Sunteți pe pagina 1din 3

STANOMIR, VLAD, CARP De la pravila la constitutie

Exista trei directii majore: 1. investigarea modului in care termenul constitutie este vazut in limbajul autohton si sensul care-l capata la 1789 (Revolutia Franceza) 1. atentia acordata ideii constitutionale din secolul XIX si o discutie asupra rolului si semnificatei constitutiei 1. specificul istoric al constitutionalismului Diferitele momente de tensiune si criza politica declansate in Moldova, de catre proiectul de lege fundamentala a lui Ionica Tautu, cea din T.R. datorita initiativelor lui Ion Campineanu (1838) au dus la diferite utilizari ale termenului constitutie si au realizat un raport de utilizare cu alte cncepte: pravila, asezamant, regulament Un sens deosebit l-a capatat la 1849 datorita simbolismului revolutionary si intrarii pe scena politca a diferitelor grupuri excluse de pe scena politica pana atunci 1. in sec XVIII Cantemir foloseste pt prima oara termenul constitutie fara vreun sens pentru limbajul politic al epocii 1. al doilea moment este al folosirii termenului asezamant de catre C. Mavrocordat (1735-1741). Termenul e mult mai aproape de sensul unei legiuiri de tip constitutional . Este vorba de o actiune a domnitorului , cu valoare normative generala menita sa contureze edificiul politic al Principatului. 1. termenii constitutie sau constitucion nu au facut cariera in limbajul politc romanesc din Principate, chiar daca ideea va aparea implicit o data cu diferitele proiecte de reforma initiate de elita politica locala, documente de tip constitutional. Diferitele memorii trimise la Paris, Constantinopol, Sankt-Peterspurg cer adoptarea unor acte cu character fundamental, ceea ce implica ideea unei constitutii in sens de instituire legala. Chiar daca termenul constitutie nu a fost folosit pana in deceniul 3 al sec XIX, cel de constitution era folosit in memoriile clasei politice din Principate. Evitarea folosirii termenilor constitutie sau constitution era argumentata de marea boierime ca ofensatoare la adresa autoritatilor in functiune. 1 Dupa 1931 se va folosi alaturi de termenul de asezamant si termenul de regulament. (Regulamentele Organice) Regulamentul era perceput ca o lege fundamnetala. Spre sfarsitul deceniului 4 al sec XIX termenul constitutie intra in dezbaterile politice cu Actul de Unire si Independenta din 1/13 nov. 1838. Potrivit acestui document constitutie este o structura legala, mai mult sau mai putin formala, care avea rolul de reper moral si politic, dat fiind faptul ca regulile sale erau validate in timp, de traditie. Dupa 1829, cuvantul constitutie il intalnim nu doar in memoriile oamenilor politici ci si in jurnalele periodice (Curierul Romanesc, Albina Romaneasca) In 1849 Albina Romaneasca foloseste termeni ca legi constitutionale sau guvern adevarat constitutional 1848 se editeaza Petitia Reclamatiune, de la Islaz, ce se voia un program politic care sa puna Moldova pe o cale ferict considerand ca acesta brosura e temelia pe care sta asezata constitutia (V. Alecsandri) 1856-1866 brosura Unirea si neunirea Principatelor , punea problema crearii unui singur stat si aunei natiuni prin unirea Principatelor si structurarea constitutionala a unui nou organism politic ce trebuia sa aiba in frunte un monarh European iar pe plan international sa se gaseasca sub garantia marilor puteri europene. Incepand cu 1856, in vocabularul politic al elitei romanesti se va intalni tot mai des termenul noua constitutie CAP. 2 Pute vorbi de un profil intelectual al generatiei pasoptiste, generstie care se detaseaza de predecesorii sai prin contactul nemediat cu occidentul. Delimitarii din acelasi moment istoric si raspunsul ii este modelat de 1
Cu multumiri celor care le-au scris (si nu s-au semnat)

