Sunteți pe pagina 1din 15

Unii acvaristi, nemultumindu-se doar cu frumusetea unui discus, creaza veritabile peisaje acvatice cu o vegetatie bogata pentru acestia.

Desi se stie ca pestii discus se dezvolta mult mai bine intr-o cuva fara plante, unii nu pot renunta la acestea, din motive de comfort vizual. Rezultatul final este deseori de trei ori mai dezamagitor, atat din punctul de vedere al esteticului, cat si al pestilor si al plantelor.

Pentru cei care nu doresc sa renunte la crearea unui "colt de natura" in acvariile lor, vom incerca sa gasim o cale de mijloc, care sa nu fie daunator pentru niciuna dintre cele doua parti.

Discusii nu suporta poluarea organica si necesita o igiena perfecta a habitatului lor, lucru greu de realizat intr-un vas cu vegetatie bogata. Este asadar necesara compensarea printr-un volum mai mare, de minimum 500-600 de l, caci ne aflam in prezenta unui peste ce traieste in grup.

Discusii necesita o temperatura de 28-30 de grade Celsius - aceste valori sunt prea ridicate pentru o mare parte dintre plantele de acvariu. Trebuie sa restrangem alegearea facuta la specii vegetale care pot face fata acestor valori.

Acest parametru prezinta si alte dezavantaje: cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat nevoile in ceea ce priveste lumina, dioxidul de carbon si substantele nutritive ale plantei cresc. Daca unul dintre acesti parametri este insuficient, atunci cresterea vegetalelor nu va mai fi armonioasa. Daca dioxidul de carbom este un element vital pentru plante, este la fel de toxic pentru pesti. Intr-un acvariu cu

plante, pestii locuitori constituie sursa principala de CO2, dar in cazul unui vas cu discusi, acest raport este adesea insuficient pentru o dezvoltare vegetala convenabila.

Unele persoane au recurs la difuzoare specifice, insa acest aparat trebuie sa fie cuplat cu un pH-metru, pentru a preveni acidoza, si trebuie sa fie intrerupt pe timp de noapte, prin intermediul unei electrovane. In absenta luminii nu mai are loc fotosinteza si, ca masura de precautie, un difuzor de aer poate fi pus in functiune noaptea pentru a evita scaderea prea importanta a valorii pH-ului.

Atunci cand alegeti platele, trebuie luate in considerare mai multe aspecte pentru a asigura un echilibru in acvariu: aveti nevoie de plante cu crestere lenta si plante cu crestere rapida (care vor lupta eficient impotriva raspandirii algelor), precum si de plante de prim plan si plante de fundal.

Discusilor nu le plac curentii, insa apele calme nu sunt favorabile plantelor si favorizeaza dezvoltarea algelor. O miscare minima va trebui asigurata pentru a dilua si elimina din apropierea frunzelor produsul metabolismului lor.

Nisipul va fi de preferinta neted si fin pentru a permite o mai buna vizualizare a deseurilor si pentru a evita aparitia fenomenului de mimetism responsabil de innegrirea la culoare a discusilor.

Anumite plante au nevoie de un sol nutritiv, dar decat sa se utilizeze un sol pamantos care risca sa tulbure apa cand se efectueaza brasajul, mai bine sa se recurga la comprimate de ingrasamant, ce vor fi adaugate in mod regulat, urmand indicatiile fabricantului.

Iluminatul va fi continuu pentru ca plantele sa poata sa creasca la aceste temperaturi. Nivelul apei nu trebuie sa depaseasca 50 de cm, deoarece va fi imposibil sa se obtina un randament adecvat solului prin folosirea neoanelor. Modelele "horticole" scot in evidenta culorile discusilor.

Verificati pretentiile plantelor in materie de lumina pentru a decide asupra amplasarii lor in acvariu. Grupati plantele cu crestere rapida pe specii, sub forma de arbusti si evitati plasarea plantelor cu crestere lenta intr-o zona prea linistita.

