Delicvena juvenil este una din problemele majore cu care se confrunt societatea, prevenirea i diminuarea creia constituie o prioritate

de baz a activitii organelor de drept .Problema delicventei juvenile poate fi privita ca interactiunea genetica a sistemelor de factori interni si a sistemelor de factori externi ,astfel spus ca interactiunea dintre factori de personalitate si factori ce tin de mediul social.Delicventa juvenila se comite deseori in grup ce constitue 75 din 100 minori ce comit in grup delicate .La tineri, formarea grupurilor este mai frecventa decit la alte categori de virsta, fiindca aceasta constitue produsul manifestarilor adolescentine si care sunt normale in constructia socializari si a identitatii psihosociale.Faptul constituri unei bande delicventa , se poate recunoaste dezvoltarea unei subculture. O subcultura delictuala se formeaza ori de cite ori o serie de indivizi se afla inacelai mediu,cunoscnd aceleai dificultati de adaptare,fiind favorizat de devierea valorilor.In cadrul acestor grupe,individul incearca sentimentul de apartenenta pentru a se simti solidar cu altii sau a-i exprima rivalitatea in acte de violenta i culpabilitate Ca i in cazul psihologiei animale,bandele de tineri se bazeaza pe apararea"teritoriului",respectarea unui "cod moral" care impune supunere i solidaritate de grup, agresivitate spre exterior.Instiunctul de teritoriu,de rang ierarhic, tendintele distructive i pradatoare sunt instinctele care reglementeaza comportamentul acestor grupuri Delincventa de grup este caracteristica delincventei juvenile, principalele fapte fiind: huliganismul, violul, ,furtul de vehicole.Grupul de delincventi este in general neorganizat i nu are de la inceput ca scop delictul,dar infunctie de diferite personalitati acest lucru poate surveni ulterior.Dupa primele "succese"activitatea grupului poate merge progresiv dar se poate i defiinta.Dintre conditiile care favorizeaza formarea grupului delincvent la tineri sunt: instabilitatea sociala sau familiala, haosul, dezastrele naturale, razboiul, schimbarea incentrele aglomerate, diferentele mari culturale intre familie i restul societatii, atitudinea sociale negative in familie, familii retrograde care refuza incadrarea sociala,izolarea sociala legata de prejudecati nationale,religioase,rasiale.Luptele dintre grupuri sunt frecvente Delicventa in grup include : Grupuri spontane -Deinnd un scop criminal i fiind orientate spre svrirea unei infraciuni, aceste grupuri snt de fapt slab organizate, este lips, sau abia se contureaz structura ierarhic a status-urilor, divizarea rolurilor i, respectiv, a funciilor. Activitatea acestor grupuri decurge n lipsa unui plan sau dup unul ntocmit pe loc. Frecvent asemenea grup nu are un lider, sau funciile lui le prea liderul formaiunii cu caracter neutru. Grupul poate activa o singur dat, epizodic, sau constant, trecnd la treapta urmtoare de dezvoltare Grupuri criminale organizate. Posed o experien criminal. Aciunile snt plnuite din timp n comun, sau de ctre conductori, rolurile, i respectiv funciile, snt mpartite ntre membrii grupului. Grupul practic o activitate criminal stabil ntr-un anumit domeniu, deine un fond material (bnesc), mparte veniturile provenite din crim membrilor lui conform aportului. Are o structur ierarhic relativ stabil, care n cele mai frecvente cazuri s-a conturat nca pn la momentul comiterii primei crime, mpartaseste norme i reguli comune, regurge la sanciuni n caz de nerespectare a acestora. O alta caracteristica este ca bandele cunoscute in prezent actioneaza cu multa violenta , iar in tarile cu o puternica migratie sunt constituite din ce

in ce mai mult pe baze entice.Astfel ca pentru ca un minor sa faca parte dintrun grup el este supus unei testari ce are la baza agresiune sau alte crime. In literatura de specilitate intilnimim 3 grupari ale delicventilor minori : a) bande consflictuale aceste se exprima prin violenta fizica in grup.Ele sint compuse dintrun nucleu central dur constituind din citeva zeci de indivizi si un nucleu periferic mai slab in care indivizi nu participa la toate activitatile si au un statut mai inferior.Acest tip de banda isi are zona sa de activitate adica o influenta teritoriala bine determinate, intrarea in banda este ritualizata , violenta si umilitoare pentru cei interesati.legatura dintre membri bandei este primordiala.Scopul delictelor acestor bande este de repunere de putere celor din jur precum si respectul datorat bandei . b) bande criminale-aceste au la baza un cimp de actiune , un teritoriu , exercitarea activitailor este caracterizata de violenta , prin sustragere de bunuri , a traficului de obiecte sau droguri.Sint compuse din 4-5 membri ce se caracterizeaza prin legaura strinsa bazata pe protectie reciproca.Activitatea bandei are la baza divizarea competentilor fiecuri individ.Violenta pentru banda constitue un mijloc de aparare si securitate. c) Bande retretiste structura lor este confuza si slaba, deseori bazata pe consumu de droguri, alcool sau comercializarea acestora.Ele sund grupuri schimbatoare , nu au un lider concret.Membri ei sint retrasi de societate . La baza formari bandelor stau un sir de caracteristici : -un anumit limbaj -imaginea membrilor serveste la individualizarea membrilor grupului -delimitarea zonelor de influenta(prin aplicarea desenelor) -aculta anumita muzica - o ideologie . CONCLUZII: In concluzie am putea spune ca adeziunea la grup incepe inca din preadolescenta i poate fi legata de rezultatele colare slabe,simptome nevrotice.Elementele favorizante pot consta i din acoperirea de catre mama a primelor delicte,atitudinea indiferenta a tatalui, tulburariale relatiilor familiale, proasta adaptare a familiei la ierarhia sociala. Tinarul gasete in banda caldura sufleteasca,curajul i loialitatea pe care nu le gasete acasa,aceasta fiind din grup are un raspuns la o situatie sociala precara.Astfel ca un grup spontan de joaca se poate transforma intr-o banda cu o ierarhie bine precizata,cu loc de intilnire i o raza de actiune constanta.Banda va trece apoi la efectuarea de acte huliganice,distructivitate pentru a-i demonstra puterea i curajul.Adesea intre aceti tineri i organele deordine are loc o adevarata hartuiala,un conflict surd dei uneori i organele de ordine pot sa vada in orice tinar care se plimba pe strada,manifestndu-se in mod specific virstei lui,drept un delincvent virtual,in timp ce adolescentii cu tulburari de comportament nu pierd ocazia de a juca din amuzament"feste" organelor de ordine.Se creiaza in acestasituatie un adevarat "dialog al surzilor. Societaea pentru a preveni delicventa in grup trebuie sasi uneasca fortele pentru ai ajuta pe minori care se confrunta cu greutatile vieti si sunt predispusi de a face parte dintrun grup sau banda criminala.