Sunteți pe pagina 1din 229

Henri H.

Stahl I Teoria
VOLUMUL 2
~ i practica
investigatiilor
sociale
CERCETARILE
INTERDISCIPLINARE
ZONALE
SOCIOLBUC
Prefata

In volumul intii al acestei lucriiri am
dat o serie de informatii cu privire Ia
tebnicile elementare pe care e dator sa
le cunoasdi oricare cercetiitor al feno-
menelor sociale, lucrind singur sau ca
membru al unei echipe multidisciplinare
oricare ar fi scopul urmiirit, teoretic
sau de imediatii aplicatie practica.
Au fost insii formulate i citeva indi-
catii privind necesitatea de a se da cerce-
tiirilor un caracter ,sociologic", in sensu!
de a se tine seama de corelatiile care
existii intre multiplele aspecte ale vietii,
micro- sau macrosociale, pe care le avem
in vedere.
Ramine ca in acest al doilea volum
sa insistam asupra acestui din urma as-
pect al investigatiilor sociale, ariitind ca,
in fond, este vorba de o anume conceptie
teoretica, cea a sintezei tuturor di$cipline-
lor sociale particulare, implicind un anume
fel de a gindi.
Punind astfel problema, nu sta in in-
tenpa noastra de a propune o noua sche-
ma de clasificare a tiintelor nici de a
intra prea adinc in controversele ce se
poartii intre diverselor ,discipli-
ne" sociale particulare, ,coli" sau ,curen-
te" sociologice;
1
ci doar sa pledam pentru
1
Cred sterila chiar daunatoare conside-
rarea ,clasificarii drept demers ini-
tial pentru elaborarea unei viitoare sociolcgii.
Jnvocam in speta tentativa profesorului D.
Gusti de a preciza domeniul sociologiei prin res-
pectarea independentei celorlalte discipline so-
ciale particulare, in special cea a ,istoriei".
0 treptatii, dar sistematic urmarita,
a barierelor care exista inca intre diver-
sele discipline sociale, in vederea viitoarei
lor sinteze intr-o singura sociala",
a ciirei realizare o vedem facutii sub sem-
nul conceptiei materialismului istoric.
In acest scop, credem util sa facem
abstractie de actualele moduri de clasifi-
care a bazindu-ne in schimb
pe situatia concreHi a cercetarilor con-
temporane, pe care le-arn dori explici-
tate printr-o reintoarcere Ia punctul de
pornire al marxismului, ariitind felul in
care, inca de pe Ia mijlocul veacului
trecut, Marx, Engels ulterior Lenin,
pentru a rezolva problemele vremii lor,
au folosit interdisciplinar totalitatea in-
formatiilor de care puteau dispune, in-
diferent de provenienta lor, pe una sau
care a dus. cum vom vedea, Ia o conceptie
statica. inacceptabila. Stmnalam de pilda
primejdia de a crede in temeinicia caii urmate
recent de Talcot Parsons pentru gasirea unui
Joe. pc:ntru sociologic intr-o clasificare a
Solutia lui a patru sisteme. fiecare
cu disciplina sa. care duce Ia considerarea so-
ciologiei ca o exclusiv a relatiilor sociale,
adica Ia un psihologism, formalizat Ia extrem
intr-un cadru arbitrar impartit in patru cate-
gorii. fiecare Ia rindul ei impartita in patru.
Vestita lui ,teorie a actiunii" (adica a reactiu-
nilor omului fata de ,obiectele" naturale
sociale; de fapt de inspiratie Weber) reduce
intreaga istorie a cmenirii Ia o schema statica
unica. permanent cu valoare doar
euristici (din nou de tip Weber), dar lipsitii de
capacitatea de a explica prccesele soclcde, adica
ceea ce e esential in viata sociala anume:
,istoria" sa.
Prefatii 5
SOCIOLBUC
alta din filierele disciplinelor sociale par-
ticulare, operind astfel, ipso facto, nu
o ,clasificare" a tiintelor, ci o sinteza
a lor, in cadrul unei conceptii unitare,
efectiv operative. Putem astfel sa tragem
invataminte pentru aplicarea aceluiai de-
mers al gindirii in dezlegarea problemelor
noastre de astazi.
Ne dam bine seama de greutiitile
riscurile unei asemenea incercari, dat
fiind cunoscuta lipsa a unor ,manuale"
sau ,expuneri didactice" a conceptiei
materialismului istoric, din pana
insai a fauritorilor ei. de asemenea,
ca nu toti sint de acord cu
teza potrivit careia ,marxismul" ar fi
sau ar cuprinde o ,sociologie" i anume
o sociologie tiintifica prin excelenta
interdisciplinara, c:"iHiuzitii metodologic
de o viziune ,dialectic materialist a",
care nu numai domeniul na-
turii i gindirii, ci intreaga via{a socialii,
atit trecuta, prezenta, cit in curs de
dezveltare.
Im.presia pe care o avem este ca ne
mai mcurca anume traditii scolastice
privind dreptul Ia autenemia
deplina a tiinteler sociale particulare,
istorie de o parte, seciologie, economie
pelitica, drept, politica, etica etc. de alta
parte, justificat abuziv prin afirmarea ca
fiecare din ele ar avea parte nu numai
de ,catedre" i ,institutii" de specialitate,
dar i de ,obiecte de studiu" proprii i
de ,metede" de asemenea proprii. In rea-
litate, lasind de o parte aspectele organi-
zaterice ale invatamintului i cercetiirii,
fapt este cii toate aceste discipline au
un singur obiect de studiu: anume via{a
socialii a oamenilor i o singura metoda:
materialismul istoric.
Ne mai incurca inca i o anume cearta
de cuvinte, existenta termenilor de ,isto-
rie", ,seciolegie", ,econemie politica",
,drept" etc., indemnindu-ne ale ,reifica",
acordindu-le existente de sine stiitatoare,
cite una de fiecare termen.
Desigur, exista specializari diverse.
cum am aratat i in primul velum, pre-
gatirea profesionalii i tehnicile de lucru
6 Teoria $1 practlca investlgatiilor soclale
ale unui istoric sint altele decit cele ale
unui sociolog, ale unui econoinist, jurist
sau politoleg. In consecinta, ramine util
ca, in faza premergatoare, de analiza a
vietii sociale, sa tinem de valoarea
in sine a acestor discipline, adicii prin
considerarea lor, ipotetic, ,ca i cum"
fenomenele pe care le studiem ar fi rupte
de unitatea erganica a societatii globale
in care sint cuprinse. Dar aceasta doar
in faza de analiza i dear cu conditia
esentiala de a nu omite sa trecem Ia
considerarea valorii lor pozi{ionale, sin-
gura care e de natura sii ne permita
sa intelegem, realmente interdisciplinar,
modul cum se procesele sociale.
Vom avea prilejul, in cursul acestui
velum, sa explicitam modalitatea de sinte-
za pe care o credem a avea o virtute
euristica satisfiiciitoare, fiind in acelai
timp i realizabila.
In tot cazul, este cert ca, chiar acei
care vad in cenceptia materialist-istorica
doar o metoda de gindire comuna tuturor
tiintelor sociale, isterie de o parte, socio-
logie de alta, plus seria de discipline
sociale particulare, vor trebui sa fie de
acord di in orice cercetare sociala, de
orice natura ar fi, istorica sau contempo-
rana, toate disciplinele sociale trebuie
antrenate i teate trebuie sa aiba la baza
o aceeai conceptie i deci sa foloseasca
o aceeai metodologie; astfel ca, in orice
caz, nu putem evita de a ne pune problema
gasirii celor mai potrivite solutii pentru
a se asigura macar ,coordonarea ", dacii
nu sinteza tuturora, indiferent care ar fi
procedeul avut in vedere i oricare ar
fi numele ce ar fi corect sa-l dam acestei
sinteze.
In ce mii voi continua sa pro-
pun solutia care mi se pare a se impune,
logic i practic, in orice investigatie fiicuta
Ia teren.
Ceea ce nu inseamna cii a avea preten-
tia de a trana definitiv problema. Dlmpo-
triva, o doresc liisatii deschisii pentru o
continua analizare a ei; pe care ins a o
vad dusa mai departe de eru-
ditii de biblioteca, ci de catre efectivii
SOCIOLBUC
investigaton ai realitatilor sociale, prezen-
te 12i trecute, singurii care cred eli pot
aduce contributii utile pe baza propriei
lor experiente.
Pentru ca cititorii acestui volum sa aiba
mai clara schema solutiei pe care o voi
propune, spun de Ia inceput eli ea va
pne seama de urmatoarele linii de baza:
Mai intii, va fi necesar sa pornim de
la convingerea eli cercetarile sociale de
azi nu se mai pot face decit in colective
de lucru. A trecut de mult vremea cind
un filozof putea construi impresionante
de sociologie teoretica, pe baza
experientei lui personale, a unei relativ
restrinse literaturi a bunului sau simt.
Astazi, literatura tiintifica a capatat for-
mele unui potop de informapi, in care
nu te mai pop descurca decit cu ajutorul
unor organisme de documentare infer-
mare, adevarate intreprinderi industriali-
zate de capatat i stocat informapi.
inca! Fiecare specialist abia poate face
fata literaturii sale de ramura, fiind cu
neputinta cuiva de a fi la zi cu totalitatea
literaturii tiintelor sociale. De asemenea
tehnicile moderne de lucru au atins
nivel pe care acum citeva decenii nici
nu ni-l puteam inchipui; astfel eli nici
ele nu se pot utiliza decit tot printr-un
apel la o colaborare interdisciplinara.
lata de ce, azi, cercetiirile sociale de-
puterile de munca, precum i capaci-
tatile financiare ale unui singur om. Ele
nu se mai pot face, in conditii bune
decit in cadrul unor colective multidis:
ciplinare.
Este o . cu care specialitii
smt unammi, fiind de acord di este obli-
gatoriu ca formatiunile tiinpfice colective
sa aiba acest caracter, in sensul inglobarii
in sinul lor a specialitilor diverselor
sociale particulare.
Intentia noastra este insa de a arata
di aceste colective ,multidisciplinare" sau
,pluridisciplinare" nu reprezinta inca o
solutie satisfacatoare, cercetatori.i fiind
pui acum in fata obligapei de a face
un pas mai departe, cautind modalitiiple
de trecere de la ceea ce putem numi
,aglomerari multidisciplinare" Ia ,sinteze
interdisciplinare" propriu-zise.
Calea potrivita acestui salt calitativ
socotim eli este de gasit, tinindu-se seama
de urmiitoarele seri.i de idei:
I. Necesitatea de a cerceta problemele
sociale cu ajutorul unor co/ectiJ'e organi-
zate anume, incit sa permita o sinteza
interdisciplinara. tn acest scop ele vor
trebui sa indeplineasca imperativul esen-
tial ca
2. Toti membrii echipei sa lucreze pe
baza unei teorii comune, teorie care ea
insai trebuie elaborata aa incit sa
permita o sinteza.
3. Cercetarea trebuie centratii pe o
problematicii comunii, iar nu dispersata
pe tot probleme cite sint discipli-
nele sociale antrenate in cercetare.
4. Problematica comuna trebuie ataca-
ta printr-o comuna, implicind
elaborarea unei de lucru, una i
aceeai pentru toti membrii colectivu-
lui.
5. Caracterul unitar allucriirilor trebuie
asigurat printr-o conducere comunii atit
metodologica, cit i administrativa'.
6. Dar, _ceea ce e tot atit de important
este reprezentantii diferite-
lor diSCipline sociale particulare care cola-
Jntr-o echipa interdisciplinadi sa
aiba toti o aceea# formaJie sociologicii.
7. !n acest sens, vom arata de ce este
necesar sa fie satisfacuHi i
cermta ca disciplinele sociale particulare
sii fie ,sociologizate" in prealabil, adica
in ,discipline de granita",
cum h se spune, pentru a putea sii-i
dea seama de contingentele lor cu cele-
lalte discipline particulare.
. N_u de:i ajuns ca in echipa inter-
disCiphnara sa figureze un economist, un
geograf, un demograf, un jurist un istoric
un ci se cuvine 'sa
un socwlog avmd ca formatiune de baza
econom!a politica, un sociolog geograf,
un. socwlog un altul jurist.
psiholog, pohtolog, istoric i aa mai
de parte.
PrefatA 7
SOCIOLBUC
Cum intentia noastrli este, deci, mai
curind de a scrie un manual practic, decit
de a elabora o lucrare teoreticli, avind
scopul de a fi de folos imediat investiga-
torilor sociali, vom tine seama de nivelul
actualmente atins de cercetlitorii
semnalindu-le mai ales lispurile erorile,
astfel ca ele sa poata fi inlaturate.
In special vom insista asupra propriei
noastre experiente, care e destul de lungli,
din 1926 pina azi, incit ne permite sa
ne ne indrituie sa
indemnam pe altii sa nu le repete.
,Polemicile" vor fi deci - in acest
volum - uneori utilizate. Dar nici acum
8 Teoria practica investigatiilor soclale
de dragul lor; ci doar la anume prilejuri,
cind vom socoti eli este necesara o luptli
direetli impotriva unor tendinte
cum ar fi, de pildii, ispita de a fi ,moderni ..
cu orice pret, prin plagierea nejustificata
a unor sociologii la
uneori de-a dreptul aberante.
Ca gind de fond, vom face,
o pledoarie necontenita in favoarea tezei
ea, devreme ce sintem de aeord eli exista
o conceptie materialist istorieli, comuna
tuturor disciplinelor sociale particulare.
aut a celor privind trecutul, cit a ce-
lor studiind prezentul, se cade sa ne
straduim a le suda, cum ne obliga
exigentele praetieii imperativeJe teoriei.
SOCIOLBUC
PAR TEA INTII Teoria
cercetarilor
interdisciplinare
lNV ATAMINTELE
TRECUTULUI
BAZA TEORETICA
INTERDISCIPLINARA
SOCIOLBUC
Capitolul I.
Yom porni expunerea de la tema noastra
de baza, conform careia orice colectiv
interdisciplinar trebuie sa lucreze in cadrul
unei conceptii teoretice unitare, elaborata
in aa chip incit sa permita sinteza tuturor
contributiilor pe care fiecare disciplina
sociala particulara le poate aduce la mun-
ca comuna.
Yom analiza aceasta problema, cum
ani spus, plecind de la propria noastra
experienta; fadnd unele consideratii
asupra altora, mai vechi mai noi,
pentru a ne da seama in ce fel neadoptarea
unei astfel de teorii unitare a
impiedicat pina acum alcatuirea unor lu-
crari cu care am putea fi deplin de acord.
Mai intii vom analiza modul in care
a luat la noi in tara traditia cer-
cetarilor multidisciplinare concretizata in
epoca dintre cele dona ultime nlzboaie
mondiale prin curentul .. monogra-
fice" creata de profesorul Dimitrie Gusti.
Antecedentele

,monografiilor
sociologice"
mai ales, ne vom intreba din ce pri-
cini aceasta a euat in incercarile
sale de a trece de la analiza multidiscipli-
nara la sinteza interdisciplinara.
in acest scop va fi necesara o ceva
mai lunga incursiune in istoricul cerce-
tarilor sociologice de la noi, ca sa a vern
astfel prilejul sa ne intrebam in ce masura
au contribuit ele la momentul din 1925,
cind incepe sa lucreze prima noastra
echipa de cercetare sociologica cu veleitati
interdisciplinare, moment de rascruce
insemnat nu numai pentru noi, ci marcind
o data importanta in istoria metodolo-
giei sociologice mondiale. Yom continua
apoi cu analiza pricinilor care au facut
ca Coala din Bucureti sa aiba o dezvol-
tare care pina Ia urma i-a schimbat
initiala prin largirea cimpu-
lui sau de cercetare ivirea unor contro-
verse teoretice.
1. UN PRECURSOR AL SOCIOLOGIEI
ION IONESCU DE LA BRAD
Tinarul moldovean, Ion Ionescu (1818
-1891), care participase activ la
revoluponare din 1848, in calitate de
al Comisiei de improprietarire
din Muntenia, odata plecat in exil,
asimilat o pregatire profesionaHi deosebit
de buna: invatase statistica de la Moreau
de Johanes i mai ales fusese elevul lui
Mathieu de Dombasle, invatind de la
acesta agronomie practica, precum i teh-
nicile de documentare, prin vizitarea co-
munelor rurale, pentru a vedea la fata
locului stadiul atins in domeniul tehnici-
lor de punere in cultura a solului de
a vitelor in consecinta sa ga-
seasca solutii de imbunatatire, potrivit
fiedirui caz in parte. Ideea lui de baza
era insa nu numai ridicarea nivelului teh-
AnteeedenteJe ,colli ,.monografllJor socloJoglce" 11
SOCIOLBUC
nic al agriculturii, de Ia un stadiu inapoiat
Ia altul mai inaintat, ci ridicarea nivelu-
lui social al agricultorilor, prin solutio-
narea ,chestiunii rurale", aa cum o dorise
inca din 1848.
Intors in tara, dupa un lung surghiun
i cu 0 experienta capiitata ca administra-
tor al turceti ale marelui vizir
Reid Paa, in Tesalia, Asia Mica i
Dobrogea (pe atunci inca provincie tur-
ceascii), Ion Ionescu constata in Muntenia
i Moldova urmatoarea situafie:
Legea rurala din 1864 schimbase radi-
cal sistemul de relatii sociale din lumea
sa tel or: in toate cele clacaeti, 2/3 din
teren fusese dat taranilor, insa in conditii
cu totul nemultumitoare, care frinau posi-
bilitatea oricarui progres agricoP. Rela-
tiile dintre tarani i proprietarii de latifun-
dii urmau dealtfel, curind, sa se inrautii-
teasca inca mai mult prin efectul legilor
de ,Tocmeli agricole", mod de reinviere
a unui regim de iobagie pe care cei de
Ia 1848 1-ar fi vrut desfiintat. Agronom
revolufionar infrint, Ion Ionescu nu
ii mai putea propune decit rezolvarea
unei singure probleme: gasirea modalitii-
tilor prin care racilele problemei rurale
sa poatii fi miicar ameliorate, dacii nu
inlaturate. Pentru aceasta el incearcii
douii modalitati de lucru: pe de o parte
organizarea unor studii, prin colectare de
informatii statistice i prin vizitarea, sat
de sat, a unor judete socotite mai diitii-
toare de seamii: Dorohoi (1866), Mehe-
dinti (1868), Putna (1878), pe de alta
parte crearea fermei model de Ia Brad
pentru experimentarea i dovedirea eficien-
tei practice a solufiilor pe care le pre-
coniza.
Ne intereseazii indeosebi, in acest loc,
metodele i tehnicile sale de lucru in
domeniul anchetelor sociale.
La acea epocii, cercetiirile sociologice
la teren nu erau dezvoltate Ia nivelul atins
1
Vezi analiza acestui proces social al ,tier-
sajului" in volumul meu ,Contributii Ia studiul
satelor (vol. Ill)
rnai ales In ,Les anciennes communautes
villageoises roumaines" (1969).
12 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
astiizi. Ar fi interesant de tiut dacii, i
in ce masura, Ion Ionescu a cunoscut
lucriirile lui Le Play, creatorul tehnicilor
de ,monografii sociale ", prin care acesta
ciiuta sa inteleagii i sa solutioneze raci-
lele societatii capitaliste; concepute insa
utopic, ca un proces de decadenta de Ia
formele ,superioare" ale familiei patriar-
hale, spre cele dezorganizate, capitaliste,
ca atare, neputind fi solutionate decit
printr-o reintoarcere Ia , vremile bune",
operata in stil ,cretin".
Cu totul altele erau insii problemele
cu care avea de luptat Ion Ionescu,
aflat in fata unei tariinimi romane abia
sciipate, din punct de vedere legal, de
,iobagie", dar de fapt intratii intr-o serie
de relatii sociale sugestiv numite ,neo-
iobage"2. Ceea ce avea el de studiat i
de propus ca remedii sta in legatura
cu situatia agriculturii noastre, aflatii
sub orice limita acceptabilii i in conditii
sociale intolerabile. Reprezentant de sea-
rna al generatiei de Ia 1848, Ion Ionescu,
chiar de 1-a cunoscut pe Le Play, nu
avea ce inviitaminte sa traga de Ia el,
afarii de indemnul de a face anchete
sociale. Pus in fata unor probleme ine-
dite, specifice tarii noastre, el a trebuit
sa-i elaboreze propriile lui tehnici de
Iucru; ceea ce a i reuit sa facii. in mod
magistral.
Tinind in seama indicatiile date de
ministerul de resort, Ia care el insui
colaborase, Ion Ionescu, avind calitatea
de inspector general agricol, pornete in
lungi ciiliitorii prin tara, luind seama,
in fiecare sat, nu numai de situatia agri-
culturii, ci i de cea a agricultorilor, ju-
decind adicii problema nu numai ca
agronom, ci ca militant social.
Tehnica sa de lucru rezulta in mod logic
din problema studiata din pozitia
luatii fatii de ea. Fiira sa facii apel
Ia ajutorul altora, doar cu cit invatase
i cu cit putea intelege din cunoaterea Ia
2 Termenul de ,neoiobagie" fusese folosit
lnainte de Gherea- fiira semnificatia
teoretica pe care acesta i-a dat-o.
SOCIOLBUC
fata locului a situatiilor, Ion Ionescu de Ia
Brad faureasdi un instrument
de lucru de o atit de bunii calitate incit
poate fi socotit drept unul din creatorii
metodologiei sociologice multidisciplinare.
Ion Ionescu atacii simultan urmatoare-
le aspecte: situatia geograficii a locului,
calitiitile agropedologice ale terenului,
tehnologia efectiv folositii, psihologia
mentalitatea oamenilor, mai ales sis-
temul de relatii sociale dintre ei, in
lumina pe de o parte a moravurilor i
de alta a Legii rurale, aa cum se apli-
case ea prin operatiunile de improprietii-
rire. Agronomul continua deci sii lucreze
mina in m.inii cu revolutionarul. Putem
deci numi ,interdisciplinara" metoda lui
de lucru, pentru eli, studiind de unul
singur situatiile locale, ca geograf, pedo-
log, demograf, statistician, economist,
jurist, psiholog i politoJog, toate infor-
matiile strinse, concentrindu-se asupra unei
singure probleme, se inchegau in mod
firesc coerent in min tea sa, ducind
la propunerea unor solutii complexe, teh-
nice i simultan sociale, menite sii rezol-
ve sat de sat situatiile locale i, in bloc,
situatia generala a tiiranim.ii i agriculturii
romaneti.
Dei lucriirile sale nu se sprijina i
nici nu se ridicii la o viziune teoreticii
clar exprimatii, studierea metodelor lui
de lucru ne permite sa reconstruim felul
lui de a gindi, studierea operelor sale
fiind de aceea obligatorie pentru orice
sociolog, mai ales ele prilejuindu-ne posi-
bilitatea de a analiza felul in care se poate
mai UOr pastra caracterul ,interdisci-
plinar" al cercetiirilor sociologice, atunci
cind se fac cercetari individuate, decit in
cercetiirile facute in colectiv.
In tot cazul, metoda lui de lucru ne
indrituie sii-1 consideram ca pe primul
sociolog roman, avind meritul de a fi
creat o tehnicii de talie sii figureze in
istoria sociologiei mondiale.
Dacii Ion Ionescu i-ar fi publicat
operele in limbi de circulatie internatio-
nalii, meritele lui, 'ji poate i ale curen-
tului de ,monografii" care s-ar fi putut
forma, ar fi fost desigur
recunoscute. Dar, ca pe multi altii, il
interesau indeosebi rezultatele practice,
imediate, ale cercetarilor lui, convingerea
opiniei publice a forurilor din
acea vreme, de primejdia care pindea
tara, pe de o parte prin nedreptatea
socialii ce se facea taranimii pe de
alta prin falim.entul economic Ia care se
mergea, cu grabiti, din lipsa unei
organiziiri rationale i mai drepte a munci-
lor agricole.
Faptul cii s-a retras, in cele din urmii,
la ferma sa model de la Brad, araHi o
oarecare desniidejde in fata eecului in-
cerciirilor lui de a schimba ceva din acele
situatii sociale care au dus fatal la marile
rascoale pina la cea cumplita din
1907, pe care el n-a mai apucat s-o vada.
Lucrarile lui au fost insa atent citite
de acei m.embri ai echipelor de cercetare
organizate de Gusti care intelegeau sa
lucreze in deplinii cunotinta de cauza
fie i pe noua directie ce li se propunea.
Daca, de pildii in 1927, echipele pro-
fesorului Gusti au ales Vrancea ca loc
de cercetare, au facut-o fiirii indoialii
in urm.a analiziirii lucdirii ,Agricultura
din judetul Putna" in care se afiii, de
fapt, prima analiza serioasii a conditiilor
sociale in care triiiau oamenii din acea
regiune ,arhaica", care punea probleme
de un pasionant interes, nu numai pentru
sociologi, ci pentru istorici: era vorba,
aici, de existenta supravietuielnica a unor
formatiuni deviilmae, fiira de
rea ciirora, cred astiizi., cii nu se poate
concepe o ,istorie socialii" romaneasca
deci nici o ,sociologie romaneascii".
Tot de la Ion lonescu de la Brad por-
curentul care, la un moment dat,
ceva mai tirziu, a constituit cotitura de
trecere de la monografia satelor la m.ono-
grafia unor regiuni, caci el ne-a aratat
felul cum e cu putintii sa se incumete
cercetiitorii la analizarea, in ansamblu,
a unor ,judete" intregi. tot de la el
am inviitat cii o zona nu se poate studia
decit vizitind rind pe rind toate satele
din ea, viizindu-le personal la fata locului.
Antecedentele ,monograflllor soclologice" 13
SOCIOLBUC
2. MONOGRAFIILE DE CARACTER ADMINISTRATIV
Epoca marilor rascoale care
poate fi simbolizata prin ,Anul 1907",
impunea tuturor oamenilor politici, pre-
cum cercetatorilor, istorici sau sociologi,
o problema de importanta;
marea problema a ,chestiunii agrare"
care a dat unei imense literaturi,
in care pozip.ile teoretice adverse sint
tot atit de acerbe pe cit erau antagonis-
mele luptei de clasa, ce existau intre boierii
latifundiari masa taranimii noastre.
Problema rurala ajunsese deci a con-
stitui o adevarata psihoza colectiva, intrea-
ga dezbatere politica purtin-
du-se ,pentru" sau ,contra" improprie-
taririi taranilor.
Am incercat, mai de mult, sa analizez
acest aspect al problemei intr-un studiu
intitulat ,Piedici mai vechi in calea consti-
tuirii unei sociologii

asupra
careia nu voi reveni acum. Reamintesc
doar faptul ca doctrinarii acelei epoci,
de orice specialitate ar fi fost, se pot
clasa in teoreticieni ai marilor latifundiari
i in teoreticieni aparatori ai taranimii,
stind pe pozitii variate, mergind
de la unele radicale, pina Ia altele timid
reformiste, dar toate avind de gind sa
examineze in primul rind ,drepturile is-
torice" la pamint ale taranimii, impreju-
rare care a limitat interesul pentru o stu-
diere sociologica a problemei.
Aceasta cu exceptia unui curent, foarte
puternic dealtfel, de cerceHiri facute la
fata locului, sub forma unor ,monografii"
care aveau sa constituie i pen-
tru coala sociologica de mai tirziu un
indemn i un model.
De fapt, in epoca marilor rascoale tara-
neti in fata oamenilor de tiinta, ca i
a militantilor politici se impuneau alte
probleme cit i modalitati diferite de in-
a lor decit cele de care se ocupase
Ion Ionescu de Ia Brad: in primul rind
problema accentuarii marii mizerii tara-
1
Vezi ,Sociologia Romaneasca". Anul II,
nr. 1.
14 Teorla ee:reetlrilor lnterdlselpllnare
finuta in friu cu ajutorul brutal
al ,dorobantului", in viata de toate zilele,
i al ,armatei", in zilele de rascoala gene-
rata de marea criza sociala a patrunderii
in agricultura noastra a capitalismului oc-
cidental, uneori in formele monstruoase ale
unui capital financiar extern pornit spre
cucerirea coloniala a tarii prin ,trusturile
menite sa acapareze, bucata
cu bucata, masa latifundiilor
proces social purtat in con junctura politic a
caracterizata prin uniunea dintre capita-
litii burghezi in formatie cu agrarienii
stapini ai tarii: aa-zisul regim ,burghezo-
moieresc".
Ne intereseaza deocamdata pozitia
luata in aceste lupte sociale de catre
organele oficiale administrative, care au
crezut de cuviinta-pentru a se informa
asupra unor anume aspecte ale vietii
sociale intrind in competenta lor profesio-
nala curenta-sa procedeze Ia ,mono-
grafii de sate".
Inca din 1864 au inceput a se alcatui
. ,chestionare" menite sa ajute Ia culegerea
de informatii locale, cu ajutorul tehnicilor
folosite de etnografi, filologi i folclo-
riti, al caror model il daduse Hasdeu.
Cu deosebirea ca autoritatile de stat
VOiau Sa afle Veti despre alte domenii
decit cele ale ,traditiilor populare", anume
despre aspectele administrative ale pro-
blemei: institutii (primarie, Coala, biseri-
ca) i moduri de viata (analfabetism,
igiena) expuse sumar ca intr-un raport
de serviciu, facut deseori sub indrumarea
prefecturilor locale, alteori potrivit pri-
ceperii i preocuparii intelectualilor locali.
Aceste lucrari, de cele mai multe ori de
propoqii reduse la circa 30-100 pagini,
cuprind multe informatii interesante. Ele
au fost in buna parte influentate de aa-
numitul ,haretism", utopica incercare a
unui om de netiigaduita buna credinta.
dornic sa promoveze 0 dubla actiunc
rural a: economica, prin cooperativizare
i culturala, prin acfiune de propaganda
orala.
SOCIOLBUC
Marea masa-impresionant de mare-
a celor care au facut la noi ,monografii"
inainte de campaniile de sociolo-
gie din Bucureti a fast in majoritatea
ei formata din invatatori, preoti i alti
intelectuali ai satelor, rareori avind o
formatie universitara. Sint desigur excep-
tii, ale unora care au reuit sa atinga
nivele de cultura exceptionale, cum e de
pilda cazul invatatorului AI.
sau al preotului I. Antonovici, a caror
pregatire istorica este de-a dreptul sur-
prinzatoare.
Totui, monografii bune, cu valoare
tiintifica certa n-au fast facute decit
de cei citiva ,monografiti" de cultura
superioara, precum a fast, de pilda,
istoricul A. V. Gidei, care are meritul
deosebit nu numai de a fi. alcatuit o
excelenta monografie a satului Bragadiru
Bulgaru, din preajma Bucuretilor, ci mai
ales de a fi. dat, in prefata acelui volum
aparut in 1912, eel dintii ghid al cercetarii
Ia teren, constind nu numai intr-un ,ches-
tionar", ci i intr-o expunere, clara i
judicioasa, a tehnicilor de investigatie,
pina astazi utilitatea
1