Cateva plante sud-americane compatibile:

- pentru planul din fata: Echinodorus quadricostatus (varietatea "magdalenensis"), Echinodorus tenellus, Echinodorus schlueteri, Hydrocotyle verticillata, Sagittaria subulata.

- pentru planul de fundal: Alternanthera reineckii (crestera rapida), Ceratophyllum demersum, Echinodorul bleheri, Echinodorus cordifolius, Echinodorus parviflorus, Echinodorus osiris, Echinodorus uruguayensis, Heteranthera zosterifolia (crestera rapida), Hydrocotyle leucocephala (crestera rapida), Hygrophyla guianenesis (crestera rapida), Sagittaria subulata.

Alte plante compatibile, nu sud-americane

-plante care traiesc pe suprafata altora: Anubias barteri (varietatea "nana"), Microsorum pteropus

- pentru planul din fata: Crytocoryne beckettii, Crytocoryne cordata, Crytocoryne parva, Crytocoryne wendtii, Crytocoryne undulata, Nymphea lotus, Nymphea micrantha.

- pentru planul de fundal: Crinum thaianum, Hygrophila corymbosa siamensis (crestera rapida), Hygrophila difformis (crestera rapida), Hygrophila polysperma (crestera rapida), Vallisneria spiralis, Vallisneria americana (ex-gigantea).

Pentru a realiza diferite nivele si pentru a da impresia de profunzime, ati putea utiliza turba de diferite forme, pe care o puteti gasi in comert si care va oferi un aspect natural si unic acvariului. Decorul poate fi de asemenea realizat din spuma poliuretanica pentru a-l putea modela dupa marimea vasului. Discusii trebuie sa beneficieze de un spatiu de inot important, nu trebuie sa permitem sa alunece intr-un labirint acvatic.

Atentie la acvariile deschise: o splendida Echinodorus iesind din apa este un peisaj frumos de admirat, insa un discus uscat pe moscheta, nu este.

Un acvariu asa de "natural", ar trebui populat cu discusi salbatici, de preferinta de acelasi tip. Se aleg cel putin 8 specimene de adulti sau sub-adulti pentru un acvariu de 500-600 l, pentru a evita stresul si relatiile de dominare prea "sustinute" ale unui singur subiect. Pornind de la un volum de 800 de l, raportul poate urca la 1 discus/50 de litri.

Pestii trebuie tinuti in carantina timp de o luna intr-un vas lipsit de sol si decor, cu un volum de 250-300 l, umplut cu apa de la acvariul

principal, inainte de a fi introdusi in acesta. Pe timpul carantinei trebuie observat comportamentul pestilor, pentru a detecta eventualele simptome de boala. In acvariul principal se introduc discusi a caror crestere este finalizata sau deja destul de avansata, daca ati achizitionat specii tineri, cresteti-i pana la stadiul de adulti in vasul de carantina.

Alimentatia pestilor in acvariul plantat va fi alcatuita in principal din granule, pentru a limita poluarea cauzata de resturile neconsumate. Cand vor avea acces la artemii congelate, practicati o schimbare de apa, insotita de sifonarea deseurilor la aproximativ o ora dupa masa.

Intretinerea filtrului mecanic se face saptamanal prin clatirea spumei, iar partea biologica va fi schimbata sau curatata partial in functie de materiile folosite si de gradul lor de murdarie.

Se practica schimbari de apa cat mai des posibil, cu un minim de 30% din volum pe saptamana. Dupa golire, apa noua se adauga incet si se foloseste, de preferinta, o apa dulce si usor acida.

Plantele se inspecteaza zilnic si se elimina frunzele moarte, atacate de alge sau deteriorate.

Un ultim aspect important se refera la colocatarii pe care i-ati putea alatura discusilor. Daca merita riscul unei infectii sau stresului inutil, atunci puteti opta pentru specii sud-americane de pesti calmi si pentru specii pacifice care suporta temperaturi ridicate.

