Sunteți pe pagina 1din 44

Cuprins

1. Importanţa tunelelor la producerea legumelor pentru comercializare în stare

proaspătă

2. Tipurile de tunele.

3. Sfaturi practice la producerea legumelor în tunele acoperite cu folie de polietilen.

3.1. Tomatele timpurii

3.2. Ardeiul gras

3.3. Varza timpurie

3.4. Salata

3.5. Ridichea de lună

3.6. Căpşunul

1

Importanţa tunelelor la producerea legumelor pentru comercializare în stare proaspătă

Producătorii de legume pentru comercializare în stare proaspătă cunosc că cel mai mare beneficiu se poate obţine la cultivarea legumelor timpurii. În condiţiile Moldovei îngheţurile timpurii de primăvară la suprafaţa solului nu permit plantarea mai timpurie în câmp nepro- tejat. Uneori, plantaţiile de legume sunt afectate chiar în prima decadă a lunii mai. O altă problemă care stopează exportul legumelor în stare proaspătă este calitatea nesatisfăcătoare a legumelor din cauza bolilor, vătămătorilor, leziunilor mecanice în urma ploilor abundente şi grindină. În ultimii ani fermierii s-au orientat spre cultivarea hibrizilor de legume, seminţele cărora sunt foarte costisitoare, însă rezultatele finale nu sunt cele aşteptate din cauza procen-

tului mic al recoltei calitative la cultivarea lor pe teren neprotejat. Toate aceste probleme pot fi soluţionate prin folosirea spaţiilor protejate, însă investiţiile iniţiale pentru construcţiile capitale sunt enorme. Folosirea tunelelor din plastic au următoarele avantaje:

• Apără plantaţiile de îngheţuri

• Permite obţinerea recoltei mai timpurii

• Apără de grindină, ploi abundente, vînturi.

• Măreşte procentul fructelor calitative cu 30%, şi cu 20% recolta totală

• Permite recoltarea pe orice timp

• Recolta obţinută are un aspect marfar bun

• Dă posibilitate de a creşte mai multe recolte pe an.

• Construcţia tunelului este uşor demontabilă şi poate fi amplasată pe orice cultură în timp de cîteva zile.

• Construcţia acestor tunele permite amplasarea pe terenuri cu relief variat

• Fixarea peliculei se face foarte rapid fără folosirea cuielor, clamelor şi fixatoarelor speciale. În ultimii ani suprafaţa tunelelor creşte esenţial în aşa ţări ca Marea Britanie, Franţa, Olan- da, SUA, Italia , Spania . Eficienţa înaltă obţinută la folosirea acestor tunele este determinată de costul mic al construcţiei, simplitatea administrării şi efectul asupra plantelor. Utilizarea tunelelor de acest tip poate mări considerabil suprafeţele de teren protejat şi favorizează ex- portul.

2

2 Tipurile de tunele Tunelele sunt construcţii temporale sau permanente care protejează plantele de condiţiile

Tipurile de tunele

Tunelele sunt construcţii temporale sau permanente care protejează plantele de condiţiile nefavorabile ale mediului (temperaturi scăzute, umiditate, grindină etc) şi contribuie la obţinerea recoltei mai timpurii şi mai calitative. Aceste construcţii au drept suport arcuri din metal sau plas- tic şi sunt acoperite cu peliculă sau material protector. Tunelele sunt construcţii neîncălzite.

Tunele temporare

Acest tip de tunele este folosit la protejarea temporară a plantaţiilor timpurii de îngheţuri. Construcţia lor este simplă, uşoară şi nu necesită mari investiţii. Principalul neajuns al aces- tor tunele esrte imposibilitatea efectuării lucrărilor în interiorul lor şi volumul de lucru mare la deschiderea şi închiderea lor. În dependenţă de cultură se folosesc tunele ce au o singură peliculă Fig 1.A. şi tunele cu două pelicule, care se unesc în partea de sus (fig1 B.). Primul tip se foloseşte la culturile care nu necesită tutorare (varză, salată, ridiche, dovlecel) iar al doilea tip la culturile ce necesită suport (tomate, ardei, castraveţi).

A
A
B
B

Figura 1. Tunele temporare

(tomate, ardei, castraveţi). A B Figura 1. Tunele temporare Figura 2. Tunel Francez Tunele Franceze solitare

Figura 2. Tunel Francez

Tunele Franceze solitare

Acest tip de tunele sunt construcţii mai com- plicate şi mai costisitoare, care permit individului efectuarea operaţiilor tehnologice în interiorul tun- elului (fig.2). Carcasul poate fi efectuat dun metal sau plastic. Se deosebesc esenţial de tunelele temporare şi pot fi utilizate pe întreaga perioadă de vegetaţie a plantelor. Aceste tunele sunt înalte, dar fiecare bloc este solitar. Nu poate fi unit cu alt bloc. Se foloseşte la orice cultură. Ventilarea se efectuează lateral prin ridicarea părţilor.

Figura 3. Tunele Spaniole Tunele Haygrowe Tunele Spaniole bloc Aceste tunele au permis unirea mai

Figura 3. Tunele Spaniole

Tunele Haygrowe

Tunele Spaniole bloc

Aceste tunele au permis unirea mai multor blo- curi într-un tot întreg, ce permite acoperirea totală

a suprafeţei (fig.3). Tunelele Spaniole sunt mai

eficiente, şi mai econome. Fiecare picior de tunel

serveşte ca supotr pentru 2 arcuri. Plus la aceasta

şi peliculă este folosită mai econom. În acest tip

de tunele se pot creşte toate culturile, inclusiv şi căpşun, coacăz, zmeură, cireşe etc. Tunelele spa- niole sunt considerate cele mai rentabile.

În prezent sistemul englez „Haygrowe” a modificat construcţia tunelelor spaniole şi produc tunele similare, dar cu mai multe modificări (fig. 4). Aceste modificări sunt legate de mărimea tunelului, rigiditatea lui şi elaborarea diferitor accesorii. Se caracterizează prin operativitatea montării şi acomodarea la orice cultură, relief şi expoziţie. Pentru aceste tunele sunt elaborate generatoare de căldură mobile care permit lupta împotriva îngheţurilor.

mobile care permit lupta împotriva îngheţurilor. Figura 4. Tunele Haygrowe 4 Recomandări pentru

Figura 4. Tunele Haygrowe

lupta împotriva îngheţurilor. Figura 4. Tunele Haygrowe 4 Recomandări pentru creşterea legumelor în tuneluri

3

Sfaturi practice la producerea legumelor în tunele acoperite cu folie de polietilen

3.1. Tomatele timpurii

Înainte de a planta tomatele în tunel trebuie să dăm răspuns la cîteva întrebări.

• Ce tip de tomate vreţi să creşteţi (determinante sau indeterminante)?

• Recolta va fi timpurie sau pe întreaga perioadă de vegetaţie?

• Care e forma şi mărimea fructului planificat ?

• Care este destinaţia recoltei (piaţa locală, procesare sau export)?

Reieşind din aceste condiţii poate fi recomandat un soi sau altul. Pentru producerea recoltei timpurii pentru export şi piaţa internă puteţi folosi hibridul An- dromeda, Neptun şi cele de perspectivă Notorius, Sunstart, care au o creştere determinantă, forma fructului este rotundă, masa 130-150 g, sunt precoce şi au calităţi bune de transportare. Recolta este obţinută timp de 2-3 luni. Pentru producerea recoltei medii, dar cu o perioadă de recoltare eşalonată timp de 5- 6 luni, pot fi recomandaţi hibrizii indeterminanţi „Marfa”, iar ca hibrizi de perspectivă “Zelig”, Kripton, Belavisa, Aurelius, Fuesanta. Aceste fructe sunt calitative şi se caracterizează prin uniformitate şi capacitate bună de transportare.

prin uniformitate şi capacitate bună de transportare. Figura 6. Schema de plantare a tomatelor în tunel

Figura 6. Schema de plantare a tomatelor în tunel

Mulcirea

Schema de plantare

În condiţiile Moldovei, plantarea în tunel se face la 10-20 aprilie. Pentru hibrizii determinanţi este recomandată densitatea de 2,8 pl/m2 plantele fiind amplasate conform următoarei cheme:

(50+100+100+100+100+100+50) x 30 cm Într-un tunel de 6m lăţime se pot amplasa 6 rîn- duri de tomate, cu densitatea de 3,3 pl/m2 (fig.6) Pentru hibrizii indeterminanţi este recomandată o densitate de 2,5 pl/m2 care poate fi asigurată prin următoarea schemă:

(50+100+100+100+100+100+50) x 40 cm.

