Patologia si terapia gestatiei

Rolul factorilor externi si a mamei in aparitia bolilor legate de gestatie Dezvoltareaprodusilor de conceptie in cavitztea uterina antreneaza in organismul mamei o serie intreaga de modificari fiziologice importante. In prima perioada a gestatiei aceste modificari sunt putin pronuntate si femela suporta usor aceasta stare particulara, fara a necesita ingrijiri speciale. In a doua parte a gestatiei insa, necesitatile crescute ale organismului fetal solicita din ce in ce mai mult organismul matern, ceea ce se traduce prin modificari ale marilor functiuni , in primul rand ale circulatiei , respiratiei si excretiei.Rezistenta organismului femelei scade. Din aceasta cauza, sub actiunea vatamatoare a diferitilor factori externi sau interni se pot produce imbolnaviri ale mamei , care pot avea urmari destul de grave asupra mamei si fatului. Pentru a evita consecintele debilitarii femelelor gestante , trebuie ca acestea sa fie supuse unui regim de alimentatie si ingrijire deosebit, mai ales in a doua perioada a gestatiei , perioada caracterizata printr-o dezvoltare rapida a fatului.Fiecare specie de animal domestic necesita conditii diferite de intretinere. In principiu insa se va tine seama ca toate femelele in gestatie au nevoie de un adapost spatios , luminos , bine ventilat, de asternut bogat si o hrana substantiala, usor digestibila , bogata in vitamine si saruri minerale. In afara de acestea , trebuie sa li se asigure o ingrilire corporala cat mai buna. Vacile exploatate in vederea productiei de lapte vor fi mentinute in boxe separate. Aducerea vacilor cu gestatie avansata in boxele de fatare constituie un mijloc eficace in prevenirea bolilor si accidentelor dinaintea sau din timpul fatarii ca si a celor dupa fatare . Avortul infectios, cu urmarile lui grave , se previne si se combate prin izolarea vacilor gestante in boxe individuale si mentinerea lor acolo pana la fatare. In unitatile in care nu exista grajduri de fatare, se vor lua cel putin masuri minime de izolare a femelelor gestante. Acestea vor fi separate de celelalte animale cu cateva zile inainte de fatare , intr-un capat al grajdului (sau la capatul standului),
1

lasandu-se un spatiu liber pentru a li se permite sa se miste mai usor si pentru a avea spatiu suficient in cazul unei eventuale interventii. Pentru prevenirea bolilor care se produc in timpul gestatiei si in puerperium, un rol important il are miscarea in aer liber, indiferent de de anotimp. Lumina solara favorizeaza sinteza unor vitamine la rumegatoare , iar miscarea ridica tonusul muscular , intensifica circulatia si respiratia, imbunatatind metabolismul intregului organism. Gestatia la aceste femele evolueaza normal , iar fatarea se desfasoara usor. Este binecunoscuta expresia populara: "iapa fata usor in ham''. Femelele deci trebuie sa fie scoase la munci sau la plimbare. Dar acest factor important este neglijat adesea in unitatile noastre socialiste. Chiar in construirea unor unitati de tip industrial se tine seama intr-o masura foarte mica de acest lucru. Consecintele se vad in cresterea frecventei distociilor datorate contractiilor slabe ale uterului si musculaturii abdominale, de asemenea a retentiilor plancentare si a endometritelor puerperale. Dar si excesul de miscare, mai ales sub forma muncilor obositoare ca siexploatarea prelungita pentru lapte, au dimpotriva efect daunator asupra gestatiei si fatarii. Puii fatati de famelele care au fost supuse unor eforuri mari, de lunga durata (mai ales la iapa) , sunt debili si se imbolnavesc usor. Fatarea decurge greu, uterul obosit isi revine cu greutate la starea de repaus si permite producerea infectiilor. Rumegatoarele mici (oaia si capra) care sunt mentinute in conditii mai apropiate de cele naturale, sunt mai putin expuse la accidente in timpul gestatiei si fatarii. Scroafele gestante trebuie adapostite in boxe individuale spatioase, luminoase si bine aerisite. O grija deosebitase va avea la alcatuirea ratiei alimentare rationala a tuturor femelelor gestante, cunoscut fiind faptul ca mai ales scroafele gestante se resimt imediat in urma lipsurilor alimentare si adapostirii defectuoase. Crearea unor conditii optime de alimentatie si ingrijire asigura marirea rezistentei organismului matern, iar acestea au drept consecinta dezvoltarea in bune conditii a produsului de conceptie. In timpul gestatiei pot sa apara unele boli cauzate fie de prezenta in organismul
2

femelei a unor germeni patogeni , fie din alte cauze. Aparitia diferitelor boli in timpul gestatiei trebuie sa fie observata cat mai repede posibil. Sa nu se uite ca diagnosticul precoce , urmat de un tratament corespunzator cat mai la inceputul bolii,mareste procentul de vindecari si este avantajos din punct de vedere economic, fiind in general mai ieftin. Bolile si anomaliile invelitorilor fetale Hidropizia si edemul invelitorilor fetale Hidropizia si edemul invelisurilor sunt tulburari ce se intalnesc in acelasi timp si constau in acumularea excesiva de lichid amniotic si alantoidian, cu infiltrarea seroasa a invelitorilor. Cantitatea de lichid poate fi foarte mare, putand ajunge la 100 l si chiar la 200 l la vaca. Cauza sau etiologia acestor afectiuni este de origine circulatorie fiind vorba mai ales de jena in circulatia de intoarcere , datorita unor boli cronice ale cordului, ficatului, rinichilor sau comprimarii cordonului ombilical. Imflamatiile uteroplacentare contribuie de asemenea la aparitia edemului invelitorilor. Simptome Afectiunea este mai frecventa la vaca. Femela prezinta cavitatea abdominala mult marita, in forma de butoi, respiratia este superficiala , accelerata, cu membrele anterioare departate. Sta imobil sau se deplaseaza foarte greu. Starea generala este modificata, apetitul diminuat,apare slabire progresiva ce poate merge la casexie. La palpatia externa nu se poate percepe fatul, ci numai miscarea lichidelor din pungile fetale. Diagnosticul are la baza semnele externe si cele obtinute prin exploratie rectala. Se constata marirea excesiva a uterului plin cu lichide.Fatul nu se poate palpa sau este greu palpabil. Prognosticul este grav datorita tulburarilor circulatorii si respiratorii, starii de casexie si imposibilitatii expulzarii fatului, ca o consecinta a lipsei contractiilor musculaturii uterine. Fatul este slab dezvoltat si este expulzat inainte de termen;daca este expulzat viu, este neviabil.
3

