Sunteți pe pagina 1din 9

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE SPECIALIZAREA SOCIETATE, COMUNICARE SI MASS MEDIA

ANALIZA UNUI TALK SHOW

Prof.univ.dr. Cristiana Teodorescu

Masterand:

Tripon Loredana Andreea, An I, Grupa SCMM-1Zi

CRAIOVA 2012

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE SPECIALIZAREA SOCIETATE, COMUNICARE SI MASS MEDIA

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE STIINTE SOCIALE SPECIALIZAREA SOCIETATE, COMUNICARE SI MASS MEDIA “LA ORDINEA ZILEI”

“LA ORDINEA ZILEI”

Prof.univ.dr. Cristiana Teodorescu

Masterand:

Tripon Loredana Andreea, An I, Grupa SCMM-1 Zi

CRAIOVA 2012

Analiza unei emisiuni Talk Show

Emisiunea analizata : “La Ordinea Zilei”, difuzata de canalul de televiziune Antena 3 in data de 02 ianuarie 2012 la orele 18:45. Durata emisiunii este de 2 ore si 45 de minute. Tipul emisiunii : Talk show.

Emisiunea pe care am ales-o pentru analiza prezinta numeroase elemente ce constuie o comunicare orala eficienta ce are o deosebita importanta pentru ca asigura intelegerea dintre oameni. Comunicarea este o caracteristica fundamentala a existentei. Prin comunicare se realizeaza un schimb de informatii, idei si sentimente de naturi diferite pe cale orala si pe cale scrisa. In cadrul comunicarii orale, se manifesta capacitatea de a conversa, de a lua parte la un dialog intre doua sau mai multe persoane, fiind fie emitator, fie receptor.In schimb, in cadrul comunicarii scrise ,aceasta este folosita in momentul in care nu este posibila comunicarea orala,cand nu exista alt mijloc de comunicare si astfel este necesara existenta unei forme scrise. Comunicarea orala prezinta numeroase avantaje fata de comunicarea scrisa: vorbitorul isi poate observa interlocutorul si interveni pe loc cu modificari, atit la nivelul limbajului paraverbal cit si verbal, pentru a eficientiza comunicarea. Oralitatea permite un joc logic si imediat al intrebarilor cu raspunsurile, intr-o derulare spontana si flexibila. Oralitatea asigura terenul cel mai fertil pentru manifestarea comportamentelor persuasive si manipulative, pune in valoare carisma si capacitatea de a convinge si influenta oamenii. Puternica legatura existenta intre mesajul paraverbal si cel verbal se traduce prin aceea ca interventia celui dintai provoaca intensificarea, slabirea,distorsionarea sau anularea semnificatiilor cuvintelor rostite. De aceea, persoanele care doresc sa influenteze sau sa-i controleze pe cei din jurul lor, sa-i incurajeze sau sa-i intimideze, sa-si afirme autoritatea si sa-si mentina controlul,sa obtina aprobarea sau refuzul interlocutorilor, trebuie sa invete sa minuiasca mesajul paraverbal. In timp ce vorbeste, omul dezvaluie o cantitate imensa de informatii despre sine, dar nu atat de mult prin cuvinte cit prin voce.

Prin alternarea tonurilor vocii putem contracara monotonia si directiona atentia ascultatorului. Tonurile cresc pentru a exprima o doza de siguranta, in timp ce inflexiunile care descresc puncteaza nesiguranta. Atunci cand dorim sa aratam incredere si competenta,cand vrem sa atragem atentia si sa fim convingatori, psihologii ne recomanda folosirea unui ton parental. Cind nu sintem luati in serios, cind vedem ca nu prea reusim sa convingem si nu ne putem impune in fata celorlalti, e timpul sa ne intrebam si daca nu cumva tonul adoptat de noi este unul de copil. Varierea volumului vocii este o alta tehnica pe care trebuie sa invatam a o stapani deoarece ne ajuta sa dominam sau sa fim dominati. Fiecare din noi putem face acest lucru mai bine sau mai rau, in functie de volumul plamanilor, decapacitatea toracica, de calitatea corzilor vocale, de modul in care ne controlam respiratia, de pozitia corpului etc. Elementele care nu tin neaparat de noi incorectia volumului vocii, dar care trebuie luate in seama daca vrem sa fim auziti si ascultati, sunt marimea incaperii, marimea publicului si zgomotele de fond. Articularea este arta de a vorbi inteligibil si a emite sunete potrivite folosind buzele, maxilarul, dintii si limba. Dictia depinde de articularea corecta si completa a consoanelor si de enuntarea clara a vocalelor. Cei pe care natura nu i-a prea ajutat si vorbesc dintotdeauna ingaimat, neclar sau balbait nu pot fi banuiti de adoptarea vreunei strategii de comunicare, dar un vorbitor care de regula