Cu talent si multa responsabilitate, rezultatul poate fi impresionant

pentru ochi si acceptabil pentru pesti, insa sa nu uitam ca este totusi mai simplu si mai putin costisitor sa ne concentram pe esential: frumusetea discusilor si bunastarea acestora.

De obicei dac incep s depun o fac tot la 4-6 zile de vreo 10-15 ori dup care se mai linistesc o lun, dou. 200 de litri sint prea multi. 100de litri ajung, iar dac vezi c pleac puii si nu mai vin la printi mai scoti ceva ap si lasi noaptea o lumin slab. Filtrele rapide produc curenti de ap care impiedic fecundarea. Dup depunere le poti lsa s mearg pin la scurt timp inainte de a iesi puii, dar dac le uiti pornite o s tii haleasc. Dac ai filtru extern pune un burete mare si fin, pe teava care absoarbe. Dac n-ai fin (de la mobil poate fi tratat cu insecticide!!!) pune de care ai si trage un ciorap finut (de dam) peste el. N-ar fi ru s pui unul si la iesirea din filtru. Curenti puternici in bazinele cu discusi nu folosesc la nimic. Cei slabi ajut la omogenizarea temperaturii si aerrii.Verde de Malachit Forte - 1 ml / 10l Symphysodon Discus Reproducere Probabil reproducerea Discusului este unul dintre cele mai interesante si grele lucruri de realizat in acvarisitica (privita ca hobby). Discusul are grija de pui sai intr-un mod cum nu o fac alti pesti. Discusul atinge in mod normal maturitatea sexuala la varsta de 15 luni, insa exista si cazuri in care femele de 7-9 luni sunt apte pentru reproducere. Dupa cum se stie dimorfismul sexual este aproape inexistent, iar pana la reproducere nu putem decat sa intuim care este masculul si care este femela. Cu cat perechea este mai viguroasa, iar dimensiunile pe care le au cei doi sunt mai mari, cu atat numarul de icre va fi mai mare. Pentru a se forma o pereche este nevoie de mai multi adulti intr-un acvariu

comun, iar in timp perechea sau perechile se vor forma singure, acest lucru il putem observa prin fapul ca cei doi se vor separa de grup si vor sta mai retrasi, incercand sa apere un anumit teritoriu in acvariu. Pentru inceput ar trebui lasati sa depuna de cateva ori in acvariul comun, chiar daca in urma acestor depuneri nu va supravietui nici un pui, sau poate nu vor apuca nici macar sa eclozeze icrele. Nu trebuie sa va alarmati si nici sa disperati daca perechea va manca icrele in timpul depunerii sau la cateva zile de la depuere. Este un lucru normal la perechile tinere si fara experienta. Dupa cateva depuneri in bazinul comun puteti pregati un bazin de reproducere 45x45x45, in care sa mutati perechea ce se pregateste de depuere. Acvariul este bine sa fie plasat intr-un loc ferit, fara lumina artificiala (este de ajuns lumina naturala din camera respectiva), fara filtru, cu un incalzitor reglat la 29-30 grade Celsius, si cu o piatra de aer cu bule fine, reglata aproape de minim, astfel incat apa sa fie cat mai linistita. In aceasta perioada este bine a nu se hrani perechea si a se evita interventia la acel bazin. Reproducerea Imperecherea are un ritual extrem de interesant, cei doi vor incepe printr-un dans, tremurand unul pe langa celalalt, etaland adevaratele culori, apoi, aleg un loc unde sa depuna, si incep sa curete acel loc. Jocul imperecherii poate dura cateva zile, iar in aceasta perioada organele sexuale devin vizibile (spermiductul de forma conica la mascul si oviductul in forma de trunchi de con la femela), femela va incepe sa depuna icrele pe suprafata aleasa, lipindu-se cu abdomenul de acea suprafata si lasand in urma 6-10 icre la fiecare tura, masculul va face acelasi traseu, astfel fecundand icrele. De obicei depunerea dureaza cam 2 ore, timp in care femela va depune intre 200 si

