Introducere

Vermicompostul sau Vcompostul este amestecul

heterogen al compostrii resturilor vegetale i deeurilor alimentare de ctre anumite specii de viermi.
solubili i bacterii este un excelent fertilizant organic.

Compostul rezultat, format din ap, nutrieni

Viermii mnnc aproximativ ct jumtate din

greutatea corpului lor, iar compostul este gata n patru luni i jumtate.

Specii potrivite de viermi

Cele mai folosite specii de viermi (folosii pentru compostare) sunt Eisenia foetida, Perionyx excavatus, dar i viermi europeni din specia Eisenia hortensis i cei mai tolerani n mediu acid.
Aceste specii se gsesc n soluri bogate n substrat organic din Europa i

America de Nord i triesc n vegetaie aflat n putrefacie, compost i n grmezi de materie organic aflate n descompunere. ntruct ei triesc la mic adncime n pmnt i se hrnesc cu materia vegetal din sol, ei se adapteaz uor la hrana cu deeuri alimentare sau vegetale din courile de gunoi.
Viermii folosii n compostare se pot cumpra de pe internet, din ferme

speciale sau din magazinele ce conin articole de pescuit, unde sunt vndute ca momeal. Ei pot fi colectai de asemenea din composturi i grmezi de materie organic aflate n descompunere.

Echipamentul necesar

Containerele folosite pentru vermicompost variaz mult n funcie de mrimea sistemului dorit. Containerele de compostat pentru grdin sunt fcute din crmizi aezate n forma unei cutii. Pentru apartamente se pot folosit ca recipiente de compostare, glei de plastic refolosite sau containere speciale pentru compostare, ce se gasesc n comer.

Alte echipamente i materiale necesare pentru o astfel de compostare sunt: o lingur mare cu care se amestec coninutul recipientului; un filtru i un vas mare folosite pentru a filtra reziduurile lichide i lichidul uzat; vase folosite pentru a depozita lichidul rezultat.

In procesul viermicultivarii trebuie sa se respecte urmatoarele etape:

a)

pregatirea substratului nutritiv;

Substratul nutritiv de baza poate fi alcatuit din dejectiile animalelor, dupa fermentare. Dejectiile care nu au fost supuse fermentarii (cu exceptia celor de iepure) nu pot fi folosite in calitate de substrat nutritiv. Dupa fermentare substratul nutritiv este supus analizelor chimice. Daca aceasta nu este posibil, atunci pentru a determina calitatea substratului nutritiv se foloseste testul "50 rame", care consta in urmatoarele: intr-o lada se plaseaza o cantitate anumita de substrat nutritiv, pregatit pentru viermicultivare (3-5kg), in care se plaseza 50 rame mature. Dupa 24 ore indivizii sunt numarati si se determina starea lor fiziologica. Daca toate ramele sunt vii si active, atunci substratul nutritiv poate fi folosit in procesul de viermicultivare. Atunci cand ramele au parasit substratul sau sunt pasive, pregatirea substratului trebuie continuata, pana la momentul cand rimele nu vor parasi mediul de trai.

b) formarea parcelelor, lojelor, sectoarelor, gramezilor;

Pentru gospodariile mari, dimensiunile sectoarelor constituie 1 m latime si 50 m lungime, in care grosimea substratului nutritiv trebuie sa fie de 25 - 35 cm (vara) si 35 - 45 cm (iarna). Sectoarele se impart in loje, dimensiunile constituind 1 m latime si 2 m lungime. Asadar, un sector este alcatuit din 25 loje. Intr-o loja trebuie sa fie plasat pana la 1 tona de substrat nutritiv. Alegerea locului pentru viermicultivare joaca un rol important in procesul de prelucrare a deseurilor organice. Daca conform testului "50 rame" substratul este calificat benefic pentru viermicultivare, in el se plaseazaramele.

c) plasarea in substrat a ramelor si transferarea lor pe parcursul procesului bioconversiei in sectoare noi;
Inainte de plasarea ramelor substratul se stropeste abundent. Plasarea ramelor se efectueaza ziua, deoarece sub influenta luminii ele se ascund repede in substrat. Pe parcursul procesului tehnologic de prelucrare a deseurilor organice trebuie tinut cont de respectarea cerintelor expuse mai sus. Daca intr-o loja au fost plasate 30 - 100 mii indivizi, atunci procesul de prelucrare dureaza 6 luni.