vorbeste raspicat si care dintr-o data devine neclar in anumite zone ale discursului sau, lasa sa se inteleaga ca ori nu este sigur pe ceea ce spune, ori nu-i place ceea ce spune, ori pur si simplu are ceva de ascuns. Uneori, desi nu avem probleme cu articularea, e posibil sa nu stapinim bine

accentual.

Acesta se refera la pronuntarea mai intensa si pe un ton mai inalt a unei silabe dintr-un cuvint sau a unui cuvint dintr-un grup sintactic. Accentul de tine un rol important in shimbarea intelesului cuvintelor si inducerea de mesaje colaterale celui transmis prin cuvinte. Ritmul vorbirii este dat de derularea lenta (aproximativ 200 desilabe/minut) normala (in jur de 350 de silabe /minut) sau rapida (in jur de 500 desilabe/minut) a cuvintelor pronuntate. Un bun vorbitor trebuie sa varieze viteza pronuntarii cuvintelor in functie de continutul si importanta generala a mesajului. Pauzele dintre cuvinte si fraze transmit indicii atat despre intentiile si atitudinile discursive ale vorbitorului, cat si despre starile lui afective.

Pauzele scurte divid ideile dintr-o fraza, iar cele lungi marcheaza sfarsitul frazelor.Pauzele prea lungi pot obosi audienta, cele scurte si bine plasate dau ascultatorului sentimentul de implicare activa. Pauzele tactice sunt facute inainte de cuvintelesau ideile care merita subliniate, altele nu vizeaza deloc interlocutorul ci necesitatea unui moment de meditatie, de aducere aminte. Una din cele mai de succes emisiuni talk show de pe piata, La Ordinea Zilei discuta in fiecare dupa amiaza cele mai importante stiri ale zilei. Un talk show cu si despre stiri prezentat de Dana Grecu si Radu Tudor, emisiunea vine sa aduca in casele oamenilor cele mai importante stiri ale zilei discutate cu specialisti intr-un studio al Antenei 3. De la ora 18.45,

fiecare zi de luni pana vineri este plina de stiri la Antena 3, insa nu orice fel de stiri, ci unele discutate si analizate la sange, cele mai importante informatii ale zilei trecand prin studioul emisiunii si starnind controverse.

Talk show-ul este si

va fi in continuare un atribut de baza al

televiziunii.

Conversatiile care au loc in astfel de emisiuni sunt catalogate de

si dezbateri.

cele mai multe ori ca

In definitiv, dezbatere si talk show inseamna amandoua cuvant pus in

imagine, inseamna schimb-confruntare de opinii organizat si mai mult

saumai putin dirijat de animator, inseamna in fine, un mod de a trata

mai

mult sau mai putin teme care se

refera la problemele raportului dintre individ

si societate. Potrivit asemanarilor dintre genurile care sunt bazate pe

dialog:

interviul,masa rotunda,discutia, dezbaterea si, in sfarsit

talk show-ul.