Datorită materialului de mulcire se măreşte temperatura solului, care permite obţinerea recoltelor timpurii. De obicei materialului de mulcire este negru si atrage razele solare, în acelaşi timp, suprafaţa mulcită, nu permite evaporarea apei şi răsărirea seminţelor de bu- ruiene. Lăţimea mulciului trebuie să fie de 0,9-1,0 metri, iar după fixarea în sol, fîşia mulcită are 50-60 cm. Grosimea materialului poate fi de 20-40 microni.

Susţinerea plantelor

Susţinerea şi formarea plantelor de tomate în tunele au o importanţă deosebită. Aceas- ta contribuie la obţinerea fructelor calitative şi uniforme. De asemenea influenţează aeraţia

Figura 7. Legarea aţelor pentru susţinerea plantelor şi regimul de iluminare a plantelor. În plantaţiile

Figura 7. Legarea aţelor pentru susţinerea plantelor

şi regimul de iluminare a plantelor. În plantaţiile corect formate se uşurează toate procesele teh- nologice: protecţia plantelor, înlăturarea lăstarilor, recoltarea etc. Pentru susţinerea plantelor determinante se folosesc ţeruşe de lemn cu lungimea de 1,2-1,3 m şi grosimea de 3x3 cm. Este posibilă şi utiliza- rea ţeruşelor de metal. Se recomandă de folosit un ţeruş peste 2 plante. Cînd tomatele au atins înălţimea de 30 cm se leagă prima aţă. Această operaţie se repetă peste fiecare 15 cm, aplicînd o nouă aţă (fig.7)

Susţinerea tomatelor indeterminante necesită cheltuieli mai esenţiale şi poate fi efectuată prin 2 metode:

• Folosind ca suport pari de 2,5 m combinaţi cu sîrmă zincată şi aţă.

• Fiecare plantă este susţinută separat cu un ţeruş din bambus sau tijă din metal de 2,5 m. de care se fixează planta.

sau tijă din metal de 2,5 m. de care se fixează planta. Figura 8. Operaţia de

Figura 8. Operaţia de lăstările

Formarea plantelor

Această operaţie constă în efectuarea lăstăritului şi ciupitului care se efectuează cu scopul reducerii masei vegetative şi concentrarea puterii plantei la formarea recoltei timpurii şi echili- brate. La soiurile determinante se înlătură pînă la prima inflorescenţă toţi lăstarii, care pornesc din subsioara frunzei (fig.8). Apoi se lasă doi lăstari de bază care formează viitoarea recoltă. Este posibilă şi formarea unei

singure tulpini pentru încărcarea tufei cu cîteva inflorescenţe timpurii, care şi reprezintă recolta de bază. Deseori aceste plante după recoltarea acestor fructe sunt defrişate. La soiurile indeterminante lăstăritul se efectuează regulat şi pe întreaga perioadă de vegetaţie. Aceasta contribuie la formarea recoltei uniforme şi stabile pe o perioadă îndelungată. Cînd planta a ajuns la înălţimea maximă, se face ciupitul punctului apical al plantei pentru a da posibilitate plantelor să coacă fructele rămase.

Irigarea

Irigarea este o operaţie tehnologică foarte importantă în producerea tomatelor. Ea depinde de mulţi factori: tipul solului; condiţiile climaterice; faza de dezvoltare a plantei etc. Tomatele necesită irigări regulate şi bine normate, însă umiditatea aerului să nu fie înaltă. Din aceste

considerente cele mai practice sisteme de irigare la tomate sunt sistemele capilare, care asigură umiditatea solului fără a umecta suprafaţa foliară. Regularitatea irigărilor cu norme

bine stabilite permite obţinerea fructelor calitative. Dar cum de determinat cînd este nevoie de irigat? Sunt cîteva metode de determinare a necesităţilor de irigare.

• Cu ajutorul tensiometrului

• După concentraţia sucului din plantă

• Prin determinarea umidităţii solului.

• Aprecierea vizulă.

Deseori ultima este cea mai practică, fiind stabilită tradiţional de un grafic în dependenţă de faza de creştere. Prima irigare a plantelor se face imediat după plantare, apoi peste 4-5 zile.

În această perioadă plantele nu necesită cantităţi mari de apă fiindcă sistemul radicular nu este

bine dezvoltat, iar suprafaţa foliară este mică. Cu mult mai importantă este la acest moment irigarea nemijlocită la rădăcină cu doze mici. Cele mai mari cerinţe faţă de apă tomatele le au în perioada de formare a fructelor. Fruct- ele constau 95% din apă. În această perioadă fiecare plantă necesită 1-1,5 litri de apă pe zi. Iar insuficienţa ei micşoreză considerabil recolta şi calitatea. Cele mai cunoscute sisteme capilare în Republică sunt Qween Geel, T-Tape; Azud etc

Fertilizarea

Un mare avantaj al sistemei de irigare prin picurare este posibilitatea administrării îngrăşămintelor minerale în perioada de vegetaţie. În majoritatea cazurilor fosforul şi caliul se administrează înaintea plantării sau odată cu prelucrarea de bază a solului. Şi numai în fazele de formare a fructelor se administrează doze adăugătoare. Azotul se administrază preponder- ent înainte de plantare (40-50%) iar restul îna perioada de vegetaţie. Cantitatea necesară de

N se determină după procentul materiei organice. Pentru fiecare procent de materie orgamnică se recomandă de administrat 10kg de N activ.

Reglarea temperaturii

Tomatele sunt plante termofile, din care motiv sunt foarte senzitive la temperaturi scăzute, iar la temperaturi negative ele pier. Aceasta trebuie de ştiut în special dacă creşteţi tomate timpurii care pot fi supuse temperaturilor scăzute de primăvară. În această perioadă tunelele

trebuie izolate cît mai ermetic şi de păstrat tem- peratura acumulată în cursul zilei. Odată cu di- minuarea riscului de îngheţuri, temperatura din tunel se reglează prin descoperirea parţială a tunelului sau deschiderea ferestrelor prevăzute. Temperatura optimă de creştere a tomatelor este de +20-23°C în timpul nopţii şi +26-30°C în zile cu soare. La aceste temperaturi se petrece poleni- zarea normală cu condiţia că umiditatea aerului este mai joasă de 80%. La temperaturile mai joase de +12°C şi mai mari de +35°C polenizarea nu se petrece. În perioada de primăvară ventilarea tunelelor se efectuiază între orele 10 şi 16, iar în perioada de vară practic toată ziua. Grafic aceasta se poate vedea în figura 9.

toată ziua. Grafic aceasta se poate vedea în figura 9. Figura 9. Dinamica temperaturilor în timpul

Figura 9. Dinamica temperaturilor în timpul zilei

Protecţia plantelor

Tomatele sunt atacate de multe boli provocate de ciuperci, bacterii şi viruşi. Cele mai des întîlnite la tomate sunt fitoftoroza, macrosporioza, septorioza, alternarioza. Toate aceste boli se pot preveni prin prelucrări profilactice care minimalizează infectarea. Umiditatea înaltă şi temperaturile joasă provoacă infectarea momentală a plantaţiei. Deşi tunelele protejază plan- tele de ploi abundente şi condiţii nefavorabile, nu trebuie să uităm de protecţie. Principalele fungicide utilizate sunt : Perinomil, Cuproxat, Tanos, Tatto, Victinon, Mancozeb, Previcur. Din insecte cele mai mari daune le provoacă gîndacul de colorado (în primele faze de după plantare), buha bumbacului, buha semănăturilor, afidele. Metodele chimice sunt foarte efective, dar uneori atacurile sunt atît de mari încît nu poţi controla aceste insecte. Cele mai practice insecticide sunt Confidorul, Phenomenul, Diazinonul, Clarus, Decis forte. În ultimii ani s-au inteţit infectările cu viruşi, în special Stolburul. Respectarea asolamente- lor este o verigă foarte importantă în tehnologia de producere a tomatelor.