Tratament in cazurile de hidropizie moderata, consta in plimbarea femelelor, reducerea furajelor grosiere si suculente, precum si a apei. Cand starea generala a femelei este grava se poate provoca avortul. Rezultate mai bune au fost obtinute in ultima vreme pri practicarea cezarienei. Paraplegia antepartum Este o boala ce se caracterizeaza prin imposibilitatea femelei de a se ridica pe trenul posterior. Aceasta se instaleaza cu 2-3 saptamani inainte de fatare, mai rarcu 1-2 luni. Apare frecvent la vaci si mai rar la oaie, capra si scroafa. Cauzele sunt suficient cunoscute si pot fi predispozante si determinante . Printre cauzele predispozante se considera conditiile de intretinere si exploatare nepotrivite, grajdurile reci si umede, stabulatia prelungita, alimentatia saraca in saruri minerale etc. Cauzele detterminante sunt diferite leziuni osoase , musculare, nervoase sau vasculare ce se produc in timpul perioadei gestatiei. Epulzarea femelelor si dezechilibrul mineral din organism pot cauza aparitia bolii. Simptome Femela este vioaie, cu marile functiuni nemodificate. La inceput prezinta jena cand se scoala de jos, apoi nu se poate ridica de trenul posterior , pastreaza insa sensibilitatea pe toata suprafata membrelor. Prognosticul Este rezervat deoarece se produc plagi de decubit care se infecteaza si pot pune in pericol viata femelei . Foarte rar femelele se vindeca spontan in 2-4 zile dupa fatare. Tratamentul consta in administrarea sarurilor de calciu (gluconat si clorura), vitaminelor D si C ,precum si a stricninei. Calciul se injecteaza intravenos 10-20 g zilnic la vaca, 2-5 g la capra, oaie si scroafa. Pentru evitarea aparitiei plagilor de decubit femela va fi tinuta pe un asternut gros, moale si uscat. Ea va fi introdusa zilnic de 2-3 ori de pe o latura pe alta. Se activeaza circulatia si tonusul muscular prin frictiuni uscate pe membrele posterioare. Rezultatele cele mai bune se obtin in cazurile in care accidentul se produce cu
4

putin inainte de fatare. Masurile profilactice sunt cele mai indicate. Se vor asigura conditii igienice , alimentare si de exploatare rationala in a2-a jumatate a gestatiei pentru a impiedica aparitia bolii. Prolapsul vaginal Prolapsul vaginal este o modificare topografica a aparatului genital si consta in desprinderea peretilor vaginali si rasfrangerea lor intre buzele vulvei. Cauzele favorizante mai importante sunt : stabulatia prelungita, varsta inaintata , inclinarea mare a pardoselii in grajd, alimentatia cu grosiere in cantitate mare , ca si procesele inflamatorii dureroase vulvare si vestibulare. Cauzele determinante sunt presinuea exercitata de rumen si intestine asupra aparatului genital, mai ales cand femela este culcata. La aceasta se adauga presiunea uterului marit in volum , in a doua jumatate a gestatiei , ca si eforturile facute cu presa abdominala. Accidentul este mai frecvent la vaca si bivolita si mai rar la capra, catea , pisica , iapa si scroafa. Simptome Intre buzele vulvei se observa o formatiune globuloasa, de marimea unui cap de copil sau chiar mai mare. Mucoasa vaginala este de culoare rosieaprins si poate prezenta leziuni care sangereaza usor. Femela este nelinistita si face eforturi sustinute de expulzare. Treptat, vaginul prolapt se edematizeaza , iar mucoasa devine violacee. Daca nu se instituie tratamentul, se pot produce necroze, focare purulente si chiar gangrena organului. Starea generala se modifica si apare inapetenta , retenta de urina, colicile. Afectiunea se poate complica cu prolapsul rectal (la vaca si iapa) si prolapsul vezicii urinare(la iapa). Tratament : De indata ce a aparut acest accident trebuie luate masuri pentru a se evita lezionarea sau gangrenarea tesuturilor prolabate. Femela va fi asezata in grajd pe un pat inclinat , cu trenul posterior mai ridicat,in asa fel incat viscerele abdominale si uterul gestant sa nu compreseze asupra peretilor vaginali . Acest
5

plan inclinat se va confectiona din timp din scandura groasa si va fii folosit de cate ori este nevoie. Cand nu exista un plan inclinat vaca va fi mutata la capatul standului, va fi legata mai scurt si se va pune asternut gros sub trenul posterior, schimband astfel inclinatia podelei. Femela va fi scoasa zilnic la plimbare pe terenuri neaccidentate. Se vor reduce in ratie furajele fibroase si suculente. Se vor evita cat mai mult posibil exploratiile rectale si vaginale care produc iritatii suplimentare. Daca prolapsul se mentine in continuare , se va face sutura buzelor vulvei cu un siret sau cu o banda de tifon. In apropierea momentului fatarii vaca va fi supravegheata cu atentie , pentru a se scoate siretul sau banda de tifon, lasand libera trecerea fatului prin orificiul vulvar catre exterior. Suturile vulvare gresit aplicate se complica cu necroze, abcese, fistule si flegmoane vulvare. Daca nu se intervine, procesele de necroza cuprind straturile profunde ale peretilor vaginali, ducand la complicatii destul de grave si chiar la moartea femelei prin intoxicatie sapremica. Folosirea pieselor metalice triunghiulare (asa-numitele ''aparate pentru tratamentul prolapsului'') se dovedeste nejudicioasa si ineficace. Hernia uterina Hernia uterului gestant sau histerocelul este un accident intalnit la femele, mai ales in ultima parte a gestatiei si consta in trecerea uterului printr-o ruptura a peretelui muscular al abdomenului si ajungerea lui sub piele. La catea se poate intalni si histerocelul ingvinal Cauze Accidentul se produce datorita rupturii peretilor abdominali in urma diferitelor traumatisme provocate prin :impunsaturi, caderi pe corpuri dure sau boante etc. La acestea se adauga presiunea exercitata de uterul gestant asupra peretelui abdominal ca si maiscarile violente ale fatului. Cauzele care favorizeaza hernia uterina constau in degenerescenta fibrelor
6