Data de 1912 cind a aparut lucrarea
lui ne da dreptul sa revendicam in
aceasta privinta o prioritate in istoricul
tehnicilor de ancbeta rurala, precum i
in procedeele de imbinare a istoriei cu
sociologia. Exemplul lui Gidei nu a fast
dealtfel pierdut pentru cei care ne-am
axat pe aceasta experienta, pentru a va-
lorifica istoric munca noastra de investi-
gatie sociologica.
Ramine insa de facut i o alta obser-
vatie cu privire Ia influenta pe care aceste
lucrari monografice au avut-o asupra Colii
lui Gusti: anume ca intentia acestor mono-
grafii a fost de a da la iveala tabloul
complet ,integralist" al unei localitati
1
Cred ca D. Gusti e nedrept atunci cind
spune cii lucrarea lui Gidei. ,daca avea pe
acea vreme o valoare deosebitii. ca o reactiune
impotriva caracterului pur istoric descriptiv
geografic al monografiilor, astazi nu i se poate
atribui o insemniitate documentarii".
rurale, viizuta din toate punctele de vedere
adica de a da o descriere exhaustiva a
localitatii
2
aleasa ca loc de munca.
Subliniem, de asemenea, i faptul ca
destul de multi din aceti ,monografiti"
au urmat, pe cit au putut, pilda lui Ion
lonescu de Ia Brad, dind la iveala i
,monografii de regiuni", destul de nume-
roase i acestea
3

Putem spune ca de pe urma intregu-
lui efort depus in acea epoca ne-am ales
cu informatii foarte utile, dei riizlete,
fiirii vreo incercare de construire a unui
tablou de ansamblu al situatiei tiiranimii,
defect care in bunii parte, cum voni
vedea, nu a fost deplin inlaturat nici
mai tirziu in cadrul Gusti.
Judecind critic aceste monografii con-
statiim ca totui ele se afla, cu citeva
exceptii, sub nivelul pe care il atinsese
Ion Ionescu de la Brad i aceasta credem
noi, in special, din pricina faptului ca
nu mai erau centrate pe o problema
2
Intentie uneori foarte naiv exprimata in
titlul lucrarilor. cum e. de pilda. cazul
operei. foarte merituoasa dealtfel. a lui ION
RAU'fESCU CODIN RADULESCU despre
satul Dragoslavele, care se intituleazii: Trecu tu I
comunei. istorie, legende. acte vechi; descriere
fizicii. intindere # popu/afie, situatie economicii.
etnografie, administratie # justitie, starea mo-
ralii. culturalii. socialii; regiunea Dragoslave/or
(1937).
a Statistica lore de-a dreptul impresionantii:
Perioado
I Monograjii
de sate
l Monograjii
de regiuni
1866-1907 38 14
1908-1918 19 1
1919-1944 90 29
1945-1972 96
243 44
in total deci 287 monografii, Ia care se
adauga cele ale .. roonografiilor sociologice ..
de care vom aminti ulterior.
Antecedentele $COlii .,monografiilor sociologice" 15
SOCIOLBUC
certa, care se cerea dezlegata, ci se margi-
neau la o simpla descriere a ce este,
rar punctata cu citeva accente de pro-
test sau indemnuri spre mai bine, in
stil ,samlinatorist".
Metodologic sint mai interesante lucra-
rile monografice ale medicilor, tocmai
prin faptul eli sint centrate pe o pro-
blema, cea a sanatapi maselor, astfel
ca toate informatiile strlnse de ei se aflau
in legatura directa cu problema centrala
a saniiHitii, ceea ce da cercetiirilor lor
un iz interdisciplinar destul de accentuat.
Ar mai fi de semnalat contributia adusa
de catre geografi, care, de asemenea, au
exercitat o influent a asupra de socio-
logie monografica, in special prin lucra-
rile lui Vintila Mihailescu, despre
despre Valea care
au folosit ca lecturii de baza pentru for-
marea studentilor in sociologie.
Inca un cuvint cu privire la sociolo-
gul Scraba, care, daca teoretic nu a in-
semnat prea mult in dezvoltarea acestei
discipline, in schimb a dat un prim model
de rezolvare a unei intelegeri la scarii
nationala a gravei probleme rurale, in-
teresanta mai ales prin reprezentarile
cartografice pe care le-a dat, pe baza
materialului informativ prelucrat statistic
in conditii excelente.
3. STUDll NEMONOGRAFICE, CARE AU INFLUEN'fAT
CERCETARILE DE TEREN. CONTRIBUP:A TEORETICA
HOTARITOARE A LUI C. DOBROGEANU-GHEREA
Ceea ce caracterizeaza insa toate aceste
lucrari ,monografice" este totala absenta
a unei haze sau macar preocupari teoretice.
0 gindire sistematic-sociologica nu s-a
manifestat in fazele initiale ale dezvol-
tiirii acestei discipline Ia noi in tara in
cadrul cercetarilor fiicute la fata locului,
ci doar in forma unor analizari a fenome-
nelor sociale pe calea aratata de
socialista de la noi, adica prin folosirea
metodei materialist istorice. E de remarcat
faptul ca primii ,sociologi"
din tara noastra sint toti membri ai
carii socialiste, in faza sa inipala, de la
sfiqitul veacului al 19-lea din prima
decada a celui urmator.
teoreticieni nu au urmat
calea monografiilor, nu e mai putin ade-
varat ca problematica lor teoreticii a in-
ftuentat sociologia noastra, pina i in
forma in care a devenit predominant
,monografica ".
Sintem astfel indrituiti sa pomenim
lucrarea doctorului Stincii
1
cuprinzind
teza eli bolile sociale, adica de larga
raspindire in masa, au etiologia
1
$T. ST1NC.A Mediul social ca factor pa-
to/ogic, 1891.
16 Teorla cercetlirilor interdiscipllnare
deci terapeutica in conditiile sociale
de viata ale oamenilor, lucrarea lui
meritind a fi considerata ca deschiza-
toare de drumuri in problematica socio-
logiei medicinei.
Sintem, de asemenea, datori sa semnalam
lucrarea de doctorat in medicinii a lui
Christian Racovscbi, intemeiatii pe o con-
ceptie marxistii inainte-mergatoare
2

Dar, oricit de ar fi aceti doi
teoreticieni, nu e mai putin adevarat eli
eel care a contribuit hotaritor la alca-
tuirea unei sociologii romaneti a fost
Constantin Dobrogeanu-Gherea.
Existii deci o lucrare de importanta
hotiiritoare care ea singura ar putea in-
locui puzderia de ,monografii" din acea
epoca: este Neoiobiigia lui Constantin
Dobrogeanu-Gberea, aparuHi in 1910
3

Gherea, crescut la coala narodnicismu-
lui rus, trecut apoi la conceptia materia-
lismului istoric, a tiut sa vada care
2 C. RACOVSCHI. L'ethio/ogie du crime
et de /a degenerescence (1897).
a E de semnalat faptul paradoxa! ca singura
a doua editie a fost cea reali2atll de ,adversarii"
slli teoretici de Ia ,Viata Romaneasca"; ceea
ce e. desigur. spre cinstea lor.
SOCIOLBUC
era grava problema de baza a tarii,
anume cea determinata de patrunderea
capitalismului in agricultura noastra, ple-
dind astfel pentru o soarta viitoare a
tarii care nu putea fi alta decit industriali-
zarea trecerea Ia o societate socialista.
Polemicile sale cu Constantin Stere, de
pilda, reprezentant al unei conceptii ,po-
poraniste", sint de prima importanta
pentru intelegerea istoriei noastre sociale.
Problema era clar pusa: ,Poporanism
sau social-democratie" ? Trecere spre so-
cialism sau raminere Ia un agrarianism
retrograd sau eel mult timid reformist?
Nu e locul inca sa intram in fondul
problemei. Ne vom margini doar sa de-
plingem faptul cii nici Gherea, nici discipo-
lii siii nu au procedat Ia cercetari directe,
Ia teren. Au fost folosite doar lucrarile de
istorie, cum e cea a lui Radu Rosetti
,Pentru ce s-au disculat taranii", precum
informatiile statistice cuprinse in lucra-
rile unor cercetatori ca Constantin Garo-
flid mai ales cele minutios elaborate
de ciitre statisticieni ca Dr. Creangii
Leonida Colescu.
Faptul totui cii Gherea e eel care a
pus problema de baza a sociologiei
noastre-cea a procesului de piitrundere
a capitalismului in agricultura-ramine
de necontestat, cu tot regretul nostru
cii nu s-a fiicut atunci o ancheta de genu!
celei a lui Lenin care, pus in fata unor
probleme similare, nu a ezitat sii anche-
teze personal situatiile sociale, mergind
pina Ia efectuarea a unor ,bugete
tiiraneti", tehnica de a carei greutate
dau seama decit cei care ei
au folosit-o.
ln tot cazul, sociologia romaneasca,
cu accent teoretic clar, este existentii
doar de Ia Gherea incoace. Pe pozitii
,gheriste" sau ,antigheriste", miirturisit
sau nemarturisit, s-au dezvoltat, de Ia
el inainte, toate straduintele teoretice ale
sociologilor romani.
Dupa cum in lumea occidentala orice
sociolog nu are chip de liimuri pro-
blemele decit ,pentru" sau ,contra" lui
Marx, tot astfel cred ca in Romania,
luarea de pozitie fata de teoria Gherea
a fost riimine obligatorie.
Cel putin, in ce rna sint dator
sa spun cii eel dintii ,maitre a penser"'
cum spun francezii, a fost, pentru mine,
Gherea, el fiind eel care, in mod atit
de sugestiv, a atras atentia sociologilor
romani cii nu e cu putinta de a face
sociologie altfel decit istoridi, prin anali-
zarea situatiilor locale, in lumina pozitiei
lor in marele proces istoric global al
proceselor sociale de i apoi de
liitire mondiaHi a capitalismului.
Aotecedentele !iCOlii ,.mooografiilor soclologice" 17
SOCIOLBUC
Capitolul II. Istoria critica
a ,Scolii
monograftilor
sociologice"
1. PLANUIREA UNEI SINTEZE SOCIOLOGICE OBTINUTE
EXPERIMENTAL
In perioada dintre cele doua razboaie
mondiale, curentul traditional al ,mono-
grafiilor" a capatat o noua,
teoretica, axindu-se pe o conceptie pro-
priu-zis sociologica i practica, organi-
zindu-se in cadrul unor serii de institute
de cercetare, antrenind in actiune un
numar deosebit de mare de colaboratori.
Este meritul profesorului Dimitrie Gusti
de a fi creat aceasta adevarata ,$coala"
care a dominat timp de 25 de ani in-
treaga viata culturala sociologica,
deopotriva un loc de cinste
in sociologica internationala.
Asupra ei vom insista deci, din mul-
tiple puncte de vedere felurite motive.
a. Mai intii pentru ca a pus in mod
clar problema teoreticii a . unei sociologii
concepute ca o sinteza interdiscipliriara
a tuturor sociale particulare.
Ca atare, ne intereseaza sa vedem care
a fost solutia data acestei probleme, pre-
cum rezultatele ei, pozitive nega-
tive. Aceasta ca invatamint pentru ziua
de azi.
b. In al doilea rind, din punct de vedere
practic, pentru ca sint inca foarte multi
cei care cred ca formul a creata de D.
Gusti in primele decade ale acestui veac,
constind in monografierea exhaustiva a lo-
calitatilor rurale ca baza pentru o so-
ciologie a Natiunii, ba chiar i pentru
constituirea unei sociologii teoretice, a
ramas inca valabila. Aceasta fara a tine
18 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
seama de faptul (deseori fara a-1 cunoate)
ca aceasta formula fusese depaita chiar
in cadrul insui al vechii Coli de mono-
grafii sociologice, inca din anii imediat
anteriori celui de-al doilea razboi mon-
dial1.
E un caz tipic al ciudatei dialectici care
face ca orice ,succes" sa pri n
a se transforma in pentru el
Intr-adevar, succesul de opinie pu-
blica pe care i-1 asigurase initial Coala
din prin ,monografiile" sale
sociologice s-a transformat curind in-
tr-un baraj pentru dezvoltarea mono-
grafiei spre alte formule i planuri de
lucru, superioare, elaborate in sinul
printr-o depaire a fazei strictelor ,mono-
grafii sociologice".
Se cuvine deci sa procedam la analiza
istorica a acestei lungi experiente ro-
judecind-o la rece, obiectiv istoric
i cu toata deferenta pe care o datoram
in general inaintailor i in special celor
care ne-au fost, direct sau indirect, profe-
sori, i de Coala.
1
0 coerentii a acestui ultim
stadiu de dezvoltare a monografiilor so-
ciologice Singura sursii scrisii de care
dispunem - care e deci obligatoriu de con-
su !tat pen tru cine sii fie in adeviir in-
format- este ,Buletinul informativ
administrativ" publicat in cadrul Academiei
Romane de Consiliul National de Cercetiiri
sub ingrijirea consiliului,
D. Gusti . a secretarului siiu general. Tr.
Siivulescu (vol. I. nr. 1. din 1948).
SOCIOLBUC
2. PREMISELE TEORETICE ALE CONCEPTIEI SOCIOLOGICE GUSTIENE
Ideea matca a profesorului Dimitrie
Gusti (1880-1955), care ne intereseaza
in acest volum, a fost a posibilitatii unei
sinteze sociologice a tuturor discipline-
lor sociale particulare ; adica exact pro-
blema pe care o urmarim in acest volum.
Aceasta teza formulase D. Gusti
inca din vremea cind lua doctoratul
(ill 1904 la Berlin Ia Leipzig), adicii
inainte chiar de a fi numit profesor la
in 1910 i apoi la in 1922.
A contribuit la adoptarea acestei pozitii
faptul ca Dimitrie Gusti avea e1
o excelenta formatie pluridisciplinara,
dat fiind faptul ca avusese ca profesori
marea pleiada a oamenilor de tiinta din
acea vreme: psihologul i eticianul W.
Wundt, economistul Karl Bucher, istori-
,.,l;]. Ku.t .. ,
Ratzel, economitii Franz von Liszt i
Gustav Schmoler, fil ozoful Frederik Paul-
sen, sociologii Eduard Spranger, Georg
Simmel Paul Barth.
fn toate aceste discipline, Gusti acu-
mulase o eruditie deosebita, care, aju-
tata de o memorie minutioasa, 1-a ridicat
mult peste nivelul contemporanilor sai
!n.. dmnen.ii.J.e_ v. i.eJji ;.ndale. ale-
Gindul deci ca intre toate disciplinele
sociale particulare, e cu putinta sa se sta-
bileasca corelatii, in sinteza, era deci
firesc sa i se impuna.
Dar dupa cum am mai avut prilejul
sa arat, socotesc ca, 1n aceastii directie,
eel care 1-a influentat in mod hotiiritor
a fost in special Paul Barth
1
.
Acest sociolog-filozof elaborase in 1897
o lucrare programatica, intitulata Filozojia
istoriei ca sociologie, in care plecind de
la o analiza a diverselor Coli sociolo-
gice care formuleaza sisteme de expli-
care a vietii sociale prin invocarea acti-
unii unor ,factori" cauzatori (geografici,
biologici, economici, psihologici, juridici,
1
Vezi Sociologie concretii istorie. in
,Filozofia istoriei". studii; seria ,Teorie
metoda in sociale". vol. VII. 1969.
culturali etc.) propunea o sinteza a lor
in cadrul unei filozofii a istoriei.
Gusti va retine ideea unei posibile
sinteze. Dar spre deosebire de Barth, el
o vedea operata in sinul sociologiei i
nu al filozofiei istoriei. Motivarile sale
erau urmatoarele: sociologia are dreptul
de a fi o disciplina socialii autonomii,
avind de cercetat alt domeniu decit eel
al istoriei. $i anume: istoria ocupindu-se
cu viata sociala trecuta, sociologiei ii
revenea de drept domeniul realita!Uor so-
ciale actuale.
Pe de alta parte, Gusti nu concepea
sociologia sub forma unei filozofii, ci
pretindea pentru ea statutul de ,tiinta"
pozitiva propriu-zis.
fn demonstratia lui, Barth aditase foarte
dru: t:clJ.l.L ln.. c.ar..e. t.OJl.iJL seri.a. de. rocinlntW-
a ,factorilor" erau parfia/e, in dublul sens
al cuvintului, adica prin luarea in con-
siderare doar a cite unui fragment din-
tr-un total organic i prin partinirea unuia
din factori in dauna celorlalti. La fel con-
tinua a crede i D. Gusti, care in cursu!
sau expunea pe rind toate aceste socio-
logii partiale, criticindu-le ,partialitatea".
Dax. I}lmimt astfd l)mhlema 12e cerce-
tarea ,actualului", profesorul Gusti era
dator sa arate cum va fi posibila o sin-
teza a lor in operatiile efective de cerce-
tare la teren, acestea fund nu numai
obligatorii pentru sociolog, ci in acelai
timp i singurul criteriu de deosebire a
sociologiei fata de istorie.
rn aceasta tezii consta de fapt pozitia
euristica deosebit de valoroasa a concep-
tiei gustiene, elaboratii sub forma unei
idei absolut originale, care merita subli-
niata insistent, intelegerea ei dindu-ne
cheia intregii dezvoltari ulterioare a doc-
trinei astfel nascute.
lata in ce consta aceasta idee original a:
daca teoreticienii diverselor Coli factoriale
ii disputa intiietatea, geografii sustinind
un determinism geografic, economitii
unul economic, biologii unul biologic
aa mai departe, nu ramine altceva de
Istoria critlcli a .,!;kolii mooografiilor sociologice" 19
SOCIOLBUC
facut decit sa se apeleze la judecata mare-
lui nostru invatator al tuturora, care este
,Realitatea".
Urma deci sa se organizeze o cercetare
colectiva, cu colaborarea cite unui repre-
zentant a! tuturor pozitiilor particulare
afl.ate in competitie, pentru ca, lucrind
impreuna la analiza unui anume fenomen
social, sa ajunga ei singuri la concluziile
pe care Ie va impune realitatea, care va
putea arata daca anume care) din
,factorii" invocati au (sau nu au) o va-
loare cauzala; eventual putindu-se stabili
astfel o , erarhie" intre ei.
Pentru a proceda insa la o asemenea
,experimentare" cu scop pur teoretic era
nevoie de a elabora o ipoteza un mod
de organizare a confruntarii acestei ipo-
teze cu realitatea.
Trebuia adica sa se procedeze la urma-
toarele operatiuni:
a) sa se inventarieze toate pozitiile care
puteau intra in competitie.
b) sa dea anse egale de valorificare
tuturor acestor pozitii. Cu alte cuvinte
sa se faca abstractie de veleitatile de pre-
eminenta ale diverselor rivale, facin-
du-Ie sa figureze, in ipoteza, ca lipsite
de sens, adica fara nici un semn de va-
loare, toate la perfecta egalitate.
c) avindu-se in vedere o posibila
,erarhizare" finala a factorilor chemati
la judecata realitatii, ipoteza, pentru a
ramine nepartinitoare, urma sa acorde
fiecarui factor o pozitie de reciproc para-
lelism egalitar. Prezentarea inventarului
de factori fara valori preacordate tre-
buia sa aiba un caracter logic
inchegat, deci sub o forma te-
oretica provizorie, acceptabila (partial
sau total) de tuturor discipline-
lor afl.ate in competitie ( efectiv prezenti
in echipa sau doar tinuti teoretic in sea-
rna).
d) organizarea unui colectiv interdisci-
plinar de cercetare a realitatii sociale,
subdivizat pe tot atitea subechipe cite
erau primite, cu drepturi egale,
in competitie.
20 Teoria cercetarilor interdisciplinare
Planul de Iucru a! unei asemenea origi-
nale expcrimentari teoretice, avind ca
scop fi nal o sinteza sociologica interdisci-
plinara, era de natura incit i-ar fi
fost greu oricarui adept al unei anume
sociologice sau profesionist a! unei
anume discipline sociale particulare
refuze (in principiu macar, daca nu efectiv)
partici pare a.
Concretizarea experimentarii sociologi-
ce, in cadrul acestui plan de lucru, pre-
supunea o prealabila clarificare de idei
citeva luari de pozitie.
Astfel, inventarul tezelor intrate in com-
petitie a capatat in formularea lui Gusti
o determinata de o prealabila
pozitie teoretica generala, constind in
afirmatia pozitivista (daca nu chiar beha-
viorista) ca realitatea sociala nu se poate
cunoate decit prin ,manifesta-
rile" ei, adica prin situatii actiuni concre-
te, adica de care putem lua
prin simturile noastre. Raminea ca ele sa
fie reduse la citeva categorii tipologice. Sc
care a fost solutia prop usa de Gusti:
dupa a sa parere nu erau decit patru
categorii posibile de ,manifestari" anu-
me: economice, juridice, administrativ-
politice culturale.
Aceste manifestari erau ,sociale" prin
excelenta, adica intrau in cadrul logic
al ,relatiilor sociale" specifice fenomenu-
lui de convietuire sociala, adica de trai
laolalta a oamenilor.
Ramineau insa pe dinafara o serie de
sociologice, care invocau existenta
unor ,cauze" nesociale ale vietii sociale.
Pe acestea Gusti le inventaria sub nume-
le de ,cadre", din care unele (celegeografi-
ce biologice) erau ,naturale", alte doua
(cele istorice psihologice) avind o si-
tuatie a parte: de9i sociale, ele nu faceau
totu9i parte din viata sociala actualii, cea
imediat observabila in cursu! unei cerce-
tari efectuate la teren. ,Istoria" era deci
admisa, in acest sistem, doar ca situatie
imediat anterioara celei prezente, iar
,psihologia" (mai putin clar deterrninata)
SOCIOLBUC
avind o pozitie mixta, de fenomen bio-
logic psihic, prezent in toate mani-
fesHirile umane, dar fiind altceva dedt
ele
1
.
Nu e cazul sa discutam in fond acest
sistem a! celor patru manifestari patru
cadre. De fapt el nici nu a fost discutat,
Ia vremea lui, de ciitre membrii echipe-
lor de cercetare organizate de Gusti. Sin-
gura intrebare utila ce se putea pune,
odata admisii. ipoteza de lucru, era de a
controla dacii aceste opt categorii de fe-
nomene cuprindeau (clasindu-le mai mult
sau mai putin logic; ceea ce nu e esential
pentru un ,inventar") totalitatea celor ce
urmau sa intre in competitie sau daca,
eventual, nu ar fi cuprins unele ,super-
fetatii".
Profesorul Gusti nu se sfia insa sa
spuna, la cursuri in seminarii, di daca
cineva ii arata ca s-a ornis un aspect al
problemei sau s-a introdus ceva nepotrivit,
este gata sa modifice sistemul sau, al
celor patru cadre patru manifestari.
De asemenea, nu era jenanta pentru
colaboratorii sai nici afirmatia cii toate
aceste categorii sint a fi considerate drept
,paralele", adica avind ipotetic valoare
egaHi, de vreme ce tocmai aceasta era
ipoteza care trebuia supusa controlului
realitatilor.
Psihologic, fiecare membru al echipei,
in masura in care avea propria sa vizi-
une sociologica, nu avea dedt sa traga
nadejdea ca realitatea ii va da dreptate,
dupa caz: fie justifidnd preeminenta unui
factor asupra celorlalti, fie renuntind la
teoria ,factorilor" cauzali in favoarea
altui sistem de gindire, in care
,factori" ar aparea ca ,momente" intr-un
1
Caracterul de unealta de cercetare a ac-
tualului, Ia teren, a! acestei scheme e vizibil:
,istoria". de pilda. e admisa in schema nu ca
disciplina de sine statatoare. ci doar in masura
in care afecta prezentul imediat. Faptul ca
aceasta schema de lucru nu corespundea cu
schema de clasificare a a fost ses iza t
ca fiind nelogic deci neplacut. pentru multi
din elevii lui Gusti.
sistem de mecanisme de dezvoltare a pro-
ceselor sociale, ierarhizabile eventual po-
trivit schemei marxiste a structurii eco-
nomice de baza a suprastructurii.
In aceasta privinta nici profesorul Gusti
nu facea exceptie, fund neindoios di
dinsul era convins ca realitatea va da
de cauza propriei lui teorii, recu-
noscindu-se cii ,paralelismul" sociologic
nu este numai o ipoteza pura, ci o ipoteza
verificata care va fi deci admisa ca ,lege"
sociala. De asemenea, dinsul credea ca
toti colaboratorii lui vor cadea de acord,
in final, asupra sistemului sau de expli-
care a legilor paralelismului, prin invo-
carea unei ,Vointe Sociale" elaborata
teoretic sub influenta wundtiani:i.
Am fi insa cu totul nedrepti daca am
socoti ca profesorul Gusti impunea cuiva
propriullui sistem, ca pe un adevar afir-
mat ,ex cathedra", fatii de care nimeni
nu ar fi avut dreptul a se indoi. Dimpotri-
va, atit de mare era totala sa buna cre-
dinta atit de deplin respectul siiu fatii
de realiHiti, incit a urmarit cu intelegere,
dindu-le tot sprijinul, demersurile elevi-
lor siii, fie ei ,rebeli" sau ,eretici",
cum vom ariita.
Gusti nu a uitat nici un moment faptul
cii el considerase experimentarea
teoreticii drept o ,prolegomena" la o
teorie, iar nu ca o teorie definitivii
2

Dar daca e drept cii, atita vreme cit
planul de lucru al profesorului Gusti era
primit ca ,ipotezii de lucru", nu i se
putea contesta validitatea interna, logica
psihologica, nu e mai putin adevarat
ca valoarea ei ipotetica putea fi
pusa Ia indoiala.
In fond, obiectia ce se putea ridica
e urmiitoarea: cercetarea fenomenelor so-
ciale prezente este fatalmente o cercetare
staticii, de simplii constatare a ce este,
2
E semnificativ titlul lucrarii sale din 1909
Sozialwissenschaften; Sozio Iogie. Politik und
Ethik; in ihren einheitlichen Zusamenhang
Prolegomena zu einem System.
Istoria criticli a .. monografiilor sociologice" 21
SOCIOLBUC
hie et nunc, in fata ochilor Con-
statam, In orice cercetare efectuata mono-
grafic, la teren, existenta unui fragment
static de viata sociala. Dar daca slntem
de parere ca ceea ce caracterizeazii viata
sociala sint ,procesele sociale" adica
,istoricitatea" sa, permanenta ei trecere
de la o forma la alta, atunci e evident
ca cercetarea statica nu ne poate duce
la stabilirea legilor dinamice ale vietii
sociale.
Pozitiile filozofice ,eleate" ,heracli-
teene" se afla deci, in acest caz, in
controversa: ori concepem static lumea,
ori o concepem dialectic. In tot cazul
lnsa, nu putem explica prin statica
carea.
Am avut prilejul sa expun critica ce
mi se pare eficienta impotriva conceptiei
statice, care domina in orice cercetare
monografica de caracter sociologic con-
statator. Macar din acest punct de vedere
au dreptate cei care afirma ca sociologia
( conceputa ca analiza a vietii prezente)
nu poate stabili /egile vietii sociale; decit
poate doar, eel mult, ca legi de categorie
intermediara, restrinse la stabilirea core-
latiilor simultane (paralele) ale diverse-
lor aspecte ale vietii sociale, legi de gradul
doi, valabile doar exclusiv la grupul de
fenomene particulare studiate pe actual.
Este drept ca In schema Gusti se pro-
punea cercetatorilor posibilitatea de a
cerceta legile dezvoltarii sociale, insa .in
limita restrinsa a ,cadrului istoric", care
consta in a arata ce este, in viata de azi,
,nou" fata de ce este ,vechiu", printr-o
analiza a procesului de ,traditie ino-
vatie". In plus, Gusti preconiza ca, pe
baza cercetarii actualului, sa se determine
i ,tendintele" ,procesele" aflate in
curs, adaugindu-se astfel ,prezentului"
intreg domeniul , viitorului ".
Yn realitate insa legile vietii sociale nu
se pot prin monografii locale,
ci doar prin studierea intregii istorii a
societatilor din toate timpurile
toate continentele. Oricit de minutios
Teoria cercetarilor interdisciplinare
ar fi facuta o cercetare monografica !o-
cala, pe aceasta cale nu vom putea sta-
bili legile potrivit carora s-au succedat,
in decursul istoriei, atitea
social-economice cite istoria.
Satul contemporan romanesc, de pilda,
nu ne poate arata cum s-a petrecut tre-
cerea de la forma ,neoiobaga," la forme
,capitaliste" apoi ,socialiste", pentru
intelegerea acestui fenomen fiind nevoie
sa in prealabil ce este orin-
duirea feudala, ce este cea capitalista,
care slnt mecanismele de patrundere a
capitalismului in agricultura noastra, ce
este neoiobiigia cum a fost posibila co-
operativizarea socialista.
Cu alte cuvinte, nu numai cii mono-
gratia nu ne poate duce la stabilirea legi-
lor sociale, ci dimpotriva ea nu poate
fi facutii declt pe baza pre-
alabile a acestor legi. Teoria nu rezulta
din cercetarea monograficii locala, ci
trebuie sa o preceada, ceea ce nu inseam-
nil a nega faptul cii cercetarea pe actual,
facuta astfel, pe baza experientei socio-
logice anterioare, nu poate ameliora teoria
sociologiei, printr-un aport de informatii
noi.
Pe de alta parte, chiar in cadrul anis-
toric, al prezentului, nadejdea ca realita-
tea va arata care din ,factorii" intrati In
competitie este hotaritor sau preeminent,
este sterila. Ciici, ,preeminenta" unui
factor asupra altuia nu are inteles decit
prin determinarea rolului pe
care ll are (sau nu ll are) acel factor in
procesul dezvoltiirii sociale; deci dinamic
eyi nu static.
Sociologia trebuie deci sa
studieze ,procesele sociale ", ca a tare, iar
nu sa se margineasca la descrierea
a ce este.
Daca incercarea de a verifica ipoteza
de lucru a celor patru cadre patru
manifestari a in afara de alte
motive cred ca determinanta a fost pozitia
staticii, actualista, a ipotezei de baziC-
SOCIOLBUC
3. TRANSFORMAREA EXPERIMENTULUI TEORETIC
IN INSTRUMENT AL .. NATIUNII"
Sistemul teoretic de gindire pe care
Gusti formulase Inca inainte de a se
intoarce in tara, urma insa a fi aplicat
in conditiile sociale pe care le oferea Ro-
mania din acea vreme.
Teoretic se ca orice doctrina socio-
logica are un dublu izvor, dat fund ca
orice problematica sociologica nu e decit
o talmacire teoretica a unor probleme
sociale reale, operata in lumina unor doc-
trine preexistente.
La fel se int1mpla in cazul pe care
il stu diem: o teorie gata elaborata urma
sa intre in compozitie cu realitatile so-
ciale, .. monografiilor sociologice"
fund deci un rezultat a! combinarii din-
tre pozitia teoretica gustiana realitati-
le sociale
Sa le urmarim deci pe acestea.
Dupa eel dintii riizboi mondial, procesul
de patrundere a capitalismului in tarile
relativ subdezvoltate luase aspecte deo-
sebit de grave.
Pe de o parte, ,capitalismul" el
capatase noi, ,capitalul finan-
ciar", devenit agresiv, in forme imperialis-
te, facindu-se simtit prin politica sa de
cucerire i prin efectul crizelor lui. Pe de
alta parte, aparuse, in urma evenimente-
lor din Octombrie, in Rusia, o societate
socialista. A veam deci de-a face nu numai
cu ,doua Europe" (A B), cum le-a
definit foarte expresiv Francis Delaisi,
ci cu doua sisteme sociale,
fata in fata: eel capitalist eel socialist.
In plus, dezagregarea monarhiei austro-
ungare avusese drept rezultat forinarea
unei serii de ,state nationale" noi, prin-
tre care ,Romania Mare", avind toate
deopotriva de rezolvat probleme care ti-
neau teoretic de ceea ce putem numi ,So-
ciologia Natiunii ".
Constituirea ei o vedea profesorul Gusti
efectuata pe doua cai.
Mai intii prin compulsarea, in vederea
unei viitoare sinteze, a tuturor informatii-
lor necesare, elaborate de ciitre toti
q:ecialitii disciplinelor sociale particu-
lare. Aceste contributii urmau a fi strinse
prin expuneri centrate pe o serie de pro-
bleme socotite majore
1
mai ales prin
elaborarea unei ,Enciclopedii a Roma-
niei"2 lucrare originala, ramasa pina azi
o sursa de documentare foarte utila.
De obicei aceasta Iaturi:i a activitatii
nu a fost suficient luata in seama,
dei o comparatie intre ce am reuit noi
sa facem, pentru Natiunii
este incomparabil mai valoros
decit munca similara facuta de celelalte
state ale fostei monarhii
austro-ungare. Dar principala sursa de
documentare in vederea elaborarii unei
.. a Natiunii" era socotita a ramine
monografierea sociologica a tuturor locali-
tatilor din tara.
Planul propus de profesorul Gusti era
urmatorul:
Natiunii nu este o utopie, ci
un fapt perfect cu putinta, chiar dacii
este un act de mare curaj de mare jert-
fa. A vern in Romania peste 15 000 de
Eate. Repartizate pe patru ani, dau 3 700
pe an. Aceste 3 700 de sate, pe 71 de
judete, ne dau 53-54 pe judet
aproximativ, unele judete fiind mai mari,
altele mai rnici). N-ar fi greu prin urmare sa
se puna in bugetul acestor judete, in fie-
care an, suma corespunzatoare necesadi
studiului celor 53 de sate anual. 0 alta
perioada de 3-4 ani ar cere studiul
1
E interesantii din acest punct de vedere
urmiirirea listei temelor in jurul ciirora s-au
centrat conferintele publice. de mare riisunet
ale Institutului Social Roman. care au fost
urmiitoarele : Noua constitutie a Romaniei
(1921-1922); Doctrinele partidelor politice
(1922-1923); Politica extern a a Romaniei
(1923-1924); Politica culturii (1927-1928).
2
Vol. I Statu/ (1938). vol. II Tara Romii-
neascii (1938), vol. III Economia Nafionalii;
Cadre productie (1939). Vol. IV Economia
Na{ionalii. Circulafie. distributie consum
(1934). Vol. V (nepublicat) Cultura Nationa/ii.
Istoria criticli a ,!;;colii monografiilor sociologlce" 23
SOCIOLBUC
al celorlalte realit:lti nationale,
incit in maximum 10 ani, in care socotim
perioada de prelucrare a datelor,
natiunii ar putea fi realizata "
1