Recoltarea

Se face pe măsura maturizării fructelor. În dependenţă de tipul ales de tomate, perioada de recoltare poate fi mai scurtă şi mai abundentă sau poate fi efecuată pe o perioadă mai lungă dar mai uniformă. Fructele se culeg cu peţiol şi sepale dacă sunt destinate exportului. În ultimii ani tot mai de se practică recoltarea cu ciorchine.

Aceste fructe sunt realizate la un preţ cu 30% mai înalt. Sunt multe metode de grăbire a coac- erii. Aceste substanşe se folosesc des la tomatele de import. Dar în ultimul timp se practică şi la noi. Acesta este Etrelul. Calitatea produsului este determinat de am- balajul lui, culoare, formă, prospeţime, curăţenie. Toate aceste nuanţe de producere determină reuşita şi dacă măcar una din verigile sus expuse nu sunt respectate, investiţiile pot fi zădarnice.

expuse nu sunt respectate, investiţiile pot fi zădarnice. 8 Recomandări pentru creşterea legumelor în tuneluri

Tomate din răsad

(A) TABELUL MARJEI BRUTE

Articolul

Necesarul

Unitatea

Cantitatea,

Preţul UM,

Suma

de măsură

UM

lei/UM

medie, lei

Producţia brută

iulie

 

t

 

20

3

000

60

000

august

 

t

 

40

2

000

80

000

septembrie

 

t

 

40

500

1 60

000

octombrie

 

t

 

20

000

2 40

000

Total producţie brută

240 000

Cheltuielile variabile

 

Răsadul

 

plante

35

000

 

0,40

14

000

Îngrăşămintele

 

Complexe

 

kg

 

10

16,00

 

160

Radiculare

 

kg

 

50

 

4,00

 

200

Preparatele chimice

 

Fungicidele

 

kg

 

12,0

 

100

1

200

Insecticidele

 

l

 

0,9

 

400

 

360

Materiale

 

Ţăruşi

 

buc

10

000

 

1

10

000

Aţă

 

kg

 

150

 

20

3

000

Irigarea

Utilaj

 

Apă

 

m cubi

1 300

 

2

2

600

Irigarea

pompă

ore

 

136

 

15

2

040

Operaţiile tehnologice

Utilaj

 

automatizate

Arătura la 25-30 cm

motobloc

ore

 

24

 

50

1

200

Frezarea solului

motobloc

ore

 

24

 

50

1

200

masina de

       

Mulcirea

bilonat

ore

 

16

 

50

2

400

Cultivatul

motobloc

ore

 

8

 

10

 

80

Fertilizarea foliară (x2)

stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

 

15

 

240

Fertilizarea radiculară

instalaţia de

ore

 

8

 

15

 

120

irigare

Stropirea cu fungicid

stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

 

15

 

120

Stropirea cu insecticid

stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

 

15

 

120

Stropirea cu insecticid şi fungicid (x2)

stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

15

 

240

Lucrări manuale

Persoane

     

Instalaea sistemului de irigare

 

2

zile

 

1

50

 

100

 

Plantarea

 

5

zile

 

2

50

 

500

Instalarea ţăruşilor

 

5

zile

 

1

50

 

250

 

Legarea aţei (x4)

 

5

zile

 

1

50

1

000

Formarea plantei (x5)

 

5

zile

 

1

50

1

250

Recoltarea

Necesar

 

Recoltarea manuală (x16) Sortarea, calibrarea şi ambalarea (x16) Lăzi de 10 kg Transport recoltă

5

persoane

zile

 

1

50

4

000

5

persoane

zile

 

1

50

4

000

 

buc.

12 000

3,5

42

000

mini-tractor

t/km

1

800

7

12

600

Operaţii post-recoltare

Necesar

 

Colectarea ţăruşilor Defrişarea plantelor Transportarea plantelor defrişate

5

persoane

zile

 

1

50

 

250

5

persoane

zile

 

5

50

1

250

Tractor T-16

t/km

 

150

5

 

750

Taxe şi impozite

   

Impozitul funciar Contribuţie în fondul social Impozitul pentru apă

 

ha

 

1

120

 

120

 

ha

 

1

140

 

140

 

m cubi

1

300

0,1

 

130

Cheltuieli neprevăzute

 

%%

 

5%

107 620

5

381

Total cheltuieli

 

113 001

Marja brută

126 999

CHELTUIELI FIXE

 

Cost,

Perioada

 

Amortizări

lei

de amortizare,

anuale, lei

 

ani

 

Sera FT. 102*102 (1 ha)

 

661,309

15

 

44,087

Sistem de irigare prin picurare

 

25,000

7

 

3,571

RANDAMENTUL DE GESTIONARE

 

79,340

lei

Reprezintă venitul după deducerea cheltuielilor variabile şi cheltuielilor fixe

Pragul de rentabilitate recoltă

75.6

t/ha

Reprezintă recolta minimă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (la preţul de comercializare

din Tabelul A)

Pragul de rentabilitate preţ

1.34

lei/kg

Reprezintă preţul minim de comercializare, necesar pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

(la recolta planificată din Tabelul A)

EFECTUL RECOLTEI ŞI PREŢULUI ASUPRA RANDAMENTULUI DE GESTIONARE Reprezintă variaţia randamentului de gestionare (venitului) în dependenţă de recolta obţinută şi preţul de comercializare

Recolta,

 

Preţ comercializare, lei/kg

 

kg

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

20,000

-130,660

-120,660

-110,660

-100,660

-90,660

-80,660

-70,660

40,000

-100,660

-80,660

-60,660

-40,660

-20,660

-660

19,340

60,000

-70,660

-40,660

-10,660

19,340

49,340

79,340

109,340

80,000

-40,660

-660

39,340

79,340

119,340

159,340

199,340

100,000

-10,660

39,340

89,340

139,340

189,340

239,340

289,340

120,000

19,340

79,340

139,340

199,340

259,340

319,340

379,340

FLUXUL DE NUMERAR Indică raportul cheltuielilor şi veniturilor într-o perioadă de timp şi în succesiunea efectuării acestora. Dacă valoarea raportului este negativă (se află sub zero), această situaţie înseamnă că cheltuielile depăşesc veniturile obţinute. Astfel, din timp este necesar de planificat disponibilitatea resurselor financiare pentru efectuarea cheltuielilor planificate.

Minim necesar (cu excepţia cheltuielilor investiţionale) pentru demararea activităţilor - 40 mii lei/ha

3.2. Ardeiului gras

Ardeiul este o cultură care reacţionează pozitiv la creşterea în sere şi solarii, unde fac- torii de creştere (temperatura, umiditatea, substanţele nutritive) pot fi controlaţi. Dar aceste construcţii sunt extrem de costisitoare şi necesită investiţii mari. În urma multiplelor încercări de creştere a ardeiului în cîmp deschis, s-a constatat imposibilitatea obţinerii calităţii din cauza bolilor, vătămătorilor, vînturilor şi arsurilor solare. Utilizarea tunelelor va permite evitarea multor factori negativi şi obţinerea ardeiului calitativ.

Soiurile recomandate În tunel pot fi cultivate toate tipurile şi soiurile de ardei. Important este de determinat piaţa unde va fi realizată producţia. Pentru piaţa internă sunt recomandate soiurile tradiţionale, con- ice, de culoare verde – deschisă sau galbenă în faza tehnică de coacere. Din acestea fac parte: „Podaroc Moldovî”; „Bogatîri” „Lumina”; „Victoria” şi soiurile de perspectivă ”Mercedes”; „Cecel”; „Atlant”. Din soiurile de tip „gogoşar” sunt recomandate: „Zolotoi Iubilei”; „Rubinovîi”; „Excelent”. Cea mai mare perspectivă pentru tunele o au soiurile şi hibrizii de tip „block”, care sunt solicitate pe piaţa europeană şi în Rusia. Din acestea pot fi menţionate: „Hercules”; „Tesoro”; „Mazurca”; „Denver”.