muschilor abdominali, alimentatia cu furaje grosiere si in volum prea mare, gestatiile repetat, varsta inaintata a femelei etc. Simptome Prin bresa produsa in peretele abdominal apare o formatiune globulara, care se mareste treptat, deformand aproape in intregime conturul abdominal inferior, din partea respectiva. In sacul hernial format se angajeaza uterul gestant si uneori o parte din viscerele abdominale. In acest caz , regiunea abdominala inferioara devine voluminoasa , femela are spinarea incovoiata in jos , flancurile sunt scobite si coardele flancurilor puternicintinse. Femela se deplaseaza anevoie din cauza volumului mare al sacului hernial, care depaseste anevoie din cauza volumului mare al sacului hernial, care depaseste regiunea jaretelor, ajungand uneori la pamant. Diagnostic La palparea sacului hernial se disting regiuni corporale ale fatului. De cele mai multe ori diagnosticul este usurat de prezenta unor plagi cutanate superficiale, rezultate in urma traumatismului (impungere, intepare etc.) Prognosticul este rezervat deoarece fatarea nu se poate produce in lipsa presei abdominale . Contractia musculaturii abdominale este urmata de desirarea suplimentara a musculaturii. Tratament Cand hernia nu este prea mare si s-a produs cu putin timp inainte de fatare , se poate aplica o centura de panza inextensibila , care sa impiedica agravarea herniei. Fatarea trebuie supravegheata , caci femela nu poate expulza fetusul spontan. La nevoie va fi culcata in decubit dorsal pentru a se putea extrage nou-nascutul. Operatia cezariana da cele mai bune rezultate. Incizia se face la nivelul orificiului hernial, in sensul desirarii musculaturii. Femelele care au avut histerocel nu mai pot fi folosite la reproductie deoarece la gestatia urmatoare accidentul poate sa apara spontan. Torsiunea uterina este un accident ce se produce mai frecvent in apropierea momentului fatarii si consta in rasucirea uterului in jurul axului sau longitudinal. Din aceasta rasucire rezulta inchiderea partiala sau completa a cervixului.
7

Accidentul este mai frecvent la vaca si mai rar se poate intalni la celelalte femele domestice. Cauze Dintre cauzele care favorizeaza aparitia torsiunii, trebuie retinute mai ales: conformatia anatomica a uterului si modul de fixare a ligamentelor largi pe curbura mica a coarnelor uterine, slabirea tonusului musculaturii energice ale fatului, facute in momentul acomodarii pentru fatare , caderi ale mamei,sarituri, rostogoliri ale acesteia etc. Frecventa ridicata a torsiunii la sfarsitul gestatiei este o dovada in plus ca miscarile fatului constituie o cauza determinanta. De asemenea frecventa ei crescuta in primele zile de primavara, cand vacile sunt scoase in padoc, dupa o perioada lunga de stabulatie si fac cu aceasta ocazie sarituri, alearga, cad, se impung etc.,arata rolul acestor factori in etiologia torsiunii. La iapa torsiunea uterina se produce foarte rar, mai ales in urma trantirilor violente si rostogolirilor din timpul colicilor. Simptomele torsiunii uterine variaza in raport cu gradul de rasucire. Femela manifesta colici, loveste abdomenul cu membrele posterioare ,elimina mici cantitati de materii fecale uscate, acoperite cu mucozitati,nu mananca,nu rumega si uneori prezinta un timpanism redus. La iapa, torsiunea provocata intotdeauna colici violente, asemanatoare cu cele observate in caz de tulburari digestive acute. Daca nu se intervine si torsiunea nu este redusa , colicile scad ca intensitate; apoi fatul moare, femela devine abatuta, slabeste treptat si are un apetit capricios. La Prognosticul examenul prin exploratie vaginala si transcretala se poate constata existenta torsiunii uterine. Transcretal se constata prezenta unor falduri rare, in spirala, care pornesc de la gatul uterin si se pierd pe cornul uterin, precum si o deviere a ligamentelor largi. In cazul cand rasucirea depaseste 90 grade. ambele ligamente sunt puternic intinse impiedicand trecerea mainii inspre cavitatea abdominala. Animalul reactioneaza violent la incercarea de a depasi aceasta zona. Faldurile formate prin rasucirea cornului gestant sunt numeroase si pronuntate.
8

In torsiunea uterina care s-a produs inaintea fatarii, femela face eforturi de expulzare , fara sa apara intre buzele vulvei pungile cu apa sau regiuni corporale ale fatului , ceea ce dovedeste ca exista un obstacol care opreste fatarea. La exploratia vaginala se constata ca peretii vaginali descriu pliuri cu traiect spiral dinapoi-inainte care cuprind si cervixul. Gatul uterin este intredeschis si urmarind cu mana sensul faldurilor se patrunde in cavitatea uterina, unde invelitorile invelitorile fetale sunt intacte si fatul viu. La torsiunile care depasesc 180 de grade , in vagin se constata numeroase falduri in forma de spirala , care acopera gatul uterin, incat mana nu mai poate patrunde in uter. Sensul rasucirii uterului se stabileste prin urmarirea faldurilor vaginale. Diagnosticul se bazeaza pe manifestarile clinice ale femelei si pe intarzierea actului fatarii. Este important de retinut faptul ca intre simptomele de colica si constatarea intarzierii fatarii poate sa treaca 1-2 sau chiar mai multe zile. Uneori din anamneza lipseste colica , deoarece a fost prea slab manifestata si a scapat observatiei. Prin examenul ginecologic se stabilesc : sensul si locul rasucirii tractusului genital. Stabilirea sensului torsiunii are o valoare deosebita in aplicarea tratamentului si deci trebuie facuta cu multa atentie. Torsiunea uterina neremediata la timp poate determina , prin staza sangvina , o infiltratie seroasa a aparatului genital , apoi gangrena uterului, urmata de putrefactia fatului si moartea femelei prin intoxicatie sapremica. torsiunii uterine este favorabil numai cand acesta este de un grad redus si este de data recenta. Prognosticul este rezervat sau chiar nefavorabil cand torsiunea este mai pronuntata si a trecut o perioada mai lunga de timp de la producerea ei. Tratamentul torsiunii uterine consta in dezrasucirea uterului readucandu-l la topografia lui normala. In torsiunile recente, cu o strangulare redusa a conductului utero-vaginal, se va face detorsiunea uterului prin rostogolirea fatului. Se introduce mana in conductul genital pana la uter si se prinde o regiune fetala (de obicei un membru, cat mai aproape de corpul fatului), apoi se rasuceste fatul in
9