Emisiunea “La Ordinea Zilei” este prezentata in tandem de jurnalista cu experienta Dana Grecu si analistul politic si militar Radu Tudor. Cei doi, impreuna cu invitatii din platou, trec in revista cele mai importante stiri ale zilei si ajung sa poarte discutii ample cu privire la motivele pentru care unele

actiuni au avut loc in decursul zilei si ce pot face romanii pentru a schimba ceva in Romania. Tematica talk-show-urilor nu abordeaza in aceiasi masura domeniile

de reprezentare tratate de dezbatere. Niciodata nu se

spune explicit in talk-

show-uri: ,,noi tratam o tema politica,religioasa sau stiintifica” , ci ,, noi

tratam un fapt social”

(delicventa, secte, criminalitate, nedreptati,

epidemii,calamitati naturale etc.)

Pe fondul acestei idei este elocvent de sustinut ca temele abordate in

fiecareemisiune talk-show variaza de la o tara la

alta.

Specificul fiecarei

tarioscileaza in functie de traditii, mentalitate, statut si multe alte caracteristicicare se identifica cu poporul.

In cazul talk show-ului moderatorul trebuie sa se preocupe

indeaproape de invitarea interlocutorilor, precizându-le data, ora, locatia, canalul de televiziune, moderatorul, formatul emisiunii si tema de discutie. Spatiul studioului de televiziune devine un loc riguros structurat.Dispunerile

spatiale cele mai frecvente si semnificative in sunt plasarea diametrala, plasarea concentrica si

cadrul dezbaterii televizate plasarea triadica.

Spre deosebire de talk show, dezbaterea distribuie roluri de comunicare intre unul saumai multi moderatori, participantii la dialog si

publicul prezent in platou. Daca rolurile decomunicare ale invitatilor sunt

prioritar explicative, rolul jurnalistului moderator variaza

infunctie de gradul

de implicare al acestuia in contextul mediatic. In aceasta emisiune este prezenta doar moderatoarea Dana Grecu si invitatii sai : Marius Pireanu sociolog, Cristiana Anghel si Hanibal Dumitrascu profesor psiholog, unde sunt abordate doua teme: “Cand va fi Romania in topul tarilor fericite?” si “Un “TUN” pentru toata tara”. Am ales emisiunea “La Ordinea Zilei” pentru ca ea corespunde notiunii de talk show si se distinge prin faptul ca moderatorul prefera teme tabu sau controversate, comportandu-se, uneori, provocator sau agresiv cu anumiti invitati. Un criteriu important in selectarea acestor talk show-uri il constituie diversitatea temelor discutate, care ilustreaza aspecte sociale, economice si politice. Participantii sunt alesi dupa criteriul competentei lor de a interveni in calitate de experti (ca oameni politici, magistrati,lideri sindicali, delegati ai unui corp socio-profesional, oameni de stiinta)sau dupa cel al statutului lor in raport cu tema. Rolurile institutionale ale participantilor,rolurileinteractionale pe care ei insisisi le asumain relatia cu ceilalti, importanta temei pentrufiecare participant in parte, rolul moderatorului reprezintafactori importanti de care trebuie tinut contin urmarirea secventelor comunicative in cadrul talk show-ului. La inceputul emisiunii emitatorul adica moderatorul prezinta primul subiect in picioare in fata invitatiilor sai, vocea ei avand un volum putin ridicat cu un debit rapid cu pauze destul de rare.Ii adreseaza o intrebare receptorului, unul din invitati, si ii ofera dreptul la replica devenid emitator la randul sau. Rolurile sunt interlocutive adica emitatorul devine receptor si invers venind fiecare cu diferite argumente plecand de la intrebarea pusa prima data de emitator. La un moment dat nu i se mai acorda timpul suficient locutorului 2 deoarece locutorul 1 nu ii mai permite, vocea acestuia devenind una mai ridicata lundu-i dreptul de a-si termina ideea.