Pregătirea solului Solul se pregăteşte tradiţional, ca şi la ardeiul pentru cîmp deschis. Arătura la 25-30 cm, cultivarea şi nivelarea solului, frezarea. Unica deosebire este tehnica folosită şi termenii de executare mai timpurii.

Plantarea La cultivarea ardeiului în tunele se foloseşte răsad crescut în palete celulare de 45-50 zile. În condiţiile Moldovei, plantarea ardeiului în tunel se face la 15-25 aprilie. Plantarea se face mecanizat, cu ajutorul plantatorului TEX cu 2 secţii sau manual. Schema de plantare este prezentată în figura 12.

manual. Schema de plantare este prezentată în figura 12. Figura 12. Schema de plantare a ardeiului

Figura 12. Schema de plantare a ardeiului în tunel

În dependenţă de soi şi hibrid se stabileşte schema de plantare. Pentru soiurile conice se recomandă următoarea schemă (50+50+100+50+100+50+100+50+50)x30, asigurînd 44 mii pl/ha. Pentru soiurile şi hibrizii cu creştere mai puternică se recomandă (50+50+100+50+100+ 50+100+50+50)x35 cm, asigurînd 38 mii pl/ha.

Susţinerea şi formarea plantelor Indiferent de tipul ardeiului se recomandă de susţinut plantele pentru a evita frîngerea lăstarilor şi a uşura operaţiile de ciupire, lăstărire şi recoltare. Cea mai simplă metodă de susţinere este folosirea ţeruşelor din lemn, plastic sau metal, care servesc drept suport inde- pendent de construcţia de bază. Spaţiul dintre ţeruşe se leagă cu aţă, astfel plantele nu polig- nesc şi nu trec în intervalul dintre rînduri (fig.13). Înălţimea acestor ţeruşe se alege în dependenţă de puterea de creştere a soiului sau a hibridului. Odată cu creşterea plantelor se leagă următoarea aţă.

Formarea plantelor poate fi efectuată printr- o tulpină sau două. Doi lăstari se lasă la hibrizii scumpi, care au creştere puternică. Pentru soiurile conice mai efectivă este formarea într-o tulpină. Pentru aceasta se înlătură toţi lăstarii, cu excepţia celui central. La fiecare internod se lasă 1-2 flori.

celui central. La fiecare internod se lasă 1-2 flori. Figura 13. Susţinerea ardeiului Irigarea Pentru ardei

Figura 13. Susţinerea ardeiului

Irigarea Pentru ardei se recomandă sistema de irigare prin picurare. La o bandă se montează un furtun cu picurători, care asigură o umiditate normală pe întreaga perioadă de vegetaţie, dar după plantare se irigă mai abundent pentru umectarea deplină a spaţiului dintre rînduri. Ardeiul este foarte sensibil la concentraţia sărurilor din apă, din aceste motive necesită pentru irigare apă cu un conţinut mic de săruri.

pentru irigare apă cu un conţinut mic de săruri. Figura 14. Ardei mulcit Mulcirea Nu este

Figura 14. Ardei mulcit

Mulcirea Nu este o operaţie obligatorie dar se utilizează la ardei din mai multe considerente: nu permite dezvoltarea buruienilor; măreşte temperatura în zona sistemului radicular; nu permite pierderea apei prin evaporare (fig. 14) Toate aceste priorităţi contribuie şi la mărirea recoltei cu 15%. Ca material de mulcire se foloseşte pelicula neagră de 40-50 microni. Aşezarea mul- ciului se face cu un agregat special PS 14 STAR.

Fertilizarea Ardeiul este foarte exigent faţă de fertilizare. Pentru a obţine o recoltă calitativă sunt nec- esare îngrăşăminte minerale care pot fi administrate în perioada de vegetaţie prin sistemul de irigare capilar. În dependenţă de analiza solului la producerea ardeiului sunt necesare:

N- 110-160 kg/ha. P2O5 – 120-180 kg/ha K2O – 120-220 kg/ha. Administrarea acestor elemente se face în rate. Prima fertilizare se face la plantare şi trebuie să alcătuiască 30% din totalul de îngrăşăminte. Pe parcurs se mai fac încă 3-4 fertilizări

cu 15-20% din fertilizarea totală. Acestea coincid cu perioada de înflorire, creşterea intensă a fructelor şi înainte de coacere. Cele mai utilizate îngrăşăminte complexe sunt Nitroamofosca, Polifid, Teraflex, Cristalon. Foarte bine reacţionează ardeiul la fertilizările foliare. Se foloseşte pentru aceasta Polifid, Teraflex sau Cristalon” de 1%.

Protecţia plantelor Cele mai frecvente boli la ardei sunt Fuzarioza (Fusarium Solany), Făinarea (Leveillula taurica), Verticilioză etc. Împotriva fuzariozei şi verticiliozei nu pot fi aplicate metode chim- ice. Unica medodă este respectarea asolamentelor, lucrările sanitare, lupta cu afidiile şi tripşii,

care transmit aceste boli. Din insectele cele mai dăunătoare pentru ardei sunt: tripşii (Frankliniella occidentalis), acarianul (Polyphagotarsonemus latus), afidele (Aphis gossypii), buha bumbacului. Împotriva acestor insecte pot fi folosite insecti- cidele şi acaricidele înregistrate în Republică (Neu- ron, Omait, Confidor, Phenomen etc.). Deprecierea recoltei la ardei deseori este cauzată de boli fiziologice, care apar din cauza insuficienţei unor elemente şi excesul altora. O altă problemă care diminuează fructele calitative este arsura solară. Din cauza neacoperirii cu frunze fructele primesc aceste arsuri (fig. 15).

cu frunze fructele primesc aceste arsuri (fig. 15). Figura 15. Arsuri la ardei Recoltarea Dacă se

Figura 15. Arsuri la ardei

Recoltarea Dacă se respectă toate operaţiile tehnologice recolta de ardei crescut în tunele poate fi de 25-30 t /ha. Recoltarea soiurilor conice se face în faza tehnică de coacere, cînd fructele au atins masa caracteristică soiului. La hibrizii de tip „block” recoltarea se face de obicei în faza biologică de coacere, cînd fructele au căpătat culoarea respectivă (roşie, galbenă). Detaşarea fructelor de la plantă se efectuează atent cu ajutorul cuţitului, lăsînd codiţa fructului de 2-2,5 cm. (fig.16). Aceste fructe se păstrează mai bine şi nu-şi pierd turgorul. Rec- oltarea se face în lăzi de masă-plastică, apoi se ambalează în cutii de carton pentru export. Ardeiul se păstrează la temperatura de +7-12 grade şi umiditatea de 90-95%. Ardeiul „block” se recomandă de păstrat nu mai mult de 2 săptămîni, iar cel conic 1 săptămînă.

mai mult de 2 săptămîni, iar cel conic 1 săptămînă. Figura 16. Detaşarea corectă a fructelor
mai mult de 2 săptămîni, iar cel conic 1 săptămînă. Figura 16. Detaşarea corectă a fructelor

Figura 16. Detaşarea corectă a fructelor de ardei

Ardeiul din răsad

(A) TABELUL MARJEI BRUTE

Articolul

Necesarul

Unitatea

Cantitatea,

Preţul UM,

Suma

de măsură

UM

lei/UM

medie, lei

Producţia brută

august

 

t

 

10

4

000

40

000

septembrie

 

t

 

20

3

000

60

000

octombrie

 

t

 

20

3

000

60

000

noiembrie

 

t

 

10

4

000

40

000

Total producţie brută

200 000

Cheltuielile variabile

 

Răsadul

 

plante

45

000

 

0,30

13

500

Îngrăşămintele

 

Complexe

 

kg

 

20

 

5,00

 

100

Radiculare

 

kg

 

150

 

4,00

 

600

Preparatele chimice

 

Fungicidele

 

kg

 

12,0

 

100

1

200

Insecticidele

 

l

 

1,2

 

400

 

480

Materiale

 

Ţăruşi

 

buc

11

250

 

1

11

250

Aţă

 

kg

 

280

 

