilant contabil certificat de Adm. Financiara 3. Ultima Ba lanta de verificare 4. Efectuarea de comert original sau Factura Externa. Pt der ularea operatiilor de scontare sunt necesare urmatoarele conditii obligatorii: B eneficiarul sau emitentul efectului de comert sa nu se afle pe lista Centralei I ncidentelor de plati de la BNR

Sa reiasa foarte clar calitatea de beneficiar al titlului sau faptul ca el este ultimul girant Sa nu existe vicii de forma ale titlurilor respective Sa nu se sc onteze titlurile negarantate Avantaje: Se imbunatatesc lichiditatile firmei deoarece tranzactia la termen se transforma in tranzactie la vedere in cel mult 2 zile de la data semnarii conven tiei de scontare. Se diminueaza riscul de neplata in conditii unui titlu avaliza t. Operativitatea scontarii este mai mare comparativ cu obtinerea unui credit ba ncar. Se poate solicita scontarea unui pachet de titluri cu valori nominale si s cadente diferite considerandu-se o scontare simultana pt care se incheie o singu ra conventie de scontare. Operatiunea propriu-zisa de scontare presupune transmi terea catre banca a drepturilor de proprietate pe care un agent economic le deti ne asupra unor titluri de creanta cu plata la termen. Ceea ce banca plateste est e suma inscrisa pe titlu mai putin taxa scontului. Necesitatea scontarii trebuie cautata in existenta efectelor de comert. Ex. cambia este un document care expr ima o tranzactie comerciala si o livrare pe credit a unei cantitati de marfa. Pr in scontare creanta este transformata inainte de scadenta in capital banesc. Fir ma care solicita operatia de scontare vinde catre banca creantele in lei sau val uta pe care le are asupra partenerilor de afaceri. Transmiterea se face inainte de scadenta titlurilor bancii, plateste firmelor solicitante contravaloarea cran telor (VN) mai putin costul operatiunii de scontare. Scontarea produsului bancar este foarte eficient deoarece sporeste gradul de lichiditate, elimina o datorie din bilant, ofera rapiditate in incheierea si derularea afacerilor. 4. Cardul instrument modern de plata Aparitia cardurilor in Europa dupa 40 ani de folosir e in SUA a creat probleme serioase sectorului bancar. Si in Ro creditele sunt ut ilizate intr-o proportie foarte mica datorita mentalitatii si temerii romanilor de serviciile bancare. Alte cauze: falimentul bancar, lipsa de cunoastere cu pri vire la avantajele creditelor. Creditul reflecta accesul la banii din cont. Cred itarea contului se face automat prin virarea de catre p.fizica sau juridica a un or fonduri salariale sau depozite, alte venituri sau credite luate de la banca. Cardul a generat un intreg sistem de plati electronice prin care titularul are a cces la credite cu dobanda preferentiala, cu cateva puncte procentuale mai mica decat dobanda perceputa in mod curent la credite fara sa fie nevoie de garantii speciale. Alte avantaje se refera la utilizarea cardului in strainatate si bonif icare unei dobanzi la suma de cont mai mare decat dobanda la vedere. Cardul se e libereaza fara taxa si nu se percep comisioane de gestionare a contului. Pt emit erea si folosirea cardurilor este necesara incheierea unui contract cu banca. In cazul cardurilor titularul beneficiaza de descoperire de cont. Solicitantul poa te solicita sume mai mari decat salariul, restituirea facandu-se din salariile v iitoare. Prin automatele bancare toate platile prin carduri se fac prin onorarea automata a facturilor emise. Cardurile pot fi utilate oriunde in lume nefiind n ecesara deschiderea unui cont in valuta in tara respectiva. Leii sunt convertibi li in valuta tarii respective prin conversii incheiate intre bancile centrale di n tarile respective. Facturile pot fi platite prin card fara comision. Clientul trebuie sa faca transferul sumelor respective din contul de card in contul curen t. Transferul se face simplu. Deoarece in

cazul cardurilor se produc fraude au aparut metode moderne de sofisticare a acce sului la card. Exista carduri la care se accede prin identificarea vocii titular ului, confruntarea foto. 5. Creditele directionate Se tinde la gasirea unor noi tipuri de credite si chiar alternative la creditare (produse bancare derivate) c ontracte futures, optiuni, titlurizari. Creditarea propriu-zisa s-a perfectionat in tarile dezvoltate prin asa-zisele programe de credit directionat. Acesta con stituie strategii monetar-bancare cu spectru foarte larg. La inceput Organismele Financiar Bancare Interne BIR, BERD si alte banci participa la: scaderea saraci ei, cresterea productiei, marirea investitiilor, ameliorarea efectelor calamitat ilor naturale. Prin aceste credite directionate se realizeaza mai usor proiectel e de imprumut cu privire la constructia drumurilor, spitalelor, scolilor, baraje lor. Programul de credit directionat poate fi anuntat imediat iar fondurile sunt puse la dispozitie in cateva saptamani. Motivul: garantarea de stat si de banci le puternice a acestor credite. Creditul directionat a generat o mare varietate de produse de creditare. Daca la inceput aceste credite aveau ca obiect producti a si investitiile agricole, ulterior aproape toate ramurile pot beneficia de ast fel de credite dar mai ales zonele sarace si intreprinderile mici si mijlocii. I n abordarea creditelor directionate imprumuturile sunt considerate ingrediente v itale primare in rezolvarea problemelor: cresterii economice si saraciei. Credit ele directionate devin un element principal al cresterii si dezvoltarii economic e. In principiu creditul directionat este subventionat. Institutiile financiare sunt incurajate sa diversifice aceste credite si sa le extinda in domeniul nefin anciar. Creditele directionate implica participarea si garantarea de Guvern sau de societati.