Realist vorbind, acoperirea acestui plan
de lucru presupunea 0 munca de mult
mai lunga durata.
0 marturisea profesorul Gusti,
cind spunea, de pilda, ca ,0 asemenea
a Natiunii nu o avem. Reali-
zarea ei prin monografii sociologice tre-
buie sa ca intrece cu mult
puterile unui singur om sau chiar ale unei
generatii intregi. Natiunii ... nu se
poate dobindi decit dupa 0 munca sis-
tematica de decenii, Ia care sint chemate
a Iuera solidar mai multe generatii, prin
analiza, rabdare, devotament, metoda
entuziasm ".
Aceasta scurtare a ragazului de timp,
Gusti o vedea prin solutia radicala a
antrenarii obligatorii a tuturor fortelor
intelectuale, studenti tehnicieni, intr-o
munca de cercetare organizata in cadrul
Legii Serviciului Social. Solutia insa nu
era nici ea realista in tot cazul cobora
nivelul al cercetarilor, de vreme
ce ele urmau a fi facute de o imensa
masa de oameni, care evident nu puteau
avea formatia necesara oamenilor de
ta.
4. CENTRAREA PE MONOGRAFIILE
Ramine sa ne explicam pentru ce
s-a acordat prioritate satelor nu
lor.
Se pot invoca aci mai intii realitatile
ele A veam in tara o lung a tra-
ditie a acestor monografiii rurale, con-
tinuarea lor fund fireasca. In plus, la
acea vreme, populatia rurala forma inca
majoritatea absoluta, iar problema agrara
1
D. GUSTI. Sociologia monograficii in
,La Science de Ia realite sociale" (1941).
Retipiirit in D. GUSTI, Opere.
24 Teoria cercetarilor interdiscip1inare
In tot cazul, remarcam ca in decursul
anilor s-a trecut de Ia teza initiala a
unei savante elaborari a sociologiei ca
sinteza a disciplinelor sociale particulare,
Ia cea finala, a fauririi unui aparat de
documentare masiva, a tit ca problematica,
cit ca numar de operatori.
in sinul campaniilor organi-
zate in cadrul Seminarului de sociologie
din precum in cele ale Insti-
tutelor sociale regionale, preocuparea de
a proceda la elaborarea unui sistem so-
ciologic, a cedat pasul necesitatilor ime-
diate de a studia problemele efective,
reale stringente ale Romaniei din acea
vreme.
Intre elaborarea unui sistem de socio-
logie elaborarea unei a Natiunii
divortul a fost vadit imediat infaptuit
odatii cu prima luare de contact cu reali-
tatile.
Adaugam: daca experimentul sociolo-
gic initial poate fi socotit in schimb,
documentarea, atit cit s-a putut stringe
pe calea monografiilor, este nu numai
considerabila, ci deosebit de pretioasa,
lucrarile constituind un proces ver-
bal veridic al situatiei sociale a tarii in
perioada dintre cele doua razboaie mon-
diale, document de care nu se poate
lipsi nici un analist series al acelei epoci.
RURALE
continua sa aiba o importanta deosebita
in viata natiunii.
Pe de alta parte, organizarea cercetarii
unui sat, de eel mult citeva mii de locui-
tori, era cu mult mai de realizat
decit cercetarea unui cu zeci de
mii de locuitori cu probleme sociale
mult mai complexe. Echipa ea
putea fi mai disciplinata condusa
intr-o mica localitate rurala decit intr-un
mediu urban.
Dar mai ales se amestecau aci unele
partiniri sentimentale. In aceasta pri-
vinta gasim deseori in textele profesoru-
SOCIOLBUC
lui Gusti pasaje care denota o atitudine,
similara celei ,samanatoriste", de exa-
gerata pretuire a lumii sa tel or. E drept
ca aceste sate aveau in ele daruri deose-
bite, de omenie, putere de creatie fol-
clorica nemaiintllnite in alte tari europene,
astfel ca e explicabil de ce lumea satelor
putea da unor adevarate .indra-
gostiri ramln exagerate
afirmatiile de felul celei urmatoare: ,sa-
tul este sanctuarul unde s-a refugiat
se pastreaza manifestarea de viata a po-
porului romanesc; el este tipul rezumativ,
sinteza neamului; ciici satul este incar-
narea unei vieti intr-un colt
minuscul al umanitatii. Printr-o tenaci-
tate panteista, satul este pastratorul rapor-
turilor metafizice ale natiunii cu
In adincimea satului lurnineaza inca taine
nepatrunse nebanuite, adevarurile pe
care el le formeaza eel mai
nimerit simbol al natiunii, o
noua, care se bazeaza pe o enci-
clopedie de pentru ca satul cu-
prinde o enciclopedie a vietii".
Realitatile au impus insa cercetatori-
lor o pozitie mai realista,
dindu-se atentie aspectelor grave pri-
mejdioase ale vietii rurale, constind in
mizerie, analfabetism, boli i relatii sociale
nedrepte
1
Ceea ce a facut ca monografiile
sa capete curind accente de protest
social, tot atit de violente pe cit con-
tinuau a ramine frecvente paginile de
lirism samanatorist.
5. INFLUENTA LUI FREDERIC LE PLAY
Monografiile rurale, cum erau con-
cepute de profesorul Gusti, aveau deci
veleitatea de fi ,teoretice". Dincolo de
simpla descriptie, ele trebuiau sa proce-
deze la o analiza sistematica a realitatii,
urmata de o sinteza, in baza unei con-
ceptii Chiar atunci dnd ,mono-
grafiile" sociologice au incetat sa aiba
pretentia de a duce experimental Ia un
anume sistem de legi sociale, transfor-
mindu-se in unelte de documentare in
vederea unei a Natiunii, nu e
mai putin adevarat ca ele continuau a
proceda la o analiza sistematica, pe ca-
pitole clar definite.
,Monogram" se mai fiicusera insa
inainte de din In special
monografiile de familie ale lui Le Play
erau cunoscute Ia noi in tara. Dovada,
faptul ca erau recomandate pe cale ad-
ministrativa oficiala, ca fiind demne de
luat in seama, cum a facut, de pilda,
ministrul G. Chitu prin adresa lui din
1877, insotita de un chestionar de 400
de intrebari.
Se cuvine sa tragem dteva invata-
minte printr-o punere in paralela a mono-
grafiilor Gusti cu cele ale lui Le Play,
amindoua tinzind, fiecare in felul lor, la
o ,sinteza" social a teoretica
2

:;>coala de sociologie din afir-
ma ca sa facii monografi.i ,socio-
logice", aceasta spre deosebire de Le Play
care s-ar fi multumit cu monografii ,socia-
Ie". Cu alte cuvinte, Le Play ar fi stu-
diat probleme sociale fara a Ie fi facut
teoria sociologica.
Afirmatia nu este decit in parte con-
forma cu realitatea. Adevarul este ca
Le Play intemeiat cercetarile pe o
anume conceptie de filozofie istorica, cu
adinci riidacini de ,politicii social a".
1
Expertul danez Gormsen imi atriigea.
alarmat. atentia. in 1945. cii Romania. din
punctul de vedere al lumii rurale. se aflii in
preajma unei iminente catastrofe.
2
Nu e lipsitii de semnificatie similaritatea
dintre Le Play Gusti (ad1ug: a lui Patrick
Geddes. acesta continuator al lui Le
Play) cu preocupiiri activitiiti:
cercetare in vederea unei actiuni so-
ciale. organizare de echipe complexe. formarea
de populare de propagare a unui
nou sistem de inviitiimint social. organizare
pedagogicii de muzee etc.
Istoria critidi a ,:;>colii monografiilor sociologice" 25
SOCIOLBUC
Sa reluam, mai detaliat, cele deja spuse
despre acest sociolog. in primul rind el
trebuie considerat, pentru a fi inteles co-
rect, intocmai ca i pe Gusti, adica in
opozitie cu Coala lui Durkheim: in Joe
sa se preocupe de ,teorii" sociologice
i sa propuna ,sisteme" proprii, Le Play
gasea mai uti! sa cerceteze fenomenele
sociale, in directa continuare dealtfel
cu seria cercetarilor anterioare privitoare
Ia situatia clasei muncitoare.
Nefiind de meserie ,profesor", ci in-
giner minier, in exercitarea profesiunii
lui, a vizitat foarte multe tari. Izbit de
diversitatea situatiilor gasite, a fost in-
demnat sa le compare intre ele i deci
sa stabileasca 0 unitate de masura co-
muna care sa permita dispunerea consta-
Hirilor lui pe o scarii uniliniara. Pentru
aceasta era necesar ca unitatea de masu-
ra sa fie cvantificabila. Le Play a crezut
di solutia ne-o da contabilitatea bugete-
lor familiale, bugetul fiind considerat ca
eel mai bun indicator pentru intelegerea
familiei muncitoreti, familia ea insai,
Ia rindul ei, fund socotita a fi eel mai
bun indicator pentru caracterizarea vietii
sociale in ansamblul ei global.
Aceasta nu inseamnii insii cii Le Play
ar fi afirmat- aa cum cred multi- cii
observatia unei societiiti s-ar putea re-
duce Ia studierea familiei, iar studierea
familiei Ia studierea bugetului ei. in con-
ceptia lui, ,bugetul" era folosit doar ca
o tehnicii de matematizare a unuia din
indicatorii, ce-i drept, de bazii ai pro-
blemei sociale. in fapt, el studia familia
incadrind-o in ,geografia locului ", in mo-
dul de amenajare a teritoriului, inter-
pretat ca loc de mundi a! oamenilor,
in economia generalii a regiunii, in de-
mografia !ocala, in psihologla i morali-
tatea oamenilor, in cunotintele i credin-
tele lor. Cu alte cuvinte, metoda sa de
lucru este clar ,interdisciplinarii".
Filozofia socialii care sHitea Ia baza
acestei elaboriiri metodologice afirma ca
racilele societiitii capitaliste ar fi fost pri-
cinuite de o uitare progresivii a porunci-
lor dumnezeeti, a ~ a cum fusesera ele pre-
26 Teoria cercetlirllor interdisciplinare
vazute in ,decalog", istoria vietii sociale
fund astfel determinata de factorii morali.
, Uitarea" i se parea deci a fi cea care,
aducind cu sine mizeria morala, o atdigea
i pe cea materiala.
Le Play profesa deci o filozofie de ca-
racter idealist cretin. Dar elaborarea so-
ciologicii a acestei filozofii era parado-
xaHi, dat fiind faptul cii explicarea pro-
cesului de ,uitare" era conceputa ca
fiind de natura materialista, gradele deo-
sebite de uitare, vadite de diven:ele familii
studiate, putind fi explicate prin diversi-
tatea conditiilor materiale de trai, in
primul rind de condijiile geografice, unele
fund mai favorabile, altele mai defavora-
bile pentru munca productiva a oameni-
lor; ceea ce este desigur o conceptie ma-
terialist-geografica foarte simplista.
Problema fortelor de productie i a
relatiilor de produqie nu este deci vazuta
de Le Play ca privind global societatea,
dind natere marii probleme a proprie-
tatii mijloacelor de productie, deci i
claselor sociale antagoniste, ci numai in
cadrul strimt al atelierelor familiale agri-
cole. Le Play este deci un ,microso-
ciolog", ,avant Ia lettre", daca putem
spune astfel.
Nu e mai putin adevarat insa ca din
aceasta optica, strict ,micro-sociala," teh-
nica de studiere a familiei preconizata
de el este deosebit de interesanta i merita
a i se releva meritele din punctul de vedere
care ne intereseaza acum: eel al interdis-
ciplinaritatii ei.
lntr-adevar, drept concluzie a cerceta-
rilor fiicute in decurs de peste 30 de
ani, purtind asupra unui numar impre-
sionant de peste 300 de familii, Le Play
stabilete o tipologie constituita din trei
tipuri familiale de baza: familia patri-
arhala, existind in vremea lui doar in
regiunile de stepa, cu ocupatii pastorale;
familia nestabilii, caracterizata prin indi-
vidualism excesiv i relatii contractuale,
i familia ,souche".
Dar ceea ce ne intereseaza indeosebi
e faptul cii cercetarea oricarei familii
este multidisciplinara. Le Play propune
SOCIOLBUC
intr-adevar ca inainte de a proceda Ia
alciituirea bugetului sa se studieze ,lo-
cul", adicii geografia locului ,ocupafii/e"
economice.
Amindoua ins a in corelatie, ,locul" geo-
grafic fiindconceputca un ,loc de muncii",
economia unei regiuni rezultind din dublul
impact al geografiei al tehnicii.
,Ocupatiilor" economice li se acordii
de catre Le Play o atentie deosebita,
analiza lor fiind facuta prin luarea in
considerare a ,relatiilor" a ,formelor
juridice" ale aces tor relatii sociale.
Ni se propune urmatoarea schema:
a) Ocupafia capu/ui de familie, care ar
fi de subdivizat in categorii de
situatii: dependenta total a fata de na-
tunl; exploatarea naturii prin pastorit;
prin pescuit; prin munca extractiva; prin
agricultura; prin manufactura; prin co-
mert; prin arte liberate alte diverse
profesii libere.
b) In fiecare grup ocupational urmau
a se distinge 5 grade de ,rela{ii sociale"
anume: muncitori locuind in casa sta-
pinului, pliititi partial in bunuri, partial
in salar; zileri, avind propria lor gospo-
darie, pliititi fie in salar, fie in natura;
muncitori cu bucata; patroni.
c) In mai urma a se tine seama
de natura contractual a, adicii juridica din-
tre patron amploiat, care putea fi:
angajamente permanente de caracter tra-
ditional (caracteristic feudale), determi-
nate de existenta unui surplus de tere-
nuri; angajamente permanente volun-
tare angajamente temporare.
Rezulta in mod evident ca Le Play
proceda Ia analize geografice, tehnolo-
gice, economice, juridice, psihologice
morale ca preambul al oriciirui ,buget".
Lucrarile sale, cu toate lor
teoretice, sint astazi inca de foarte mare
utilitate, prin materialul informativ brut
pe care il contin. Seria celor 6 volume
intitulate ,Les ouvriers europeens" din
1857 formeaza inceputul: unei vaste
cari ,monografice" continuata de 0 in-
treaga scindata Ia o anume vreme
in doua una din ele accentuind
latura idealista a conceptiei lui teologic
catolica (e intitulata ,La reforme
sociale "); cealalta accentueaza dimpotri-
va latura materialista de ancheta sociala
propriu-zisa fara preocuparea de a pro-
poviidui realizarea unei ,famille seton le
vrai modele", cum e intitulatii una din
lucrarile militante ale lui Le Play. Aceasta
a doua e denumita ,La science
sociale". Lucrarile celor din aceasta a
doua sint deosebit de interesante,
prin faptul ca ele cauta sa puna la punct
metoda monografica, Henri de Tourville
elaborind in acest scop un minutios in-
ventar, o ,nomenclatura social a", cia-
sind faptele sociale in 25 de ,clase" subdi-
vizate in 326 de ,elemente ", precum
ceea ce denota o intentie de a le ,inter-
disci plinariza"- un inventar de ,reper-
cusiuni sociale", adica o precizare a
listei ,corelatiilor" ce pot fi stabilite in-
tre diversele aspecte ale vietii sociale,
in cadrul unui sistem de ,vase comuni-
cante", legind intre ele diferitele disci-
pline folosite in studiul realitatilor sociale.
In ciuda faptului ca ,monografia socio-
logica" conceputa de Gusti avea pretentia
de a fi ,teoretica", adica bazata pe o
teorie sociologica propriu-zisa, iar nu
doar o descriere analitica a unor pro-
bleme sociale, fapt este ca lui
Le Play a fost tinuta in seama in cadrul
monografiilor ,sociologice".
,Bugetul" Le Play, de pilda, a fost
sistematic experimentat in cercetarile noas-
tre
1
nu ne-am sfiit a arata, de pilda,
ca in anume forme de familie de la noi
din tara, se putea descrierea
,famille souche", ceea ce in
1
In paralel dealtfel cu ,bugetul" lui Ciaia-
nov. incadrat intr-o cu totul alta teorie decit
cea a lui Le Play. asupra ciireia ne-a atras aten-
tia Virgil Madgearu. Nu s-a neglijat nici sis-
temul de contabilitate preconizat de Laur
nici eel a! lui Engel.
Istoria crlticli a .. monografiilor sociologice" 27
SOCIOLBUC
limba romana ne-am ingaduit a traduce
prin familie ,lastar". Operele lui Le Play
figurau deci printre cele de baza ale Semi-
narului de sociologie, fund citite cu atentie
de foarte multi din cei dornici sa vada,
prin propria lor experienta, valoarea con-
tributiei adusa sociologiei de acest ,mo-
nografist", ele servindu-ne deseori ca anti-
dot la sugestiile, foarte ispititoare, ale lui
Durkheim sau Tarde.
6. CERCETAREA MONOGRAFICA A FAMILIILOR URBANE
INFLUENT A ,SOCIAL WORK-ULUI"
Afirmatia eli din ar
fi fost exclusiv ,rural a" trebuie tempe-
rata prin doua contraafirmatii:
a) mai intii, spre acelei
problema sociologiei urbane a fost pusa
In mod clar, unele cercetari urbane fiind
chiar facute.
b) in al do ilea rind, in paralel cu cerce-
tarile rurale, o alta directie de cercetari
a fost inchinata actiunii de ,Social Work"
aceasta pur urbana.
Adevarul este eli Institutul Social Ro-
man a patronat sustinut 0
Superioara de Asistenta Social a", o bun a
parte a corpului profesoral al acelei scoli,
anume 7 din ei fund colaboratorii
direqi ai profesorului Gusti efectivil
conducatori ai campaniilor rurale. De-
altfel i in echipele de teren au fost
sistematic folosite, pe problemele lor de
specialitate, studentele de Asisten-
tii Socialii. Putem insii afinna ca, in
orice caz, in studierea familiei rurale
s-au folosit mai curind tehnicile de in-
vestigatie ale asistentei sociale decit cele
preconizate de Le Play
1
.
Mai mult decit a tit, in tot ceea ce
punerea la punct a tehnicilor
de ancheta verbala, de convorbire inter-
viu, modelul nostru, eel putin pentru cei
care am elaborat aceste tehnici, realizin-
du-le practic, a fost in principal eel al
,Social Work-ului"
1
Vezi in acestii privintii lucrarea de spe-
cialitate. prezentatii ca tezii de doctorat in
sociologie. a XENIEI COSTA-FORU-Cer-
cetarea monograficii a familiei. contribu{ie
metodologicii (,Biblioteca de Sociologie. Eticii
Politicii". vol. 10. 1945), autoarea ei fiind
de profesie profesoarii de asistentii socialii.
28 Teoria cercetarilor interdiscip!inare
Acest ,Social Work" este de fapt o
tehnica de actiune sociala, intemeiata
pe o investigatie multidisciplinara, comple-
xa, a unor indivizi sau grupe familiale
nefamiliale, insa urbane prin excelenta,
afiate in anume situatil sociale defavori-
zate.
Creatoarea Asistentei sociale
Veturia ManuiHi, era formata in
americane, tinind insa strins contact cu
actiunea sociologice din
Dinsa a organizat nu numai
de care am pomenit, ci un ,Centru
de demonstratie" in cartierul Tei din
publicind i o revista de ,Asis-
tenta social a" pe o lung a perioada de
ani, din 1930 pina in 1946.
Asupra colii de sociologie din Bucu-
doctrina i tehnicile de lucru ale
asistentei sociale au avut astfel o impor-
tanta cu totul deosebita. Se cuvine,
sa spunem citeva cuvinte, spre lamurirea
specialitilor notri care nu apreciaza
inca in mod just importanta pe care o
are, atit teoretic, cit i practic, aceasta
ramura specializata de sociologie con-
creta.
E vorba de un curent sociologic de
origine americana. Se eli America este
o tara noua, farii istorie indelungata, fara
probleme ale satului traditional, fiira
feudale, avind un caracter pre-
dominant urban, cu o populatie de recenHi
imigratie.
La ei, sociologia nu a avut de aceea
caracterul european, de filiatie cu ante-
rioare Coli de filozofie a istoriei; ci de
la inceput a optat pentru un caracter
pragmatic, empiric. Munca cu grupele
SOCIOLBUC
mici ale familiilor de imigranti, care se
adaptau greu la conditiile de viata ur-
bane ale tarii de adoptie, a constituit
astfel problematica de baza a sociolo-
giei americane.
,Social Work", munca sociala, a avut
deci in sociologia americana o mare pon-
dere e de citat faptul ca in 1901, in
congresele organizate de ,National Con-
ference of Social Work", problema anche-
telor de familie a capatat o importanta
deosebita, luind cu totul alt caracter decit
eel preconizat deLe Play, scopul fund de
data aceasta stabilirea conditiilor in care,
prin organizarea unor ,servicii sociale"
ad-hoc, se pot obtine cu un minimum de
efort cheltuieli, rezultate maxime in ac-
tiunea de adaptare a imigrantilor la modul
de viata urban de redresare a fami-
liilor cazute in ,dependenta social a".
Am mai avut prilejul, in volumul intii,
sa subliniem importanta pentru
din a manualului de investi-
gatie sociala a lui Mary Richmond (So-
cial Diagnosis). Adaugam acum faptul
ca Jane Addams, creatoarea de so-
ciologie urbana, denumita ,Social Work",
este singurul sociolog care, pentru meri-
tele sale cu totul exceptionale, a primit
premiul Nobel
1