20

5

600

Irigarea

Utilaj

 

Apă

 

m cubi

1 800

 

2

3

600

Irigarea

pompă

ore

 

176

 

15

2

640

Operaţiile tehnologice automatizate Arătura la 25-30 cm Frezarea solului Plantarea

Utilaj

   

motobloc

ore

 

24

 

50

1

200

motobloc

ore

 

24

 

50

1

200

Tex-2 (x3)

ore

 

16

 

10

 

480

Stropitul cu insecticid

Stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

 

15

 

120

Fertilizarea foliară (x3)

Stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

 

15

 

360

Sistema de

       

Fertilizarea radiculară (x3)

irigare

ore

 

8

 

15

 

360

Stropitul cu insecticid şi fungicid (x3)

Stropitoare de spate cu motor

ore

 

8

 

15

 

360

Lucrări manuale

Persoane

   

Instalaea sistemului de irigare Instalarea ţăruşilor Legarea aţei (x4)

2

zile

 

0,25

 

50

 

25

5

zile

 

1

 

50

 

250

5

zile

 

1

 

50

1

000

Prăşitul (x4)

5

zile

 

1

 

50

1

000

Formarea plantei (x7)

5

zile

 

1

 

50

1

750

Recoltarea

Necesar

 

Recoltarea manuală (x16) Sortarea, calibrarea şi ambalarea (x16) Saci din plastic de 30 kg Transport recoltă

5

persoane

zile

1

50

4

000

5

persoane

zile

1

50

4

000

 

buc.

000

2 1,5

3

000

mini-tractor

t/km

900

7

6

300

Operaţii post-recoltare

Necesar

 

Colectarea ţăruşilor Defrişarea plantelor Transportarea plantelor defrişate

5

persoane

zile

1

50

 

250

5

persoane

zile

5

50

1

250

Tractor T-16

t/km

150

5

 

750

Taxe şi impozite

   

Impozitul funciar Contribuţie în fondul social Impozitul pentru apă

 

ha

1

120

 

120

 

ha

1

140

 

140

 

m cubi

800

1 0,1

 

180

Cheltuieli neprevăzute

 

%%

5%

67 065

3

353

Total cheltuieli

 

70 418

Marja brută

 

129 582

Perioada de

amortizare,

ani

Amortizări

anuale,

lei

Cost,

lei

CHELTUIELI FIXE

Sera FT. 102*102 (1 ha)

661,309

15

44,087

Sistem de irigare prin picurare

25,000

7

3,571

RANDAMENTUL DE GESTIONARE

81,923

lei

Reprezintă venitul după deducerea cheltuielilor variabile şi cheltuielilor fixe

Pragul de rentabilitate recoltă

33.7

t/ha

Reprezintă recolta minimă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (la preţul de comercializare

din Tabelul A)

Pragul de rentabilitate preţ

1.97

lei/kg

Reprezintă preţul minim de comercializare, necesar pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

(la recolta planificată din Tabelul A)

EFECTUL RECOLTEI ŞI PREŢULUI ASUPRA RANDAMENTULUI DE GESTIONARE Reprezintă variaţia randamentului de gestionare (venitului) în dependenţă de recolta obţinută şi preţul de comercializare

Recolta,

 

Preţ comercializare, lei/kg

 

kg

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

20,000

-78,077

-68,077

-58,077

-48,077

-38,077

-28,077

-18,077

30,000

-58,077

-43,077

-28,077

-13,077

1,923

16,923

31,923

40,000

-38,077

-18,077

1,923

21,923

41,923

61,923

81,923

50,000

-18,077

6,923

31,923

56,923

81,923

106,923

131,923

60,000

1,923

31,923

61,923

91,923

121,923

151,923

181,923

70,000

21,923

56,923

91,923

126,923

161,923

196,923

231,923

FLUXUL DE NUMERAR Indică raportul cheltuielilor şi veniturilor într-o perioadă de timp şi în succesiunea efectuării acestora. Dacă valoarea raportului este negativă (se află sub zero), această situaţie înseamnă că cheltuielile depăşesc veniturile obţinute. Astfel, din timp este necesar de planificat disponibilitatea resurselor financiare pentru efectuarea cheltuielilor planificate.

Minim necesar (cu excepţia cheltuielilor investiţionale) pentru demararea activităţilor - 50 mii lei/ha

3.3. Varza timpurie

Varza este considerată una din cele mai populare culturi legumicole care poate completa sortimentul producţiei timpurii. Dar deseori din cauza condiţiilor climaterice nefavorabile, rec- oltarea varzei se efectuiază cu 2-3 săptămîni mai tîrziu. Cultivarea verzei în tunel poate grăbi considerabil recoltarea şi spori calitatea căpăţinelor. Varza poate fi incadrată în schema cultur- ilor succesive ca cultură primară, urmată de tomate, castraveţi, vînătă, ardei etc.

Folosirea materialului protector Agril Deseori pentru obţinerea recoltei extra-timpurii se foloseşte şi materialul protector “Agril”. Acest material sintetic este foarte uşor şi nu necesită suport adăugător. Plantele se acoperă imediat după plantare şi se lasă sub agril pînă ce se formează rozeta. Dacă e folosit agrilul plantarea poate fi efectuată la 10-15 martie în zona centrală, cu 5-10 zile diferenţă faţă de zona de nord.

centrală, cu 5-10 zile diferenţă faţă de zona de nord. Figura 14. Influenţa agrilului asupra precocităţii
centrală, cu 5-10 zile diferenţă faţă de zona de nord. Figura 14. Influenţa agrilului asupra precocităţii

Figura 14. Influenţa agrilului asupra precocităţii

Obţinerea recoltelor mai timpurii cu 2 săptămîni, influenţează esenţial asupra preţului de realizare (fig.14). Dar timpuriitatea mai are şi altă latură pozitivă, deoarece poate fi plantată o cultură succesivă. Agrilul de poate fi utilizat 2-3 ani.

Schema de plantare Varza se plantează în rînduri simple echidistanţate sau în bandă după schema din figura 15. Distanţa plantelor în rînd este de 25 cm asigurînd 6, 6 pl/m2. Şoiurile cu creştere mai mică se pot planta pînă la 8 pl/m2, schimbînd doar distanţa plantelor în rînd. Poate fi folosit şi mul- ciul, dar nu este obligatoriu.

Figura15. Schema de plantare a varzei. Plantarea În condiţiile Moldovei, plantarea varzei în tunel se
Figura15. Schema de plantare a varzei. Plantarea În condiţiile Moldovei, plantarea varzei în tunel se

Figura15. Schema de plantare a varzei.

Plantarea În condiţiile Moldovei, plantarea varzei în tunel se face la 10-20 martie. Plantarea se efectuează ca ajutorul maşinii de plantare TEX cu două secţii sau manual. Pentru planta-

rea în tunel se foloseşte răsadul crescut în palete celulare de 216 celule (fig. 16). Vîrsta optimală a răsadului este de 50 zile de la semănare. Înainte de plantare se irigă bine paleta cu răsad. Plantele se irigă în momentul plantării sau după plantare, dar această operaţie este obligatorie. În apa se poate adăuga 4-5 kg de nitrat de amoniu la o tonă de apă. Incorporaţi planta in sol pînă la prima frunză adevărată. Nu se acoperă conul de creştere. Pen- tru a obţine o plantaţie uniformă plantaţi răsadă calitativă, sănătoasă şi uniformizată.

răsadă calitativă, sănătoasă şi uniformizată. Figura 16. Răsad de varză Soiurile recomandate Varza este

Figura 16. Răsad de varză

Soiurile recomandate Varza este o cultură care are soiuri ce se deosebesc foarte mult în sînul speciei după multe criterii: precocitate, gradul de tasare, culoare, formă, greutate. Pentru tunele se recomandă soiurile şi hibrizii extratimpurii şi timpurii: Parel, Hermes, Chesma şi soiurile de perspectivă Etma, Orion, Surpris. Aceşti hibrizi pot fi recoltaţi peste 55- 60 zile după plantare, astfel fiind plantaţi la 15-20 martie putem obţine varza la 15-20 mai

Fertilizarea Varza necesită un conţinut sporit de substanţe nutritive. Ea reacţionează foarte bine la îngrăşămintele organice, cît şi la cele minerale. Pe parcursul vegetaţiei se fac şi fertilizări foli- are. Din cele 90 kg N; 100 P2O5 şi 120 K2o se administrează 50% înainte de plantare şi 50% pe parcursul vegetaţiei. Abuzul de îngrăşăminte azotice poate spori conţinutul de nitraţi, în special la plantaţiile îndesite.

