Sunteți pe pagina 1din 3

Pastele in Romania si Polonia

Datorita faptului ca nu sunt o persoana ce are ca hobby mersul la biserica, preferand a ma ruga in liniste si nu alaturi de multime, nu cunosc toate ritualurile din cultul ortodox si cu atat mai putin cele din cultul catolic. De asemenea, doresc sa afirm ca sunt ortodox prin botez, dar sunt de acord cu orice religie de pe acest pamant, ce promoveaza egalitatea dintre oameni, iubirea fata de oameni si de tot ce inseamna creatia lui Dumnezeu (animale, plante, munti si ape, etc.). Asadar, vad creatia lui Dumnezeu in tot ceea ce ma inconjoara si ca atare o respect. Eu pot decat sa observ unele diferente dintre cele doua modalitati de a sarbatori acest eveniment. Desigur, nu voi putea intelege Marea Schisma ce a avut loc in anul 1054 si voi prefera sa nu imi exprim opininia in legatura cu aceasta separare a celor doua biserici. De asemenea, modul de a calcula data in care va fi sarbatorit Pastele in cele doua biserici difera, insa uneori Pastele il sarbatorim in aceeasi zi.

Pentru crestinii din toata lumea aceasta sarbatoare reprezinta cea mai importanta sarbatoare, desigur alaturi de cea a nasterii Domnului Iisus Hristos. Avand in vedere cultele majoritare in cele doua tari (ortodoxism in Romania, si catolicism in Poonia) putem sa afirmam ca sarbatorirea acestui eveniment va avea numeroase puncte comune, dar si diferentieri. Modul de sarbatorire al Pastelui in Polonia si Romania este influentat in foarte mare proportie de obiceiurile dezvoltate de catre cele doua biserici, si nu am nici cea mai mica idee daca catolicii din Polonia si Romania sarbatoresc asemeni. Atat pentru catolici, cat si pentru ortodocsi, Pastele este precedat de o lunga perioada de post de 40 de zile. Diferentele sunt urmatoarele: intervalele de timp in care este tinut post nu coincid; daca in randul catolicilor, postul este tinut de regula vinerea si sambata, acesta constand in renuntarea la carne (nu si cea de peste, care de asemenea este carne!), alcool si la adoptarea unei atitudini linistite; in randul ortodocsilor, postul consta in renuntarea la alcool si alte substante excitante ale sistemului nervos, la produsele de origine animala (oua, lapte, carne, inclusiv peste si derivatele acestora) dar si de renuntare in consumarea untdelemnului, dar cu cateva zile in care pestele se poate consuma, precum si la adoptarea unei atitudini de meditare asupra vietii Domnului Iisus Hristos descrisa in biblie si de rugagiune. In aceasta perioada nu se organizeaza nunti si botezuri in cele doua biserici. In perioada postului oamenii se duc la biserica isi marturisesc pacatele spre a fi iertate de catre Dumnezeu. Odata cu apropierea Duminicii Pastelui, in cele doua biserici se intensifica slujbele dedicate acestui eveniment, culminand cu Saptamana Mare. Inceputul acestei saptamani este dat de sarbatoarea denumita Florii, sarbatoare care era dedicata zeite Flora in trecut, dar putem intalni numeroase exemple ale transformarea unor obiceiuri pagane in obiceiuri crestine, iar unii adepti ai crestinismului chiar cred cu tarie ca aceste sarbatori sunt intradevar de origine

crestina si in acelasi timp acuza de erezie pe cei ce nu pot fi de acord cu acestia din motive rationale. Asadar, biserica a schimbat a preluat si a schimbat aceasta sarbatoare pagana transformand-o intr-una crestina. In aceasta zi, crestinii aduc cu ei crengute de salcie si alte tipuri de flori la biserica, comemoreaza intrarea Mantuitorului in Ierusalim, dupa care aceste crengute sunt sfintite in cadrul unei slujbe, iar oamenii vor lua cu ei aceste crengute si le vor pastra de-a lungul anului langa icoane sau cruci. Joia din Saptamana Mare este denuminita si Joia Mare, zi in care crestinii comemoreaza Cina cea de Taina la care a luat parte Iisus Hristos alaturi de apostoli. Tot in aceasta zi preotul spala picioarele a 12 persoane asa cum a facut Iisus cu apostolii sai. In Vinerea Mare, Biserica Catolica nu organizeaza nicio slujba, insa in cultul ortodox se desfasoara activitate destul de intensa. Sunt romani care nu mananca in aceasta zi, tinand post negru. De asemenea, in aceasta zi un numar mare de ortodocsi trec pe sub masa, unii dintre ei nestiind de ce o fac, respunsul lor fiind: asta e traditita, asa trebuie sau asa face toata lumea, asa facem si noi. Explicatia pe care am gasit-o este: trecerea pe sub masa simbolizeaza ingroparea noastra cu Hristos, moartea fiind doar o trecere, existand viata dupa moarte. In Sambata Mare, crestinii vin la biserica cu bucatele dedicate zilei de Paste spre a fi sfintite. De asemenea, in seara acestei zile are loc in fiecare an o slujba speciala ce comemoreaza invierea Domnului Iisus Hristos, slujba ce se intinde de-a lungul a mai multor ore in Biserica Ortodoxa, si circa doua ore in Biserica Catolica. In acest an am participat la slujba ce comemorarea Invierii Mantuitorului nostru, in cadrul bisericii catolice. A fost pentru prima data cand am asistat la o slujba in cadrul acestei bisserici, si pot spune ca sunt foarte multe diferente intre ceea ce am vazut in urma cu cateva zile si cu ceea eram obisnuit. Mentionez diferente ca: modalitatea de a face cruce; perioada si modul de desfasurare a slujbei (la catolici slujba incepe cu sfintirea focului si impartirea luminii celorlalti crestini, in timp de la ortodocsi preotul imparte lumina crestinilor la miezul noptii, acestia ducand aceasta lumina acasa, dar si in cimitir persoanelor care au decedat). In ziua de duminica, prima zi de Paste, intr-o familie de rit catolic nu am observat ceva specific acestei zile, in afara mancarii care este pregatita ca pentru sarbatoare, in timp ce intr-o familie de rit ortodox primul lucru pe care oamenii il fac dupa ce se trezesc este sa anunte ca Hristos a Inviat! acestora raspunzanduli-se cu Adevarat a Inviat!, iar inainte de a se aseza la masa persoana in cauza isi va spala fata cu apa in care a stat un ou rosu si o moneda de aur sau argint si va manca anafora si va bea trei guri de vin. Din pacate nu am trait acea emotie pe care o traiam acasa cu ocazia acestui eveniment, dar pot afirma ca a fost ceva diferit si ca m-am simtit foarte bine in sanul unei familii poloneze.

Am fost placut surprins ca si in Polonia exista aceasta traditie a incondeierii sau vopsirii oualelor, care adesea reprezinta o arta. De asemenea, exista tipuri de mancare considerate deja traditie pentru acest eveniment: biay barszcz in cazul polonezilor si preparatele de miel in cazul romanilor. Cu toate ca exista deosebiri in celebrarea acestui eveniment sunt sigur ca polonezii si romanii se pot simti ca acasa in cazul unui schimb de experienta, si vor putea trai in armonie perfecta...