Ceea ce se cuvine insa de subliniat in
mod special este ca o asemenea Munca
Sociala implica neaparat folosirea unor
teorii a unor tehnici interdisciplinare.
Actiunea fund centrata ,cazuistic", a-
dica pe fenomene sociale concrete par-
ticulare (individ sau grup social), dezle-
garea lor implica analizarea lor din toate
punctele de vedere posibile pentru a
1
JANE ADDAMS, Twenty Years at
Hull-House. Vezi o apologie a ei in ROBERT
B. DOWNS. Books that changed America (1970).
determina nu numai formele, CI cauza-
litatea lor. Este in acest scop nevoie ca
fenomenele sociale considerate sa fie ana-
lizate ecologic, demografic, biologic, eco-
nomic, juridic, psihologic, in raport cu
anume ,nivele" generale sociale: ceea ce
nu se poate realiza declt prin colabora-
rea unui complex de lucrlnd
de comun acord la rezolvarea unei pro-
bleme unice.
Modelul de investigatie a muncii so-
ciale cazuistice a avut din aceasta pricina
virtutea de a ne sili la o confruntare a
schemei teoretice propuse de profesorul
Gusti cu cele ale Social Work-ului ame-
rican, cum au putut fi ele adaptate
realitatilor
2
Ceea ce nu a
lipsit sa exercite o influenta, uneori hota-
ritoare, atunci cind de la ,cercetare"
la din a trecut la analizarea
problemelor de ,actiune social a".
De asemenea, e de semnalat faptul
ca majoritatea familiilor ,dependente" cu
care s-a lucrat in erau de re-
centa provenienta rurala, punind adica
problemele greu de rezolvat ale ,urbani-
zarii" lor, adica de acomodare la viata
urbana, ceea ce a silit la o analiza a ti-
purilor de familie traditional rurale, in
comparatie cu tipurile urbane, in formatie,
accentul punindu-se pe aspectele negative
ale acestui proces, precum asupra
mijloacelor prin care ele puteau fi inla-
turate3.
2
Vezi de pi!dii H. H. STAHL, Sociologie
o$i Asistenfii socialii in revista de ,Asistentii
socialii", anul IV nr. 1-2 din 1932.
3
Vezi in aceastii privintii lucrarea Manual
de asistenfii socialii redactat in 1962 de H. H.
STAHL ION MATEL un volum tratind
despre Metodo/ogia investiga(iilor de prevederi
sociale; al doilea des pre Teoria o$i practica
investigafiilor de prevederi sociale.
Istoria criticli a monografiilor 29
SOCIOLBUC
Capitolul III.
1. RENUNTARI TEORETICE
Am distins deci douii aspecte ale con-
cepliei profesorului Gusti: pe de o parte
o ,teorie" al di.rui fundament era ,voinla
sociaHi", agent motor al sintezei tuturor
manifestiirilor cadrelor, pe de alta,
un plan de investigatie socialii menit
sii asigure cercetarea multidisciplinarii a
natiunii.
,Teo ria" ca atare nu gasit adepti
nici decit la un numar foarte
restrins de colaboratori, printre care sint
de citat in primul rind Mircea Vulca-
nescu, a ciirui contributie la inlocuirea
schemei initiate expusii de Gusti in lu-
crarea sa Sociologia riizboiului prin schema
:finala, in lucriirile ulterioare,
nu poate fi negatii; in al doilea rind
Traian Herseni, ale ciirui expuneri di-
dactice au fost considerate multii vreme
drept cea mai clara expunere a teoriei
gustiene
1
.
In schimb practica efectivii a echi-
pelor de cercetare la teren a antrenat
un numiir considerabil de oameni de
Era in adeviir ispititor pentru
oricare cercetiitor faptul cii in echipele
sale profesorul Gusti oferea posibili-
tatea de a merge sii studiezi satele noas-
tre, in conditiile excelente de climat inte-
lectual ale echipelor sale mai putin
, teo ria" sa.
1
TRAIAN HERSENI. Teoria monografiei
Jociologice (1934); D. GUSTI TR. HER-
SEN!. E/emente de socio/ogie cu aplicare Ia
cunoa$terea fiirii $i neamului nostru. (Manual
pentru clasa a VIII-a secundarii, 1935).
30 Teorla cercetarllor int erdisciplinar e
DezvolHiri
si devieri
.
de la teoria
initiala
S-a mers in aceastii directie aut de
departe, incit profesorul dr. Iuliu Mol-
dovanu, lucrind in cadrul ASTREI, cu
sarcina de a organiza cercetiiri mono-
grafice, afirma clar cii lucreazii pe baza
,monografiilor lui Le Play dublate de
cercetiiri statistice"
2
, adicii nu pe baza
teoriei Gusti.
Raminea deci valabila, pentru toti
participantii la munca monograficii, doar
ideea, exprimatii mai mult sentimental
decit rational, cii cercetarea satelor era
o datorie cetiiteneascii poate, la unii,
o niidejde cii vor putea contribui la
progresul sociale, fiecare cer-
cetiitor in parte putind avea senzatia cii
nu depinde decit de el ca sii aducii o
valabiHi. la crearca unei
sociale viitoare.
Majoritatea membrilor din echipe s-au
multumit cu o stringere mecanicii
de documente, fiirii nici un gind teoretic.
Alti dtiva, dimpotrivii, au continuat a
2
Vezi studiullui IOSIF NAGHIU. publicat
in Transi/vania . ,Buletin de Tehnicii Culturii".
anul 70. nr. 5-6. Sibiu. 1939. dare de seamii
asupra cercetiirilor fiicute in douii lara
Baia de din jud. Turda, in satul
Miiguri. Pentru clujeni monografia ,incepea
cu ancheta termina cu de calcul".
Cei 60 de membrt, care au format cele 10 echipe
atunci Ia lucru. urmau schema aceasta: bio-
logie. economie. geografie. istorie. na-
turale. filologie. etnografie. juridic. psihologic,
religios. fiirii ins a de o sectie ,sociologidi".
E clar deci pozitia multidisciplinarii. fiirii in-
ten tie de ,sintezii". a acestui curent di-
sident.
SOCIOLBUC
Iuera, in cadrul unor echipe com-
plexe multidisciplinare, potrivit propriei
lor pozitii teoretice, sectare, folosind
tebnicile speciale ale disciplinei lor de
bazii.
Se cit de importanti au fost unii
din colaboratori ai monografiilor
sociologice, dat fiind darul pe care il avea
profesorul Gusti de a organiza antrena
in muncii pe cei mai buni din oamenii
din vremea lui.
Dar desigur tocmai calitiitii
de inalt nivel a! unor cercctii tori, ca de
pildii Dr. Francisc Rainer, Constantin Brii-
iloiu, Tudor Vianu, Nicolae Cornateanu,
Sabin Manuila, Ion Conea, Victor Tu-
fescu multi altii, incadrarea lor in
ipoteza de lucru a profesorului Gusti
nu le era cu putinta.
2. DEZAGREGAREA SINTEZEI MULTIDISCIPLINARITATE
Semnalam, analizindu-1 pe Ion Ionescu
de Ia Brad, faptul ca lucrind singur, in
mintea lui se putea face de Ia sine o
sinteza a tuturor disciplinelor sociale pe
care le stapinea. Lucrindu-se insa intr-un
colectiv de cercetare, o asemenea sudura
nu mai era posibila in mod automat,
fiind nevoie, in asigurarea sintezei, de
anume conditii prealabile care nu au fost
insa realizate in cadrul monografiilor so-
ciologice, cu toata straduinta depusa in
acest scop. Fiecare membru a! echipe-
lor a lucrat deci, in realitate, pe cont
propriu, atacind problemele care il intere-
sau direct folosind tehnicile potrivite
acestui scop.
Contributiile lor au format deci ca un
fel de ,corp strain" in ansamblul lucra-
rilor, adica fara sa se poata vedea, de
pilda, in ce masura studiile de antro-
pologie ale Dr. Rainer ar fi putut avea
vreo legatunl cu fenomenele sociale din
satele Fundul Moldovei, Nerej
unde acest deosebit de erudit profesor,
deschis Ia toate problemele filo-
zofiei, a lucrat atit de rodnic pentru pro-
pria lui disciplinii, insa nu pentru cea
a sociologiei.
Exemple de alte asemenea studii, valo-
roase in sine, dar neincadrabile in con-
textul monografiei in tot cazul, ramase
in afara oricarei posibilitati de ,sintezii
interdisciplinara ", pot fi multi plicate.
Lipsa unei teorii unanim admise, !ipsa
centdirii pe o singura problema, deci
!ipsa unei metodologii a unei ipoteze
comune, a permis fiecarui colaborator sa
intervina cu propriullui mod de gindire.
Ceea ce explica diversitatea punctelor
de vedere care s-au manifestat in cadrul
mergind de Ia pozitii de extrema
dreapta la altele de extrema stinga, de
la conceptii pozitive Ia altele de pudi
metafizidi.
Rezultatul concret al monografiilor so-
ciologice, in loc deci sa ducii Ia o sinteza
a disciplinelor sociale, centrata pe rezol-
varea unei singure probleme sociale, a
determinat lor in capitole
juxtapuse neorganic, unele alaturi de alte-
le, unele pur descriptive, altele conduse
de teorii diverse, dacii nu chiar adverse.
1n aceastii privinta este, putem spune,
simbolic faptul ca monografia satului
s-a soldat cu publicarea in mul-
tiple volume separate a unor
studii fara alta legatura intre ele decit
ca fusesera elaborate in cadrul unui ace-
sat.
Deopotriva, cele trei volume pe care
le-arn publicat cu privire Ia satul Nerej
sufera de defect de fond: materia-
lele documentare interpretarile lor sint
expuse pe schema celor patru cadre
patru manifestari, cu vagi intentii de a
menaja trecerea de Ia o problema Ia
alta, avind pina Ia urma aspectul
unor ,dosare" de informatii, iar nu eel
al unei ,lucriiri" de sociologic.
Sentimentul neplacut pe care l-am avut,
constatind ca ,sinteza" Nerejului nu imi
era cu putintii, rn-a fiicut ca, de indatii,
Dezvoltarl devleri de Ia teoria initial! 31
SOCIOLBUC
intr-o autorecenzie critica I, sa subliniez
acest caracter nesociologic, adica nesin-
tetic, al celor trei volume, propunind o
solutie de compromis, constind in distri-
buirea materialului cules, pe doua nivele:
unul teoretic, in care din suma informatii-
lor culese, conducatorul echipei de cerce-
tare sa faca o ,sinteza", urmind ca in
anexe sa se publice materialul ,pe cadre
manifestari". Sau, mai clar spus: o
prima parte ar fi fost o lucrare de socio-
logie, deci interdisciplinara, iar a doua
doar o serie de sociografii multidiscipli-
nare.
Evenimentele celui de-al doilea :razboi
mondial au impiedicat insa realizarea unei
asemenea tentative; in ce ma pri-
vete mi-am ingaduit sa centrez intreaga
cercetare personala, pe problema ,raza-
iei", adica a satului devalma negenea-
logic, de ,tip vrincean", obtinind astfel
sugestii cu privire la modul cum ar putea
fi organizate pe viitor asemenea cercetari,
mod care de fapt constituie i tema pre-
zentului volum.
3. SOCIOLOGIZAREA UNOR DISCIPLINE SOCIALE PARTICULARE
Oricit de sectar ar fi lucrat insa unii
din colaboratorii acestor cercetari colec-
tive, nu e mai putin adevarat ca prin
simplul fapt ca lucrindu-se alaturi de
alti specialiti ai multor altor discipline,
stindu-se de vorba discutind cu ei in
particular in de lucru, anume
inriuriri de la o disciplina la alta erau
cu putinta.
Depindea de calitatea a cola-
boratorilor respectivi ca sa traga con-
cluziile necesare. Unii din ei au refuzat
pur simplu puna macar problema,
preferind sa ramiie in cadrul disciplinei
lor proprii, opozitia lor mergind uneori
pina la a nega orice valoare sociologiei,
ca atare, revendicind de pilda pentru
antropologie sau etnografie dreptul de a
organiza cercetarile de teren in lumea
sa tel or. Disidenta ,Rinduielii", de pilda,
alunecind pe panta unei pozitii politice
reactionare, a intrat in conflict direct
cu Coala, ducind o campanie violenta
impotriva sociologiei, ca atare, singura lu-
crare valoroasa infaptuita de unul din
adeptii ei, ,Dealul Mohului" al lui Ion
Ionica, de fapt elev al lui Mauss, este
o lucrare de pur a antropologie culturala.
1
Nerej. un sat dintr-o regiune arhaicii
(,Sociologia Romaneascii". IV. nr. 7 + 12,
1942). retipiirit in ,Sociologia Militans", vol. II.
1971.
32 Teoria cercetarilor interdisciplinare
Alti colaboratori, mergind in directii
disidente similare, ar mai putea fi citati.
Nu o facem pentru !ipsa lor de valoare
tiintifica. In schimb, se cuvine sa luam
ca exemplu pozitiv pe Constantin Brai-
loiu, a carui contributie, in special la
elaborarea unor tehnici de cercetare la
teren, la care am lucrat impreuna necur-
mat, din 1928 pina in preajma razboiu-
lui, este efectiva, dar care este importanta
mai ales prin faptul ca in domeniul fol-
clorului a reuit sa creeze o disciplina
noua, cea a etnosociologiei muzicale, de
o valoare recunoscuta i peste granita,
1n Iumea de specialitate a foJclorului.
Admirabil organizator (dovada Arhiva
de Folclor a Societatii . Compozitorilor
Romani, care formeaza fondul initial al
actualului Institut de Etnografie Fol-
clor), excelent pedagog, formind o pleiada
de folcloriti de cea mai buna calitate
(Hari Brauner, Mihai Pop, Tiberiu Ale-
xandru, llarion Achim Stoia
altii) unii avind astazi o reputatie mon-
diala. Constantin Brailoiu a expus cit se
poate de clar felul cum a regindit pro-
pria lui disciplina de indata ce s-a in-
cadrat intr-o munca colectiva interdisci-
plinara2.
2
Vezi Folklore musical. in ,Encyclopedie
de musique" (Paris 1959) Esquisse d'une
methode de Folklore musical in ,Revue de musi-
cologie". XV. nr. 402.
SOCIOLBUC
In lucrarea sa, publicata postum, La
vie musicale d'un village, Brailoiu spune:
,Observatiile pe care se intemeiaza lu-
crarea pe care o veti citi au fost facute
acum multi ani, cu prilejul uneia din cam-
paniile monografice pe care studentii in
sociologic ai Universitatii din
dirijate de decedatul profesor Dimitrie
Gusti, asistat de specialiti,
le intreprindea, pe atunci, in fiecare an,
in unele sate ".
, Asociat unei echipe de sociologi, fol-
cloristul muzical s-a vazut pus in fata
unei probleme neprevazute. Circumscris
in strimtul domeniu a! unui sat i pus
In slujba unor cerinte noi, sarcina sa,
In adevar, schimba Inainte,
scopul sau fusese, de 0 parte, sa deter-
mine stilurile melodice taraneti, alegind,
pentru a le pastra spre analiza, intruchi-
parile lor socotite a fi cele mai pure;
de alta parte, sa delimiteze aria de
raspindire a acestor stiluri, acoperind o in-
tindere teritoriala cit mai larga cu putinta".
, Straduindu-se acum sa imbratieze to-
talitatea manifestarilor muzicale ale unui
mediu restrins, fara a tine seama de
insai natura lor, i s-a vadit curind ca
aceasta schimbare de intentie va atrage
dupa sine, in mod necesar, o reforma a
metodei sale. Conditionarea faptelor ar-
tistice avind de aici inainte, in intentia
sa, intiietate asupra faptelor inile,
ancheta, in acelai timp extensiva i
selectiva, pe care o facea de obicei,
trebuia sa faca Joe unei investigatii in-
tensive i impersonale, ferindu-se de anto-
logizare i amestec. Caci nu mai era
vorba sa se exploreze arta ea insai, ci
de a patrunde in modul de comportare
spirituala a unui complex social dat, aa
cum se infatia el observatiei".
Detaliile tehnice ale procedeului de an-
cheta nascocit de Brailoiu in materie de
sociologic a folclorului sint tot atit de
interesante i de originale pe cit de eficien-
te. Semnalam de pilda faptul ca Brailoiu,
inca din 1929, aplica metoda eantionu-
\u\ stat\st\c; sau alia cum fotmu\ea:z.a c\
problema: ,neputind exam ina pe toti lo-
cuitorii locului, pina Ia eel din urma,
am imaginat sa substituim unei mase de
nepatruns o reductie scrupulos modelata
pe asemanarea ei, formata din delegatii
calificati ai tuturor categoriilor sociale
care o compuneau"
1
.
Posibilitatea unor asemenea sociologi-
zari a unor discipline. sociale particulare,
chiar dintre cele care nu figurau pe
prim plan in sistemul celor patru cadre
patru manifestari, este astfel dovedita
concret prin aceasta contributie a lui
Constantin Brailoiu.
Sint obligat sa afirm ca o directie
similara am urmat i eu, in paralel, in
lncercarea mea de a construi o proble-
matica de sociologic istorica, elaborind
o serie de tehnici pe care le-arn numit
a fi de ,arheologie sociala", asupra va-
lorii carora las pe altii sa se pronunte.
Din pacate, echipa Brailoiu-Stahl, lu-
crind in permanenta colaborare, nu a
fost insotita de alte formatii similare de
munca In domeniul sociologizarii tiinte-
lor sociale particulare. In schimb, cum
vom vedea, cai noi de dezvoltare a con-
ceptiei monografiilor sociologice au fost
deschise de catre alti elevi i colaboratori
ai profesorului Gusti, despre care vom
vorbi de indata, in acelai scop de a
retine din vechea noastra experienta ceea
ce mi se pare a fi ramas valoros.
Adaug ca spre deosebita lui cinste
umana i profesionala, profesorul D. Gus-
ti incuraja, cu totala buna credinta, ase-
menea incercari de a duce mai departe
propria lui teorie. Dovada, de pilda,
cuvintele de pretuire pe care le-a avut
fata de munca lui Brailoiu sau despre
lucrarile mele de arheologie sociala, pre-
cum i fata de celelalte ,devieri" i ,ame-
Iiorari" de care urmeaza sa vorbim i pe
care Gusti, dupa un prim moment de
OC, dupa lungi discutii, academice, totui
deseori violente, sfirea prin a le admite,
de indata ce se convingea de valoarea
teoretica eficienta lor practica.
1
CONSTANTIN BRAl LOTU, Vie musi-
cal.e d un "V Illas e . recher- <he &ur I' rl-ptr t otr
de Driigll (Roumanie). (Paris. 1960. 164 pages).
Dezvoltliri devieri de Ia teoria ini1lalli 33
SOCIOLBUC
4. CENTRAREA PE PROBLEME RENUNTAREA
LA MONOGRAFIILE EXHAUSTIVE
veche de sociologic pusese
deci drept scop o sarcina care depaea
vadit puterile oricarei cercetari; anume
de a stabili un inventar complet al tutu-
ror problemelor sociale care pot exista
intr-o localitate i de a face apoi inven-
tarul pe aceasta cale a tuturor localitati-
lor din tara.
Realizarea unui astfel de scop tinea de
domeniul utopiei. Ar fi fost cu totul
irealizabil sa se expuna in detaliu i sis-
tematic nici macar problemele unei sin-
gure localitati, caci fiecare problema in
parte ar fi pretins tratarea ei din toate
punctele de vedere ale ,cadrelor i mani-
festiirilor". Nu numai localitatea in sine
forma o ,unitate social a", dar fiecare
problema, forma, de asemenea, o ,uni-
tate problematica". Oricare din ele ar
fi fost luata in considerare, era limpede
ca nu ar fi putut fi elucidata decit cerce-
tata interdisciplinar.
0 problema de demografie, de pilda,
studiata din punctul de vedere a! sociolo-
giei populatiei, implica cercetari multiple,
nu numai biologice, cit mai ales sociale.
Volumul, structurile, micarile demogra-
fice se explica folosindu-se informatii
geografice, economice, istorice, psiholo-
gice; intr-un cuvint considerindu-le ca
un fragment dintr-o structura sociala glo-
bala, prinsa intr-un proces social aflat
in micare, din care nu poate fi extras
decit in dauna intelegerii lui corecte.
Tot astfel, orice alta problema: economi-
ca, de relatii sociale, de forme juridice,
de forme etice aa mai departe, ori-
care ar fi ea, fiind cite un fragment al
unui intreg, nu se poate intelege decit
prin raportare Ia acest intreg.
A alcatui o cercetare exhaustiva, ab-
solut completa, ar fi insemnat deci a
scrie, pentru fiecare ,monografie sateas-
ca", un numiir important de volume\ in
1
Studiul lui BRAILOIU, Vie musicale d'ull
village. cuprinde singur un numiir de 164 pagini.
format in quarto.
34 Teoria cercetarilor interdisciplinare
care apelulla ,global" ar fi fost repetat,
pentru fiecare problema in parte, in mod
fastidios zadarnic, fara sa permita rna-
car o viziune totala finala. Ceea ce nu
inseamna ca ,monografia integraHi" nu
ar avea sens. Atita vreme cit ea este con-
ceputa doar ca o lucrare ,seminariala",
unealta pentru formarea profesionala a
unor viitori sociologi, formula cercetarii
exhaustive ramine valabila, caci e uti! ca
ucenicii intr-ale sociologiei sa afle cit
mai multe despre toate ,problemele"
sociale ce pot exista intr-o unitate sociala
oarecare, invatind astfel tehnicile de lucru
pentru elucidarea fiecareia din ele. Cu
alte cuvinte, sa foloseasca cercetarea ca
un prilej de a lua cunotinta mai adincita,
practica, cu seria de discipline particu-
lare, sociale sau avind contingente cu so-
cialul de care a aflat la cursuri. li prinde
bine unui viitor sociolog sa vada cum
lucreaza, colaborind cu ei, maetri ai
disciplinelor geografiei sociale, ai demo-
grafiei, antropologiei i sanatatii publi-
ce, ai economiei, dreptului, psihologiei
i a9a mai departe. De asemenea, con-
tactul cu antrolopogii, folcloritii, etno-
grafii, nu poate fi decit util unui sociolog.
De aceea continuam a socoti monografiile
exhaustive, complexe, realizate in echipe
de studenti insotiti de profesori de felurite
specialitati, drept o excelenta formula
pedagogica, meritind a fi continuata.
Dar asemenea monografii cu scop semi-
narial-pedagogic nu se pot transforma
in instrumente de tiintifica
2

Dorinta de a cuprinde totul, de a la-
muri deplin toate problemele existente
intr-o unitate sociala este nu numai uto-
pica, ci zadarnica, dat fund ca nu sint
deopotriva de importante in orice uni-
2
Cu exceptia. de care vom mai vorbi. in
echipele de tehnicieni ai institutelor de cerce-
tare sociologicii, lucrind cu minii de lucru re-
crutatii printre tineri studen\i.
...
SOCIOLBUC
tate sociala, intreaga serie a tuturor pro-
blemelor posibile.
Pierderea diluarea cercetarilor in
infinite directii, tot atitea cite sint in-
finitele aspecte ale realitatilor sociale,
coincide cu anularea valorii teoretice si
practice a cercetarilor. '
De acest lucru dat seama foarte
curind acei dintre membrii echipelor mo-
nografice care, cum am spus, au
sa dea la iveaHi studii valoroase,
daca nu pe totalitatea problemelor exis-
tente macar pe cite o singura problema,
aleasa ca fiind prioritara corespunzind
preocuparilor pregatirii fiecarui cerce-
tator in parte. De aci dorinta acestora,
de indata ce au avut posibilitatea de a
conduce pe seama proprie cite o campanie
de cercetari, sa centreze efortul intregu-
lui colectiv pe problema lor personala.
De pilda, Anton Golopentia, in 1930,
era preocupat de problema proceselor de
urbanizare ale lumii rurale, dorinta lui
fiind sa centreze cercetarea monogra-
fica pe aceasta problema, socotita de
el a fi prioritara. Staruitor, acest tinar
banatean, poate eel mai . dotat dintre
elevii lui Gusti, a militat pentru renun-
tarea la monografiile exhaustive, prin e-
puizarea pe rind a tuturor cadrelor
manifestarilor, pentru a le centra pe o
anume problema, menita sa focalizeze,
in sinteza, intreaga documentare utiliza-
bila.
Desigur, ca sub influenta lui, grupul
biinatean al ,Institutului Social Roman
a operat o asemenea
schimbare de pozitie in cercetarile facute
in acea regiune. Socotind ca ,problema"
prioritara a Banatului era cea a ,depopu-
larii" lui, grupul a optat pen-
tru restringerea cercetarii monografice la
aceasta singura problema.
Intr-adevar, statisticile demografice a-
ratau ca demografia Banatului se afla
intr-o situatie foarte grava, de na-
tura sa ingrijoreze. Ceea ce da pri-
Jej pentru cercetari utile, atit teoretic,
cit practic.
Banatenii, pentru a nu supara pe ni-
meni, prin pana Dr. Cornel
nu, atit de priceputul animator al acelui
grup, au invocat pretextul ca nu dispun
de forte suficiente pentru a face mono-
grafii integrate, restringindu-se, modest,
doar la analiza unui fragment din viata
satelor, eel demografic. In realitate, aveau
destule forte pentru a repeta cercetarile
facute ,pe cadre manifestari", eel pu-
tin tot atit de bune cit erau cele ale echipe-
lor din Au simtit insa ca vor
avea mai multe de a realiza
o Jucrare utila drept scop re-
zolvarea unei singure probleme, pe care
sa 0 studieze ,intergal "' adica tinind
seama de toata seria de fenomene in-
ventariate in schema cadrelor mani-
festarilor.
Nu vrem sa spunem ca cele doua lu-
crari publicate de catre Institutul Social
anume monografiile sate-
lor Girbova Belinti, ar fi complet sa-
tisfacatoare. Se mai resimte inca in a-
ceste lucrari prezenta unor studii fara
legatura cu problema centrala, adica ur-
me din schema care obliga la tratarea
de sine statatoare a fiecarui cadru ma-
nifestare in parte. daca s-ar fi
continuat in aceasta directie, de centrare
pe probleme, rezultatele ar fi fost din
ce in ce mai bune.
In tot cazul, socotim ca ideea centriirii
pe probleme trebuie retinutii, ca fiind
obligatorie pentru orice cercetare
tifica, dat fiind ca doar in felul acesta
putem scapa de monografiile multidis-
ciplinare, compuse din studii conexe, dar
nesintetizabile mai ales de haosul in-
formatiilor inutile, in care, inecate, abia
se afla citeva ducatoare Ia scop.
Ramine, evident, intrebarea de a alege
acele probleme in adevar ,prioritare",
tema asupra careia vom reveni.
Dezvoltari Iii devieri de Ia teoria initialli 35
SOCIOLBUC
5. CERCETARILE ZONALE
Renuntarea la cercetarea exhaustivii a
cite unei localitati rurale, in favoarea
cercetarii unor intregi zone, se explica
rrin urmatoarele motive:
In primul rind, cii planul
de a epuiza cu rabdare toate monografiile
satelor din tara nu este realizabil, fiind
in timp inutil, dat fiind ca exista
alte rnijloace de documentare decit
eel al monografiilor locale.
In al doilea rind, s-a impus oricarui
cercetator al unui sat necesitatea de a
raspunde intrebarii daca acel sat este
in ce masura) semnificativ; daca adica
concluziile trase cu privire Ia el se pot
sau nu generaliza. Cu alte cuvinte, i se
punea problema de a daca satul ales
este sau nu ,tipic" pentru o intreagii
categorie de sate anume cite cum
raspindite teritorial in anume arii.
In al treilea rind, orice sat, oricit de
autonom l-am considera a fi, oricit ar
reprezenta un ,izolat demografic" ,so-
cial", este de fapt prins intr-un complex
regional. dupa cum in teoria mono-
grafiei locale, orice fragment de viatii nu
poate fi inteles decit integrat in ansamblul
comunitatii tot astfel satul ca
atare trebuie el integrat in ansam-
blul satelor formind un anume complex
unitar de viata !ocala.
Cind a fost efectuata de pildii mono-
gratia satului Nerej, integrarea lui in
satelor vrincene, considerate in tota-
litatea lor, s-a impus de la sine. Aveam
in toate acele sate fenomene asemanii-
toare, rezultate toate dintr-un pro-
ces de dezagregare a vechii confederatii
de ocol vrincean, dezagregare care daduse
Joe la formatiuni locale diverse, apartinind
in fond ,farnilii" de fenomene,
fiecare prezentind variatii locale.
Doar considerarea lor in bloc permitea
aplicarea metodelor sociologiei comparate,
farii de care nici o sociologie nu e cu
putinta. S-a recurs deci in 1939 la solutia
de a convoca in satul grupuri
de intelectuali din toate satele Vrancei,
36 Teoria cercetarilor interdisciplinare
sub pretextul organizarii unui ,curs de
bibliotecari", avind astfel putinta de a
stringe o documentare sumara a intreg
,ocolului" Vrancea.
procedeu a fost apoi folosit
cu diverse alte prilejuri, alegindu-se ur-
matoarele mod uri de lucru:
a) Procedeul satului pilot, constind in
alegerea, mai mult sau mai putin intu-
itiva, pe baza unei prospectari rapide a
regiunii, a unei anume localitati in care
cercetarea urma sa fie facuta adincit,
pentru ca apoi, echipa care stu-
diase satul pilot sa parcurga restul sate-
lor din zona, pentru a determina aria
teritoriala in care tip de sat se
putea reintllni.
Pentru aceasta era nevoie, in prealabil,
de studierea in ansamblu a zonei, strin-
gindu-se informatii geografice, demografi-
ce, istorice etc., procedindu-se adica Ia o
monografie zonala, sumara, urmata apoi
de o alegere a satului pilot extinderea
cercetarilor pe aria teritoriala inconjura-
toare. s-a procedat de pilda in 1946,
cind dupa terminarea cercetarii satului
Rune membrii echipei au parcurs pe
anume trasee un de sate, in intreaga
zona. In ce mii am operat in
felul acesta pentru a studia problema
formelor de organizare a satelor
d'in Gorj, precum
impreuna cu C. Brailoiu pentru a stu-
dia comparativ folclorul gorjan
1

b) Procedeul studiului zonal jiira sat
,pilot". Odata largit orizontul cercetari-
lor de la sat Ia ;zona, s-a putut incerca
studiul direct al unei zone, considerata
ca atare, farii stabilirea initiala a unui
sat pilot, echipa de cercetarea luind astfel
un caracter itinerant, parcurgind intrea-
1
Din intreg materialul atunci cules. doar
Briiiloiu a publicat acele admirabile Ale mor-
tului din Gorj, de o mare frumusete lirica. restul
materialului raminind inca in stare de manu-
scris.
SOCIOLBUC
ga zona, sat de sat, procedeu de lucru
identic cu eel folosit de catre Ion Ionescu
de la Brad, de data aceasta insa centrat
pe o alta problematica decit cea de pe
la mijlocul veacului trecut.
Astfel, A. Golopentia M. Pop au
organizat in 1939 o cercetare a zonei
Dimbovnicului
1
, centrata pe problema
marilor schimbari structurale care aveau
loc in satele de aici, printr-un dublu
proces paralel, de saracire de imboga-
tire, care ducea la scindarea clasei tara-
in straturi sociale ad verse: de o
parte proletarizare, de alta chiaburire,
dominate toate de impactul, devenit pu-
ternic, al capitaliste, schimbind
radical stilul economiei locale provo-
cind procesul rnigratiei masive
Modul acesta de lucru s-a extins apoi,
fiind adoptat de catre majoritatea echipe-
lor de cercetare, renuntindu-se deci aproa-
pe complet la tehnica monografierii a
cite unui sat, fie el ,pilot". Astfel au
fost studiate urmatoarele zone:
Hodacul in 1947 de catre
echipe conduse de A. Golopentia; Munfii
Apuseni,, de echipele clujene ale Dr. Iuliu
Moldovanu, Tara in 1939-
1946 prin cercetatori lucrind izolat, sub
conducerea lui Traian Herseni
2

6. TRECEREA LA ,MONOGRAFII SUMARE", ,TIPOLOGIE"
LA APLICAREA PROCEDEELOR STATISTICE
Cercetarea zonala reprezenta fara in-
doiala o ameliorare a procedeelor de
cercetare prin monografii sociologice. To-
ele ridicau-la o scara evident mai
greutati ca planul cerce-
tarii exhaustive a tuturor satelor din
tara, care cuprindea un lung de ,zone',
diferentiate intre ele prin modalitati de
viata problematici locale specifice.
Nu se putea insa cite anume ase-
menea ,zone" urmau a fi studiate pentru
a avea o imagine globala a lumii noastre
rurale. Ar fi trebuit deci ca, in prealabil
oricarei astfel de socoteli, sa se facii o
lucrare de ansamblu, purtind asupra in-
treg teritoriului tarii, pentru determinarea
tuturor ,zonelor" ce meritau a fi anali-
zate.
0 lucrare de asemenea natura este insa
grea, cere timp, forte de munca in-
stitute specializate in acest sens, ceea ce
la acea vreme nu era realizabil.
1
Dfmbovnicul. o plasii din sudul judefu/ui
(Soc. Romaneascii). vezi A. GOLO-
PENTIA: Harta sociologicii a 0/teniei. Este
cu putinfci o inventariere cartograficii a stiirilor
problemelor finutului Oft? (,Vatra". VI.
nr. 11. 1940).
S-a pus atunci problema unei alte so-
lutii, constind in incercarea de a tipolo-
giza satele noastre de a monografia
doar citeva din fiecare categorie tipolo-
gica.
Solutia era insa ea greu de realizat,
caci ,tipologizarea" presupune 0
tere de fond a materialului ce urmeaza
a fi tratat. S-a recurs deci la o tipizare
mai mult sau mai putin intimplatoare,
bazata pe o empirica in-
tuitiva a tarii.
Cum incepusera, de la un anume mo-
ment, sa funqioneze echipele
care, in vederea unei actiuni culturale,
procedau la alcatuirea de cercetari,
s-a recurs la ideea alcatuirii unor ,mo-
nografii sumare"
3
, reduse adica la un mi-
nimum de informatii, centrate pe citeva
mari probleme socotite prioritare, cum
2
Monografia granitei niisiiudene. de ase-
menea pliinuitii. dar nerealizatii. Vezi revista
,Vatra" a Ciiminului cultural din judetul
N iisiiud. din 15.IX.l936. ln scop au
fost convocate ciiminele din jud. Briiila,
in anul 1946.
3
A. GOLOPENTIA. Monografia sumarii
a satului. (,Curierul Serviciului Social", V.
nr. 4; 1939).
Dezvoltari !ji devieri de Ia teoria initiala 37
SOCIOLBUC
vom arata ulterior. Dar aceste ,mono-
grafii sumare", atitea cit au putut fi strinse,
au permis o clasificare, mai bine zis, o
caracterizare a lor, mai mult sau mai
putin tipologica, publicindu-se astfel cite-
va volume de cu totul alta factura decit
cea a monografiilor de gen Nerej, Clo-
potiva, Belint sau Sirbova
1

In afara insa de aceste ,monografii
sumare" cu iz tipologic, echipele studen-
care lucrau in 1938 in 60 de sate,
au fost organizate astfel incit sa poaUi
face, cu ajutorul unor formulare statistice,
cercetiiri cu privire la citeva probleme
cheie.
,Monografia sateascii" se prefacuse
acum intr-o anchetii statistica, ale carei
rezultate au dat posibilitatea unor pre-
lucrari de ansamblu din care doar o
parte au putut fi tiparite
2

7. TRECEREA DE LA CERCETARE LA ACfiUNE
Deplasarea centrului de interes de la
preocupari pur teoretice spre cele de
cercetare a problemelor concrete cuprinse
intr-o ,Sociologie a Natiunii" a conti-
nuat, dupii cum am inceput a arata, spre
probleme de actiune imediata directa.
In adevar, contactul cu realitatile vietii
sociale rurale facuse dovada ca populatia
noastra rurala traia in conditii de nivel
de viatii materiala spirituala care nu
numai ca lasau mult de dorit, dar se
dovedeau a fi de-a dreptul insuportabile.
Atentia spre aceste probleme grave,
avind caracter de maxima urgentii, ne-a
fost cu atit mai mult atrasii cu cit prin-
tre tehnicile ,cercetarii incepu-
se a figura cea a ,cerceUirii participan-
te ", adica de antrenare in cercetare a
celor cercetati. In acest scop, fu-
seserii create perfectionate o serie de
procedee de luare de contact de ani-
mare a Iocuitorilor unor sate, in forma
unor ,camine culturale", concepute ca
un mijloc de organizare indrumare a
initiativelor locale, in cadrul unei actiuni
culturale de masa.
Aceste tehnici odata create au permis
schimbarea scopului urmarit catre
,actiunea social a" in domeniul culturii
de masa.
1
In seria ,60 de sate". volumul IV-
Contributii Ia tipologia sate/or Sate
agricole pastorale 1943, 182 pag. vol. V -
Sate cu ocupafii c;zexe, 1942, 220 pagini.
38 Teoria cercetarilor interdisdplinare
Profesorul D. Gusti a gasit in aceasta
privinta solutia unei formule clare,
de inteles de acceptat, care a constat
in precizarea a patru marj probleme, in
jurul ciirora urma sa se centreze intreaga
actiune. Este formula bine cunoscuta a
celor patru feluri de probleme culturale:
ale ,Muncii", ale ,Siiniitiitii", ale ,Min-
tii" ale ,Sufletului". Ceea ce, cu alte
cuvinte spus, insemna o conceptie de
,culturii" cuprinzind domeniile economiei ,
siiniitiitii, invatiimintului educatiei ce-