Irigarea Varza foarte bine reacţionează la irigarea prin aspersiune, dar în cultura timpurie, cînd tem- peraturile nu sunt înalte foarte eficientă este irigarea prin picurare, care uşurează şi fertilizările faziale. Irigarea se face regulat 1-2 ori pe săptămînă cu norma de 200m3/ha. Perioada critică faţă de umiditate coincide cu formarea căpăţinii. Dacă în această perioadă plantele nu se irigă, se obţin căpăţini mici şi deseori crapă foarte repede. Respectarea regimului hidric influenţează şi asupra capacităţii de transportare. Excesul de apă depreciază calitatea căpăţinii şi poate provoca diferite boli.

Ventilarea tunelelor Acumularea temperaturii pe parcursul zilei în tunel are o acţiune benefică asupra plan- telor, însă cînd temperaturile de afară sunt ridicate în interiorul tunelului se acumulează o temperatură extrem de mare, ce stopează multe procese biologice la plante (fig. 17). Din aceste considerente ventilarea poate fi privită ca o problema foarte esenţială. Această operaţie se efectuează chiar din primele zile după plantare. La început se ventilează în decursul orelor 12-14, apoi această perioadă se măreşte. În lunile mai-septembrie tunelele sunt deschise per- manent, cu excepţia perioadei cu vînt puternic şi ploi torenţiale.

excepţia perioadei cu vînt puternic şi ploi torenţiale. Figura 17. Temperatura în tunel şi cîmp deschis
excepţia perioadei cu vînt puternic şi ploi torenţiale. Figura 17. Temperatura în tunel şi cîmp deschis
excepţia perioadei cu vînt puternic şi ploi torenţiale. Figura 17. Temperatura în tunel şi cîmp deschis
excepţia perioadei cu vînt puternic şi ploi torenţiale. Figura 17. Temperatura în tunel şi cîmp deschis

Figura 17. Temperatura în tunel şi cîmp deschis în timpul anului

Protecţia plantelor Varza nu este o cultură capricioasă la boli şi dăunători, însă din cauza incompetenţei producătorilor ea este atacată de făinare sau bacterioză. Excesul de umiditate în aer este mai periculos decît temperaturile scăzute, de aceea ventilaţi bine tunelele, chiar dacă temperaturile de afară sunt mai joase. Dăunătorii principali ale verzei sunt: păduchele, puricele cruciferilor, albiliţa verzei, molia verzei. Combaterea acestor dăunători pe cale chimică este eficientă în faza de creştere intensivă, dar în perioada formării căpăţinii eficienţa este redusă, în special la păduchii şi larvele de albiliţă.

Recoltarea Se efectuează în orele de dimineaţă, dar după ce se ia roua, sau seara, cînd temperaturile sunt moderate. Recoltarea căpăţinilor umede poate influenţa aspectului marfar. Recoltarea pe timp însorit de asemenea afectează calitatea căpăţinilor şi greutatea lor.

Figura 18. Recoltarea în containere Varza se recoltează în lăzi sau containere (fig.18). Este important
Figura 18. Recoltarea în containere Varza se recoltează în lăzi sau containere (fig.18). Este important

Figura 18. Recoltarea în containere

Varza se recoltează în lăzi sau containere (fig.18). Este important de minimalizat manipu- larea căpăţinilor în scopul păstrării stratului de pruină, care protejează planta şi influenţează păstrarea. Varza este considerată bună de recoltat dacă căpăţina ei a atins greutatea caracteristică soiului, are o structură bine formată, de sub frunzele exterioare apare o culoare mai deschisă. Deseori producătorii recoltează varza cînd ea este neformată complet, motivînd aceasta prin preţurile bune la moment. În acest caz trebuie de ţinut cont de faptul că căpăţinile de varza neformate se păstrează foarte rău şi pot fi realizate numai pe piaţa internă. Dacă planificaţi să exportaţi varza, consultaţi specialiştii care o să vă recomande hibrizi cu căpăţină mai tasată.

Varză din răsad

(A) TABELUL MARJEI BRUTE

         

Suma

Articolul

Necesarul

Unitatea

de măsură

Cantitatea,

UM

Preţul UM,

lei/UM

medie,

lei

Producţia brută

mai

 

t

50

4 000

200

000

Total producţie brută

200

000

Cheltuielile variabile

 

Răsadul

 

plante

60 000

0,30

18 000

Îngrăşămintele

 

Complexe

 

kg

14

16

 

224

Radiculare

 

kg

40

5

 

200

Preparatele chimice

 

Fungicidele

 

kg

6,0

100

 

600

Insecticidele

 

l

0,6

400

 

240

Irigarea

Utilaj

 

Apă

 

m cubi

600

2

1 200

Irigarea*

pompă

ore

16

15

 

240

Operaţiile tehnologice automatizate Arătura la 25-30 cm Frezarea solului Plantarea

 

Utilaj

   

motobloc

ore

24

50

1

200

motobloc

ore

24

50

1

200

Tex-2 (x3)

ore

40

10

1

200

Irigare + Fertilizare (x4)

instalaţia de

 

8

15

 

480

 

irigare

ore

Stropirea cu insecticid (x2)

Stropitoare de spate cu motor

ore

8

15

 

240

Fertilizarea foliară (x2)

Stropitoare de spate cu motor

ore

8

15

 

120

Stropirea cu fungicid (x2)

Stropitoare de spate cu motor

ore

8

15

 

120

Lucrări manuale Instalaea sistemului de irigare Prăşirea

Persoane

     
 

2

zile

2

50

 

200

 

5

zile

2

50

 

500

Recoltarea

Necesar

 

Recoltarea manuală (x10) Sortarea (x10)

5

persoane

zile

1

50

2

500

5

persoane

zile

1

50

2

500

 

Transport recoltă

mini-tractor

t/km

750

7

5 250

Operaţii post-recoltare

Necesar

 

Defrişarea terenului Transportarea plantelor defrişate

5 persoane

zile

5

50

1 250

Tractor T-16

t/km

150

5

 

750

Taxe şi impozite

   

Impozitul funciar Contribuţie în fondul social Impozitul pentru apă

 

ha

1

120

 

120

 

ha

1

140

 

140

 

m cubi

600

0,1

 

60

Cheltuieli neprevăzute

 

%%

5%

38 534

1

927

Total cheltuieli

 

40 461

Marja brută

 

159 539

* sunt incluse doar 2 irigări, deoarece alte 4 se fac odată cu fertilizarea

Perioada de

amortizare,

ani

Amortizări

anuale,

lei

Cost,

lei

CHELTUIELI FIXE

Sera FT. 102*102 (1 ha) Sistem de irigare prin picurare

661,309

15

44,087

25,000

7

3,571

RANDAMENTUL DE GESTIONARE

111,881

lei

Reprezintă venitul după deducerea cheltuielilor variabile şi cheltuielilor fixe

Pragul de rentabilitate recoltă

22.0

t/ha

Reprezintă recolta minimă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (la preţul de comercializare

din Tabelul A)

Pragul de rentabilitate preţ

1.76

lei/kg

Reprezintă preţul minim de comercializare, necesar pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

(la recolta planificată din Tabelul A)

EFECTUL RECOLTEI ŞI PREŢULUI ASUPRA RANDAMENTULUI DE GESTIONARE Reprezintă variaţia randamentului de gestionare (venitului) în dependenţă de recolta obţinută şi preţul de comercializare

Recolta,

 

Preţ comercializare, lei/kg

 

kg

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

5.0

5.5

25,000

-25,619

-13,119

-619

11,881

24,381

36,881

49,381

30,000

-13,119

1,881

16,881

31,881

46,881

61,881

76,881

35,000

-619

16,881

34,381

51,881

69,381

86,881

104,381

40,000

11,881

31,881

51,881

71,881

91,881

111,881

131,881

45,000

24,381

46,881

69,381

91,881

114,381

136,881

159,381

50,000

36,881

61,881

86,881

111,881

136,881

161,881

186,881

FLUXUL DE NUMERAR Indică raportul cheltuielilor şi veniturilor într-o perioadă de timp şi în succesiunea efectuării acestora. Dacă valoarea raportului este negativă (se află sub zero), această situaţie înseamnă că cheltuielile depăşesc veniturile obţinute. Astfel, din timp este necesar de planificat disponibilitatea resurselor financiare pentru efectuarea cheltuielilor planificate.