sens invers fata de sensul torsiunii.Este bine ca in limita posibilitatilor sa nu fie rupte invelitorile fetale. Se poate incerca detorsionarea si prin exploratie rectala evitand cat mai mult posibil traumatizarea rectului. Daca torsiunea nu poate fi remediata prin metodele amintite, se va face detorsionarea prin rostogolirea femelei. In practica am experimentat acest lucru in mai multe cazuri si nu am putut face detorsionarea prin rostogolire -la acelasi animal , decat dupa ce corpul acestuia a fost usor inclinat caudo-cranial. Vaca va fi culcata pe partea inspre care este torsiunea si apoi este rostogolita in acelasi sens cu torsiunea. Astfel in torsiunea la dreapta , se culca vaca pe latura dreapta si se rostogoleste inspre dreapta de mai multe ori, in timp ce operatorul fixeaza cu mana fatul pin vagin. Cand detorsionarea nu reuseste se va face laparatomia . Latura pe care se va face incizia este aceeasi cu sensul torsiunii (ex. torsiunea spre dreapta, incizia in flancul drept). Prin plaga operatorie se introduce mana sub uter si se rostogoleste in sensul invers torsiunii. Daca nici astfel nu se poate detorsiona uterul , se va face operatia cezariana extragandu-se fatul si invelitorile fetale. In concluzie, trebuie retinut faptul ca aparitia colicilor la femelele gestante poate sa-siaiba originea in aparatul genital si examenul atent al acestuia permite adesea sa se puna un diagnostic corect si sa se instituie tratamentul eficace. Edemul de gestatie Edemul de gestatie este o tulburare circulatorie caracterizata prin infiltratia edematoasa a partilor inferioare ale abdomenului si ale membrelor femelei. Cauze Se intalneste la femelele mentinute in stabulatie si careau fost hranite cu furaje bogate in substante albuminoide. Edemul este mai frecvent la animalele cu temperament limfatic. Simptome La inceput apare ca o formatiune tumorala subabdominala,care creste repede, inaintand catre stern, la posterior ajungand in regiunea perineala. Treptat edemul se intinde si la membrele posterioare.
10

La palpare edemul este rece si pastos, nedureros, pastrand amprenta digitala. Prognosticul este in general favorabil. Tratament se aplica numai cand edemul are tendinta de invadare. Daca este redus ca suprafata , plimbarea femelei 2-3 ore zilnic rezolva procesul infiltrativ. Cand este mai intins se vor folosi compresele reci, care se aplica pe uger cu ajutorul suspensoarelor. Acolo unde este posibil, se vor face bai, intr-o apa curgatoare sau statatoare. Apa sa nu fie prea rece sau curentul apei prea repede, iar in apele statatoare fundul sa nu fie prea accidentat. Baile se fac introducand femela in rau, in asa fel ca ugerul sa patrunda complet in apa. Baia dureaza 30-60 minute si se repeta dupa 2-3 ore, de cateva ori pe zi. Se mai pot folosi frictiunile cu linimente alcoolice: alcool saponat sau alcool saponat-camforat. Infiltratia edematoasa a tesuturilor cedeaza intotdeauna in primele zile dupa fatare. Durerile false In cea de a doua jumatate a gestatiei si mai ales in apropierea fatarii, se observa la unele femele, in special la iapa si vaca, instalarea eforturilor de expulzare cunoscute in obstetrica sub denumirea de dureri false sau premature. Cauze Obisnuit durerile false sunt provocate de miscarile puternice ale fatului, de leziunile traumatice sau ibflamatorii ale regiunii vulvonale, de exploratiile rectale sau vaginale repetate sau brutale etc. Simptome Desi femela nu prezinta semnele prodromice , face eforturi de expulzare ca la fatare. Este vorba insa de contractii ale presei abdominale. La exploratia rectala se constata topografia normala a aparatului genital si lipsa contractiilor uterine. Cervixul este inchis. Prognostic Durerile false dispar in urma tratamentului de cele mai multe ori. In unele cazuri insa ele reapar cu mai mare intensitate punand in pericol viata fatului si chiar pe a mamei. De aceea prognosticul trebuie sa fie rezervat.
11

Tratamentul va trebui sa urmareasca suprimarea presei abdominale si impiedicarea aparitiei contractiilor uterine . Acesta se obtine prin: plimbarea femelei, apoi adapostirea intr-un loc linistit si asezarea cu trenul posterior mai ridicat. Anestezia epidurala repetata, cu cate 4-5 ml procaina 2% suprima excitatiile dureroase. Exploratia vaginala este contraindicata, iar cea rectala se va face cu foarte multa grija si numai in scop de diagnostic. Modificarile fatului mort si retinut Datorita interventiei unor factori nocivi, uneori gestatia poate fi intrerupta prin moartea produsului de conceptie. Cand gestatia este in primele stadii, embrionul si anexele sale se pot resorbi cu usurinta. In fazele mai avansate ale gestatiei el poate fi expulzat sau poate ramane mai departe in uter o perioada de timp mai lunga sau mai scurta. In acest caz el sufera unul din procesele de transformare cunoscute sub numele de maceratie, mumifiere sau putrefactie. Mumifierea fatului se produce in conditii de asepsie, cand dupa moartea fatului gatul uterin se mentine inchis si infectarea uterului cu germeni patogeni nu este posibila. Simptome Femela se comporta normal (ca o femela gestanta) dar in a doua jumatate a gestatiei abdomenul nu se mareste , lipsesc semnele prodromice si fatarea . La examenul transcretal se constata ca uterul este mai mic decat varsta gestatiei ce rezulta din anamneza. Peretii uterini sunt ingrosati, mulati pe o formatiune dura, neregulata. Nu se simt placentoame, lichide si puls vibrator in arterele uterine. Uneori aceste semne sunt constatate accidental cu ocazia expolratiilor rectale. Fatul poate fi expulzat uneori la termenul fatarii, dar cel mai adesea ramane in uter luni sau chiar ani de zile. Diagnosticul se pune pe baza simptomatologiei. Prognosticul este favorabil. Tratament Se va incerca eliminarea fatului mumifiat prin deschiderea gatului
12