350 de icre, pe care masculul le va fecunda. Imediat dupa depunerea icrelor perechea va pazi locul si va ventila continuu icrele. Dupa 48 de ore icrele incep sa se innegreasca, ceea ce inseamna ca au fost fecundate iar inauntru se afla embrionii, pe langa icrele de culoare inchisa pot aparea si icre de culoare alba, acestea sunt nefecundate si vor fi mancate de catre parinti. Dupa alte 52 de ore icrele eclozeaza, acum fiecare icra va avea o codita vizibila, este momentul in care unul din parinti, de obicei femela, le va muta din acel loc in altul ce a fost curatat in prealabil. Daca cumva vor cadea cativa alvieni din cuib femela ii va ridica si ii va repozitina in cuib. Dupa alte 24 de ore puii se vor desprinde din cuib si vor inota liber in acvariu. Acum este momentul ca ei sa se lipeasca de parinti, aici isi vor petrece urmatoarele doua saptamani de viata, hranindu-se cu mucusul produs de epiderma parintilor. Dupa cele 2 saptamani puii se pot intarca si pot fi trecuti pe alte feluri de hrana. Se va incepe cu naupli de artemia, iar dupa alte 2-3 saptamani li se pote administra artemia congelata, pentru ca mai apoi sa introducem in dieta si tubi bine spalati si corect tratati inainte de administrare. Dupa 20-25 de zile de la eclozarea icrelor este bine sa mutam parintii din nou in bazinul comun, si sa odihnim masculul. Evolutia eclozarii

Evolutie pui

Parinti cu pui

Reproduceri nereusite: Cateva motive din care nu reuseste reproducerea: Ambele exemplare ce participa la imperechere sunt femele. Masculul este steril sau nu fecundeaza icrele. Duritatea si temperatura prea mare a apei. Cativa pasi pentru o altfel de reproducere: 1. Se introduce in acvariul de reproducere o teava de PVC cu diametrul de 5 cm si o lungime de aproximativ 25 cm, pentru ca femela sa depuna icrele pe ea. pH-ul apei trebuie sa fie sub 7, duritatea aproape de 0, si apa utilizata in acest scop sa fie curata (in jur de 100 ppm). Aceasta ajuta la o mai buna aderenta a icrelor pe tub. 2. Asigurati-va ca masculul fecundeaza icrele, in caz contrar totul este inutil. Exista cazuri in care masculul nu fecundeaza decat 20% din icrele depuse de catre femela, cu toate ca el a trecut peste icre la fiecare tura a depunerii. 3. Asteptati doua ore dupa ce depunerea icrelor este completa. 4. Folositi un recipient de 4-5 litri (un acvariu foarte mic, insa destul de inalt), umpleti-l cu apa din vasul in care se afla parintii (si icrele). Mutati teava de PVC cu icre pe ea in recipient (repede si cu grija) 5. Introduce-ti recipientul intr-un acvariu mai mare (50-70 litri), cu o apa la o temperatura de 30 grade Celsius, in acest mic acvariu vom avea nevoie de un incalzitor de 50W si un