Ceea ce constituia insii triisatura fun-
damentalii originala a crede
-in timp eficientii a acestei tehnici
de actiune culturalii era fundamentarea
ei pe o prealabila ,monografie sociologi-
ca", adicii pe 0 cercetare pre-
alabilii actiunii, cercetare focalizata insa
pe cele patru mari probleme ale Muncii,
Sanatiitii, Mintii Sufletului, fiirii risi-
pire in infinitele directii pe care le presu-
punea monografia exhaustiva.
,Monografia sumara" se preciza astfel
ca 9 monografie ,red usa" Ia aceste patru
2
60 de sate cercetate de echipele
in vara 1938. Ancheta socio/ogicii
condusii de Anton Golopentia Dr. D. C .
Georgescu. Cu un studiu despre starea de azi a
satului romiinesc, de prof. D. Gusti, vol. I-
Populatia, 1941, XVI, 146 pagini; vol. II-
Structura economicii, 1941, 296 p.; vol. Ill-
Starea sanitarii starea cu/turalii.
SOCIOLBUC
probleme ,culturale", dar simultan ,extin-
sa" de Ia sat la o ,piasa model",
cum vom vedea de indata.
Nu e locul sa insistam asupra diverse-
lor aspecte pe care le-a luat aceasta ac-
tiune in preajma ultimului razboi men-
dial, in special prin ",
potrivit gindului pe care, de fapt, iJ
avusese profesorul Gusti inca de la in-
ceputul actiunii sale
1
.
Realizarea acestui nou plan de lucru,
Gusti a vazut-o pe calea organizarii
,echipelor alcatuite din stu-
denti de diverse profesiuni (medici, agro-
nomi, veterinari, silvicultori, profesori, teo-
logi, educatori fizici, maestre de menaj
etc.) a car or sarcina era de a cerceta
monografic satul, pentru a depista proble-
mele lui reale, a le gasi solutia a realiza
aceste solutii prin mundi profesionala di-
recta antrenare a initiativelor satului
3

8. ,PLASA MODEL" SISTEMATIZAREA TERITORIALA
Odata Ia aceasta etapa, s-a
impus un nou aspect al problemei. La
acea vreme se incerca organizarea unor
sanitare model", avind drept scop
experimentarea metodelor de cercetare
de actiune in domeniul sanatatii publi-
ce din lumea rurala.
0 echipii de din care nu
lipseau, dimpotriva, membrii socio-
logice din luase sarcina de a
da la ivealii o monografie generala cu
privire Ia starea de sanatate a populatiei
noastre rurale. Dr. G. Banu, care luase
aceastii initiativa, a dus Ia capat publi-
carea unui vast volum de sintezii a tot
ce se putea despre aceasta pro-
blema, lucrare de asemenea de o valoare
documentar ii exceptionalii
2

Dar lucrind in cadrul de conducere
a echipelor Dr. G.
Banu a avut ideea de a largi sfera de
preocupari ale sanitare model"
pina Ia conceptia unei sociale
model", cuprinzind deci, in ansamblu, nu
1
lmi permit a comunica o amintire perso-
nala despre aceasta veche preocupare a lui
Gusti: l-am cunoscut pe profesor in 1925, cind
aflind ca stenografia, rn-a rugat sa-l into-
Ia Braila, unde a o extrem de
interesanta conferinta despre
lilor creata de catre danezul Grundt-
wig. A expus atunci liniamentele generale a
ceea ce 20 de ani mai tirziu avea sa formeze
programul sau de actiune.
t Revista de ,Igienii sociala", anul X,
nr. 1-6 (1940).
numai problemele sanitare, ci toate aspec-
tele sociale care puteau fi organizate in
cadrul unui anumit teritoriu delimitat
administrativ.
Nu se acest fapt:
primele lucrari de elaborare a unui pro-
cedeu de sistematizare teritoriala, la noi
in tara, au fost facute in cadrul
ciirii sociologice din prin anii
1938-1939, Ia care au colaborat o serie
din virfurile care au ince-
put deci a se interesa de lucrarile similare
facute in alte tari, pentru a le putea adap-
ta folosi potrivit necesitatilor noastre.
in imprejurarile de atunci, nu
s-a putut face altceva decit sa se puna
bazele teoretice ale unei metodologii
tehnici de documentare in problemele
organizarilor teritoriale, nu e mai putin
adevarat ca munca nu a fost pierduta,
ea putindu-se valorifica ulterior, dupa
eel de-al doilea dizboi mondial, cind
sociologi de veche formatie au lucrat in
cadrul sistematizarilor teritoriale organi-
zate initial de catre Ministerul Construc-
tiilor Lucriirilor Publice, in 1949.
Importanta esentiala a unei asemenea
cotituri in actiunea cercetarilor mono-
grafice meriHi sa fie subliniata, sub tri-
plul ei aspect.
3
Ceea ce a determinat ca vecbea mea
lucrare Tehnica monografiei sociologice din
1934, sii ajungii a fi in 1938 Monografia sa-
tului; cum se alciituie$fe spre folosul Ciiminului
cultural in care trecerea de Ia
Ia ,actiune" e vizibil marcatii.
Dezvoltl'iri devieri de Ia teoria initiali 39>
SOCIOLBUC
Mai intii cercetarea ,zonal a" ciipata o
delimitare noua, cea administrativa du-
cind astfel Ia folosirea cercetarii socio-
logice de catre organele administrative
1
.
In al doilea rind, in cadrul unei unitati
administrative se afla intotdeauna o ,re-
edinta ", adica o localitate central a, de
cele mai multe ori de caracter urban
sau macar cvasiurban; in acest fel pro-
blemele de sociologie rurala transformin-
du-se in probleme de sociologie ,urban-
rurala", ,zona" fiind acum precizata ca
o zona periurbana, in care ,oraul"
intinde influenta urbanizatoare pe o anu-
me arie de aprovizionare in forte de
munca i de exercitare a serviciilor sale
sociale administrative.
In al treilea rind, luarea in considerare
a unui teritoriu impunea o accentuare a
preocuparilor de sinteza interdisciplinara,
ceea ce credem ca este invatamintul
eel mai de pret al vechii noastre experien te.
Intr-adevar, luarea in studiu a unui
teritoriu astfel delimitat, administrativ
pe de o parte, pe de alta ca ,arie periur-
bana" impunea sa se acorde atentia
totalitatii fenomenelor avind loc pe acea
suprafata geografica.
Orice observator pus in fata unei ase-
menea situatii e obligat sa constate ca
pe suprafata pamintului se afla distri-
buite mai multe serii de fenomene, core-
late intre ele, care se pot schematiza astfel:
a) In primul rind este insai ,teritoriul"
care nu se afla in stare de ,natura" pur a,
ci, fiind locuit i lucrat din timpuri imemo-
riale, a suferit un proces de ,umani2.are, "
adica de amenajare pe masura necesitati-
lor de viata ale oamenilor care au muncit
locuit aci. Natura insiii se afla deci
1
E de tinut in seamii in aceastii privint ii
pozitia lui Anton Golopentia (1909-1951)
care pledase aceastii tezii in Jucrarea sa de
doctorat Die Information der Staatsfiihrung
und die iiberlief erte Soziologie (1936) vezi
Rolul sociale in noua tehnicii adminis-
t rativii (in ,Sociologia Romaneascii " , anul
JIL nr. 4-6. 1938) Problemele sociologiei
politice administrative (in vol. lndrumiiri
pentru monografiile sociologice. I S.R. 1940).
40 Teoria cerceUirilor interdisciplinare
,socializata" i nu poate fi inteleasa decit
pe urma unui studiu de sociologie istorica.
b) In a! doilea rind, pe supra-
fata de teren se afla felurite obiecte con-
struite de oameni, constind in cladiri
lucrari de echipare tehnica. Acestea impun
ele o analiza sociologica, dat fiind
ca unele sint locuri de munca (uzine, ate-
liere, antiere, mine etc.), altele sint domi-
cilii i anexe gospodareti. Echipamentele
tehnice cuprind insa i drumuri, amena-
jari portuare, cai ferate, gari, triaje, de-
pozite, precum retele de transport de
energie, marfuri i persoane.
c) Toate acestea laolalta implica o viata
sociaUi complexa, traiul oamenilor in ca-
drul material inconjurator, natural, modifi-
cat i creat de oameni fiind pe de o parte
inriurit de acest mediu i pe de alta parte
inriurindu-1.
Toate aceste trei aspecte ale teritoriu-
lui se impletesc deci indisolubil, analiza
lor aratindu-ne ca, ecologic, ele se gru-
peaza in felurite chipuri, distingindu-se
aglomerari rurale urbane, fiecare cu
functionalitati i profile social-economice
specializate. In interiorul acestor locali-
tati, de asemenea, se disting izbitoare
contraste, de pilda intre cartierele mizere
i cele de opulenta, gama lor mergind de
la ,slum-uri" Ia ostentative risipe de buna
stare sau de grandioasa monumentalitate.
In totalullor, aceste localitati, cu functi-
uni diverse (economice, rezidentiale, ad-
ministrative, culturale etc.), formeaza lao-
lalta o retea de puncte legate intre ele
prin mijloace de transport i comunicatii
integrate in forme administrative statale.
Se pun astfel sistematizatorului teri-
torial problemele vietii sociale care s-a
se desfiioara i se vor des-
fiiura in viitor in acest spatiu, el fund
deci obligat sa atace problema sub di feri-
tele aspecte specifice oricarei cercetari
sociologice; ale trecutului, contemporanu-
lui ale viitorului.
Aceasta spre deosebire de specialitii
unei singure discipline care au posibilita-
tea sa extraga, din acest complex de feno-
mene, doar pe unul singur, facind abstrac-
SOCIOLBUC
tie de rest. De pilda, un geograf se poate
ocupa exclusiv de teritoriul studiat, men-
tionind doar masura :in care :intre munca
oamenilor natura terenului se pot sta-
bili oarecari corelatii. Tot astfel, sociolo-
gii pot, precum propune Durkheim, sa
studieze problema din punctul de vedere
al ,morfologiei sociale", adica sa tina
seama doar de faptul ca fenomenele soci-
ale se distribuie :in anume fel pe supra-
fata teritoriala, :in special av:indu-se :in
vedere densitatile demografice diferentia-
te de Ia o zona Ia alta.
Sistematizatorul teritorial nu are :insa
asemenea posibilitati. Pentru el ,sinteza",
adica luarea simultana in considerare a
tuturor fenomenelor naturale sociale
existind pe un teritoriu, este obligatorie.
Unitatea de gindire ii este dictata de in-
unitatea bazei teritoriale pe care o
studiaza pentru a o planifica, adica pentru
a o amenaja astfel inc:it resursele naturale
existente sa fie folosite c:it mai rational,
facind nu numai ceea ce germanii nu-
mesc ,Raumforschung", ci ,Raumpla-
nung" ,Raumordnung".
in aceasta radicala schimbare de ati-
tudine, de Ia monografia exhaustiva a
unui singur sat, Ia monografia unei ,zone
urban-rurale", :in cadrul unor preocupari
de sistematizare teritoriala, sursa de in-
formare bibliografica de care se putea dis-
pune era ea cu totul alta.
Cei din cadrul care aveau obi-
ceiul sa citeasca Iiteratura de speciali-
tate ca in Anglia in America
se faceau ,monografii" de alt tip dedt
eel de Ia noi, av:ind caracterul de socio-
Iogie urbana mai ales urban-ruralii, de
Ia care erau multe de invatat.
In primul rind aveam de tinut :in seama
lucrarile de ,Social Survey"
Regional Survey), asupra carora am in-
ceput a ne informa care nu au lipsit
sa aiba o anume influenta asupra nou-
lui nostru mod de gindire ce ni se im-
punea odata cu trecerea Ia cercetari zonale
urban-rurale.
S e;; cuv inc dcci s:.J .spu.tl Cl n p o scur t f n
ce fel aceasta a putut sa ne dea
sugestii de lucru.
9. DE SISTEMATIZARI URBAN-RURALE
A SOCIAL SURVEY-ULUI
monografica anglo-saxona de
.care vorbim a plecat de fapt tot de Ia
monografiile lui Le Play; ceea ce din
nou ne arata dt de e reducerea lui
Le Play Ia bugete de familie. Dimpotriva,
partea cu adevarat utila rodnicii a con-
<(;eptiei lui Le Play s-a dovedit a fi teoria
lui cu privire Ia ceea ce numea el ,locul",
.adica teritoriul geografic unde au loc pro-
cesele de viata sociala.
De Ia considerarea acestui ,,loc" por-
de pilda intreaga a Survey-
ului.
lata anume cum: traditia cercetari-
Ior operate asupra problemelor clasei mun-
a continuat a fi urmarita in
tara celui mai inaintat capitalism al
veacului trecut. In continuarea deci a
..marilor studii anterioare privind ,Situ-
atia clasei muncitoare", care puneau
accentul :in special pe ,pauperismul" eil
:incep:ind de pe Ia veacului trecut,
teoreticienii practicienii vietii sociale
din Anglia aveau a Iamuri modalitatile
1
Ceea ce nu inseamna ca asemenea studii
ar fi fost parasite. De pilda. pina inca in 1901
in Anglia. putea apare un studiu ca eel a! lui
B. S. ROWENTREE: Poverty; Study of Town
Life (York) dind insa un tablou general al
societatii. nu numai a! unui fragment din ea.
Cel putin literatura americana prin
de Ia Chicago abunda in asemenea analize a
saraciei marilor mase urbane. de Ia un moment
dat urmarindu-se in special ,Slum-urile". in
Joe de a ,cetatenilor de categoria doua".
negri. portoricani. mexicani etc., formind ceea
ce Gundar Myrdal a numit An American
Dilema. in ultima vreme. o noua problema.
cea a pauperismului maselor umane din ,lumea
a treia" a ajuns a forma o preocupare de ca-
racter mondial .
Dezvoltliri !?i devieri de la teoria initiala 41
SOCIOLBUC
prin care muncitorimea, de data aceasta
organizatii sindical, avea giisi locul
in lupta sociaHi spre o viitoare societate.
,Social Survey-ul" este alcii-
tuit dintr-un complex de lucriiri urmiirind
nu familia muncitoreascii, ci clasa munci-
toreascii, in totalitatea ei, studiatii in
marile industriale in care se afla
concentratii. Deci ,locul" din teo ria lui
Le Play se concretiza de data aceasta
ca fiind zona sa".
Astfellucrarea lui Charles Booth (1840
-1916) apiirutii in 1889-1903, in 17
volume, sub titlul de Life and Labour
of the People of London, e alciituitii pe
baza unor anchete efectuate la teren, cu
echipe mixte, de sociologi,
geografi ,social workeri ". Aceste an-
chete au fost continuate apoi de cola-
boratoarea lui Booth, Beatrice Webb (1858
- J 943) de sotul ei Sidney Webb
(1859-1947) care au fundat in 1895
vestita ,London School of Economics".
Sotii Webb au studiat deci, ei, prin
cercetare directii, viata muncitorilor, Hi.-
cind o asprii criticii sistemului capitalist,
a ciirui deciidere o vedeau, in lucrarea
lor : The Decay of Capitalist-Civilisation
(din 1923) ca fiind foarte apropiatii, da-
toritii, afirmau ei, capacitiitii sindicate-
lor de a crea o ,Industrial Democracy".
Ei publica intre 1931-1934 volu-
me intitulate New Survey of London Life
and Labour, potrivit principii
multidisciplinare.
0 alta viziune, paralelii acesteia, e
cea a lui Patrick Geddes (1854--1932).
Sociolog urbanist, planificator efectiv
al mai multor din India Israel,
de asemenea teoretician de Le
Play punea accentul pe triada ,Place-
Work-Folk" (loc, muncii, popor), care
impunea folosirea multidisciplinarii a unor
studii de geografie, de economie politicii,
demografie antropologie. Geddes lan-
seazii lozinca ,Survey before Action",
adicii de intemeiere a actiunii pe studii
prealabile, metodologic lu-
crarea pe problema influentei reciproce
dintre problemele de ecologie, economie
42 Teoria cercetarilor interdisciplinare
politicii antropologie (plus acumularea
istoricii a unei zestre traditionale). Yn
fond, Geddes explica sociologic procese-
le sociale prin trecerea in decursul istoriei
de Ia o ,paleotehnicii" Ia o ,neotehnicii",
ducind in final la o ,geo-tehnidi" mon-
dialii, devenitii acum posibilii, in urma
dezvoltiirii moderne
1
.
Deplin de comandamentele su-
perioare ale oriciirei planificiiri teritoriale
seama cii, bazindu-se pe sin-
gurele lui puteri, problema il va
Geddes a recurs Ia organizarea unei echipe
interdisciplinare, antrenind in munca sa
oameni de de valoarea exceptio-
nala a unui geograf ca Elisee, Reclus z.
sau a lui Edmond Demolins, unul din
cei mai interesanti din adeptii lui Le
Play
3

Geddes a putut astfel elabora o meto-
dologie nouii, in care inviitiimintele socio-
logiei se imbinii cu cele ale geografiei.
sociale, anume in scopul de a liimuri
chipul in care ,locul" de care vorbea
Le Play, atunci cind e vorba de un
1
Aceasta teorie a preeminentei ,factorului
tehnica" in sociologic (de fapt o influenta
inteleasa a marxismului) este azi
sustinuta in continuare de multi autori. ca
Mumford. Rostow altii. Adaugam cii elevul
lui Geddes. Brandford (1864- 1930) , a preluat
, The Sociological Society" fundata de Geddes.
transformind-o intr-o ,Le Play House" . care
continua. azi inca. cercetiirile sale (una din
ele fiind facuta chiar in cursu! unei vizite in
Romania).
2
Reclus. de conceptie politica anarhist ii.
participant Ia Cornuna din Paris. este autoruL
vestitei Geographie universe/le (1883) riimasa
pina astazi valoroasa. precum a
L'lzomme et Ia terre in 6 volume (1905) , foarte
interesanta aplicare a ideii cii ,geografia
este istoria in spatiu. precum istoria este geo-
grafia in timp". lucrare care mer ita a fi a tent
studiata de orice sociolog. dat fiind valoroasele
sugestii pe care le cuprinde.
3
Autor al cunoscutei lucrari Comment Ia
route cree le type social, precum creator al
de tip nou ,Ecole des Roches" . Vezr
MABEL BUNKER. Utilisation du milieu
geographique (1931). o expunere a acestui
aspect educational al a regional ,Sur-
vey-"ului; cu o buna bibliografie.
SOCIOLBUC
un tirg zona sa, este ,nu numai un
loc in spatiu, ci o drama in timp".
Mai clar punind la punct tehnica in-
terdisciplinarii de studiere a ,locului,
muncii populatiei" decit o fiicuse Le
Play, Geddes are meritul de a fi lucrat
nu la nivelul utopic al unor speculatii
cu privire la o idilicii reintoarcere la
trecut, ci la de lucru a arhitec-
tului planificator, procedind la construi-
rea viitorului prin planuri realizabile ime-
diat. Desigur eli, in afadi de lui
Geddes, am folosit de pe urma Iucriiri-
ior .. din Chicago", care de fapt
nu e decit o aplicare Ia scarii giganticii
a modului de lucru creat de Geddes,
precum de procedeul de considerare
a localitatilor ,in retea" intemeiat de
Walter Christaller, prin lucrarea sa din
1933 Zentralen Orten Suddeutschland.
Aceastii tehnicii de cercetare zonalii,
<Cit fusese elaboratii inainte de riizboi,
a fost folosiHi amplificatii in cadrul
actiunilor de sistematizare teritoriala, care,
incepute in 1949 sub conducerea arhitec-
tului Stefan Popovici, au fost organizate
potrivit urmatoarei formule: monografii
:sumare, executate pe bazii de formulare
extrem de simple, anume gindite ca sa poatii
da loc unor cartografieri aplicari
acelui ,simultaneus thinking" de tip Ged-
des, puse in 1 ucrare de echipe inter-
disciplinare cuprinzind un arhitect, un
geograf un sociolog, condus de un con-
siliu central, el conceput interdis-
ciplinar.
S-a lucrat astfel in 1949 intreg judetul
Hunedoara 1, pinii in 1956 elaborindu-se
cercetari in intregjudetul Constanta, Tulcea
(acesta doar prin prospectarea facutii doar
de consiliul central), bazinul Bistritei, al
zona etc., precum
o lungii serie de documentiiri asupra
a peste 40 de a zonelor lor,
care au dus la o inca mai precisa punere
a problemei teoretice a cercetiirilor zonale,
intiirind in special ideea unei interdisci-
plinaritiiti asigurate prin existenta unu i
for central metodologic, de conducere a
lucriirilor de sintezii finala pe care o
socotim cii s-a dovedit a fi extrem de
eficace, meritind deci a fi retinutii ca
un aport substantial in rezolvarea proble-
mei organizatorice a unor cercetiiri de
acest tip.
ilO. CONCLUZII TEORETICE, METODOLOGICE TEHNICE
Odata la acest punct a! istoricu-
lui experientelor noastre, se cuvine sii
rt:ragem citeva concluzii sub forma de

In primul rind, cred cii s-a putut in-
telege pentru ce straduintele multora din
cercetatorii de azi, sau sim-
pli amatori, de a continua executarea de
,monografii rurale" au darul de a ne
mihni, daeli nu chiar sii ne supere, in
<:iuda faptului eli ele ne bucurii,
fiind dovada cii munca depusii pentru
propagarea acestei idei, cindva, acum
multe decenii, a dat roade, multi oameni
.confundind inca, cum o faceam
noi prin 1926, ,monografia sociologicii"
a cite unui sat cu ,sociologia in persoa-
na ".
gindurile care s-au recunoscut
de catre promotorii lor tre-
buie parasite de catre toti. Altfel, s-ar
irosi experienta trecutului nici un pro-
gres nu ar fi cu putinta.
Insist asupra faptul ui ca e mai impor-
tant, pentru ziua de azi, sa citim mai
curind ultimele formulari ale profesoru-
lui Gusti decit sii studiem lucrarile lui
de tinerete, care azi nu mai au decit o
valoare documentarii pentru o istorie a
doctrinelor.
Am afirmat cii profesorul Gusti, odatii
cu intreaga lui in colaborare
1
Vezi in aceasta privinta darea de seama
facuta in colaborare cu ION MATEI. 0 ex-
perientii de documentare in materie de sistema-
tiziiri teritoriale (in volumul Cercetiiri socio-
!ogice contemporane, 1956).
DezvolUiri devieri de Ia tcoria ini1iala 43
SOCIOLBUC
cu ta, a evoluat in decursul celor 25 de
ani de muncii.
Se cuvine deci sii riiminem cu imaginea
lui Gusti eel din 1946 mai curind dec!t
cu eel al lectiei lui inaugurale din 1910.
Ne ingiiduim sii reproducem un pasaj
mai lung din scrierile profesorului, din
care se poate vedea liimurit cum ajunsese
dinsul sii conceapii problema cercetiirii
sociologice, in calitatea lui de
al Consiliului National de Cercetiiri
tifice.
E vorba de planul de lucru
Consiliului :in 1946, care prevede urmiitoa-
rele:
,Planul de lucru pe care l-am propus
pentru a fi luat in considerare infiiptuit
cu ajutorul Consiliului National de Cer-
cetiiri este urmiitorul:
Yn locul unei campanii de cercetiiri
mai mult sau mai putin intimpliitoare,
fiicute pe miisura puterilor restrinse de
care poate dispune o asociatie privata
de oameni de urmeaza sii se
elaboreze un plan de cercetare sistema-
tica a intregii tiiri in fel incit, in
decursul unui interval de timp minim,
sa putem ajunge la o cit mai
deplinii a tuturor problemelor tiirii.
Ideea care trebuie sii riimina la baza
unor asemenea cercetari este tot aceea
a cercetarii unitiitilor sociale anume a
sate/or, regiunilor tarii cu
bogatul lor cuprins plio de un dinamism
in continua
Este evident, de pilda, ca aceasta nu
inseamna ca vom putea ajunge, inca de
la inceput, sa studiem cu ama-
nuntime cele 13.415 sate. Dar vom putea
porni in tot cazul Ia munca de inventa-
riere a tipurilor de sate pe care le gasim
astazi in Romania in urma la studierea
amiinuntita a cite unui sat din fiecare
din aceste tipuri.
Lista generala a tuturor tipurilor de
sate din Romania este dealtfel destul
de lungii. Satele tiirii noastre se deosebesc
tipologic dupa nenumiirate criterii. Sint
nu numai sate de munte, de deal, de
cimpie, de litoral de ape, sate cu vetre
44 Tcoria cercetarilor interdisciplinare
aglomerate sate cu vetre
Dar sint sate deosebite dupa natura
ocupatiunilor lor economice, sate agricole,
forestiere, pastorale, in-
dustrializate; dupa gradul lor de inte-
grare in procesul de ansamblu al vietii.
noastre economice, sate riimase la un
stadiu de economie inchisa sate adinc
capitalizate. De asemenea, sint sate pur
sate cu populatie de nationali-
tate strainii sate mixte. Sate in care
o veche populatie liberii, altele
in care se resimt inca urmele unei vecbi
organiziiri sociale sate de
neni, de improprietariti, de etc.
Avem sate in care inca obiceiul
piimintului, sate traditionale bogate in
productii culturale populare altele care
dimpotrivii sint pornite rapid spre urbani-
zare.
Avem sate in care constatam o gravii
deficientii biologica, altele in plin avint,
sate riimase in intunericul analfabetismu-
lui, altele in care dat roadele.
Este timpul ca printr-o cercetare de
ansamblu, executata asupra intregii tari
sa stabilim deci seria completii.
a acestor tipuri de sate, pe care sa le
supunem unui studiu amanuntit, spre
a a:fla cauzalitatea lor soci11Ia, procesele
tendintele lor.
In al doilea rind, dupa aceastii inven-
tmiere studiere sociologica pe teren a
tuturor tipurilor de sate, urmeazii. a se
stabili frecventa ariile de riispindire teri-
toriala a fiecarui tip social in parte.
Pentru aceasta a doua parte a muncii
noastre, vom proceda Ia o cercetare cu
mult mai sumarii a tuturor unitiitilor
sociale numai in scopul de a
determina pentru fiecare sat in parte tipul
ciiruia apartine a-i nota caracterele
originale.
Mai t:irziu, intr-o alta etapa, se va
putea reveni asupra acestor probleme
supune toate satele tiirii unei cercetiiri
sociologice care sa ne permita sa stabilim
caracterele originale problemele
ale fieciirei unitiiti sociale in parte.
SOCIOLBUC
In felul acesta vom putea determina,
pe harta tarii, care sint regiunile sociale
<:ele mai importante, regiuni care nu se
.suprapun cu tmpartirile administrative ale
{arii nici cu cele geografice.
Regiunea are dealtfel, odata ce
a fost determinata astfel, problemele ei
speciale, probleme de articulatie generala
de proces de ansamblu care fac ca
ea sa aiba tocmai acest caracter de uni-
tate asupra caruia insistam.
Ora9ele ele 155 la numar, insa
prezentind mai mari dificultati de studiere,
vor trebui sa fie analizate, tipizate i apoi
plasate 9i ele in cadrul lor social, fie
regional, fie general pe toata tara.
Odata terminata aceasta munca, vom
putea proceda la o sinteza generala, care
sa ne ducii nu numai la alcatuirea unui
Atlas sociologic al Romaniei, dar la
analitica a proceselor 9i ten-
dintelor sociale care frarn1nta astazi viata
noastra sociala.
Din acest text se vede chipul in care
profesorul Gusti, fara a fi renuntat totui
la unele din planurile sale initiale (a mono-
grafierii finale a tuturor satelor), le amina
pentru o epocii ulterioara, in prim plan
intr1nd de data aceasta cu totul alte moda-
litati de lucru anume cele care se elabo-
raserii pe parcurs, prin colaboratorii lui
din ..
E de asemenea clar ca imaginea pe
care o avea Gusti in 1946 despre reali-
tatile sociale ale tari i romaneti nu mai
corespunde intru nimic cu imaginea Ro-
maniei de astazi. Planul din 1946 nu mai
poate fi planul din 1975. Dar pentru ju-
decarea corecta a Colii de sociologie din
Bucure9ti, acesta este planul care tre-
buie tinut in seama i nu altul.
Analiza lui ne semnaleaza, in mod
uti!, existenta citorva probleme de solutio-
nat, de fapt constind in ,eecuri" trecute,
.carora urmeaza sa le gasim acum, in
noile conditii sociale ale Republicii noas-
tre socialiste, dezlegari teoretice prac-
tice.
Pentru a le recapitula, vom incepe,
potrivit unei mai vechi deprinderi, mer-
gind pe firul vremii ,de-a-ndaratelea",
adicii pornind de la ceea ce mi se pare
a fi ultimul stadiu atins de
Este vorba, inainte de toate, de centra-
rea cercetarilor pe zone urban-rurale, in
scopul unei sistematizari 9i amenajari
teritoriale avind in vedere organizarea
viitoare a vietii sociale.
Aceasta implicii rasturnarea completa
a vechilor noastre planuri de lucru,
fiind nevoie acum, in zilele noastre, de
elaborarea unor planuri, metode tehnici
de lucru care sa permita stringerea
documentarii necesare organelor de stat
din cuprinsul fiecarui judet in parte.
In acest scop, trebuie precizata modali-
tatea de lucru optimala: munca prin
tehnica ,localitatii pilot"?, munca prin
,atac de ansamblu a tuturor localitati-
lor"? In tot cazul e de renuntat la ideea
de a alege 1a intimplare un anume sat
sau ora9, pe motivul unor eventuale
facilitati de cazare sau prin impresia cii
acolo se intimpla ceva interesant.
De asemenea, e de daca in ce
masura se vor putea folosi tehnicile ,mo-
nografiilor sumare" sau cele ale ,statis-
ticii". Marea problema, atit pentru fixarea
tipologiei, cit i pentru executarea lucrari-
lor statistice, este insa o prealabila or-
ganizare a bazelor pentru o
baza care actualmente ne lip-

Apoi, e cazul sa ne intrebam care din
modalitatile de lucru se dovedesc folo-
sitoare: munca cu un seminar de studenti
insotiti de profesorii lor, munca cu mul-
tiple echipe studenteti, munca cu ,cami-
nele culturale", de fapt cu intelectualitatea
satelor, sau care anume altele, potrivit
situatiilor 9i posibilitatilor de azi?
In (last but non least), ramine
marea problema a teoriei care va sta
la baza viitoarelor cercetari.
Cred cii am putut scoate clar in relief
faptul cii dacii monografiile sociologice
9i dezvoltarile lor ulterioare, nu au putut
duce la o sinteza interdisciplinara, la
omogeneizarea generalizarea completa
Dezvoltari devieri de Ia teoria initiala 45
SOCIOLBUC
a tuturor cercetarilor, aceasta se datoreaza
lipsei insai a unei teorii comune.
De fapt aci sta miezul ,rautatilor",
pragul eel de sus i eel de jos, care a
pus piedici mersului satisfacator al lucra-
rilor.
In rezolvarea tuturor acestor probleme
teoretice i tehnice slnt de tinut In seama
actualele noastre realitati istorice.
In anii notri, Romania a parcurs o
serie de schimbari importante.
In primul rind ,problema agrara" nu
mai constituie principala noastra pre-
ocupare. Cooperativizata i ridicata pe
calea unui necontenit progres tehnic, la
nivelul tiintei moderne, agricultura de
azi-i deci i viata lumii rurale-nu mai
seamana cu ce a fost pe vremuri.
In schimb, in momentul de fata pro-
cesul de industrializare e eel hotaritor,
el dind loc la o cretere urbana masiva
i mai mult inca la un proces de urbani-
zare care ii intinde efectele i asupra
lumii ruralc, in diverse modalitati, a ca-
ror teorie nu e cazul sa fie facuta aci
1