Minim necesar (cu excepţia cheltuielilor investiţionale) pentru demararea activităţilor - 25 mii lei/ha

3.4. Salata

Salata este o cultură cu necesităţi moderate faţă de condiţiile de creştere. Temperatura ideală la producera salatei este de +10-15 °C, iar nivelul de fertilizare a solului poate fi mediu sau scăzut. Producerea salatei în tunel poate lărgi considerabil perioada de creştere şi folosi- rea culturilor succesive.

Soiurile recomandate Salata se clasifică în cîteva tipuri:

• Salată pentru frunze (Lolo Rosa, Lolo Bionda)

• Salată cu căpăţini mici (Elsa, Augusta)

• Salată de căpăţin, tip „Icberg” (Embrace, Miluna, Felix)

• Salată Roman tip „coss” (Bacio, Terlana) Toate aceste soiuri sunt de perspectivă.

Pregătirea solului Se efectuează la fel ca şi la tomate, ardei, dar arătura poate fi efectuată mai superficial. Operaţia de frezare a solului este urmată de formarea biloanelor. Bilonarea contribuie la aeraţia mai bună, drenarea solului şi încălzirea lui mai eficientă.

Plantarea În condiţiile Moldovei, plantarea salatei în tunel se face la 10-20 martie. În dependenţă de tipul de salată, schema de plantare diferă. Pentru salata tip „Iceberg” se foloseşte schema din (fig. 10 A). Distanţa dintre plante în rînd este de 25 cm. Această schemă asigură 6,6 pl/m2 Pentru celelalte tipuri de salată plantatea se face conform schemei din fig. 10 B la care distanţa dintre plante pe rînd este de 20 cm şi asigură o densitate de 10 pl/m2.

pe rînd este de 20 cm şi asigură o densitate de 10 pl/m2. Figura 10. Schema
pe rînd este de 20 cm şi asigură o densitate de 10 pl/m2. Figura 10. Schema

Figura 10. Schema de plantare a salatei în tunel A-Iceberg; B-Pentru frunze

Specificul de creştere. Salata este o cultură receptivă la temperatura de germinare. Dacă în momentul germinării temperatura este mai mare de +22°C, atunci seminţele nu germinează complet, iar la temper- atura de peste +30°C germinarea poate fi 0%. Răsadul de salată se creşte în cuburi nutritive, palete celulare cu 228 şi 216 celule pînă la vîrsta de 35-40 zile, apoi se plantează (fig.11)

la vîrsta de 35-40 zile, apoi se plantează (fig.11) Figura 11. Creşterea răsadului de salată în
la vîrsta de 35-40 zile, apoi se plantează (fig.11) Figura 11. Creşterea răsadului de salată în

Figura 11. Creşterea răsadului de salată în cuburi nutritive şi plantarea lui.

Plantarea se face atent, astfel ca planta să fie incorporată în sol strict pînă la colet. Dacă se plantează mai adînc, frunzele bazale se afectează de boli şi calitatea produsului scade. Plantarea se efectuează cel mai timpuriu la 20-25 martie, iar cel mai tîrziu la 1-5 octom- brie. Deseori aceşti termeni pot fi schimbaţi cu 1-2 săptămîni, dacă se utilizează materioalul de acoperire „Agril”.În perioada de vară sunt necesare soiuri de zi lungă, deoarece excesul de temperaturi şi lumină stimulează formarea tulpinelor florifere.

Fertilizarea Comparativ cu alte culturi, salata nu necesită fertilizări esenţiale. Foarte important este de limitat conţinutul de azot din sol fiindcă această cultură acumulează mulţi nitraţi, însă conţinutul înalt de potasiu este binevenit. Pentru solurile medii fertile se recomandă 50:60:180 kg. de NPK. Este strict interzisă fertilizarea salatei cu 2-3 săptămîni înainte de recoltare. Densităţile mari şi carenţa de lumină măreşte conţinutul de nitraţi în salată. Respectaţi strict schema de plantare şi dozele de îngrăşăminte.

Irigarea Salata necesită multă apă. Pentru a produce o masă vegetală în 35-50 zile umiditatea solului trebuie să fie stabilă pe întreaga perioadă, pentru a nu crea stresuri plantelor. Irigarea poate fi efectuată prin aspersiune sau prin picurare (fig.12). Ultima favorizează calitatea recoltei şi simplitatea efectuării irigării. În perioada timpurie şi tîrzie de cultivare este recomandată numai irigarea prin picurare, care per- mite dozarea apei fără umectarea aparatului foliar. Aceasta nu favorizează dezvoltarea bolilor. Normele de irigare sînt mici, dar mai frecvente.

bolilor. Normele de irigare sînt mici, dar mai frecvente. Recomandări pentru creşterea legumelor în tuneluri 2

Protecţia plantelor Salata este o cultură care are multe boli şi vătămători ce distrug aparatul foliar şi radicular. Cele ma frecvente boli sunt Mana salate(Bremia lactucae); Putregaiul cenuşiu (Botrytis Cin- erea); Alternarioza (Alternaria Cichori). Din insecte mai răspîndite sunt: Afidele foliare (Hyperemyzus Lactucae); Afidele radiculare (Pemphygus Bursarius); Musca minieră (Liriomyzahu huidobrensis). Salata se mai atacă de bacteriosă şi virusul mozaic al salatei. Lupta împotriva acestor boli şi vătămători se efectuează prin metode preventiv-sanitare şi prin metode chimice. Respectarea asolamentelor este cea mai eficientă metodă. În lupta împotriva buruienilor pot fi utilizate aşa erbicide ca Triflurin sau Propizamid, care se administrează după cîteva zile de la plantarea salatei. Dar cea mai efectivă şi recomandată metodă este mulcirea solului cu peliculă neagră de 50 microni. Aceasta contribuie la mărirea recoltei şi precocităţii.

Aceasta contribuie la mărirea recoltei şi precocităţii. Recoltarea Se efectuează după 50-60 zile da la plantare

Recoltarea Se efectuează după 50-60 zile da la plantare în perioada de primăvară sau toamnă şi 35-45 zile în perioada verii. Salata de tip „Iceberg” se recoltează cînd căpăţina este bine formată. Recol- tarea se face pe timp răcoros, în special dimineaţa, pentru evitarea pierderilor de umiditate a plantelor. După recoltare plantele se depozitează în camere frigorifice, apoi se ambalează. De la recoltare pînă la ambalare nu trebuie sa treacă mai mult de 6 ore.