filtru cu burete, pentru ciclare. 6. Se va introduce in recipient o piatra de aer ce va fi reglata pe minim spre mediu, astfel incat sa se creeze un curent in recipientul mic, insa nu il amplasti in zona icrelor. 7. Cu o pipeta adaugati o picatura de albastru de metil in recipientul de sticla unde se afla icrele. Mai multe picaturi ar duce la dezlipirea icrelor de pe teava de PVC. Albastru de metil va proteja icrele contra formarii ciupercilor. Se mai pot pune si 2-3 picaturi de solutie antifungus. 8. Asteptati. Icrele vor incepe procesul de eclozare (daca icrele au fost fecundate, iar parametrii apei sunt corecti) ce va dura cam 3 zile. 9. Ei vor incepe sa inoate in 2-3 zile (de obicei in 3 zile). Ei se vor aduna intr-un grup la baza tubului in aceasta perioada si se vor desprinde cand sunt gata. 10. Cu cat inoata mai repede, vor primi si prima hrana. Folositi plancton artificial si rotiferi folositi ca hrana marina. Adaugati o mica parte din cantitate. 11. Dupa 4 ore introduceti un mic furtun din plastic in recipient. Umpleti futunul cu 75% apa din recipient si 25% apa din bazinul mai mare. Folositi jetul de apa rezultat in urma suflarii prin unul din capetele furtunului pentru a muta puii de pe tub. Fixati aeratorul pe viteza mica pentru a scoate bule suficiente pentru a ajunge la suprafata apei. Tineti recipientul acoperit pentru a evita racirea/evaporarea/si depunerile. 12. Adaugati aceeasi cantitate de mancare. 13. Dupa 4 ore schimbati 50% din apa folosind un furtun asemanator cu cel de la aerator. Este bine a se scoate apa intr-un alt vas mic, pentru cazul in care ar fi luati si cativa pui, astfel se evita aruncarea lor si ii putem reintroduce inapoi in recipent. Completati apa din recipient cu apa din bazinul mai mare (ea va avea aceiasi temperatura cu cea din recipient). Hraniti puii cu o mica cantitate de mancare. 14. Dupa alte 4-6 ore schimabti 90% din apa din recipient,

dupa metoda mai sus mentionata. Apoi completati cu apa decantata bazinul mai mare. 15. Repetati schimbarea a 90% din apa si hranirea la fiecare 4-6 ore. 16. Din a doua zi de cand inoata liber incercati sa le diversificati hrana adaugand pui de crevete marin in portii foarte mici. Nu incetati hranirea cu plancton si rotiferi. Continuati ca la pasul 15. In urma hranirii cu pui de crevete marin abdomenele puilor vor prinde culoarea roz, iar in urma hranirii cu rotiferi abdomenul va avea o culoare gri. 17. Continuati hranirea cu pui de crevete marin si rotiferi timp de o saptamana. Abdomenul puilor ar trebui sa arate roz pana la sfarsitul saptamanii. 18. Dupa 10 zile se intrerupe hranirea cu rotiferi si se continua cu pui de crevete marin. Continuati cu repetarea punctului 15. 19. Dupa inca o saptamana ar trebui sa aveti o multime de pui de marimea unei unghii. Acum puteti sa-i lasati liberi in bazin. Pastrati bazinul curat prin schimburi zilnice de apa, insa aveti grija la diferentele de temperatura. 20. Acum se pot introduce ca hrana naupli de artemia. 2. HRANIREA DISCUSILOR 3. UN CAPITOL IMPORTANT IN CRESTEREA SI INTRETINEREA DISCUSULUI SE REFERA LA HRANIRE. IN 10 ANI DE CIND AM DISCUSI AM AJUNS LA CONCLUZIA CA CEA MAI BUNA SI SIGURA HRANA PT. DISCUS ESTE CEA PE BAZA DE INIMA DE VITA. ACEASTA ITI ASIGURA UN PESTE SOLID, PUTERNIC, BINE DEZVOLTAT. NU ESTE MAI PUTIN ADEVARAT CA NIMIC NU VA FACE UN DISCUS SA CREASCA MAI BINE SI MAI REPEDE DECIT BINECUNOSCUTUL TUBI. IN SCHIMB VA Asigur ca nimic nu va va omori mai repede un discus decit acelasi tubi. that is your choise! Acum ca am ,,lamurit cea mai mare dilema cu privire la hranirea discusului sa va spun cam cu ce puteti hrani un discus: mixtura de inima de vita , tetra discus sau similare, chironomide si enchitree (daca va faceti cultura). Artemia? Da, nou eclozata pt . pui este