uterin, si introducerea de lichide mucilaginoase pentru indepartarea peretilor uterini de corpul fetal. Macerarea fatului Fatul mort poate sa sufere procese de maceratie. Acestea constau in distrugerea treptata a masei musculare si a organelor, cu transformarea lor intr-o masa densa de culoare bruna, cu miros acru. Simptome Semnele clinice ale fatului macerat sunt putin evidente, putandu-se confunda usor cu gestatia normala. Atrage atentia in primul rand oprirea si chiar involutia semnelor gestatiei(abdomenul femelei isi reduce volumul), precum si depasirea termenului fatarii. Uneori cervixul se deschide si la exterior, apare magma bruna caracteristica. Transcretal se constata ingrosarea peretilor uterini , continutul vascos, lipsa placentoamelor si uneori prezenta oaselor in uter. Diagnosticul are la baza simptomatologia descrisa. Prognosticul este favorabil pentru mama dar rezervat pentru reproductie. Tratamentul Se va cauta sa se evacueze masa macerata din uter si in special oasele fatului, fara sa se lezioneze peretii uterini. Pentru aceasta se vor face irigatii cu solutii de bicarbonat de sodiu, rivanol sau entozom si se va incerca extractia manuala a partilor dure. Putrefactia fatului consta in distrugerea tesuturilor fetale datorita florei bacteriene. Simptome Putrefactia se produce obisnuit ca o complicatie a distociilor in care se intarzie interventia. De regula se produce transformarea emfizematoasa a fatului care se mareste in volum, are pielea destinsa si cu crepitatii. Starea generala a femelei este modificata . Aceasta este abatuta, se instaleaza inapetenta, pulsul si respiratia sunt accelerate si se inregistreaza enoftalmie (ochi infundati), meteorizatie etc. Diagnosticul se pune pe modificarile starii generale, pe scurgerea vaginala redusa, de culoare bruna si urat mirositoare. Parul si ongloanele fatului cad. Prognosticul este rezervat catre fatal, femela intoxicandu-se grav cu toxine microbiene. Tratamentul consta in evacuarea rapida a cavitaii uterine (se face embriotomia)
13

extragandu-se fatul si anexele. Se introduc in uter mai ales antibiotice (aureociclina, cloramfenicol, tetraciclina cate 2-4 g sub forma de comprimate). Se injecteaza presoxin 10-15 ml la vaca, 4-5 ml la oaie si capra, iar la scroafa 2-6 ml. Se sustine starea generala cu ser fiziologic, glucoza, tonice cardio-vasculare. Este obligatorie administrarea de ser antigangrenos polivalent timp de 2-3 zile.

Patologia gestatiei Boala 1.Hidrofiza invelitorilor Tendinta de imobilitate. Cahexie 2. Paraplegia antepartum 3.Prolapsul vaginal 4.Hernia uterina Simptome I. La femela -dilatarea cavitatii abdominale -purgative, diuretice. Tratament -plimbare

-nu se poate ridica de trenul posterior.Marile functiuni nemodoficate -peretele vaginului apare intre buzele vulvei,total sau partial. -deformarea peretelui abdominal si prezenta fatului in aceasta deformare.

5.Torsiunea uterului

6.Edemul de gestatie

7.Dureri false

-cezariana -saruri de calciu -vitamina D,C -stricnina -repunere -plimbare -centura de panza -cezariana -sutura vulvara. -colici,falduri vaginale si uterine -rostogolire -laparotomie -cezariana. -edem rece al membrelor -miscare posterioare, abdomenului si -comprese reci,bai reci. mamelei. - suspensor mamar. -eforturile de expilzare.Lipsa -calmare prin miscare, pregatirii pentru fatare. expunere pe un plan inclinat sauanestezii repetate. II.La fat -prezenta fatului mumifiat la
14

1.Mumificarea

-deschiderea cervixului

2.Macerarea

3.Putrefactia

examenul transrectal. -peretii uterini ingrosati. Continutul uterin vascos; uneori eliminarea de secretie bruna. -starea generala proasta a femelei Scurgeri vaginale de culoare bruna urat mirositoare. Fat emfizematos.

si extragerea fatului. -evacuarea uterului.

-extragerea fatului -ser antigangrenos -tonice generale.

Avortul In timpul gestatiei uneori se pot ivi tulburari care au consecinta intreruperea legaturilor dintre mama si fat. Acest accident poarta numele de avort si poate fi intalnit la toate femelele. Avortul produce pagube economice prin nerealizarea planului de fatari si prin scaderea productiei de lapte. Nu trebuie neglijat faptul ca multe avorturi sunt produse de microorganisme care dau nastere la infectii ale cailor genitale femele, producand astfel infecunditatea sau sterilitatea. Clasificarea avorturilor In functie de perioada in care se produce avortul poate fi:ovular, la putin timp dupa fecundatie; embrionar, in perioada de organogeneza, si fetal, in a doua perioada a gestatiei , cand produsul de conceptie a luat infatisarea animalului adult. Avortul se clasifica in:avort neinfectios atunci cand la producerea lui nu a participat flora bacteriana sau parazitara ,avort specific sau infectios atunci cand este produs de microbi si avort parazitar sau de invazie cand este produs de paraziti. Avortul se poate produce numai la cateva femele si atunci se numeste sporadic sau poate sa cuprinda, intr-un timp scurt, un numar mare de animale- avort in masa sau epizootic. Avortul nespecific Avorturile nespecifice in cele mai multe cazuri sunt produse de tulburari generale care au loc in organismul matern, cauzate de boli febrile, administrarea unor
15

