LUNA MAI.. luna in care inima incepe sa bata nebuna, presimtind fierbinteala verii si a iubirii care arde.

E luna zambetului ispititor, cu cirese la urechi, e luna saruturilor cu parfum de eternitate. E luna balansului splendid intre primavara si vara, e luna sperantelor date in parg si a florilor preschimbate din boboc in miracol. E luna gradinilor binecuvantate de splendoare, in care tinerii indragostiti se refugiaza si se redescopera, redescoperind astfel propria lor sansa la maretie prin iubire. E luna cantecelor purtate de ecou peste dealuri, peste vai, peste amintiri. E luna tacerilor adanci, inchise intr-un miez de capsuna. E luna cand nu mai e cale de mers inapoi catre insingurarile zgribulite. E luna in care stim ca mergem, inainte, spre soare, spre vara, spre dragoste. A inceput luna mai. Cea mai generoasa luna din calendare. Inchisa daca va e lumea, recoboriti-va-ntre roze Parfumele din mai inalta reinnoite-apoteoze, Si-n noaptea blonda ce se culca pe campenesti virginitati Este fioru-mpreunarii dintre natura renascuta Si-atotputerea Veciniciei de om abia intrevazuta. Veniti: privighetoarea canta, si liliacul e-nflorit; Cantati: nimic din ce e nobil, suav si dulce n-a murit. Simtirea, ca si bunatatea, deopotriva pot sa piara Din inima imbatranita, din omul reajuns o fiara, Dar dintre flori si dintre stele nimica nu va fi clintit, Veniti: privighetoarea canta si liliacul e-nflorit. (Alexandru Macedonski Noapte de mai)