Dupa prelucrarea completa a substratului nutritiv, este necesara reamplasarea ramelor in loje noi. Acest proces decurge astfel: timp de 14 zile nu se da hrana suplimentara, dupa care de-alungul lojei (sectorului) se adauga substratul nutritiv, pe centru. Ramele se incadreaza in acest substrat nutritiv si se inlatura impreuna cu el, plasandu-se in alte loje (gramezi) cu substrat nutritiv.

d) colectarea biohumusului si pregatirea lui pentru utilizare sau pastrare.

Biohumusul obtinut este uscat, cernut si ambalat in saci din polietilena sau este administrat in stare bruta pe campuri. Dintr-o tona de deseuri organice pe parcursul a 6 luni se pot obtine 500-600 kg de biohumus.

Vermicultura la scar larg

Vermicompostarea la scar larg este practicat n Canada, Italia,

Japonia, Filipine i SUA. Exist dou metode principale de vermicultur la scar larg. Unele sisteme folosesc un cordon pluristratificat care funcioneaz ca un container n care viermii pot s triasc. Dei acest sistem nu are bariere fizice pentru a preveni evadarea viermilor, teoretic acetia nu ar trebui s evadeze, datorit abundenei n materie organic cu care se pot hrni. Adesea se folosesc pardoseli de beton pentru a preveni apariia prdtorilor. i al doilea se numete raised bed sau flow-through system .

Vermicultura la scar mic

Pentru a face o compostare cu viermi acas, se gsesc o

mare varietate de containere special adaptate n comer. Cele mai bune containere sunt cele confecionate din plasticuri semi reciclate. Cele din lemn se degradeaz mai uor i au nevoie de nlocuire.
Acest tip de vermicultur este potrivit pentru a

transforma resturile provenite din buctrie n ngrminte organice de o calitate superioar. Viermi pot descompune materia organic fr nici un efort suplimentar din partea omului. Viermii de pmnt i bacteriile sunt principalii biocatalizatori n degradarea resturilor alimentare. Alte specii care contribuie la degradarea unor astfel de deeuri sunt: insecte, ali viermi de pmnt i mucegaiuri.

Condiii de compostare
Viermii necesit oxigen, aa c recipientul trebuie s respire. Acesta se

poate realiza prin ndeprtarea materialului compostat, crearea unor orificii prin care aerul s ptrund n co sau utilizarea unui container n flux continuu. Dac se creaz condiii de anaerobioz, atunci se produc substane puternic odorizante i se creaz un mediu toxic pentru viermi.

Pentru o compostare n flux continuu se poate dispune o eav prin care

se extrage lichidul n exces, iar acest lichid se poate utiliza ca ngrmnt pentru plante. n flux continuu nu se acumuleaz lichide n exces, ci ar putea fi necesar un ados de lichide. pH ar trebui s fie uor alcalin. Cretera pH ului se poaate realiza prin adugarea ocazional de carbonat de calciu sau se pot aduga coji de ou. Viermii prefer temperaturi cuprinse ntre 15 i 21 de grade Celsius i ar trebui sa depeasc limitele de 0 i 32 de grade C.

Recoltarea
Compostul este gata, atunci

cnd nu mai conine urme de material organic neconsumat. Chiar i cele mai bine compostate amestecuri mai pot conine smburi de piersici, foi de hrtie transparent etc. Exist mai multe metode de recoltare, depinznd de scopul pentru care se folosete compostul i de posibilitatea de a strnge viermi sau nu.

Probleme
Rezultarea

unor mirosuri neplcute, datorit unei abundene de deeuri care permit crearea condiiilor de anaerobioz i rezult prin urmarea amoniacul i alte substane puternic odore. Pentru a preveni apariia unor astfel de mirosuri se recomand: introducerea de ziare n interiorul containerului pentru o mai bun aerare i absorbie a lichidelor, A nu se mai introduce alte deeuri organice pn cnd nu se termin compostarea

Roztoarele pot fi atrase de anumite alimente i mirosuri,

provenite de la aceste containere. Aceast problem se rezolv prin untilizarea unui recipient de comostare sigilat, dar apare problema alimentrii cu oxigen. n perioada clduroas, aceste containere atrag multe insecte i mute, dac nu sunt acoperite.

Avantaje
mbuntirea solului

Ados de microorganisme, hormoni (auxine), enzime (fosfataze, celulaze) Capacitate de reinere a apei mbuntit Intensific germinarea, cresterea plantelor

Economic

Ecologic