medicamente, factori neuro-hormonali, factori de ordin alimentar (avitaminoze), factori mecanici etc. Factorii de natura neuro-hormonala. Dereglarea echilibrului neuro-hormonal are drept consecinta tulburari care pot duce la avort. Astfel,in cazul secretiei insuficiente a hormonului gonadotrop B (L.H.), corpul galben de gestatie poate regresa producandu-se avortul. Factorii de natura alimentara . Gestatia poate fi intrerupta din cauza hranirii femelelor cu nutreturi mucegaite, rancene, prea acide, furaje, care contin diferite plante toxice, adaparea femelelor cu apa rece etc. Alimentatia prea saraca in proteine si saruri minerale poate fi, de asemenea, un factor care determina avortul. Avitaminozele A,E si C au rol important in declansarea avortului. Factorii medicamentosi. Folosirea unor medicamente care actioneaza asupra musculaturii uterului, poate declansa avortul . Astfel pilocarpina, purgativele drastice, presoxinul etc. administrate femelelor gestante, pot declansa avortului. Factorii de natura mecanica actioneaza mai ales in a doua parte a gestatiei( vaca, iapa si scroafa). Ca factori mecanici care pot provoca avorturile se recunosc : loviturile , trantirile, exploratiile rectale sau vaginale prea brutale, muncile grele la care sunt supuse femelele etc. Avortul se produce datorita desprinderii vilozitatilor coriale in urma hemoragiilor. Avortul embrionar Avortul embrionar se produce in primele doua luni dupa fecundatie si are importanta deosebita pentru ca este foarte greu de diagnosticat. Simptomele sunt inaparente si scapa observatiei clinice. Femela, desi insamantata si caldurile nu se produc in urmatoarele 2-3 cicluri, acestea reapar apoi si se succed mai mult sau mai putin regulat. Popular se spune''vaca s-a intors''. Embriomul si anexele sunt resorbite sau eliminate la exterior, dar nu sunt observate de ingrijitor. Uneori pot sa apara si discrete scurgeri vaginale. Desi nu prezinta pericol pentru viata femelei, avortul embrionar are importanta economica, perturband planul de fatari si de lapte al gospodariei.
16

Tratamentul trebuie sa fie mai ales preventiv. La femelele la care s-a constatat sau se banuieste avortul embrionar, se va face tratamentul cu progesteron, vitamina E si A,in aceeasi perioada de gestatie in care avortula aparut in gestatia anterioara. Urmarile avorturilor si profilaxia lor Avorturile antreneaza dupa ele o serie de urmari nefaste din punct de vedere medical si economic. In afara de faptul ca se pierde fatul, se intarzie instalarea lactatiei pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Foarte adesea se instaleaza stari de infecunditate sau sterilitate prin: persistenta corpului galben, endometrite, metrite etc. Pentru stabilirea cauzelor care au produs avortul se va examina cu foarte multa atentie avortonul si invelitorile fetale, trimitandu-se la laborator pentru precizarea diagnosticului, avortonul in intregime. Se vor cerceta conditiile de intretinere si alimentatie pentru a se stabili daca avortul nu este de natura alimentara, din cauza exploatarii nerationale etc. Profilaxia avorturilor nespecifice se face prin evitarea cat mai mult posibil a cauzelor ce produc aceste avorturi. Se recomanda sa se dea o ingrijire deosebita femelelor gestante, cu ratii corespunzatoare, evitarea aglomerarii in grajduri, iar cu cateva zile inainte de fatare sa fie trecute in boxe special amenajate pentru acest scop. Vacile si iepele vor fi folosite la munci usoare, pana in apropierea fatarii, sau vor fi scoase zilnic la plimbare. Se vor evita, trantirea femelelor gestante, diferite interventii chirurgicale, administrarea unor medicamente avortigene, exploratiile rectale etc. Ca masuri sanitare, toate femelele destinate pentru reproductie trebuie sa fie tinute in carantina, executandu-se in acelasi timp si examenele obligatorii de laborator. Avortonii impreuna cu invelitorile fetale se vor distruge, iar locul unde au fost expulzate va fi dezinfectat. Respectarea cu rigurozitate a regulilor indicate mai sus permite prevenirea aparitiei si raspandirii avorturilor. Avorturile
17

In timpul gestatiei se poate produce modificarea echilibrului fiziologic fetomaternal care se solideaza, in majoritatea cazurilor, cu moartea produsului de conceptie. Intreruperea gestatiei(sau avortul) poate avea loc in orice stadiu de dezvoltare a noii fiinte: in stadiul de ou, purtand denumirea de avort zigotal; in stadiul de embrion , sau avort embrionar; in stadiu mai avansat de dezvoltare , sau avort fetal. Avortul zigotal si embrionar are loc resorbtia zigotului si, respectiv, a embrionului, in timp ce in caz de avort fetal produsul de conceptie poate fi retinut in cavitatea uterinasi sa sufere procese de macerare, putrefactie sau mumifiere, ori sa fie eliminat in mediul extern purtand denumirea de avorton. Din punct de vedere etiologic, avorturile pot fi grupate in avorturi neinfectioase si avorturi infectioase. Avorturile neinfectioase Avorturile neinfectioase sunt produse de o multitudine de factori de natura exogena si endogena, care actioneaza singuri sau in asociatie: anomalii ale invelitorilor fetale si ale plancentei ; factori neurohormonali ; factori de ordin alimentar; avorturi traumatice ; avorturi prin factor genetici. Anomaliile invelitorilor fetale. Principalele anomalii ale invelitorilor fetale sunt : hidropizia anexelor fetale, caracterizata prin acumularea excesiva de lichid alantoidian si amniotic in pungile respective si olgohidro-amniosul, care consta in existenta unei cantitati reduse de lichid amniotic in cavitatea amniotica. Etiologie. Se presupune ca aceste anomalii sunt cauzate de existenta unor tulburari circulatorii la nivelul anexelor fetale. Atat excesul de lichide fetale , cat si cantitatea redusa influenteaza negativ dezvoltarea fatului; infiltrarea seroasa a tesuturilor in hidroamnios, anomalii, anchiloze, incurbarea coloanei vertebrale, dezvoltarea inegala a unor regiuni corporale (in oligohidro-amnios). Diagnosticul se stabileste pe baza examenului clinic. Prognosticul este grav , in toate cazurile producandu-se avortul. Anomaliile placentei. Sunt mai rar intalnite la femelele animalelor domestice .
18

