Sunteți pe pagina 1din 28

Evaluarea calitatii whiskey-ului

Prof

indrumt or: Anastasiu Dana

Student:

Nicolae CEPA 2c, An IV

Barbaros

Whisky please !

Whisky Apa Vietii la scotieni (uisge beatha)


Whisky-ul a fost inregistrat oficial in 1497. Un calugar alchimist, John Cor, a comandat o tona de malt pentru producerea apei vietii. Acest document este astazi un fel de magna carta pentru toti bautorii de whisky si, este pastrat in Biblioteca Nationala. Este o bautura alcoolica rafinata foarte cunoscuta, obtinuta din cereale (grau, secara, orz, porumb) cu concentratia alcoolica de 43 % vol. Predominanta unei anumite plante in masa de cereale din care se distileaza whisky-ul arata in general tara de provenienta: secara Canada, porumb America, orz irlanda, Scotia etc

Whisky-ul se bea cel mai bine din pahare de sherry (in forma de lalea) la temperatura camerei

Urarea

traditionala scotiana la ciocnitul unui pahar de whisky este: Slainte mhath ! care se pronunta cam slaantche wa care s-ar traduce prin noroc bun! (??)

La inceput distilatul de whisky era single malt, asta din cauza ca majoritatea distileriilor erau clandestine iar plimbatul productiei era periculos. In 1853, Andrew Usher a creat primul blend (un amestec de alcool, baby whisky ) declansand o explozie pe piata Abia in 1963 Glenfiddich si-a facut curaj si a scos din nou un single malt cu care a avut si un mare success. Single malt se ridica la numai 10% din productia scotiana de whisky.

Cate ceva despre felurile de whisky

Grain Whisky (Whisky de grau si secara) un distilat din cereale nematificate, aproape fara nici un gust, folosit ca materie prima pentru multe whisky-uri de larg consum

Blended Whisky cea mai raspandita varietate de whisky scotian rezultand din amestecul de grain whisky cu malt whisky, colorat apoi cu zahar ars.

Nasterea unui whisky de malt single malt whisky Pentru producerea unui whisky de malt sunt necesare doar patru ingrediente: malt, apa, turba si drojdie. Acest principiu este pastrat de 500 de ani. Traditional, centrul productiei scotiene de whisky este la Dufftown, un orasel fondat in 1817, in asa numita regiune Spayside.

Faza 1 obtinerea maltului Orzul este amestecat cu apa si pastrat o vreme in vase mari. Timp de 14 zile zeama este amestecata periodic cu lopeti de lemn si devine un asa-numit malt verde. In aceasta faza este luat si pus la uscat, astfel ca procesul de incoltire sa se opreasca apoi intins pe o plasa deasa de metal (kiln) la uscare intensiva. Cuptorul este alimentat de regula cu turba al carei miros characteristic va da gustul whisky-ului de malt.

Pe motive de costuri, sunt multe distilerii care folosesc carbuni naturali sau chiar cox. Resturile nedizolvabile din malt se folosesc la hrana animalelor.

Faza 2 Fermentarea In vase uriase, wash backs, zeama dulce rezultata din spalarea maltului prin adaugarea unei drojdii speciale se lasa la fermentat. Prin fermentatia zaharului rezulta bioxid de carbon si alcool etilic. Dupa ca. 40 de ore este procesul de fermentare terminat si zeama tulbure rezultata, cu taria cam de 6-10%, este introdusa in cunoscutele cazane de cupru la distilat.

Wash backs - Glenfiddich

Faza 3 Distilarea Distilarea este procesul cel mai dificil desi, in principiu este cel mai simplu. In prima faza, in pot stills zeama este incalzita treptata iar distilatul are o tarie de 18-24 %. Acesta este apoi in spirit stills din nou distilat. Fruntea se arunca deoarece contine prea mult metanol, esteri si aldehide. Inainte de turmarea lui in butoi whiskyurile se filtreza de obicei la temperatura de 5C.

Spirit stills - Glenfiddich

Faza 4 Invechirea

Baby-whisky ul este diluat cu apa de izvor, slab mineralizata (element foarte important) pana la ca. 50% dupa care, sub supravegherea vamesilor, este pus in butoaie de lemn la invechit. Butoaiele sunt traditional sherry portugheze. Acestea dau o culoare naturala auriu-brun. Pentru a se uniformiza la culoare se folosesc coloranti sintetici, mai ales de zahar ars. Inainte de umplere, butoaiele se usuca si afuma cu turba.