Ex: “E:- Diaconescu are o frustrare : La multi ani sa ne fie rusine! Pare cam mult dar asta este parerea mea .Tu ce zici Marius? R:- Poate pare cam mult in sensul follosirii unor termini cam tari mai ales la cumpana dintre ani, insa eu as propune sa citim declaratia domnului Diaconescu si dintr-o alta perspective, acum a procuparii dansului fata de lipsa de preocupare a actualului guvern si a Ministrul Afacerilor Externe…

E:- In lipsa de preocupare de ce? R:- Pentru mentinerea unor relatii foarte omogene foarte consitente cu celalte tari member UE. E:- Dar nu asta a zis in declaratie Diaconescu R:- Ba da! E:- Ba nu, era vorba de aniversarea celor 5 ani de membra UE!”

Ex: “E:- Diaconescu are o frustrare : La multi ani sa ne fie rusine! Pare cam
Ex: “E:- Diaconescu are o frustrare : La multi ani sa ne fie rusine! Pare cam

S-a intalnit bininteles atat politetea pozitiva cat si cea negative recurgandu-se la subtili indulcitori in diverse situatii.Ex: “Hai sa trecem la urmatorul subiect.” este o formulare indirecta. Dispunere meselor in U este recomandata pentru schimburi de informatie, pentru discutii destinate la rezolvarea unei probleme, faciliteaza feedback-ul, incita la comunicarea cu animatorul, favorizeaza interactiunea intre membrii grupului.Aceasta dispunere a meselor in U o regasim si in emisiunea noastra.

S-a intalnit bininteles atat politetea pozitiva cat si cea negative recurgandu-se la subtili indulcitori in diverse

Studiul conversatiilor si dialogurilor inregistrate si transcrise indica prezenta enunturilor comunicative care, sub aspectul locutionar, sunt reprezentate de:

– grupuri nominale: de exemplu:” dupa parerea mea, dupa opinia

mea ,cu alte cuvinte, in sensul, de fapt, problema , vorbe, in acelasi punct,

lucruri, subiectul, in concluzie,raspuns,

intrebare,

provocare,

chestie,

discutie etc.” care organizeaza discursul vorbit si ii asigura coeziunea

semantica. – grupuri verbale: “ar trebui sa spun in primul

rând,

am vrut

insa sa subliniez, dar unii spun ca , vreau mai târziu sa spun doua vorbe, inainte de asta a svrea sa ma refer la criza asta, am vrut sa continui

si sa precizez ca …, pot sa va intreb, cred eu, va inteleg foarte bine când spuneti ca …, ce-i reprosati, imi permiteti o replica , pot sa va si demonstrez asta, cert este insa ca …, eu vreau sa va declar cinstit, inseamna ca …, am explicat foarte bine la inceput, hai sa lasam glumele, hai sa lamurim treaba,, va repet in continuare hai sa vorbim si spuna punctul de vedere etc.”, formate din verbe dicendi care introduc situatia de comunicare fara a o evalua in mod explicit.

Întâlnim codificări cromatice stricte în domeniul vestimentar: culoarea hainelor permite identificarea apartenenţei la o categorie socio-profesională. Toti participantii la comunicare au o tinuta eleganta ceea ce inseamna ca dezbaterea se desfasoara intr-un mediu protocolar. Moderatorul e imbracat in portocaliu si negru cea ce inseamna creativitate, vanitate, echilibru, calitati ce ii sunt atribuite „liderului”. Negru este o culoare ce confera clasa, solemnitate, seriozitate, simplitate si perfectiune fapt dovedit si de mesajele verbale ce pot fi observate in dircursurile celor trei: Marius Pireanu, Cristiana Anghel si Hanibal Dumitrascu. In momentul in care Marius Pireanu a primit dreptul la replica, la cei doi receptori se poate observa mimica fetei care evidentiaza faptul ca nu sunt de acord cu acesta, deci putem sa regasim aici axioma 1 : comunicarea este inevitabila sau non-comunicarea este imposibila. In dialogoul de mai sus o putem incadra pentru axioma 3:comunicarea e un proces continuu, ce nu poate fi tratat în termeni de cauză-efect sau stimul-răspuns. Emisiunea este incheiata de catre moderatorul Dana Grecu multumindu-le invitatiilor sai pentru prezenta lor si urand telespectatorilor “Toate cele bune!”.