1 1 1 1 1

acelasi tip de provocari politice. Punctul de plecare ai rpoiectului pasoptist beste determinat de rupture de trecut, dar si de o nationalizxare a invatamantului. Incontestabi, tipologia pasoptista cunoste si diferentieri datorate aluviunilor ideologice. Miscarea din Muntenia este poate unica actiune revolutionara in sensul European al cuvantului, avansand un set de solutii lingvistice si propune un tip de conceptualizare constitutionala, care va sfaris in a-si pune amprenta asupra deceniilor urmatoare. CAP.3 Aparitia termenului constitutie si deosebirea intre constitutie in sens material si in sens formal. Statul modern isi stabileste modul de organizare si exercitare a puterii, prin constitutie. Se considera ca traditia constitutionala a unui stat este cu mult anterioara aparitiei unei constitutii scrise. Acesta traditie constitutionala se constituie din cutume constitutionale premergatoare formalizarii regulilor constitutionale. In dreptul roman constitutia insemna edictul dat de imparat. De obice, aceste cutume aveau superioritate sin u se refereau strict la modul de exercitare al puterii. In ultimele deceni ale sec olului al XVIII-lea, cutumele din Anglia au inceput sa fie denumite: constitutii. Primele constitutii scrise apar in America: constitutia statului Massachusetts, Carolina de Sud si altele. In Franta, termenul de constitutie apare in preambului Declaratiei pentru Drepturile Omului si ale Cetateanului, art. 16 definind constitutia : avem de-a face cu o constitutie chiar daca normele constitutionale sunt stabilite pe cale cutumiara sau prin legi ordinare, cu conditia ca acestea sa se refere la limitarea exercitiului puterii sau la garantarea drepturilor omului. In Romania actele care au precedat aparitia Constitutiei din 1866 pot fi calificate drept constitutii in sens material.Exista definitii variate ale constitutiei, insa toate se refera la limitarea puterii executive. Regulile privind limitarea puterii executive se refera in general la felul in care aceasta putere este controlata de puterea lrgislativa si de cea judecatoreasca. Astfel ca prin responsabilitate ministeriala politica intelegem totalitatea mecanismelor de control ale puterii legislative asupra guvernului. Exista doua posibilitati prin care put. jud. poate actiona impotriva puterii executive: tragerea la raspundere a membrilor guvernului pentru faptele proprii (rapundere penala) controlul actelor emise de guvern sau de alte autoritati publice subordinate acestuia (contenciosul administrative) Regulamentele Organice din 1832 constituie subiect de controversa in doctia dreptului public, dilemele provenind din conditiilenecesare pentru ca acestea sa fie calificate drept constitutie, in sens material. Reg. Organice contin pe langa diferite reguli referitoare la organizarea puterilor statului, si raporturile dintre acestea si norme de drept administartiv, financiar, civil si de procedura civila. Astfel ca s-a cons. ca Reg. Organice pot fi califcate drept constitutii doar din anumite puncte de vedere. Pentru a vedea daca Regulamentele pot fi clasificare drept constitutie, trebuie analizate dispozitiile care privescraporturile intre puteri. Astfel ca, Reg prevedeau ca domnul este asistat de ministrii care-I numea, grupati in Sfatul Administrativ (Modova) sau in Marele Sfat al Minbistrilor (Muntenia), ceea ce poate fi considerat ca I incercare de creare a unui executive bifurcate , characteristic regimurilor parlamentare.Cu toate acestea hotararile Sfatuli aveau nevoie de aprobarea domnului pentru a putea fi puse in aplicare. De asemenea, adunarea obsteasca putea supune judecatei domnuluiactivitatea ministrilor. Puterea legislative nu avea puterea de a-I supune pe membrii guvernului nici unui fel de judecata. In Muntenia un ministru era responsabl de departamentul sau doar in fata domnului, fara vreo implicare legislative. Deoarece regulile responsabilitatii ministeriale nu au fost institutite prin Reg Organice si pentru ca, o constitutiei contine in mod obigatoriu reguli privitoare la limitarea puterii executive, inseamna ca aceste reglementaari nu pot fi cons constitutii. Proclamatia de la Islaz din 1848 afost considerate atat constitutie, car si proiect de constitutie si declaratie de drepturi, fiind exprimata I ideea unui prim act constitutional romanesc. Dearece principiile 2
Cu multumiri celor care le-au scris (si nu s-au semnat)

1. 1.

enuntate aici nuau fost incluse in dreptul pozitiv, Maiorescu considera acest act ca pura fantezie, fara valoare practica. Adunarile ad-hoc nu pot sa fie private ca organisme legislative deoarece, membrii lor erau alesi de un corp electoral restrans iar prerogativele erau limitate: ele puteau doar sa exprime dorintele celor doua tari cu privire la viitoarea lor organizare statala. Conventia de la Paris stabilra cateva principii ale regimului parlamentar: Domnul e ales pe viata Are dreptul de a dizolva Adunarea Electiva Stabilea functionara institutiilor specifice regimului parlamentar Orice act a domnului trebuia contrasemnat de ministrii competenti Minitrii erau respnsabili pentru violarea legilor Raspunderea penala a ministrilor in fata Curtii de Justitie si Casatie Trebuie precizat ca Adunarii Elective nu-I era recunoscut dreptul de initiative legislative, aceasta fiind preorogativa domnului. In perioada conventei de la Paris au fost redactate doau proiecte de constitutie: Cel al comisiei Centrale de la Focsani(1859) si altul in 1863. In 1864 este infintat contenciosul administartiv, ca organ de control al puterii executive prin legea de infintare a Consiliului de Stat, care avea dreptul de a actiona impotriva hotararilor ministrilor. Consiliul a fost desfintat prin Constitutia din 1866. La 29 iune 1866, in urma abdicarii lui Cuza si instituirii unei locotenente domnesti, este adoptata prima constitutie formala a Romaniei. Constitutia a reprezentat un compromis intre interesel conservatoire si cele liberale, imprumutand unele prevederi din Constitutia belgiana din 1831. Caracteristici: Limitarea prerogativelor acordate sefului statului Cresterea rolului parlamentului Persoana domnului este neviolabila Ministrii sunt responsabili Actele domnului nu au putere daca nu sunt contrasemnate de un ministru Guvernul sau un membru al acestuia nu avea obligatia sa demisioneze in cazul adoptarii unui vot de neincredere din partea Parlamentului Responsabilitatea politica era lasata la aitudinea tronului sau a parlamentului Responsabilitatea politica a executivului in fata legislativlui

Cu multumiri celor care le-au scris (si nu s-au semnat)