Deoarece anomaliile placentei afecteaza vilozitatile coriale, sunt tulburate procesele de nutritie si schimburile respiratorii cu implicatii grave asupra procesului de conceptie. Cele mai frecvente anomalii ale placentei sunt: molla chistica, anomalie caracterizata prin degenerarea vilozitatilor coriale si transformarea lor in formatiuni chistice de diferite marimi; molla cornoasa, caracterizata prin aparitia unor formatiuni ovoide pediculate, puternic vascularizate , de natura conjunctivo-elastica, pe suprafata corionului; dezvoltarea incompleta a vilozitatilor coriale, ce consta in absenta pe anumite zone a vilozitatilor coriale cu implicatii negative asupra hranirii fatului. In toate cazurile de anomalii placentare procesele de schimburi nutritive si respiratorii sunt profund afectate, ceea ce duce in mod inevitabil la intreruperea gestatiei. Factoriineurohormonali. Dereglarea neurohormonala in timpul gestatiei produce, in majoritatea cazurilor , tulburari de metabolism urmate de avort. Un rol important in mentinerea gestatiei si in dezvoltarea armonioasa a produsului de conceptie il are actiunea de corelatie directa si corelatie inversa hipotalamo-hipofizo-ovariana, ca si actiunea hormonilor placentari care sunt raspunzatori de mentinerea gestatiei si dezvoltarea fatului. Enucleerea corpului galben gestativ se efecueaza in cazul etichetarii lui drept corp galben persistent, in urma unui diagnostic eronat. Aceasta confuzie se poate face , de cele mai multe ori, inurma uniu examen ginecologic superficial al vacilor cu insamantari repetate , cand femelele sunt diagnosticate ca negestante numai pe baza palparii unui corp galben pe ovar considerat persistent , fara sa se examineze cu atentie celelalte componente ale aparatului genital, indeosebi uterul. In cazul cand femela este gestanta enuclearea corpului galben gestativ este insotita intotdeauna de avort. Factorii de ordin alimentar. Pe tot parcursul ei gestatia este influentata in mare masura de modul cum se face furajarea, adica de cantitatea si calitatea furajelor si de modul cum sunt administrate. Furajarea femelelor cu ratii calitativ si cantitativ echilibrate in functie de perioada de gestatie si de productie contibuie in mare masura la mentinerea echilibrului feto-maternal si, implicit, la desfasurarea
19

normala a gestatiei. Alimentatia deficitara a femelelor gestante poate contribui la aparitia unor tulburari care sa duca la avort. Principalii factori de natura care pot favoriza sau determina chiar intreruperea gestatiei sunt: alimentatia prea bogata sau prea saraca in substante proteice si in glucide ;excesul sau lipsa unor saruri minerale in special a calciului si a fosforului(ruperea echilibrului Ca/P provoaca tulburari la nivelul sistemului neurovegetativ cu declansarea contractiilor uterine) hipovitaminozele sau avitaminozele produc tulburari la nivelul placentei , dereglari in sinteza progesteronului , resorbtia embrionului si infecunditatea ; ingerarea de catre femele gestante a unor plante toxice ( Ranunculus, cornul secarei, unele soiuri de trifoi) ; ingerarea unor nutreturi mugecaite , inghetate , insilozate necorespunzator , care au suferit fermentatia butirica etc.In cazul furajarii unui grup mai mare de animale in acelasi mod si cu aceleasi furaje , aparitia avortului in masa este o dovada ca intreruperea gestatiei a fost provocata de factorii alimentari , impunandu-se in acelasi timp schimbarea cantitiva si calitativa a ratiilor. Avorturi traumatice. Avorturile traumatice apar de obicei in urma actiiuni directe a factorilor mecanici asupra uterului ( loviri , trantiri , exploratii rectale brutale ) . Prin hemoragiile care au loc la nivelul placentei se produce dezancorarea vilozitatilor coriale de pe suprafata mucoasei uterine, urmata de intensificarea contractiilor uterine si avort. Aceste avorturi se intanlesc la toate speciile, ar mai frecvent la iapa , vaca si scroafa. La scroafe pot aparea datorita aglomerarii prea mari in boxe sau grajduri , in urma vaccinarilor , in transporturi de femele genstante. Avorturi prin factorii genetici . Cercetari genetice au aratat ca unele avorturi , in stadiile de zigod sau de embrion , sunt determinate de factorii genetici se pot distinge: predispozitia ereditara fata de agentii exogeni : factori letali. In ceea ce priveste predispozitia ereditara fata de agentii exogeni s-a constat ca unele femele genstante reactioneaza in mod diferit fata de anumiti factori externi , cum sunt : alimentatia ; rezistenta la imbonlaviri fata de diferiti agenti bacterieni.
20

Predispozitia ereditara variaza in functie de rasa , individ etc . Factorii letali prezenti in masa cromozomului- deci in substratul ereditar - tulbura viabilitatea produsului de conceptie atat in faza embrionara cat si in faza incipienta a stadiului fetal . Actiunea factorilor letali se poate dovedi mai bine la femelele cu gestatie multipla, la care, pe langa fetusii perfect viabil , in uter se gasesc un numar variabil de fetusi morti ( macerati, mumifiati) Avorturi de natura infectioasa si Parazitara Avorturile infectioase si parazitare sunt produse de bacterii, virusuri , paraziti cu afinitate deosebita pentru uterul gestant , cum sunt : Brucella , Vibrio foetus, Salmonela , Trichomonas. Avortul brucelic la vaca : Avortul brucelic este produs de Brucela abortus Bang, care determina procese inflamatorii si supurative la nivelul placentei sub forma de placentita necronica exsudativa,urmata de expulzarea fatului mort sau viu dar neviabil si de retinerea invelitorilor fetale.Avortul brucelic apare de obicei la vacile din rase ameliorate, exploatate la maximum in directia productiei de lapte. Etiologie. Sursa principala de raspandire o constitutie vacile gestante infectate care, prin avortoni , lichide si invelitori fetale , losii etc. elimina cantitati mari de germeni. Calea principala de patrundere a bacteriilor in organism este cea digestiva, urmata de calea cutanata si genitala . Odata ajunse in organism, bacteriile se localizeaza in ganglionii limfatici de unde, in timpul gestatiei, migreaza pe cale sanguina la nivelul placentoamelor, , pentru care au afinitate deosebita, unde produc necroze, degenerari si infiltratii seroase. Prin circulatia fetala germenii se raspandesc in organism fetusului gasindu-se in cantitati mari in cavitatile toracica si abdominala. Din cauza exsudatelor fibrinoase din jurul placentoamelor, dezancorarea cotiledoanelor de pe carunculi se face destul de greu, uneori find chiar imposibila. De obicei vacile bonlave de bruceoza avorteaza in a doua parte a gestatiei ; in gestatiile urmatoare avortul se produce din ce in ce mai tarziu , ajungandu-se chiar la termenul normal al parturitiei. Daca avortonul ramane in uter sufera procesul de macerare, eliminandu-se asfel total sub forma de materii purulente, cremoase, amestecate cu parti din schelet.
21