Problema ,zonelor urban-rurale", intre-
zarita de noi pe vremuri, constituie azi
una din problemele cheie ale lumii noas-
tre.
In sfirit, hotaritor e faptul ca traim
intr-un stat socialist care dorete sa duca
o politica sociala planificata dispunind
de organele necesare pentru a planifica,
dispunind i de mijloacele totale ale veni-
tului national, este in masura sa dea
cercetatorilor i activitilor locali o co-
manda sociala, trasind liniile directoare
ale proceselor sociale in curs.
Cercetarile tiintifice trebuie deci sa
puna la dispozitia puterii de stat, centrale
i locale informatiile documentare ne-
cesare pentru ca realizarea scopurilor
prevazute in plan sa fie intemeiate pe
o cit mai desiivirita cunoatere a reali-
tatilor, urmarite pas cu pas, pe masura
ce se cu succesele i cu eecu-
rile lor inevitabile.
1
Le-arn schitat in studiul Urbanisation et
vie rurale en Roumanie, publicat in , Etudes
Rurales". anul 1974. or. 49-50.
46 Teoria cercetarilor lnterdisciplinare
Ca atare, un studiu facut asupra unei
singure localitati poate interesa acea
localitate, nu insa tara in ansamblul ei,.
deci nu organele de decizie planificatorie.
Solutia care trebuie gasita nu poate
fi decit una care sa permita organizarea
unui sistem de documentare valabil pe
intreaga tara, in masura sa dea, in timp
util, date informative care sa poata fi
luate in seama in operatiile de planifi-
care, acestea neputind atepta ca oamenii
de tiinta sa-i desavireasca opera in
ritmul lent al vechilor planuri monogra-
fice.
In acelai timp, centrindu-se pe ,zone''.
e necesar sa se tina seama ca aceste
,zone" nu mai pot fi astazi altele decit
,judetele", adica formele de organizare
administrativ-teritoriala ale tarii.
In sfirit, de prima importanta ramine
determinarea acelor probleme care ur-
meaza a fi socotite prioritare, adica de
extrema importanta i urgenta, pentru
ca acestora sa li se acorde intiietatea, de-
sigur, farii a neglija lucrarile de interes
imediat, local, precum nici cele de interes
teoretic, adica ale acelora ale caror roade
nu se vor putea vedea-eventual-decit
mult mai tirziu.
Toate aceste imperative ale cerceUirii
sociologice din Romania de azi sint
realizabile datorita faptului ca sistemul
nostru social permite acest lucru: dispunem
de academii, institute, centre, laboratoare
i catedre de tiinte sociale i politice
care vor prelua o asemenea misiune. Pe
de alta parte, astazi in fiecare comuna,
oricit de modesta ar fi, dispunem de o
serie de tehnicieni i intelectuali cu o
corespunzatoare pregatire, adica de un
intreg aparat de ,activiti" i ,animatori"
culturali care pot fi antrenati in munca
i care, dupa impresiile mele, a tit ateapta:
sa fie chemati, indrumati i sprijiniti in
munca lor, pe acest tarim al cercetarii
tiintifice.
Organizarea in fiecare judet a unui
centru de cercetare nu este deloc utopica,
SOCIOLBUC
dovada faptul cain multe judete asemenea
centre au ~ i luat in mod spontan
fiinta.
~ i mai presus de toate, unitatea teore-
ticii a tuturor cercetarilor este astazi asi-
gurata, conceptia materialismului istoric
fiind larg cunoscuta ~ i unanim admisa
ca baza teoretica ~ i practica a oriciirei
actiuni. Ceea ce nu inseamna ca organi-
zarea sistematica a cercetiirii sociologice
la noi in tara se va infaptui de la sine.
Dimpotriva, ea necesita o muncii de
lamurire teoreticii ~ i de actiune practicii,
de lunga duratii ~ i rabdare.
Acestei munci ii este inchinatii intreaga
noastra striiduintii.
Dezvoltari ~ ~ devierl de Ia teorla lnitlala 47
SOCIOLBUC
.capitolul IV.
Dacii intr-adevar nu ne atunci
cind afirmam eli principalul impediment
care a stat in calea incercarilor de ,sin-
teza" a vechii de sociologie din
i deci a anulat, in buna parte,
efortul de coordonare interdisciplinara
a cercetarilor de ,monografie sociolo-
gica ", a fost lipsa unei teorii comune,
adoptata de ciitre toti participantii Ia
Jucrari, atunci concluzia care se impune
este clara: de aci inainte va trebui sa
lucriim pe baza unei teorii unice.
Nu insa oricare, ci doar aceea care, prin
constructia sa, are in vedere sinteza.
Aceasta inseamna eli ea nu va trebui
sa piece de Ia ipoteza, de caracter static,
a unui paralelism ce ar exista intre di-
versele laturi ale vietii sociale nici macar
de Ia o incercare de ierarbizare a lor;
ci, dimpotriva, de Ia un sistem care sii
explice modalitiifile in care toate aceste
,laturi" ale vietii sociale se incheagii
intre ele, nu ca ,factori" coexistenti,
izolati sectar, ci ca ,momente
dinarnice" ale proceselor sociale.
din istoria doctrinelor, cii orice
conceptie cu privire Ia societatiJe umane
incepe sa aiba dreptul a se numi ,socio-
logica" din momentul in care ii pune
problema, pe de o parte a stabilirii legi-
lor care explica mersul istoriei i pe de
alta, a coerentei, ,consensului", a ,lega-
turii organice" i a ,reversibilitiitii" din-
tre diversele zone ale socialului.
Sociologia se deci abia din
momentul in care aceste douii linii de
41 Teoria cercetlirllor lnterdisclpllnare
N ecesitatea
teoretizarii
istorice
a sociologiei
gindire, cea de transformare a filozotiei
istoriei in a legilor sociale cea
de sinteza intre disciplinele sociale parti-
culare, se contopesc intr-o singura viziune
dialectica unitara.
Motivul pentru care socotim sociologia.
marxista drept singura care
aceste condifii, i este deci singura ..
tifica", este tocmai faptul eli e cea mai de-
plinii sintezii dintre to ate disciplinele sociale
particulare, in cadrul unei viziuni istorice.
Marxismul a fost caracterizat de Len1t1
ca avind , Trei izvoare trei piirti con-
stitutive" (economia politidi engleza, so-
cialismul utopic francez i filozofia cia-
sica germanii). De fapt, el a cuprins in
afara de aceste trei discipline fundamen-
tale pe toate cite se afiau dezvoltate pe
Ia mijlocul veacului trecut, discipline pe
care Marx Engels Ie cunoteau in
adincime, cu o erudifie in adeviir gigantic
topindu-le pe toate intr-un singur sistem
de gindire
1

Cred cii nu daca socotim a fi
esentiala, pentru intelegerea marxismu-
lui, tocmai aceastii contribufie a sala trans-
formarea filozofiei istoriei intr-o tiintii de
sintezii a tuturor disciplinelor sociale, ceea
ce meritii a fi analizat mai indeaproape.
I. Am incercat. intr-un curs de istorie a
doctrinelor tinut tn anii 1946-48 la Facul-
tatea de filozofie Iitere din sa
arat cum s-au dezvoltat teoriile sociale. de la
Platon pina Ia Manifestul Comunist. anume
pentru a liimuri in ce mod a fost operata sin-
teza marxistlL
SOCIOLBUC
'
1. Sll.\TEZELE Fli.OZOFICE ALE JSTORJEI
In vremea dintre veacului al
18-Iea i pina spre mijlocul veacului
trecut, cind s-a format gindirea marxisHi,
se constituisera o serie de sociale
nesociale, care impuneau ginditorilor
un efort de sinteza, adica de coordonare
logica intr-un singur sistem de gindire.
Incercarile de sinteza au fost multiple.
0 prima modalitate era de a se proceda
Ia o sinteza pur filozoficii. Ceea ce de-
altfel au incercat sa facii filozofii-
majoritatea lor fiind ei oameni de
construind vaste sisteme globale
pentru a cuprinde atit lumea fizica i
sociala, cit cea a gindirii, filozofi a
caror listii este lungii glorioasa. E
suficient a numi pe Descartes, Leibniz,
Spinoza, Kant, Fichte, Schelling eyi, in
special pe Hegel, ca sa ne dam sea-
rna de semnificatia lor. Nu e locul sii
insistam, importanta lor pentru geneza
marxismului fiind cunoscutii 1.
Jn paralel cu filozofi, o serie
de alti ginditori au incercat sinteze simi-
Iare ale tuturor cunotintelor
existente Ia vremea lor, fiind de citat in
1
Engels spune: , Noi germani
ne mindrim cu faptul ca ne tragem nu numai
din Saint Simon. Fourier. Owen. dar din
Kant. Fichte Hegel " (MARX ENGELS.
Opere. vol. 19. pag. 334).
Se insa ca sinteza operat a de marxism
se afirmii a fi nu o , filozofie '' , ci o
Engels merge pina Ia a crede ca sinteza
pune in disponibilitate filozofia ca
atare. afirmind in Dezvoltarea socialismului
de Ia filozofie Ia ca , materialismul
modern este prin excelenta dialectic nu
mai are nevoie de o filozofie care sa stea dea-
supra celorlalte Din moment ce fiecare
in parte este pusa in fata cerintei de a
se edifica asupra locului pe care il ocupa in
conexiunea de ansamblu a lucrurilor a
despre lucruri. orice specia-
l a despre aceasta conexiune devine de prisos.
Ceea ce ramine ca element de sine stiitiitor
din toatii filozofia de pinii acum este
despre gindire despre legile ei -Jogica for-
mala dialectica. Tot restul se dizolva in
pozitivii despre natura istorie" (Op.
cit., pag. 213).
special ,iluminitii ", care au operat , sin-
teza" Enciclopediei sub directia lui Denis
Diderot (1713-1784) sub forma unui
Dicfionar rational a/ artelor
continuat apoi de intregu1
curent al ,ideologilor", cuprinzind per-
sonalitiiti atit de importante cum sint de
pildii cele ale lui Condillac, Condorcet,
Destut de Tracy, Laplace, Cabanis, La-
marck sau Ampere, mari creatori de
a9eziiminte culturale propagatori ai
unei sinteze a tuturor cunotintelor noas-
tre, dintr-un punct de vedere antimeta-
fizic.
In ce domeniultiintelor sociale,
atit cit ideologii s-au micat
in sfera filozofiei istoriei, luind in conside-
rare totalitatea socieUitilor umane, in ciiu-
tarea unor ,legi universale", prin care
sa se poatii explica dramaticele eveni-
mente care au marcat istoria omenirii.
Au folosit in acest scop lucriirile istorici-
lor, care, dealtfel, nici ei nu se puteau
lipsi de cautarea unor , explicatii" cauzale,
miicar atit cit trebuie sa cuprindii orice
,povestire" cu cap coadii. Dar expli-
catiile date de istorici i filozofi
ai istoriei nu mai puteau satisface pe gin-
ditorii lumii moderne.
De pildii, impotriva teoriei care explica
mersul dramei umane printr-o interventie
directa activa a vointei divine s-au
ridicat sistematic un Vico (1668-1744),
propunind admiterea unui ritm natural
i constant de ,corso et ricorso" al istoriei ;
un Montesquieu (1689-1735), ciiutind sta-
biHrea unui ,spirit a! legilor", de fapt
a conditionarilor naturale ale vietii oame-
nilor in societate; un Voltaire (1694-
1778) prin studierea ,moravurilor a spi-
ritului natiunilor"; un Condorcet (1743-
1794), invocind o lege a ,progresului"
ca explicare a istoriei, Herder (1774-
1803) mergind pinii Ia formularea siste-
matica a unor ,Idei pentru o filozofie
a istoriei". De fapt, toti ginditori
se aflau Ia riiscrucea dintre doua
in plina crizii a inlocuirii celei feudale
Necesitatea teoretizaril istorice a sociologiei 49o
SOCIOLBUC
prin cea capitalistii, marcatii exemplar prin
marea revolutie franceza.
Este deci firesc ca straduintele lor de
,sinteza" sa cuprinda f?i luiiri de pozitii
politice, precum propuneri, la inceput
utopice, de ,sisteme sociale".
Unii din ei s-au straduit sa justifice
legitimitatea societatii burgheze, altii, dim-
potriva, sa o critice. Impotriva lui Jean
Jacques Rousseau (1712-1778), care pro-
pusese solutia ,Contractului social " ca
model al societiitii viitoare burgheze, s-au
ridicat violent reactionarii de Maistre
(1753-1821) De Bonald (1754-1840)
pledind pentru o reintoarcere la vremile
patriarhale, altii, dimpotriva, au mers pe
linii progresiste, ca Saint Simon (1768-
1825), Auguste Comte ( 1798 -1857) sau
chiar socialiste, ca Fourier (1772-1837)
Proudhon (1803 -1865). ,
Este cert cii Marx Engels apartin a-
cestui din urma curent, cu specificarea
ca ei se afla nu numai pe o linie progresist
revolutionarii, dar ca sint singurii
care au sa iasa din cercul inchis al
filozofiei istoriei, fiiurind o conceptie real-
mente
In aceastii striiduinta a lor de
zare a filozofiei istoriei, ca sinteza a tutu-
ror disciplinelor sociale particulare, au
avut desigur care le-au inlesnit
straduintele, de citat fiind in special
Condorcet, cu sistemul sau de etapizare
a istoriei omenirii, pe ,faze" succesive,
explicate prin progresul capacitiitilor prac-
tice umane de asigurare a celor necesare
traiului prin munca productiva.
2. SINTEZA SOCIOLOGIC.:\. A LUI AUGUSTE COMTE
Dar in special Auguste Comte a elaborat
cea mai coerenta sinteza, in cadrul unei
filozofii pozitiviste, a,cordind ,sociolo-
giei" (pe care el a botezat -o astfel) un
loc proeminent.
Solutia data de Auguste Comte este
cunoscutii, dei rari sint citi-
torii care mai dau azi osteneala sa-l
citcascii. Comte credea di sinteza
telor consta intr-o ierarhizare a lor. Dupa
piirerea lui, s-ar fi niiscut intr-o
anume ordine cronologica, corespunzii-
toare unci ordini logice, progresiv
propus de Comte fiind al unci treceri
de la simplu la complex de la general
la particular, in ordinea urmatoare: ma-
tematica, astronomia, fizica, chimia, biolo-
gia i sociologia.
,sociologia" era socotitii a
ingloba incununa toate fiind
cea mai complexii particulara dintre
toate, dar cuprinzind in sinul ei elemente
din toate anterioare. Ceea ce
a i facut sa se dea sistemului lui Comte
numele de ,pansociologism".
Atitudinea filozofica dominind aceastii
conceptie era ea socotitii ca rezultat
50 Teoria cercetarilor interdisciplin.ue
final al unei treceri de la pozitii initial
magico-religioase, la altele filozofic meta-
fizice pentru capata suprema desii-
virire in pozitivism, in sensu! admiterii
existentei unor legi naturale, care pot
fi cunoscute pe caile stabilite de toate
pozitive.
De subliniat faptul cii in solutia pro-
pusa de Comte, pentru a se arata relatiile
existind intre diversele aspecte ale vietii
sociale, se folosca cuvintul de ,consens"
allor, potrivit unor legi, a diror
forma sociologia statica, consens care insa
era tulburat stirnit in de
procese sociale, prin legi apartinind do-
meniului sociologiei dinamice.
Interesant e faptul ca pentru Comte
sociologia nu era o simpla filozofie, ci
tindca sa devina un instrument politic
pentru cii, ingiiduind oamenilor sa
le asigura capacitatea de ,a prevedea"
deci ,a putea" (Savoir c'est prevoir,
afin de pouvoir). Studiind in acest sens
societatea capitalistii, pe care a nu-
mit-o a fi o ,societate industrialii",
Comte ajunge la propunerea unui sistem
social de caracter utopic, constind in-
SOCIOLBUC
tr-o religie a umanit:'itii, pe o linie de-
altfel trasaUi de ditre maestrul sau, ma-
rele invatat, filozof i utopist, Saint Simon.
Dar ceea ce i se poate lui
Comte, daca il judeciim din punctul
nostru de vedere actual, este ca el nu ne-a
dat o unealta de lucru eficf ce, cu care
sa putem studia fenomenele sociale con-
crete. Yn ciuda pozitivismului sau, opera
lui are inca un puternic caracter de filozofie
a istoriei, nesatisfacator ca instrument
efectiv de lucru.
3. DEZVOLTAREA FILOZOFIEI !STORIE! CA
Daca Marx este eel care a reuit sa
creeze un astfel de instrument de cerce-
tare, faptul se explicii i prin imprejurarea
ca el dispunea nu numai de o baza
filozoficii superioarii, cea creatii de Hegel,
ci de o eruditie enciclopedica, cu pri-
vire Ia toate vremii sale, ceea
ce lui Comte ii lipsea in mod surprinza-
t or de grav.
In primul rind, Marx avea o conceptie
istorica nouii, dee! creata, clar superioarii
oricarei alte incerdiri de filozofie a istoriei.
a. Dezvoltarea eruditiei
metodologiei istorice
Ceea ce i-a servit lui Marx sa opereze
acest salt calitativ de Ia filozofia istoriei
la tiinta istoriei a fost faptul ca intre
timp disciplina istoriei facuse ea insiii
ubstantiale progrese.
Mai intii mijloacele de informare de
care se dispunea pe la mijlocul veacu!ui
trecut erau infinit superioare celor din
veacurile anterioare.
In primul rind se creaserii tehnicile
moderne ale arheologiei clasice pre-
istorice, care deschideau orizonturi mult
dincolo de intervalul de 5500 ani cit
admitea traditia a se fi scurs de Ia Adam
pinii Ia naterea lui Cbristos.
Yn plus, fuseserii puse la punct tehni-
cile de descifrare a scrierilor vechi, egip-
tene mesopotamice, prin lucriirile unui
Cbampolion (1790-1832), E. Burnouf
1 01-1852) i a unei intregi pleiade
de savanti, care facuserii cunoscute lim-
bile unor popoare de mult dispiirute; ceea
e a permis, simultan, studierea acestora,
B. Bopp (1791-1867) creind disciplina
gramaticii comparate, W. Humboldt (1767
-1835), pe cea a filozofiei limbajului,
filologii Jacob i Wilhelm Grimm (1785-
1863 i 1786-1859), adaugind studiile
de folclor (termen creat in 1846 deW. G.
Thomas (1803-1885) i de etnografie
(termen creat in 1821 de Adriano Bolbi
(1781-1848).
Erau puse astfel bazele pentru o sin-
tezii istoricii de mare amploare, mergin-
du-se pina la alciituirea unor ,istorii uni-
versale", cum e cea a lui Schlosser (1776-
1861) sau analizelor unor probleme speci-
ale, cum e cea a lui Augustin Thierry
(1795-1856) despre luptele de clasii din
Franta sau operele de baza ale lui Theodor
Momsen (1817-1903) despre antichita-
tile romane.
Largirea i adincirea orizontului istoriei
au permis marxismu!ui sa cuprinda 0 in-
formatie substantial mai ampla decit se
putea avea cu un veac inainte; in special
a putut prilejui scoaterea in relief a feno-
menului de baza al istoriei, eel al ,timpu-
lui", adica a trecerii neconteniteafenome-
nelor sociale de 1a o stare Ia alta.
Aceasta idee a ,timpului" in neconte-
nita scurgere a fost socotita de fauritorii
marxismului atit de importantii incit
Engels a i gasit de cuviintii i pe buna
dreptate sa dea conceptiei marxiste nu-
mele de ,materialism istoric".
Dar ideea ,timpului", ca idee matdi
a unei conceptii tiintifice despre lume,
era intaritii in acea vreme ide contributia
altor tiinte.
b. Liirgirea istorice
prin geologie paleontologie
Pe mlisurii ce avea loc trecerea de Ia
forta de munca umanii la cea a energiei
cu aburi, puse in micare prin
Necesitatea teoretizlirii istorice a sociologiei S 1
SOCIOLBUC
carbuni, a fost necesara crearea tehnici-
Jor miniere, pentru detectarea i exploa-
tarea straturilor carbonifere. 1n plus, caile
ferate necesitau i ele saparea tunelurilor.
in felul acesta oamenii de tiintii au
putut capiita informatii noi despre istoria
piimintului, fiicindu-se dovada ca Terra
trecuse ea insiii printr-o lungii evolutie,
de sute de milioane de ani, parcurglnd,
de-a rindul, lungi serii de ,ere geolo-
gice"l, fiecare pastr'ind i dovezile exis-
tentei unor forme de viata biologica,
flora i fauna, mereu schimbate de-a
lungul vremii. Geologia se dubla astfel
cu o paleontologie, prin munca unor
Cuvier (1769-1832), Geoffroi de Saint
Hilaire (1772-1844), dind natere unei
conceptii ,evo1utioniste", care a culminat
cu teoria despre originile speciilor prin
selectie naturalii a lui Ch. Darwin (1809-
1882), explicatie materialista prin excelen-
ta, a carei inriurire a fost copleitoare
pentru intreaga micare tiintifica a vremii.
c. Largirea orizontului
geografic etnografic
Largirea orizontului istoric fusese in-
tregitii i de o paralela imbogatire a
celui geografic. Pe masudi ce europenii
procedau la ,acumularea primitiva a capi-
talului ", prin cucerirea colonialii a pa-
.mintului, spo au i informatiile despre
existenta unor serii nesfirite de popoare
traind in cu totul alte conditii decit cele
ale Europei.
Lucrarile unui Alexandru Humboldt
(1769-1859) sau ale lui Karl Ritter
(1779-1859) puneau din plin probleme
multiple: nu numai de a intelege in ce
chip conditiile geografice stau in legiitura
cu modul de viata al diferitelor popoare
de pe glob, Hirgind astfel strimtul cimp
de experientii pe care il oferea continentul
european, ci i pe aceea a infinitelor
forme istorice de convietuire socialii.
Calatoriile i mai ales exploatarea co-
loniala a indigenilor din alte continente
ridicau astfel problema existentei unor
grupe sociale traind in forme de viata
cu totul altele decit cele cunoscute in
Europa. E suficient, pentru a arata im-
portanta pentru marxism a acestui ultim
punct de vedere, sa reamintim ca aparitia
in 1877 a lucrarii lui Lewis Morgan
(1818-1881) despre Societatea veche a
permis completarea scbemei initiale a ti-
purilor istorice de orinduiri sociale, cu
tipul ,comunei primitive", Morgan fiind
socotit de Engels ca un ginditor care a-
junsese, pe seama proprie, la o conceptie
foarte asemiinatoare cu cea elaborata de
Marx
2

4. CONCEPTIA MARXISTA DESPRE CARACTERUL ISTORIC
AL LEGILOR SOCIALE
Acumularea de informatii cu privire la
imensa varietate a modurilor de viatii
in comun a oamenilor, aa cum fusesera
1
E interesant faptul cii atunci cind Marx
vrea sa exemplifice teza cii orice formatiune
-social-economicii striibate anume faze, el folo-
comparatia ,erelor geologice" spunind:
,formatiunea arhaica sau primarii a g!obu lui
pamintesc cuprinde o serie de straturi din di-
ferite perioade. care s-au depus unul peste
-celalalt. Tot formatiunea arhaicii a socie-
tatii ne dezviiluie o serie de etape diferite.
marcheazii diferite epoci succesive" (ciorna
scrisorii catre Vera Sasulici. Opere. vol. 19.
pag. 429) .
.51 Teoria cercctarilor interdisciplinare
strinse prin cercetiiri istorice (bogate insii
mai ales cu privire la lumea din jurul
Mediteranei) prin cercetari geografico-
etnografice, facea absolut necesara - i
in timp posibila-o dubla muncii
pe de o parte, elaborarea unei
teorii explicative a mecanismelor de ivire
defiiurare a proceselor istorice pe
de alta parte, de folosire a acestei teo-
2
F. ENGELS. Originea familiei. a proprie-
tiitii private statului. in !egiiturii cu cerce-
tarile lui Lewis H. Morgan (1884) (MARX-
ENGELS. Opere. vol. 2. p. 27).
SOCIOLBUC
rii in cercetarea concreta a diverselor
formatiuni sociale, atit trecute, cit con-
temporane.
Marx a atacat problema sub acest aspect,
printr-un efort combinat de teoretician al
generalului de istoric al concretului
particular.
Ca teoretician al generalului, el ela-
boreazii conceptia ,materialismului isto-
ric"; iar ca analist al unor formatiuni
sociale concrete al unor evenimente is-
torice contemporane o serie
de lucriiri cu caracter monografic, din
care principala, Capitalul, este o analiza
teoretic-istoricii a modului de formare
a orinduirii capitaliste i a legilor ei de
dezvoltare, direia trebuie adiiugate seria
de lucriiri de istorie contemporanii, pre-
cum 18 Brumar a/ lui Ludovic Bonaparte,
Luptele de clasii din Franta, Comuna din
Paris altele, privind lume oc-
cidentalii acelai fenomen al socieHitii
capitaliste, aa cum se in tiirile
lui de origina
1
.
In toate aceste lucrari Marx imbinii
in mod constant cercetarea istoricii cu
cea
Dar in afarii de cercetarea lumii capita-
liste, Marx a luat in seamii i fenomenele
sociale premergiitoare capitalismului
3
,
precum i cele ale extinderii acestui capita-
lism, odatii format, asupra altor formati-
uni sociale coexistente, de pildii, in partea
oriental ii a Europei, unde a dat
1
Studierea lor e obligatorie, doar prin ele
pu tind intelege corect cum trebuie folosita
conceptia materialismului istoric in cercetarea
sociologica. Engels dealtfel ne atrage atentia
ca aceasta este singura cale pentru o orientare