Salată

(A) TABELUL MARJEI BRUTE

Articolul

Necesarul

Unitatea

de măsură

Cantitatea,

UM

Preţul

UM,

Suma

medie,

lei/UM

lei

Producţia brută

Mai

   

t

30

6 000

180

000

Total producţie brută

180

000

Cheltuielile variabile

 

Răsadul

 

plante

100 000

0,30

30 000

Preparatele chimice

 

Fungicidele

   

kg

3,0

100

 

300

Insecticidele

   

l

0,3

400

 

120

Irigarea

Utilaj

 

Apă

 

m

cubi

700

2

1

400

Irigarea

 

pompă

ore

48

15

 

720

Operaţiile tehnologice automatizate Arătura la 25-30 cm Frezarea solului Plantarea

 

Utilaj

   

motobloc

ore

24

50

1

200

motobloc

ore

24

50

1

200

Tex-2 (x3)

ore

40

10

1

200

Stropirea cu insecticid

Stropitoare de spate cu motor

ore

8

15

 

120

Stropirea cu fungicid

Stropitoare de spate cu motor

ore

8

15

 

120

Lucrări manuale Instalaea sistemului de irigare Prăşirea

Persoane

     
 

2

zile

2

50

 

200

 

5

zile

1

50

 

250

Recoltarea

Necesar

 

Recoltarea manuală (x20) Lăzi (10kg)

5

persoane

zile

1

50

5

000

 

buc

500

3,50

1

750

Transport recoltă

mini-tractor

t/km

450

7

3 150

Operaţii post-recoltare

Necesar

 

Defrişarea terenului Transportarea plantelor defrişate

5

persoane

zile

5

50

1 250

Tractor T-16

t/km

50

5

 

250

Taxe şi impozite

   

Impozitul funciar Contribuţie în fondul social Impozitul pentru apă

   

ha

1

120

 

120

   

ha

1

140

 

140

 

m

cubi

700

0,1

 

70

   

%%

5%

48 560

2

428

Cheltuieli neprevăzute Total cheltuieli 50 988 Marja brută 129 012
Cheltuieli neprevăzute
Total cheltuieli
50 988
Marja brută
129 012

* sunt incluse doar 2 irigări, deoarece alte 4 se fac odată cu fertilizarea

Perioada de

amortizare,

ani

Amortizări

anuale,

lei

Cost,

lei

CHELTUIELI FIXE

Sera FT. 102*102 (1 ha) Sistem de irigare prin picurare

661,309

15

44,087

25,000

7

3,571

RANDAMENTUL DE GESTIONARE

81,353

lei

Reprezintă venitul după deducerea cheltuielilor variabile şi cheltuielilor fixe

Pragul de rentabilitate recoltă

16.4

t/ha

Reprezintă recolta minimă pentru acoperirea tuturor cheltuielilor (la preţul de comercializare

din Tabelul A)

Pragul de rentabilitate preţ

3.29

lei/kg

Reprezintă preţul minim de comercializare, necesar pentru acoperirea tuturor cheltuielilor

(la recolta planificată din Tabelul A)

EFECTUL RECOLTEI ŞI PREŢULUI ASUPRA RANDAMENTULUI DE GESTIONARE Reprezintă variaţia randamentului de gestionare (venitului) în dependenţă de recolta obţinută şi preţul de comercializare

Recolta,

 

Preţ comercializare, lei/kg

 

kg

4.0

4.5

5.0

5.5

6.0

6.5

7.0

5,000

-78,647

-76,147

-73,647

-71,147

-68,647

-66,147

-63,647

10,000

-58,647

-53,647

-48,647

-43,647

-38,647

-33,647

-28,647

15,000

-38,647

-31,147

-23,647

-16,147

-8,647

-1,147

6,353

20,000

-18,647

-8,647

1,353

11,353

21,353

31,353

41,353

25,000

1,353

13,853

26,353

38,853

51,353

63,853

76,353

30,000

21,353

36,353

51,353

66,353

81,353

96,353

111,353

FLUXUL DE NUMERAR Indică raportul cheltuielilor şi veniturilor într-o perioadă de timp şi în succesiunea efectuării acestora. Dacă valoarea raportului este negativă (se află sub zero), această situaţie înseamnă că cheltuielile depăşesc veniturile obţinute. Astfel, din timp este necesar de planificat disponibilitatea resurselor financiare pentru efectuarea cheltuielilor planificate.

Minim necesar (cu excepţia cheltuielilor investiţionale) pentru demararea activităţilor - 40 mii lei/ha

3.5. Ridichea de lună

Ridichea este cea mai timpurie cultură, care poate fi recoltată după o lună de la semănat. Datorită timpurităţii sale şi toleranţei la temperaturi, ea are o mare popularitare în perioadele reci ale anului. Ridichea nu este o cultură de bază pentru care se utilizează tunelul, dar în culturi succesive arată rezultate bune, fiind urmată de tomate, ardei, castraveţi, cartofi, etc.

fiind urmată de tomate, ardei, castraveţi, cartofi, etc. Figura 19. Tipurile de ridiche Soiurile recomandate

Figura 19. Tipurile de ridiche

Soiurile recomandate Ridichea se deosebeşte în sînul speciei prin formă, culoare, timpuriitate, masa rădăcinii etc. De aceea soiul sau hibridul ales trebuie să corespundă cerinţelor pieţii (fig.19) Cele mai populare sunt soiurile şi hibrizii ce au culoare roşie: Ghiocel, Sora, sau cele roşii cu vîrful alb - „Krasnîi s belîm concicom”.

Pregătirea solului Ridichea nu este exigentă la condiţiile de creştere şi la structura solului, dar pentru obţinerea unei semănături calitative şi uniforme necesită o pregătire perfectă a solului. De- oarece este semănată direct în sol necesită o pregătire bună a patului germinativ. Aceasta prevede frezarea obligatorie. Nu folosiţi terenuri pe care au fost introduse multe îngrăşăminte organice. Aceasta influenţează asupra recoltei, deplasînd echilibru de creştere în direcţia ma- sei foliare şi nu radiculare. Deseori pe aşa soluri ridichea în genere nu formează rădăcini pentru consum, iar cele formate conţin mulţi nitraţi.

Semănatul În condiţiile Moldovei, semănarea ridichii în tunel se face la 10-20 martie. Ridichea se seamănă cu mini-semănătoarea sau cu semănătoarea manuală. La 100 m2 se foloseşte 250g de seminţe. Schema de semănare este redată în figura 20

de seminţe. Schema de semănare este redată în figura 20 Figura 20. Schema de semănare Recomandări

Figura 20. Schema de semănare

Lucrările de îngrijire Principalele operaţii de îngrijire a plantelor constau în lupta cu buruienile şi afînarea. În perioada de 30 zile se efectuează stropiri împotriva puricelui cruciferilor, care poate perfora frunzele plantelor. Nu se recomandă de fertilizat ridichea în perioada de vegetaţie, din cauza acumulării nitraţilor. Una din principalele condiţii pentru obţinerea recoltei calitative este respec- tarea regimului hidric. Dacă umiditatea solului oscilează, atunci rădăcina ridichei crapă iar în interior apar goluri. Acest fenomen se numeşte „rădăcină seacă”. Ventilarea tunelelor are o importanţă deosebită la formarea calitativă a rădăcinilor de rid- iche. Fiind o plantă cu necesităţi scăzute la temperatură, ridichea formează rădăcini caltative la temperaturi moderate.

formează rădăcini caltative la temperaturi moderate. Figura 21. Formarea legăturilor de ridiche Recoltarea

Figura 21. Formarea legăturilor de ridiche

Recoltarea

Recoltarea se face manual. Plantele recoltate se grupează cîte 10-15 plante în legături şi se leagă (fig. 21) Aceasta este practicată pe suprafeţe mai mici.

O aşa ambalare este mai costisitoare, dar are un

aspect foarte atractiv. Altă metodă este efectuată prin detaşarea masei foliare şi ambalarea după greutate (0,5-1,0 kg). Plantele recoltate se pun

în frigider sau în locuri reci şi umede, pentru a nu

pierde turgorul rădăcinilor.

Ridiche de lună

(A) TABELUL MARJEI BRUTE

         

Suma

Articolul

Necesarul

Unitatea

de măsură

Cantitatea,

UM

Preţul UM,

lei/UM

medie,

lei

Producţia brută

 

Aprilie

   

t

20

10

000

200

000

Total producţie brută

200

000

Cheltuielile variabile

 

Seminţe

   

kg

25

 

800

20 000

Preparatele chimice

 
 

Fungicidele

   

kg

6,0

 

100

 

600

Insecticidele

   

l

0,6

 

400

 

240

Irigarea

Utilaj

 
 

Apă

 

m

cubi

500

 

2

1

000

Irigarea

pompă

ore

40

 

15

 

600

Operaţiile tehnologice automatizate Arătura la 25-30 cm Frezarea solului Semănatul

Utilaj

   

motobloc

ore

24

 

50

1

200

motobloc

ore

24

 

50

1 200

Tex-2 (x3)

ore

40

 

10

1 200

Stropirea cu insecticid (x2)

Stropitoare de spate cu motor

ore