Dupa avort, germenii continua sa fie eliminati prin losii sau in secretile mucopurulente in perioada puerperala , in timp de circa 3 saptamani. Diagnosticul. Se stabileste pe baza examenului anatomo-patologic al losiilor si al avortonului , insotit de examen bacteriologic. Prognostic. Femelele afectate de bruceloza prezinta, de obicei dupa expulzarea avortonului, o serie de complicatii cum sunt: retinerea invelitorilor fetale , endometrite, uneori forme grave de intoxicatii care se pot solda cu moartea femelei. Tratament. Fiind o boala incurabila, femelele bonlave nu se trateaza. Masurile de profilaxie se refera la : -izolarea tuturor femelelor care au reactionat pozitiv sau dubios la probele serologice, precum si a celor cu diagnostic sigur de bruceloza ( care au avortat anterior etc .) -dezinfectarea grajdurilor cu dezinfectante specifice; - distrugerea asternutului , a avortonilor si a invelitorilor fetale prin ardere - depozitarea balegarului cu dezniectante specifice ; - recoltarea urinei si a scurgelilor in rezervoare impermeabile , cu posibilitatea de fermentare; - evitarea infectarii furajelor prin transportarea lor in vagoane sau cosuri; - tinerea vacilor care urmeaza sa fie introduse in efectiv in carantina, cel putin 30 de zile - controlul clinic si examene serologice periodice la taurii folositi pentru monta sau in centrele de insamantari artificiale; - asigurarea unor conditii de alimentatie, ingrijire si exploatare pationale, mai ales la vacile de rase ameliorate, cu productii ridicate de lapte. Vacile bonlave de bruceloza , bune producatoare de lapte , se tin in ferme de izolare o anumita perioada de timp ( pana la scaderea productiei) si apoi se sacrifica. Fiind o boala transmisibila de la animale la on ( zoonoza) , trebuie ca personalul care ingrijeste sau trateaza vacile bonlave de bruceloza sa ia toate masurile de protectie a muncii.
22

Avortul vibronic. Acest tip de avort este produs de Vibrio Foetus si se intanleste fecvrent la bovine , ovine si chiar la om. Etiologie. Boala se poate transmite la femele sanatoase in timpul montei sau prin insamantare artificiala. De asemenea, infectarea animalelor sanatoase se poate face prin ingerarea apei si a furajelor condaminate cu secretii care contin agenti patogeni. Vibrio Foetus are un tropism deosebit pentru organele genitale unde produce procese inflamatorii si necrotice, care duc la intreruperea legaturilor fetomaternale. Avortul se produce in luna a IV-a - a V-a de gestatie cand, odata cu expulzarea fatului , are loc si eliminarea invelitorilor fetale. Datorita modificarilor discrete de la nivelul organelor genitale, stabilirea diagnosticului pe cale clinica este destul de greu de pus. Modificarile anatomo-patologice constau din : depozite cenusii la nivelul mucoasei uterine si al carunculilor, zone rosiatice pe cotiledoane etc. Diagnosticul se pune pe baza datelor examenului anatomopatologic , al examenului clinic al femelei, al amnamnezei si in special, al examenului serologic. Un diagnostic de certitudine se pune in urma asamblarii tuturor acestor date. Prognosticul. Femelele infectate cu Vibrio Foetus avorteaza in luna a Iv-a - a Va de gestatie si raman infecunde dupa avort 4-6 luni. Tratamentul. Se aplica substante medicamentoase pe baza de antibiotice si chimioterapice. Pentru evitarea raspandirii bolii se introduce in sperma diluata sterptomicina sau penicilina. Trichimonoza. este o boala de natura parazitara, specifica organelor genitale la bovine.Boala se transmite , de regula ,prin actul montei. Aceasta infestatie provoaca avortul precoce, vaginite, cervicite si piometrite care duc la sterilitatea femelei. Etiologie. Boala este provocata de un parazit flagelat, denumit Trichomonas Foetus sau Trichomonas genitalis-bovis. Parazitul infesteaza atat tauri cat si vacile. La tauri se localizeaza pe suprafata mucoasei peniene si preputiale, uneori putand
23

fii gasiti si in celelalte segmente ale aparatului genital si chiar in sperma. La vaci se gasesc in uter si vagin, iar la avortoni in lichide fetale,invelitori, in tubul digestiv, in lichidul toracic , abdominal si in sacul pericardic. Avortul trichomonotic este consecinta inflamatiei uterine. El este precoce, intre 1-3 luni pana la 4 luni, deci in prima parte a gestatiei. Din aceasta cauza avortul poate sa treaca de multe ori neobservat. Reparatia caldurilor, dupa o intrerupere a ciclului sexual care ne indica gestatia, este un semn probabil ca sa produs un avort precoce. Exceptional, avortul poate sa fie si tardiv , mergand uneori pana la 7 luni. Daca avortul este complet, adica au fost expulzate si invelitorile, vaca sa vindeca si este apta pentru o noua fecundatie. In cazul cand invelitorile sunt retinute, mai ales in avortul tardiv si nu se intervine, apare endometrita purulenta, si , ca urmare, sterilitatea. Diagnosticul trichimonozei : se poate stabili clinic atunci cand intr-o ferma sau comuna se constata : reparatia caldurilor la 40-60-80 de zile, la vacile considerate gestante , calduri repetate fara a fi urmate de fecundatie, avorturi timpurii, scurgeri muco-purulente din vagin , piometru sau cazuri de sterilitate. Pentru precizarea diagnosticului trebuie sa se tina seama de datele epizootolige legate de caracterul si evolutia acestei boli. Tratamentul. vacilor bonlave este in general acelasi ca si in alte afectiunii ale uterului si vaginului. Profilaxie. Ca o masura generala se recomanda examinarea periodica a reproducatoriilor atat clinic, cat mai ales prin examen de laborator. Ca tratament se administreaza "per os" fenotiazina, fenobent etc.

24

25

26

27

28