2
El subliniaza acest mod de lucru
ar iitind de pi!da ca , a fost necesar sa urmiirim
lupta de clasa in decursul istoriei curente $i sa
dovedim in mod empiric, pe baza materialului
istoric existent a! aceluia nou care se
zi de zi" (sublinierea noastra) (, Munca sala-
riatii capital" in Opere, vol. 6, pag. 441).
3
MARX. Forme premergiitoare productiei
capitaliste , Rohentwurf"), manu-
scris din 1857-1858. publicat insa foarte tirziu,
abia in 1939. Edi!ia romaneasca (EPLP)
din 1956.
, celei de-a doua iobagii"
4
britanica
5
,
precum i in alte regiuni ale globului,
o speci Iii atentie acordindu-se piitrun-
derii capitalismului in Rusia, aceasta in
cadrul unor controverse avute cu narod-
nicii rui cu privire la soarta
viitoare a formatiunii sociale a obtiei
agrare a Mirului.
In toate aceste cercetiiri, pozitia teore-
tica a lui Marx a fost constant
constind in afirmarea cii istoria sociala
se potrivit unor legi obiective.
Negarea lor antreneazii deci adoptarea.
unei pozitii anti-marxiste decla-
rate.
Admiterea existentei unor legi fusese
insii afirmata de alti doctrinari ai
,filozofiei istoriei". Spre deosebir.e ins a de
Marx nu mai cautii insa o expli-
care unica a intregii istorii, printr-o for-
mula simpla, gratie ciireia toatii drama
umanitatii, de la stadiile anthropogenezei
pina la cele de azi, sa poata fi expli-
cata in bloc fiirii rest. Ci marxismul
cii existii mai multe categorii
de ,legi". lata anume cum:
In primul rind, se poate constata ca
in absolut toate societatile umane existii
anume triisiituri constante, care pot fi
regasite in orice societate, oricare ar fi
ea. Existii deci, intr-adeviir, ,legi generale"
valabile oriunde oricind, adicii indife-
rent de timp i spatiu. Astfel, de pilda
constatam coexistenta obligatorie a unei
duble structuri, cea economica de bazii
i cea suprastructuralii. Oricare ar fi socie-
tatea globalii. considerata, oamenii care
o alcatuiesc, pentru a putea dainui, tre-
buie sa munceasca pentru a extrage din
natura cele necesare traiului lor. Proce-
sele de productie sint deci o constantii
socialii, tinind de esenta societiitii, fara
de produqie neputind sa existe viatii
umanii. De asemenea, tot atit de perma-
nent i constant constatam cii, in corelatie
cu acest proces de productie, existii
4 MARX-ENGELS, Opere, vol. 19, p. 356.
5
MARX-ENGELS. Opere. vol. 9. p. 135-
141 156-164 (text din 1853).
Necesitatea teoretizarii istorice a sociologiei 53
SOCIOLBUC
o serie de relatii de productie, precum
o suprastructura corespunzatoare.
A vern deci de a face cu o ,lege gene-
ral a", care ne este foarte utila atunci
cind analiziim orice fenomen social, caci
acestei legi ne obliga sa des-
facem analitic societatea respectiva in ele-
mentele constitutive ale dublei ei structuri.
Dar aceastii ,lege generalii", de univer-
sala aplicabilitate, nu este insa o lege
cu caracter istoric, de vreme ce se aplica
indiferent de timp i loc.
Istoric insa, elementele constitutive ale
structurii sociale ni se in in-
finit de variate forme concrete, pe care
le putem constata i inventaria prin cer-
cetarea atlt a istoriei, cit i a vietii con-
temporane. Tehnicile de productie, adica
relatiile pe care oamenii le au cu natura,
sint astfel infinit de variate (de la piatra
nelefuita pinii la uzinele atomice). Mai
mult decit atita: putem orindui aceste
de productie pe un ir progresiv,
clasindu-le de la cele foarte rudimentare
pinii la cele avansate. Dei aceastii variatie
a tehnicilor de productie nu este in reali-
tate intotdeauna progresiv uniliniara,
liniile evolutive putind deseori bifurca, pe
drumuri paralele, precum i diiinui si-
multan. Ele ne sint, teoretic, mai de
inteles dacii le socotim ca succedindu-se
intr-un ir uniliniar continuu progresiv.
E clar de pildii cii tehnica culesului din
natura este de un nivel inferior fata de
tehnica creterii de vite i a agricultu-
rii. Totui e mai greu de spus care,
in realitate piistoritul sau agricultura, re-
prezintii o tehnica mai dezvoltatii. Nu
putem spune dacii piistoritul s-a niiscut
din agriculturii ori invers. Constatam de-
seori existenta unor grupuri sociale dis-
tincte, unele pastorale, altele agricole. A-
dica, de fapt predominant una sau alta.
Dar de cele mai multe ori aceste tehnici
de productie se imbina coexistind in sinul
aceluiai grupl.
1
Am analizat aspectele ale aces-
tei probleme in cap. IX al vol. I a! Contribu-
tiilor Ia studiul sate/or devt'ilmaie romaneili .
capitolul Paisa dilemii a caracterului ,agricol"
sau ,pastoral " al satelor
54 Teoria cercetarilor interdisciplinare
.dential ramme faptul ca oricare ar
fi tehnicile de productie avute in vedere,
constatam cii ele nu ramin constant
aceleai, ci se transforma in decursul
timpului, deseori imbunatatindu-se, dar
uneori suferind i reciideri spre nivele
inferioare Legea lor de bazii este deci,
in tot cazul, adicii istoricitatea
lor.
In ansamblu, pe linii mari istorice,
putem considera ca eel putin in anume
regiuni ale globului am asistat la un
progres aproape constant al acestor teh-
nici de productie, potrivit unui mecanism
care se poate explica.
Prin ,tehnicii" e de inteles nu numai
,unealta i procedeele de folosire a unel-
tei ", ci modul de organizare a relatiilor
in care oamenii colaboreaza in productia
lor sociala, organizindu-se de pildii anume
diviziuni ale muncii, care la rindul lor
dau natere unor anume grupiiri in clase
sociale, de asemenea supuse unor miciiri
istorice, de transformare necontenitii. A-
cestea la rindul lor sint insotite de restul
fenomenelor suprastructurale, supuse i
ele unor permanente transformiiri istorice.
Se poate deci trage concluzia ca legea
de baza a vietii sociale este pe de o parte
coexistenta acestor elemente ale dublei
structuri sociale, intr-o singura ,forma ti-
une" socialii, dar i pe alta parte cii
aceste structuri se aflii in permanentii
transformare, mai lenta sau mai rapida.
Fiecare din aceste ,elemente" constitu-
tive ale vietii sociale se supun acestei
Iegi a micarii istorice, ansamblul global
avindu-i el insui micarea lui proprie
determinatii de fenomenul ,de baza ",
adica eel pe care Uor il putem sesiza
i explica ca fiind de sine statiitor i pe
care de aceea il socotim ,declanator"
al micarii totale.
Dacii am opri constatariie noastre la
acest stadiu, am fi stabilit desigur o serie
de importante legi general-valabile, dar
nu am fi explicat inca mersul istoric
concret al societatilor. Ciici legile de
SOCIOLBUC
structura i legile mecanismelor de des-
a schimbilrilor rilmin neistorice,
de vreme ce sint aplicabile indiferent
care ar fi societatea pe care o analiziim.
In acest sens, dacii. am reduce materialis-
mul istoric doar Ia atita, l-am considera,
paradoxa!, ca fund neistoric, deopotrivii
cu legile afirmate de ciltre filozofii isto-
nei.
Originalitatea lui Marx i, mai mult
decit atita, genialitatea lui consti:i in
faptuJ Ca a aratat importanta COVIri-
toare a studierii tuturor , formatiunilor
sociale" istoric existente, pentru a deter-
mina ,legile" fieciireia din ele.
Cum insui spune, in repetate rinduri,
obiectul lui principal de studiu a fost
geneza i dezvoltarea formatiunii sociale
a capitalismului, pe care a analizat-o in
amiinuntime.
Dar ,legile" pe care le-a stabilit astfel
sint specifice doar formatiunii sociale capi-
taliste, neavind nicidecum caracterul de
legi universal valabile.
!n aceastii privintii nu existii contra-
versa posibilil, Marx lllSUi protestind,
cu viiditii suparare, impotriva tentative-
lor de a se interpreta aceste legi specifice,
stabilite de el, drept legi universal valabile.
Astfel, intr-o scrisoare adresatii, in 1877,
ciitre redactia revistei , Otecestvenniie Za-
piski", Marx combate pe un ,marxist"
rus, care voia sa tragii concluzii cu privire
Ia dezvoltarea viitoare a Rusiei, prin
aplicarea mecanicii a ceea ce Marx scri-
sese despre capitalismul occidental. Marx
spune:
,Capitolul cu privire la acumularea
primitiva nu face altceva decit sa de-
scrie calea pe care in Europa occiden-
tala orinduirea economicii capitalista a
din pintecul orinduirii economice
feudale".
Legile genezei capitaliste astfel sta-
bilite au desigur un caracter general
valabil, insa numai pentru tiirile occiden-
tale. ,Toate tiirile din Europa occiden-
tala merg pe acelai drum", adidi urmea-
za proces social istoric, care,
,despiirtind pe produciitori de mijloa-
cele lor de productie, ii transform ape pri-
mii in muncitori salariati (proletari in sen-
sui modern al cuvintului), iar pe posesorii
mijloacelor de productie in ...
,Baza acestui intreg proces o formeaza
exproprierea agricultorilor. Aceastii expro-
priere a fost infiiptuiti:i pina acum in
mod radical numai in Anglia".
!n ceea ce privete Rusia, Marx spune
cii. numai ,dacii Rusia tinde sa devina
o natiune capitalistii, dupa modelul nati-
unilor din Europa occidentalii, ea nu va
izbuti sa faca acest lucru fiira sa trans-
forme in prealabil o buna parte din tii-
ranii ei in proletari".
Marx se arata insii suparat de faptul
ca criticul lui rus nu se multumete cu
atita: ,Dar aceasta-i prea putin pentru
criticul meu. El trebuie neapiirat sa trans-
forme schita mea istorica, cu privire la
aparitia capitalismului in Europa occiden-
tala, intr-o teorie istoricii-filozofica referi-
toare la calea generala pe care trebuie
s-o urmeze in mod fatal toate popoarele,
indiferent de conditiile istorice in care
s-ar afia ele, pentru a ajunge-, in ultima
instanta, la formatiunea economica care
le asigura, odata cu eel mai mare avint
al fortelor productive ale muncii sociale,
dezvoltarea multilateralii a omului".
,Eu insa ii cer iertare. Aceasta ar
insemna pentru mine, in acelai timp, o
prea mare cinste $i o prea mare insulta".
Refuzul de a-i considera ,schita isto-
ricii" drept o lege de filozo fie a istoriei
este deci clar i raspicat afirmat.
Mai mult inca, Marx argumenteaza
$i teza potrivit careia, vorbind,
Ia o anume structura economica de bazii
ii poate corespunde nu una, ci multiple
formatiuni sociale posibile, depinzind de
anume conditii locale, aducind in aceas-
ta privinta un argument hotaritor. ,Sa
luiim un exemplu. !n mai multe locuri
din Capitalul am amintit de soarta pe
care au avut-o plebeii Romei antice. La
inceput, au fost tiirani liberi, care
lucrau fiecare pentru sine propriul sau
petec de pamint. in decursul istoriei
romane ei au fost expropriati. Aceeai
Necesitatea teoretizarii istorice a sociologiei 55
SOCIOLBUC
dezvoltare care i-a despartit de mijloa-
cele lor de productie de subzistenta
a atras dupa sine nu numai formarea
marii proprietati funciare, dar eyi formarea
marilor capitaluri In felul acesta,
intr-o buna zi, au apiirut pe de o parte
oameni liberi deposedati de toate bunu-
rile, in afara de forta lor de muncii,
iar pe de alta parte, pentru exploatarea
muncii acestora, posesorii tuturor bogatii-
lor acumulate".
, Ce s-a intimplat? Proletarii romani
nu au devenit muncitori salariati, ci o
gloatii mai demna de dispret decit
,poor white" din sudul Sta-
telor Unite odata cu aceasta s-a dezvol-
tat nu modul de productie capitalist, ci
modul de productie sclavagist. Astfel,
evenimente de o analogie uimitoare, dar
care s-au petrecut in imprejurari istorice
diferite, au dus la rezultate complet dife-
rite. Studiind fi.ecare din aceste evolutii
in parte comparindu-le apoi intre ele,
vom gasi UOr cheia pentru intelegerea
acestui fenomen. Dar nu vom ajunge
niciodata sa-l intelegem dacii vom folosi
cheia universala a vreunei teorii generale
istorico-fi.lozofi.ce, a carei suprema cali-
tate este aceea ca se considera mai presus
de istorie"l.
1
MARX-ENGELS. Opere, volumul 19,
pag. 121-122. Cu privire Ia caracterul ,istoric''
a !egilor ,specifice" e foarte interesantii scri-
soarea lui Engels ciitre filozoful Fr. A. Lange,
in care se spune: ,pentru noi.
legi economice nu slnt legi naturale eterne. ci
legi istorice. care a par $i dis par". Iar des pre
legile economice stabilite de bur-
ghezi (in spetii era vorba de legea populatiei a
lui Ricardo). Engels spune: ,nici una. in
miisura in care exprimii relatii pur burgheze,
nu este mai veche decit societatea burghezii
contemporanii. Aceste legi care intr-o miisurii
mai mare sau mai micii au fost valabile pentru
intreaga istorie de pinii acum exprima numai
relatiile care sint comune oricarei societii ti
bazate pe dominatia de clasa pe exploatarea
de clasii. Din prima categorie face parte
numita lege a lui Ricardo. care nu a fost va-
labilii nici pentru orlnduirea iobiigistii. nici
pentru cea sclavagista din antichitate ; din
ultima categorie fac parte Jegile care corespund
teorii malthusiene" (MARX-
ENGELS. Opere. vol. 31. p. 426).
56 Teoria cercetarilor interdisciplinare
Cu privire la conditiile in care e legiti-
mii folosirea abstractiei, adica a legilor
generale in cercetarea concretului, Marx
aduce liimuriri decisive.
El spune de pilda ca obiectul lui de
studiu a fost productia burgheza con-
temporana, care constituie de fapt tema
noastrii propriu-zisii. N u-i mai putin
adevarat insa ca in toate epocile pro-
ductiile au anumite trasiituri comune,
determinari comune. Produc{ia in general
este o abstractie, dar o abstractie ratio-
nala in masura in care desprinde real-
mente fixeazii ceea ce este comun,
scutindu-ne astfel de repetari. In
timp insii acest element general, sau ele-
mentul comun, desprins prin comparatie,
este el ceva multiplu articulat,
care se exprimii in diferite determiniiri.
Citeva ceva din aceasta apartine tuturor
epocilor; dar exista ceva care e comun
doar unora dintre acestea. Unele deter-
minari sint comune atit epocii celei mai
moderne, cit epocii celei mai vechi.
Fara ele nu poate fi conceputii nici o
productie ... ,Determinarile care sint va-
labile pentru productie in general trebuie
separate tocmai pentru a se evita ca din
cauza unitatii care decurge din
faptul cii subiectul, omenirea obiectul,
natura, s1nt fie omisa deose-
birea esentialii "
2

Cu alte cuvinte, folosirea ,generalului"
asigurii un dublu folos: ne sa
repetam de fiecare data, cu prilejul ori-
ciirei cercetari, ceea ce este comun tuturora
pe de alta parte ne sa scoatem
in relief ceea ce nu este general in fe-
nomenul pe care il studiem, acest al doilea
folos pentru orice sociologie concreta, fiind
de importanta.
Hotiiritoare riimine insii intotdeauna
cercetarea directa a empiriei, luminata de
intreaga experienta tiintifica sintetizata
in ,legile generale" de diferite ordine.
Practic, Marx ne da in volumul III
al Capitalului o indicatie care trebuie sii
fie primita ca lege metodologica de baza.
2
MARX ENGELS, Opere, vol. 13, pag, 659
(1857, 1858; manuscris).
SOCIOLBUC
Marx spune dar felul cum trebuie
combinate teoriei generate cu
cercetarea empirica, anume:
,,n relatia nemijlocitii dintre proprie-
tarii conditiilor de productie producii-
torii directi-relatie a carei forma cores-
punde intotdeauna in mod firesc unei
.anumite trepte de dezvoltare a modu-
lui de muncii. in consecinta, a fortei
ei productive sociale-gasim de fiecare
-data secretul intim, temelia ascunsa a
i ntregii constructii sociale, prin urmare
.a formei politice pe care o imbracii re-
latia de suveranitate dependentii, pe
scurt, a oriciirei forme de stat specifice
date. Aceasta nu impiedica ca
baza din punctul de
vedere al conditiilor principale-sii poata
prezenta, in manifestarea ei, datorita ne-
numiiratelor diverselor imprejuriiri em-
pirice, conditii naturale, relatii de rasa,
influente istorice care actioneaza din
.afarii etc., variatii gradatii,
.care nu pot fi intelese decit cu ajutorul
.analizei acestor imprejuriiri empirice da-
te"1.
Printre aceste ,diverse imprejuriiri em-
pirice", un accent deosebit se pune pe
,influentele istorice" care ,actioneazii din
1
Capital. volumul III, partea a II-a, capitolul
-47. , Geneza rentei funciare capitaliste" . Edi-
tia ESPL, 1955, pag. 745.
.Engels. intr-o scrisoare din 1890 cii tre
.Schmidt. se pllnge de tendinta unora de a dog-
matiza materialismul istoric spunind: , concep-
tia materialistii a istoriei are ea o gramada
-de astfel de prieteni ciirora le drept
pretext pentru a nu studia istoria" ( Opere
alese, vol. II, p. 532).
De asemenea: ,Conceptia noastra despre
istorie este insii . inainte de toate, o ciiliiuzii
pentru studiu nu o pirghie pentru constructii
in genu! lui Hegel " . De aci, indernnul ,in- .
treaga istorie trebuie studiatii din nou. Condi-
tiile de existentii ale diferitelor formatiuni so-
-ciale trebuie cercetate in amiinunt inainte de
.a incerca sii se deducii din ele conceptiile poli-
tice. juridice. statistice. filozofice. religioase etc.
care le corespund". tot astfel: , frazele despre
materialismul istoric" totul poate fi prefiicut
in fraze) le servesc prea multor germani din
generatia tiniirii numai pentru const rui
Ia repezealii o sistematizare a
J or istorice. relativ siinkiicioase ( ibid., p. 533).
afarii", care adidi nu apartin grupului de
conditionari geografice, economice, demo-
grafice etc. care pot fi considerate ca
elemente constitutive ale organismului so-
cial, ci sint ,accidente" ale istoriei, abso-
lut imprevizibile, neputindu-se constata
decit post factum, adicii dupii ce s-au
intimplat .
Dar ele, farii sii aibii capacitatea de
a schimba liniile mari ale dezvoltarii
sociale a omenirii, considerata in totalita-
tea ei, pot diversifica liniile de dezvoltare,
uneori nu numai in sens progresiv, ci
regresiv, dind unor felurite forma-
tiuni sociale.
Aceasta explica de ce, atit de des,
Marx expresia de ,daca"
,sau" . De exemplu: in general orice clasii
exploatatoare din ceea ce re-
partizeaza din produsele produse. Dar,
istoricete vorbind, aceasta lege generala
se poate concretiza in multiple feluri,
modalitatile de preluare a produselor fiind
variate. Marx le astfel intr-un lung
de variante: ,un popor de cuceritori
imparte tara intre cuceritori impune
astfel o anume repartizare a proprietatii
funciare o anume forma de proprie-
tate funciara, determinind astfel produc-
tia; sau ii transformii in sclavi pe cei
invini face astfel ca munca sclavilor
sa stea la baza productiei. Sau un popor
face revolutie farimiteaza in parcele
:m,area proprietate funciara in consecinta,
prin aceastii noua repartizare a pamintu-
lui imprima productiei un caracter nou.
Sau legislatia eternizeaza proprietatea
funciarii in miinile unor anumite familii.
Sau imparte munca ca un privilegiu ere-
ditar, fixind-o astfel intr-un spirit de
casta. Yn toate aceste cazuri-i toate au
un caracter istoric ... " etc
2

Concluzia metodologica ce putem trage
e clara: A vern pe de o parte o schema
generalii, o ,cheie" care ne ajuta sa
dezlegiim ,secretele istoriei". Dar in
folosirea acestei scheme teoretice este
2
MARX-ENGELS, Opere, vol. 13, pag. 670,
, Contribufii Ia cr itica econom iei po lit ice" (sub-
Iinierile noast re).
Necesitatea teoretizlirii istorice a sociologiei 57
SOCIOLBUC
absolut necesara studierea concreta a
conditiilor istorice in care diversele legi
se aplica.
De fapt, avem de a face cu un demers
al gindirii care e specific oricarei analize
teoriile au intotdeauna doar
un caracter general; exist a adica doar
ca abstractie in mintea noastdi, permitin-
du-ne sa ne facem ,inteligibila" empiria
,sensibila "
1

5. TIPOLOGIZAREA INFORMA'fiiLOR TEORIA
FORMA'fiUNILOR SOCIALE
Operind in felul acesta, adicii pe baza
cunoaterii a ce este ,general" tuturor
societatilor umane, stabilind apoi, in
concret, ce nu este comun in fiecare din
aparitiile istorice ale societatilor reale,
se stringe un material informativ extrem
de bogat.
Pentru a ne descurca in aceasta masa
documentara, care la prima vedere poate
aparea haotica, nu avem alta cale dedt
de a proceda la ,tipologizari", grupind
adica fenomenele concrete in ,familii".
Aa a procedat Marx atunci cind, aa
cum am spus, a scos in relief faptul ca,
dei societatile umane sint infinit variate,
ele se pot grupa in ceea ce el a
numit ,formatiuni social-economice".
Orice ,tip" social este de fapt o generali-
zare, adica o extragere a ce este ,general"
intr-un grup de fenomene. Insa un
,general" de ordin secund care adica
nu se aplica absolut tuturor societatilor
umane, ci numai unui anume grup din ele.
Dadi de pilda analizam societatile
din occidentul Europei medievale con-
statam ca ele se aseamana intrucitva
intre ele, astfel cii le putem grupa laolalta,
intr-un tip care se ,feudalism",
altul dec!t eel ,sclavagist" sa u ,capita-
list".
Asemaniirile dintre toate statele feu-
dale sint multiple, complexe, referindu-se
la totalitatea elementelor alcatuitoare ale
vietii sociale, de la procesele de produqie
pina la formele de contiinta. Conside-
rate laolaltii, in ansamblul lor, ele pot
fi denumite a fi o ,formatiune", adica
un ansamblu organizat. Si daca adiiugiim
ca e vorba de 0 formatiune ,social-
58 Teoria cercetarilor interdisciplioare
economica", lamurim din ce punct de
vedere am considerat formatiunea.
Exista insii multe variante ale acestor
,formatiuni". De pilda, ,feudalismul" se
infiitieazii variat de la o tara la alta
i de la o epocii la alta. Exista deosebiri
intre feudalismul francez, eel englez, eel
german i aa mai departe. Totui, in ciuda
deosebirilor dintre ele, toate aceste ,feu-
dalisme" pastreaza citeva trasaturi gene-
rate (o generalitate de grad secund), pre-
cum de pilda faptul ca toate cunosc doua
clase sociale de bazii, cea a tiiranilor io-
bagi, exploatati prin dijma i corvoada,
de ciitre o alta clasii, cea a seniorilor
feudali, stiipini ai mijloacelor de produc-
tie, in anume limite, precum i pe forta
de munca a taranilor, de asemenea in
anume limite. Putem deci construi min-
tal un ,feudalism" tip, urmind a poi a-1
folosi in analizarea a ce este comun
ce nu este comun in diversele ,feudalisme"
cunoscute din istorie. De pildii, putem
1
Atragem din nou atentia, cu acest prilej,
asupra faptului de care am amintit in treaciit
in volumul I: min tea noastrii nu poate opera,
altfel, in cercetarea realitiitii, decit prin , teo-
rie", adicii prin abstractie. ,Conceptul " el
cum e generalizat in ,cuvint", nu e
decit o abstractie generalizatoare. Aceastii
operatie de abstractizare e exprimatii in ter-
minologii variate de Ia autor Ia autor, folo-
sindu-se deopotriva terrnenii de ,indica tori".
, trasiituri caracteristice". ,esentiale". ,modele".
, tipologii" (ideale sau ba); sau cum spun an-
tropologii ,triisiituri". ,teme" (sau ,patternuri"
in Jimbaj anglo-saxon) ,structuri" care toa-
te nu exprima altceva decit o modalitate de a
proceda Ia abstractii generalizatoare. a ciiror
valoare e exclusiv euristica, adicii de unelte
care ne ajutii Ia cercetarea realitiitii. dar nu ne
dispenseazii de cercetare.
SOCIOLBUC
ariita ca feudalismul francez S-a nascut
in Franta din simbioza unei populatii
;galo-romane supuse a unei alteia ger-
manice, cuceritoare, proces care a durat
secole; pe cind feudalismul englez a fost
introdus in bloc, gata format, prin cuceri-
rea Angliei de ciitre normanzii din Franta,
fiind deci un ,feudalism de import",
cum i se spune. Dealtfel intocmai ca
feudalismul din Ierusalim, acesta introdus
de asemenea de cuceritori, inspeta cruciatii
europeni. De asemenea, feudalismul Euro-
pei orientale este o formatiune socialii
stirnita prin efectul piitrunderii tirzii a
capitalismului care a dat celei de
a doua iobiigii.
feudalismul tarilor noastre, in toate
.cele trei forme ale lui (Tara Romaneascii,
Moldova Transilvania), este a se studia
tot astfel, atit in ce
formele lui locale, cit mai ales in mecanis-
mele lui de formare
1
.
Diferentierea formatiunilor sociale pe
sub-tipuri este insa o operatie prin exce-
lenta ,istoricii ", mergind adica Ia anali-
zarea nu a ce este comun, ci dimpotrivii
la ce este diferential local, prin impreju-
riirile concrete materiale prin cele ale
evenimentelor istorice.
In aceastii privinta se cade sa analizam
modul in care procedeaza Marx Ia aseme-
nea analize diferentiale, de pilda in cazul
.analizei ,comunei primitive", in formele
:Sale initial ,arhaice" ajunse apoi a fi
agrare", lulnd diverse
.ale comunei indiene, slave, germanice,
fiind citata forma romaneascii (adicii
Cea pe care am numit-o ,sat