indispensabila. Matura (congelata) dupa mine nu are nici o valoare nutritiva, iar daca totusi o folosesti si dai ceva mai multa, ceea ce pestii nu consuma, intra IMEDIAT IN DESCOMPUNERE SI SA VEZI APOI CUM ARATA APA. DUPA CUM SPUNEAM, MIXTURA DE INIMA DE VITA TREBUIE SA CONSTITUIE BAZA HRANIRII DISCUSULUI. ACEASTA POATE VARIA EXTREM DE MULT CA SI CONTINUT: INIMA DE VITA, FICAT DE VITA, CARNE ALBA DE PESTE, KRILL, SPANAC, MAZARE, MORCOV, BANANE, MERE. ACESTEA LE POT COMBINA DUPA O RETETA PROPRIE SI POT OBTINE O MARE VARIETATE DE MIXTURI. ACESTEA SINT FORTIFIATE CU MINERALE SI VITAMINE. IN ORICE CAZ NU EXAGERATI CU HRANIREA!!! 4. SANATATEA CELE MAI COMUNE PROBLEME CU DISCUSII, DIN PUNCT DE VEDERE AL SANATATII , VOR FI CELE DE NATURA INTESTINALA. FECALE DESCHISE LA CULOARE, ALBE, MUCILAGINOASE INSEAMNA VIERMI INTESTINALI (ACESTIA SINT DE MAI MULTE TIPURI) CARE SE POT COMBATE CU METRONIDAZOL 7MG/LT.,3 ADMINISTRARI, O ZI DA UNA NU, CU 30% SCHIMB DE APA INAINTE DE FIECARE ADMINISTRARE. DUPA ACEASTA, SCHIMBATI 50% DIN VOLUMUL BAZINULUI SI FOLOSITI ROMBENDAZOL 2MG/LT (SE GASESTE LA FARMACII VETERINARE ), DUPA 6 ZILE, SCHIMBATI MIN.50% DIN APA SI REPETATI TRATAMENTUL. ACEST TIP DE TRATAMENT, METRONIDAZOL SI ROMBENDAZOL TREBUIE APLICAT IN MOMENTUL CIND CUMPARATI NOI DISCUSI CA METODA PREVENTIVA. MULTE DIN PROBLEMELE DE PIELE, POT FI REZOLVATE USOR PRIN ADAUGAREA DE SARE DE BUCATARIE (MARE, GRUNJOASA), 2G/10 litri PT. 7 SAU MAI MULTE ZILE. CIND SCHIMBATI APA, MENTINETI CONCENTRATIA. DE ASEMENEA TOT BOLI DE PIELE SAU DE BRANHII VOR FI TRATATE PRIN RIDICAREA GRADUALA A TEMPERATURII PINA LA 33-34*C PT. O SAPTAMINA. Insotiti metoda cu o crestere puternica a aerarii. In bazin separat pt. ca plantele nu rezista la aceste temperaturi. Acest tratament va fi si el aplicat in cazul achizitionarii de noi discusi, in continuarea celui cu metronidazol si rombendazol,dar numai in cazul in care intradevar suspectati ceva. Desigur ca exista si alte afectiuni si

alte tratamente dar mi-ar lua prea mult spatiu si timp ca sa dezvolt. Retineti totusi ca cel mai greu in acvaristica este sa dati un diagnostic corect in cazul in care un peste este bolnav.si cel mai grav este sa aplicati un tratament incorect sau nenecesar. Deci, inainte de a lua o decizie in necunostiinta de cauza, mai bine interesativa inainte. Ca o concluzie:cel mai importanti factori in cresterea discusului sint schimburile de apa si hranirea corecta! Succes!

S-ar putea să vă placă și