Conform legilor scotiene, un whisky, inainte de a fi vandut, trebuie sa stea cel putin trei ani la invechit in butoaie de lemn. Ca regula generala, whisky-ul de malt pus la invechit in butoaie de 140 litri, are nevoie de ca. opt ani de maturizare. Din aceste butoaie de lemn se pierd anual prin evaporare circa 15 milioane de litri whisky pur. De aceea prezenta ingerilor prin apropiere este atat de des semnalata iar zborurile la joasa

Faza 5 Imbutelierea Inainte de imbuteliere, taria whisky-ului este redusa la 43% sau 40%, Etans imbuteliat, fara variatii mari de temperatura si ferit de lumina soarelui, un whisky poate sa fie mai bine de o suta de ani pastrat fara sa-si piarda calitatile.

Poluarea si combaterea acesteia Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n caacesteiare triesc).

La

recepie materiile necorespunztoare din punct de vedere calitativ sunt considerate deeuri. Ele pot fi valorificate n urmatoarele moduri:
-n zootehnie ca hran pentru porci;

-pentru obinerea de bauturi inferioare din punct de vedere calitativ. La splare rezult ca deeu apa uzata care este plin cu diferite tipuri de microorganisme iar n unele cazuri poate conine i resturi din materiile prime utilizate.

Minimizarea deeurilor n operaiile de ambalare Prevenirea polurii datorate deeurilor provenite de la ambalaje poale fi ndeplinit prin minimizarea deeurilor: reducerea ambalajelor, reutilizarea i reciclarea acestora. Este necesar a fi utilizat o mrime optim a ambalajelor, care s ia n calcul mrimea, forma i greutatea produsului de ambalat, cerinele de distribuie i selectarea materialului ambalajului (s nu compromit protecia produsului ambalat, s nul contamineze i s asigure conservarea lui pe o anumit perioad).

Unele deeuri provenite de la operaia de ambalare sunt inevitabile. Segregarea deeurilor poate produce oportuniti pentru reciclarea deeurilor i reducerea volumului acestora. Acest proces poate fi simplificat prin depozitarea hrtiei, lemnului, plasticului, alimentelor n locuri speciale de depozitare, sau prin implicarea unor procese complexe ca de exemplu aplicarea unor proceduri care s asigure separarea ambalajului de produs.

De exemplu, compania Devon Dessert (USA) a conceput o main care separ deeurile de ambalaje, la sfritul liniei de producie. Aceasta face posibil ca ambalajele din carton plaslicat s fie compactate i reciclate, iar deeurile din produse solide s fie n amestec cu deeurile de alimente lichide, i comercializate ca hran pentru porci. Rezultatul a dus la reducerea cantitii de deeuri i a pierderilor de materiale.

Valorificarea ambalajelor folosite in industria bauturilor alcoolice


Sticla poate fi topit i reprelucrat cu succes, dar procesul necesit la fel de multa energie ca i in cazul prelucrarii primare, dac se iau n considerare i costurile cu transportul sticlei uzate. Reciclarea buteliilor din sticla are avantajul ca:

reintroduce in circuitul economic un material pretios; diminuiaza volumul de materiale din gropile de gunoi.

Domenii de utilizare:

-fabricare sticl sau fibr de sticla; -elemente filtrante pentru apa, fose septice etc.; -material de umplutur pentru drumuri; -placute colorate pentru mozaic sau alte utilizari decorative;

Whiskey-ul scotian folosit pentru producerea de BIOENERGIE Dac whisk-ul constituia pn acum motorul din spatele economiei scoiene, acum populara butur va fi utilizat pentru a crea electricitate pentru o serie de case n cadrul unui proiect care vizeaz producerea de bioenergie, la care particip cele mai cunoscute distilerii din Scoia, relata The Guardian.

Recent, au fost oferite contracte pentru construirea unei centrale electrice i termice pe biomas, n localitatea Rothes din regiunea Speyside, pn n 2013, care va folosi produsele secundare rezultate n procesul fabricare a whisky-ului pentru a produce energie, informeaz Agerpres. Mari cantiti de "draff" (borhot) i de pot ale, un reziduu rmas dup distilare, sunt produse n fiecare an de ctre industria productoare de whisky i transportate, de obicei, n afara locului de producie a buturii.