1
Ceea ce am incercat a face in toate
lucriirile mele de istorie socialii . privitoare Ia
formatiunea socialii a ,satelor
variant a tirzie a ,comunei primitive". pr.:cum
in lucriirile mai recente: Controverse de istorie
. socialii romaneascii Studii de sociologie
istoricii.
2
Vezi in special Forme premergiitoare pro
ducJiei capitaliste ( op. cit.) , de pildii Ia pagina 10.
unde e citata problema , dominiului senioral "
in curs de formare. adicii , in intelesul eel mai
initial ". care , se pentru prima oar ii,
de pildii, in comunitii t ile slave. in cele roma-
. ne:tti etc.". De asemenea pagina 33-34 in care
In toate aceste analize a formelor
stadiale ale fieciireia din formatiunile
sociale pe miisurii ce coborim pe scara
aces tor ,generalitati" descrescinde ne apro-
piem din ce in ce, potrivit unor tehnici
despre care vom vorbi in capitolul urmii-
tor, de o analiza concretii, empirica, a
faptelor.
In tot cazul e clar ca ramine oarba
nemultumitoare orice asemenea operatie
Hicuta fiirii teoretidi nu nu-
mai a legilor generale, de diferite grade,
ci a tipologiilor clasificatorii, rezultat
a! unor analize comparative pe un ma-
terial informativ mai larg decit eel al
unei anchete restrinse la un singur caz
particular. Tot atlt de zadarnic este
insa procedeul invers, de aplicare me-
canica, prin siluirea faptelor, a ,legilor
generate" a ,tipologiilor" pentru expli
carea unor fenomene empirice.
Atragem atentia asupra faptului cii a-
cest mod de procedare, prin imbinarea
teoriei cu empiria, nu e valabil numai in
sociale, fie ele istorice sau con-
temporane, ci este general tuturor disci-
plinelor El se aplica nu numai
atunci cind studiem marile probleme ale
formatiunilor sociale, ci i atunci cind
obiectul cercetarii noastre este un fenomen
,microsocial ".
De pildii, avem in tara nenumarate
Cooperative Agricole de Productie. Toate
au triisaturi comune; dar fiecare in
parte au i conditii i aspecte locale .
Tipologizarea lor e necesara, dar ea nu
ne scutete de analizarea pe concret a
ce fiecare CAP in parte de
toate celelalte. Tot astfel nu putem ignora
ca toate aceste forme de organizare sociala
se afirmii cii , forma initialii a acestei proprie-
tati este de aceea proprietate colectivii nemij-
locitii. modificatii Ia s/avi, dezvoltatii pinii Ia
contrariul ei. dar ni.minind baza ei as-
cunsii.. contradictorie. in proprietatea
anticii germanicii" . (sublinierile noastre) .
Cu privire Ia comuna primitivii. sint de tinut
in seamii concluziile lui Marx dupii studierea
lucriirilor lui MAURER. HAXTHAUSEN
MORGAN, in special studiul siiu despre Marca
germanicii .
Necesitatea teoretizlirii istorice a sociologiei 59
SOCIOLBUC
fac parte dintr-un ansamblu social, care
Ia rindul lui face parte dintr-o anume for-
matiune generaHi a tarii (care are
legile ei), formatiune sociala care ea
este inglobata in ansamblul unor
formatiuni sociale, similare nesimilare
(care ansamblu are de asemenea propriile
lui legi), toate Iaolaltii avind deopotrivii
caracterul general de a fi societati umane
(deci avindu-i legile lor proprii generale).
Intelegerea folosului pe care il putem
avea din corecta minuire a ,generalu-
lui" intr-o conceptie marxist a este deci
hotaritoare pentru orice sociolog Iucrind
pe cazuri concrete. Fara de o asemenea
metodologie, cercetarea va fi ori brut
empiristii, ori dimpotrivii dogmaticii eyi
stearpa.
Pentru ca acest procedeu de gindire
Sa fie mai UOr inteJes, adica pentru a
face mai clara metodologia prin care pu-
tem transforma realitatile sensibile in re-
alitati inteligibile, e poate util sa ne re-
ferim la un exemplu strain de sociologie.
II vom Iua din domeniul biologiei i al
medicinei. anume: medicii folosesc,
in afarii de generale ale
biologiei, valabile pentru orice fiinta vie,
ciipiitate prin examinarea in
concret a bolnavilor. Ei stabilesc astfel
o serie de , simptome" caracteristice pen-
tru fiecare gen de boala in parte i consta-
ta cii simptomele se pot grupa intre ele,
formind aa-nurnitele ,sindroame", carac-
teristice fieciirui , tip" de boalii in parte.
Pe baza cunoaterii simptomelor i a
organizarii lor in sindroame, medicii pot
pune un diagnostic, afirmind deci cii bol-
navul suferii de un anume tip de boala.
Insa printre alte trasaturi (simpt ome,
indica tori etc.) caracteristice, diagnosti-
cele devin diferentiale, acela9i tip de
maladie subimpartindu-se in subtipuri.
inca mai mult, tipologia maladiei o-
data diagnosticata, medicul urmeazii sa
ia in considerare bolnavul, ca atare, care
sufera de acea boala depistatii.
In sociologie, procedam cam in acelai
fel: pe baza cunoaterii Iegilor ,generale"
procedam la diagnosticarea, prin anume
60 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
simptome grupate in sindroame, a unei
,tipologii" a formatiunilor social-econo-
mice; in continuare, diferentiem treptat
intre ele aceste formatiuni sociale (de
pildii societate umanii in general, socie-
tate feudala in general, societate feudah'i
francezii in general, societate feudalii
franceza in perioada protofeudaHi, feu-
dalii i post feudalii etc.), aceste din urmii
subtipuri fiind apoi studiate pe cazuri
realmente existente, in anume conditii
locale, istorice, geogra:fice, economice, de
rasa, aa cum ne-o aratii insiii realitatea
concretii.
practic vorbind, in orice cer-
cetare pe care o facem Ia teren, inainte
de a proceda Ia analiza socialului concret,
se cade sa tinem seama de legile generale
ale vietii sociale, de tipul de orinduire
in care are loc fenomenul pe care il
studiem, de variantele stadiale ale acestui
tip de orinduire pe baza acestor con-
statiiri sii procediim Ia analizarea conditii-
lor istorice in care fenomenul social,
astfel incadrat teoretic, se manifesta.
Aplicarea acestui mod de gindire pre-
tinde insa cunoaterea teoretica preala-
bilii a diverselor formatiuni sociale
a legilor specifice fiecarui tip din cele
care au fost deja studiate de ciitre oamenii
de fjtiinta.
Marx pune aceasta problema, in special,
in legatura cu faptul cii dezvoltarea capi-
talismului in Germania are loc cu intir:
ziere. Cum potrivit celor stabilite de el,
dezvoltarea capitalista a Germaniei ur-
meazii aceleiai legi ca i dezvoltarea capita-
lismului in Franta, este justificat procedeul
de a cronologiza cele douii dezvoltiiri .
pentru a scoate in relief faptul cii intre
ele existii un decalaj constant. Forme so-
ciale, identice din punct de vedere logic,
constatlndu-se a exista Ia date istorice
diferite, putem afirma cii ele ii sint
logic contemporane, istoric sint
decalate.
Marx spune, de pildii: ,dadi neg sta-
rea de lucruri din Germania anului 1843,
rna afiu totui, dupii cronologia franceza.
SOCIOLBUC
abia in 1783"
1
Astfel: ,Sintem contem-
poranii filozofici ai veacului trecut, fara
a fi contemporanii lui istorici".
In acest caz concret, procedeul este le-
gitim, dat fiind ca. a vern de a face cu douii
dezvoltari capitaliste (franceze germane),
care urmeazii legi ,specifice".
Este lnsa o lntrebare daca mai putem
proceda In fel atunci cind vrem
sa comparam lntre ele, cronologic, forma-
tiuni stdiine logic unele de altele, adidi
supuse fiecare unor altor legi proprii, cu
totul deosebite.
E putin justificat de pilda procedeul
de cronologizare pe care il
Spengler, care, presupurund existenta unei
legi de dezvoltare a tuturor
culturilor (tinerete, maturitate, batrinete),
trage concluzia cii unele ,culturi" de azi
-sint contemporane cu alte culturi care
au existat cu secole, uneori cu milenii,
inaintea noastdi, Napoleon fiind socotit
contemporan cu Alexandru Machedon
Cezar!
Acest procedeu abuziv e folosit de
arheologi, precum i de unii antropologi,
.care nu se sfiesc sa declare cii unele for-
matiuni sociale sint ,primitive", adica
aflate logic Ia inceputul ori-
direi culturi, dei cronologic ne pot fi
contemporane. Ei nu se sfiesc a denumi
drept ,neolitice" unele popoare ,siilbati-
ce" de azi pentru cii nu cunosc declt
tehnicile pietrei
Problema este interesanta eyi mereu
discutata. Deocamdata pe noi ne intere-
seazii doar aspectul de cronologizare a
formatiunilor sociale.
6. VIZIUNEA lNTEGRATIV-SOCIOLOGICA A ISTORIEI
Aceata viziune ,istoricii" de care am
vorbit, prin faptul ca tine seama de ,co-
relatiile" care exista intre diversele for-
matiuni sociale coexistente, este simultan
o viziune integrativii. Aceasta pentru
doua motive: mai intii pentr.u cii ne
sa consideram globul pamlntesc, Cll toate
tenomenele lui sociale, ca pe un singur
sistem, integrind adicii fiecare formatiune
social a studiata in ansamblul mondial;
in al doilea rind pentru cii studiul fieciirei
situatii ,istorice" in parte nu e cu putin-
tii decit luind in considerare toate elemen-
tele -constitutive ale societatii, adicii de
.intreg complexul dublu al structurii eco-
nornice de baza a suprastructurii. Cu
alte cuvinte, analiza istoricii propusa de
marxism este o analiza intr-adevar ,in-
tegrativa" i pentru cii ne obliga la o
analiza sociologidi, adica in sinteza, a
tuturor zonelor sociale; sau, mai clar
spus, la o sintezii a tuturor disciplinelor
sociale particulare, _ cum vom a rata
in capitolul urmator.
Din acest punct de vedere, avem un
nou argument care sa ne arate ca, atunci
.dnd lucram efectiv o problema concretii
oarecare, delimitarea precisa intre ce este
.,sociologie" ce este ,istorie", nu se
_poate .face, dat fiind cii amindoua fo-
.Iose.sc - conceptie de baza ex-
plica aspectele prezente ale fenomenelor
sociale in lumina conditiilor lor istorice,
intelegind . prin ,conditii istorice" nu
numai trecutul, care continua a dainui
prin riimaitele efectele lui, ci i prin
contextul global in care acel fenomen se
integreazii.
7. CONCEPTIA ,PREVIZIONALA'' A ISTORIEI
Pare a fi paradoxalii afirmatia cii men-
talitatea ,istoricii" trebuie sii fie i ,pre-
vizionaUi", In loc adicii sa se ocupe doar
1
MARX-ENGELS, Opere, voL I, Contributii
Ia critica filozofiei hegeliene a dreptului. ,Intro-
ducere". pag. 314 418.
cu reconstituirea trecutului, eyi constatarea
prezentului, urmeaza sa cuprinda i preve-
derea viitorului.
Si totui, dacii dam ,mentalitatii isto-
rice" intelesul de preocupare constanta
fata de mecanismele de transformare a
Necesitatea teoretizlirii istorice a sociologiei 61
SOCIOLBUC
realitiitilor sociale, atunci e firesc ca fe-
nomenele prezentate sa fie considerate tot
sub acest aspect, interesindu-ne de situatia
prezentii ca de un punct de ajungere de
la ce a fost, la ce este, precum de Ia
ce este, in continuare, spre ce va fi.
Teoretic este incontestabil cii avem de
a face cu un singur obiect de studiu :
,realitatea sociaHi". Nu putem afirma
cii aceasta realitate socialii schimba
natura nici legile, prin simplul fapt
cii a existat ieri nu azi. E verba in
fond de o realitate, care nici un
moment nu stii locului, ci an de an, zi
de zi, clipii de clipii, dezvoltindu-
se, orice ,cezurii" calitativii chiar tem-
poralii, intre trecut prezent, fiind arbi-
trara, riimine o iluzie acceptabilii doar
Ia scar a perceptiei umane: important a
psihologic insii nicidecum ontologie.
tot, teoretic, nu putem admite cii natura
acestei realitiiti legile care o determinii
vor fi altele incepind din clipa imediat
urmiitoare: nici peste o zi, nici peste
un an, nici in viitor, miicar in miisura in
care il putem biinui.
Ne indeamnii spre o astfel de conside-
rare a proceselor de transformare a reali-
ti'itilor sociale in special faptul cii triiim
intr-o epocii de mari rapide revolutii.
Sint societiiti veacuri
,stagnante". Nu in sensu! cii nu ar cu-
schimbiiri. Dar acestea sint atit
de incete, incit generatii de-a rindul nu
au posibilitatea sa le perceapii. Existii
. insii societiiti veacuri in care transformii-
rile sociale capiitii un ritm accelerat,
schimbiirile luind un profil asimptotic.
Triiim de pildii in zilele noastre sub
impactul unei revolutii
fice, care provoacii schimbiiri radicale,
62 Teoria .cercetlirilor interdisciplinare
de Ia an Ia an, in tot modul nostru de
a organiza triii viata socialii. Asistiim
Ia monstruoaselor formatiuni
urbane ale ,megalopolisurilor", Ia pro-
cese de ,urbanizare" cuprinzind zone
din ce in ce mai vaste; asistam la scii-
derea in proportii gigantice a populatiei
active agricole, la enormii a
populatiei de servire, la transplantiiri
demografice dintr-un Joe mod de ae-
zare la altul, la procese de poluare
degradare a naturii, inca neintilnite in
istorie. Asistiim chiar la marea drama
a unei omemn care a ajuns sa aiba la
dispozitie mijloacele tehnice pentru . a
asigura, deopotriva, fie buna stare a
intregii omeniri, fie distrugerea ei prin-
tr-un act de dementa sinucidere colectivii .
Problema zilei de miine a ajuns, de
aceea, a fi o problema actuala. Psihoza
anului 2000 e generala. Deopotriva, op-
pesimitii cauta sa vada care
va fi lumii viitoare. Tehnicile
prognozei s-au dezvoltat, in consecinta,
in mod spectaculos. In toate tarile,
in toate congresele internationale, savantii
se stnlduiesc sa ,prevadii" ce va fi.
Dar nici un fel de gindire previzionala
nu poate avea drept bazii o teorie staticii.
Sudura dintre viziunea staticii cea previ-
zionaHi e cu neputinta. Neavind in-
cotro, cei mai multi sociologi sint obli-
gati sa accepte punctul de vedere mar-
xist, care pune accentul tocmai pe cer-
cetarea legilor de dezvoltare a vietii
sociale. Problema ,timpului istoric" se
muta deci, volens nolens, din domeniul
cercetarii exclusive a trecutului, in eel
al cercetarii prezentului, ca punct de
plecare spre un viitor, care se
inca de pe acum sub ochii
SOCIOLBUC
Capitolul V. Problema legilor
istorice
in sociologie
1. DISPERSAREA SOCIOLOGIEI iN , RAMURI" DISTINCTE
$1 ,MICROSOCIOLOGIE"
uneia sau alteia din de
sociologic existente in deceniile din urma
au inceput a se specializa in cercetarea
unor anume probleme, impuse lor de
nevoile vietii sociale. ln special, actuala
revolutie atrage dupa
sine schimbari atit <;Ie vadite, incit devin
de-a dreptul ingrijoriitoare. Cercetatorii
vietii sociale au trebuit deci sa le ia in
seama. Diversitatea lor enorma a silit
insa la specializari duse la extrem. Socio-
logii care se intereseaza de pilda de in-
dustrii au nevoie de o cu totul alta pre-
gatire profesionala decit cei care urma-
resc sa inteleaga viata sau pro-
blemele legate de mijloacele de comuni-
care de masa, de invatiim!nt sau de mar-
keting etc.
Problemele vietii sociale sint insii infini-
te. Teoretic deci specializiirile profesio-
nale ale sociologilor pot deci spori la
mai ales dacii tinem seama di
cercetiirile de tercn, dacii sint fiicute in
alte locuri decit cele natale, implicii
limbii a moravurilor locale,
fiecare in parte necesitind o pregiitire
specific a.
Aleg!ndu-se insii problemele de bazii,
cele de importante, s-au con-
stituit citeva specializiiri sub forma de
,ramuri" sociologice a caror pozitie fata
de sociologia generalii, adica: fatii de o
conceptie sociologicii comunii, nu este
insa din cele mai clare.
Lista lor a fost codificatii de ciitre
specialitii bibliografi lucrl'nd in domeniul
informaticii, sub forma unui ,cod" care
ramurile sociologiei ca fiind ur-
matoarele: sociologic rurala, a comuni-
tatilor, sociologic urbana, a stratificari-
lor sociale, a profesiilor, sociologia in-
dustrialii, a leadershipului, sociologia mi-
litarii, a organiziirilor birocratice, socio-
logia politicii, a sociale, a
opiniei publice, a comunicatiilor co-
municatiilor de masa, a comportamentu-
lui colectiv, a limbajului i literaturii, a
artei, a educatiei invatiimintului, a
a tehnologiei, a
religiilor, sociologia juridica, demografica
ecologicii, a copilului socializii-
rii, adolescentei tineretului, a sexu-
alitiitii, a familiei, a timpului liber,
a biologiei sociale, a medicinei, a psihiatri-
ei sociale, a dezorganiziirilor sociale, a
sociologiei a plicate, a structurii pietelor,
inclusiv comportamentul cumparatorilor,
a culturii de masii mai departe,
pinii la totalul de 51 de specializari
1
.
0 asemenea inventariere este desigur
utilii, nu numai pentru stocarea informatii-
lor in mainile electronice de calcul sub
forma de ,banca de date", dar pentru
cii ne aratii cit de variate i de multiple
pot fi domeniile in care este astazi chema-
tii sociologia dea contributia.
Numai cii, orice specializare ajunsii a
fi excesiva, se pliitete printr-o scadere
1
Asociatia internationalii de sociologic
care patroneazii publicatia ,Sociological Abs-
tracts', admite acest ,cod" de 51 de ,ramuri".
Problema legilor istorice in sociologie 63
SOCIOLBUC
a nivelului de preg<Hire profesionala a
marei mase de .,sociologi" de care are
nevoie societatea moderna. Se constatii
deci nu numai o coborire a educatiei
profesionale Ia un nivel
dar tendinta de a considera aceste
cercetari specializate pe probleme drept
,.discipline" autonome, dupa tipicul clasic
al clasificiirii tiintelor. In felul acesta,
pe Hngii confuzia veche produsa de coe-
xistenta, in rivalitate, a atitor coli de
sociologie, a unor discipline ca antropo-
logia sociala i culturala, etnografia
folclorul, psihologia sociala, politologia,
lingvistica socialii, etica socialii etc. se
adauga confuzia noua, provocatii de pre-
tentia aces tor noi ,ram uri" ale socio-
logiei de a fi considerate drept ,discipline"
propriu-zise, iar nu numai ,speciali-
ziiri" pe probleme.
Psihologic, dacii nu logic, aceastii ten-
dintii de autonomizare a ,ramurilor"
sociologice se explicii prin deformarea
profesionala a profesorilor de sociologie.
Avind o catedra sau un institut de cer-
cetare specializat pe anume problema, pro-
fesorul sau directorul respectiv se crede
dator sii-i justifice existenta prin argu-
mente care sa dovedeasca cii specialita-
tea lui are un ,obiect" propriu, precum
,metode" proprii de cercetare. Pozitia
tuturor acestor specialiti, luptind pentru
independenta lor teoreticii, cheziiie a
independentei lor administrative, fatii de
o .. social a" care ar avea menirea
Sa facii sinteza tuturor CUnOtintelor
noastre despre ansamblul vietii sociale,
sub toate formele i aspectele ei particu-
lare, devine haoticii.
Este din nou vizibil impasul in care
se afla toti cei care refuza sa accepte
punctul de vedere al sintezei sociologice,
cum il propune marxismul.
In fond, orice cercetare a unei probleme
sociale ar trebui fiicuta prin studiul
interdisciplinar a! ,momentelor" diverse
care intra in compozitia acelui fenomen,
intotdeauna complex, oricit de simplu
ar piirea la prima vedere, considerind de
asemenea fenomenul in cadrul unitar al
6:S Teoria cercetarilor interdisciplinare
intregului din care face parte. Reducerea
Ia un simplu al profesioniti-
lor diverselor ramuri, duce insa la apli-
carea mecanica a unei serii de formule
standard, de artificii tehnice, foarte roes-
chine, lipsite de orizont teoretic, anume
ca sa poata fi aplicate de ciitre tehnicieni
de formatiune sumarii.
Profesionitii acestor ,discipline" em-
piriste, fara viziune teoreticii, au mers
aa de departe in aceastii pozitie greeyita
a lor, incit au postulat inutilitatea teoreti-
zarilor, ba chiar imposibilitatea unei socio-
logii generate.
Fiirii a tine seama de faptul cain cadrul
fieciirei ,probleme" redusa la dimensiuni
,microsociale" problema necesitiitii unei
teorii generale se face totui simtita, s-a
mers cu miopia pinii la a se proclama,
uneori ostentativ anti-marxist, incapaci-
tatea noastra funciara de a cunoate legile
sociale, astfel ca deficientele unei triste
mediocritati sint infatiate ca dovada a
unui ,scepticism" socotit superior ori-
carei ,teorii"' declaratii, dispretuitor, ca
nefiind decit o ,ideologie" falsa. Dar
consecinta cea mai gravii a acestei spe-
cializari pe ramuri a sociologiei consta
in faptul ca un profesionist ,de ramuri"
nu are a se ocupa dedt de cercetari
fiicute pe ,microsocial", adica pe unitati
sociale restrinse.
Cercetind de pilda o industrie, o fa-
milie, o clasii de elevi, o piatii etc. i anume
cercetind-o meteugarete, este clar cii
ei pot avea impresia cii pot intelege despre
ce e vorba Hira a face apel la teorie.
De aci insii. nu e greu a se merge pina
la a afirma nu numai ca nu au nevoie
de ,.teorie", dar i ca teoria ea
e cu neputintii. de elaborat. Dar dupii
cum am mai spus, cercetarea ,mono-
graficii." este prin definitie ,static a" i
ca atare nu are posibilitatea de a elabora
intemeia o viziune istoricii..
De pildii, sociologul care procedeazii
la o analiza de psihologie sociala dupa
procedeele microsociologice ale lui More-
no sau acela care aplicii. un chestionar
statistic pentru a face studii de marketing
SOCIOLBUC
sau de opm1e publica se dispenseaza
de orice viziune istaricii. Pentru ei,
marxismul nu exista. rn fond, restrin-
gerea Ia cercetiiri microsociologice denota
dintru inceput o atitudine antimarxista,
uneori manifest expusii, alte ori nemiirturi-
sita, totui de neHigaduit.
Cel mult, unii sociologi, precum Merton,
admit doar posibilitatea de a ajunge pe
calea microsociologiei Ia ,Jegi de rang
mediu", valabile exclusiv Ia grupul micro-
social studiat, aminind sine die momentul
in care vom avea suficiente informatii
pentru a putea trece Ia ,legi generate".
de baza a acestor sociologi'
este renuntarea lor completa Ia posibili-
tatea pe care ne-a aferii istoria pentru
a ne informa despre legile vietii sociale.
Ea consta intr-o greita pozitie luata fata
de ,istorie". Nu fatii de disciplina clasicii
a ,istoriei", ca a tare, ci fata de ,mentali--
tatea istorica" pe care o preconizeaza
marxismul.
2. MENTALITATEA ANTIDIALECTICA STRUCTURALISMUL
Dezacordul dintre cercetatori cu pri-
vire Ia problema , istoriei " pro vine din
intelesurile deosebite pe care le putem
de acestui termen potrivit pozitiei fil ozo-
fice adoptate.
Se cii disputa dintre , eleati "
, beracliteeni", adica intre cei care consi-
dera lumea static cei care o concep
dialectic, este veche cit lumea. Neindoiel-
nic, ea are radacini nu numai in stricte
preocupari de epistemologie i nici doar
in canfiguratii psibologice individuale,
incitind pe unii sa nu ia in seama decit
ce este constant in viata societiitilor
pe altii mai ales ceea ce este mereu in .
curs de trecere de Ia ce a fast la ce este,
spre ce va fi. rn fond e vorba de atitudini
luate in focul luptelor dintre fartele
conservatoare ale claselor posedante
fortele revolutionare ale claselor a:flate
in ascensiune. Macar ca fenomen de
masil evident, cu posibilitati de abateri
individuate.
Atita vreme cit fatii de problemele
concrete ale vietii sociale ne situam pe o
pozitie conservatoare, de multumire cu
situatia data, e firesc sa dorim, deci
sa concepem viata socialii ca menita sii
riimina cum este, argumentind cii,
in esenta, a fost dintotdeauna cii
aa va riimine Cercetarea pro-
blemei mecanismelor de evolutie a socie-
tatilor, adica a proceselor de succesiune
istorica a formelor conditiilor de viata,
nu va interesa. Mai mult inca: problema
disciplinei istorice va fi rezolvata in mod
static, ducind Ia operatiuni de ,reconsti-
tuire" a ce a fost, Ia o ,istorie evenimen-
tiala ", simp! a povestitoare de situatii
fapte trecute. De fapt am invatat
noi istoria, in clasele elementare, cind
am fast obligati a memora date i nume
Hirii a putea afia Ia ce folosesc altfel
decit poate Ia intarirea sentimentelor
patriotice sau eel mult pentru a ne da
anume sfaturi de comportare in diverse
imprejuriiri ,istorice".
Pusa astfel problema, istoria ne apiirea
ca o haotica de fapte, din
reconstituirea carora aveam prea putine
de invatat din punct de vedere
Yntr-adevar, dacii faptele istoriei s-ar
succede haotic, fiira a fi supuse unor
legi, disciplina istoriei intr-o cercetare
sociologica a prezentului ar fi absolut
inutila.
Problema e cu atit mai acutil cu cit
nu numai unii istorici au aceasta mentali-
tate statica, dar o bunil parte din socio-
logi sufera de dificienta.
Se cil impotriva conceptiei dialec-
tice a marxismului s-au ridicat sociologi
care au scos in relief a tezil. contraril., cea
statica, aratind cii ,plus <;a change,.
plus c'est Ia meme chose", cil adicil
,nu e nimic nou sub soare", toate socie-
tiitile, din intreaga lume din toate veacu-
rile, fiind supuse ,constante",
Problema Iegilor istorice in sociologie 65
SOCIOLBUC
adica unor factori care fac ca orice socie-
tate sa fie 0 ,societate" nu altceva.
Sociologia ar avea in consecinta drept
scop sa arate nu ,schimbiirile", ci dim-
potriva ,statorniciile", daca putem spune
astfel. Un Vilfredo Pareto de pilda a
fost denumit un ,Marx al burghe1..iei"
(titlul care s-a acordat altora, ca de
pilda lui Max Weber), tocmai pentru
ca a construit un sistem de sociologie
statica, imagine rasturnatii a dialecticii
marxiste.
Dar Pareto nu e singurul nici nu ne
intereseaza prea mult, in mod practic,
dat fiind ca, nefiind ,Ia moda", e prea
putin citit deci nu e cazul sa ne pierdem
vremea cu el. Sint insa alti sociologi care
sint ,la mod a", dar a ciiror atitudine e
antimarxista, in speta antidialecticii, to-
ispitind un numar regretabil de mare
de mai maturi-sociologi.
E vorba in special de ,structuralis-
mul" lui Claude Levy Straus, despre care
se cuvine sa spunem citeva cuvinte de
punere in garda.
Acest structuralism incearca sa explice
concordanta dintre diversele laturi ale
vietii socia!e, cele de baza ale structurii
economice cele ale suprastructurii, nu
printr-o dialectica de gen marxist, ci
static, recurgind adica la elaborarea unei
sociologii foarte obedienta fata de lemele
disciplinei celei noi, ale lingvisticii, care,
de la Saussure incoace, arata, pe bunii
dreptate, ca oamenii vorbesc o limba
fara sa-i cunoasca gramatica, sintaxa
regulile semantice. Doar ,invatatii", in
speta filologii, studiind limba vorbita,
pot da seama ca in dosul ei exista
o ,structura" gramaticala care poate fi
reconstituita. Ea este subjacenta limbii
vorbite nu existii decit dupii ce filologii
au sa 0 formuleze.
Sociologii merglnd pe
aceeaeyi cale, afirma ca in dosul fiecarei
forme de viatii sociala exista o structurii
subjacenta de care cei care triiiesc in
aceste forme dau seama, dar pe
care sociologul o poate reconstitui.
66 Teoria cercetarilor interdisciplinare
Aceasta structurii subjacenta, care diri-
faptele sociale, este insa o structurii
mintala. Structuralismul modern este deci
prin esentii o teorie idealistii de cea mai
clara speta. Potrivit acestei teorii, struc-
tura mintalii subjacenta ar constitui deci
0 explicare suficientii pentru a arata de
ce toate activitiitile umane, materiale
spirituale, toate formele de convietuire,
sistemele de relatii sociale etc. se inrudesc
se potrivesc intre ele, de vreme ce slut
deopotriva determinate de o fun-
damentala statornica structura subja-
centii.
Cu o eruditie o subtilitate deosebita,
deseori excesiva, Cl. Levy Straus cauta sa
ne convingii de inutilitatea oriciirei expli-
catii sociologice care nu ar tine seama de
aceastii structura mintalii subjacenta. Fii-
rii sa ia 0 atitudine de opozitie declarat
ostila marxismului, adicii
ciii de posibilii intelegere cu sistemul teo-
retic a! structurii economice de bazii
a! suprastructurii, el pune in pri-
mul plan, ca explicatie cauzalii finaHi,
,structura mintaHi", origine comuna a
celor douii structuri de care
marxismul.
Dar aceastii teorie structuralistii suferii
de o lacuna gravii: nu e In miisura sa
explice mersul istoriei. Dacii istoria ar fi
determinatii de mentalitatea structuratii a
oamenilor, existenta schimbiirilor istorice
ar incurca teoria: s-ar putea recurge la
negarea lor, afirmindu-se in acest caz
o teorie a ,constantelor" esentiale, rele-
gindu-se schimbarile in domeniul pito-
rescului al culorii locale, adicii a ,ac-
cidentelor" nesemnificative. Sau dacii nu
s-ar merge pinii Ia aceastii atitudine para-
doxala atunci ramine deschisa problema
urmiitoare: dacii mentalitatea structural a
este cea care determinii viata socialii,
atunci schimbiirile din viata socialii tre-
buie sa fie determinate ele de schim-
biiri la nivelul structurilor.
Ceea ce e cu neputinta de sustinut,
mentalitiitile structurale neputind fi declt
un ,dat" care trebuie primit ca atare,
fara explicare a genezei lui.
SOCIOLBUC
Chiar dacii am admite cii doar formele
structurale sint constante, continutul lor
fiind variabil, aceste variatii de continut
tot nu pot fi explicate prin forma lor
structurala constanta.
Structuralismul sociologic este deci static
e ciudata pozitia unor autori, precum
Althuser, care se declarii dar
simultan neaga dialectica, adicii
tocmai ceea ce este esential in marxism.
Scoaterea din discutie a problemei is-
torice se incearcii uneori pe alte ciii
declt cele ale structuralismului.
F. Braude! de pildii face partea focului,
admitlnd existenta a mai multor feluri
de ,durate istorice", una ,microistoricii" ,
cuprinzind durate scurte, alta interme-
diadi, ,conjuncturalii" , de lungime medie,
inca una , structurala", cuprinzind
intreaga istorie. Dintre ele doar cea in-
termediara ar permite o Iegare a istoriei
de sociologie.
Aceastii teorie nu este insii nici prea
clara in tot cazul nici eficientii ca uneal-
tii de lucru a sociologului. Pentru cii,
oricare ar fi durata avutii in vedere,
problema scurgerii timpului riimine esen-
tialii. E incontestabil cii in studiul ,micro-
temporal" operat pe fenomene contem-
porane, microsociale, putem ajunge Ia
concluzii valabile fara a lua in considerare
intreaga scurgere a timpului, de la fazele
anthropogenezei pina Ia zi. Putem de pildii
studia o intreprindere industrialii modernii
fari'i a face ape! Ia intreaga istorie a
omenirii. E de asemenea drept cii studiile
facute pe durate medii de timp permit
verificiiri experimentale de natura sii
dea concluziilor noastre o temeinicie,
pe care altfel nu o putem avea, disciplina
istoriei fiind- cum cu drept cuvint o
considera Marx- o ,disciplinii de mi-
zerie", nedispunind decit de surse de infor-
matie putine i lacunare, triate de hazard,
piitate dintr-un inceput de o sursii de
eroare sistematica, provenitii din faptul
ca documentele istorice sint produsul doar
a unor anume paturi sociale, anume celor
favorizate, posedante, care pledeazii
propria lor cauzii, in pofida deseori a
adeviirului. De aceea, considerarea isto-
riei in totalitatea ei cu greu se poate
sci'ipa de balastul filozofiei istoriei, ale
direi reziduuri de gindire nu vor putea
fi eliminate decit treptat, pe miisurii ce
studiile sociologice vor avea ele inile
un destul de lung trecut pentru ca anume
,legi" specifice sociologiei sii fie destul
de bine precizate ca sa poata fi folosite
in operatiile de reconstituire a trecutu-
lui.
Dar aceasta nu inseamna cii, atunci
cind studiem microistoric fenomene con-
temporane, problema istoriei nu s-ar
pune, dat fiind cii problema timpului
care se scurge poate trebuie sii fie
depistatii cbiar i in miezul fieciirui
actual.
Aci stii, de fapt, punctul de rascruce
intre cele doua moduri de a concepe
istoria: o data ca tehnica de reconstituire
a trecutului i alta data ca mod de a
intelege dialectic, iar nu static, fenomene-
le sociale.
3. DISCIPLINA ISTORIEI MENTALITATEA ISTORICISTA
Cu privire Ia rostul unei cercetiiri istori-
ce in cadrul lucrarilor de sociologie exista
foarte multe nedumeriri i intelegeri grei-
te. Cercetarea ,sociologica" este prin
excelenta o cercetare fiicutii pe viu, prin
observatie participare directa Ia eveni-
mente actuale. Ca atare, ce rost ar putea
sa aiba o cercetare a ,trecutului"? Aa
cum am ariitat, multi autori pretind
cii nici unul! Prezentul stii in fata noastrii,
ca realitate concreta, astfel ca ne putem
miirgini sii-1 studiem, cit de adincit am
dori, farii sii ne incurcam cu reconstitu-
iri ale unor faze depiiite. Unii ridicii
chiar argumentul ca introducerea ,isto-
riei " in cercetiirile prezentului de nota
o anume mentalitate retrograda, caracte-
rizata prin dictonul ,laudator temporis
Problema legilor istorice in sociologie 67
SOCIOLBUC
acti ", romantica iluzie ca m trecut lu-
crurile au fost mai bune decit in prezent.
Sau in tot cazul, privirea aceasta, in-
toarsa spre trecut, nu ar arata o prea
mare iubire fata de prezent in special
straduinta spre construirea viitorului.
Deseori, coechipierii cu care lucrezi in-
tr-o echipa de sociologie concreta lti
aduc argumentul ca e cazul sa te ocupi
doar de ,actual" ,viitor", parasind
nu numai trecutul, dar neluind in seama
nici macar actuale ale trecutu-
1ui. De pilda iti ca studiezi
,piata" Iibera intr-un modern, sub
cuvint ca aceasta munca este inutila,
dat fiind ca viitorul apartine comertului
in formele sale cele noi, organizate de
stat. Sau i!i obiecteaza ca e inutil sa
afli care e obiceiul pamintului, de vreme
ce tot e menit sa dispara foarte curind,
inlocuit cu dreptul statal.
Mentalitatea acestora este desigur ,pro-
gresista" 0 aplecare spre ce
este ,nou"; dar ea nu corespunde
unei depline educatii in spiritul conceptiei
materialist istorice.
AJti au tori in alt sens. Anume:
-se achita de obligatia de a redacta un
capitol de ,istorie", elaborindu-1 ca pe
un studiu de sine statator, fara legatura
cu restul investigatiei, grabindu-se sa
scape dt mai repede de ,reconstituirea
trecutului" ca de o povarii neplacutii.
Sau, dimpotrivii, se miirginesc sa faca,
<iespre o anume Iocalitate sau institutie
supusii cercetarii, o lucrare de istorie
propriu-z1sa, dupa tipicul, mai mult
sau mai putin al oriciirei Iucriiri
-de istorie povestitoare de evenimente
trecute. Munca lor nu e desigur inutilii,
caci oricind, orice informatie este bine-
venitii nu stricii sa afli care e grupul
de documente referitoare Ia fenomenul
social pe care 11 studiezi; uneori
Ia a unor detalii nesem-
nificative este impovariitoare. Exista de
pilda obiceiul ca anume institutii,
biserici sau alte unitati sociale sa redac-
teze lucrari jubiliare, cu ocazia implinirii
unui anumit numar de ani, in care con-
t>8 Teoria cercetarilor interdisciplinare
semneaza, m lungi liste, numele tuturor
persoanelor care au lucrat acolo, cu
toate detaliile biografice etc.
Dar asemenea lucriiri, pompos
intitulate ,Monografie", nu sint lucriiri
de sociologie nici nu au nimic de a
face cu conceptia materialismului istoric.
La mijloc e o neintelegere cu privire
la rostul istoriei, ca disciplinii de sine
stiitiitoare a istoriei ca parte compo-
nentii a unei cercetari interdisciplinare
sociologice, operata potrivit conceptiei
materialismului istoric.
Se cuvine, pentru a ne lamuri, sii insis-
tiim asupra deosebirii dintre ,disciplina"
istoriei ,mentalitatea materialist-isto-
rica" obligatorie oriciirui sociolog.
Istoria este o disciplinii autonoma pe
care nu o stiipinesc decit cei care
s-au pregatit anume in acest sens. Ni-
meni nu se poate improviza ,istoric",
daca nu a invatat seria de tehnici speci-
fice istoriei nu a acumulat
tele necesare. A face de pilda istorie
romaneascii, farii a fi in stare sa
un manuscris cirilic, farii a
slavona pentru Transilvania palelo-
grafia latina, limbile maghiarii ger-
mana, nu e cu putinta. Lucdnd in special
pe documente scrise, limbi-
lor in care sint scrise aceste documente
este obligatorie.
Desigur i sociologii trebuie sa cunoasca
limba grupului social pe care il cercetea-
za. Dar ei au in tot cazul i alte mijloace
de a se informa decit cele transmise pe
cale verbala; pe cind istoricul fara do-
cumente nu poate face decit prea putin;
ceea ce se resimte grav, de pilda, atunci
cind se cerceteaza epoci preistorice, ceea
ce e posibil pe singura cale a arheologiei.
Este, in concluzie, necesar sa se facii o
disjungere intre ,disciplina istoriei" i
,mentalitatea istorica ", constind intr-un
anume fel de a privi viata sociala, in-
tr-o formatie intelectuala specifica, domi-
nata de o anume pozitie teoretica, pe
care e bine sa 0 aiba istoricul de profe-
sie, dar trebuie sa o aiba in orice caz pro-
oricaror altor discipline sociale.
SOCIOLBUC
I.iste, numele tuturor
lucrat acolo, cu
afu:e etc.
!:;:.an, pompos
tee' nu s1nt lucrari
nu au rumic de a
a.aterialismului istoric.
cu privire
a cfuciplina de sine
nei ca parte compo-
mterdisciplinare
potrivit conceptiei
_ ne lam uri, sii insis-
ill dintre .,disci plina"
t ea materialist-isto-
ci.rui sociolog.
n pillla auton.omii pe
s: decit cei care
! in acest sens. Ni-
ur.pro'<tZa .,istoric",
l!na de tehnici speci-
_.:umulat
ace de pildii istorie
fi in stare sa
f.ira a
Tramtlvania palelo-
ger-
- Lucrind in special
rnno.isterea limbi-
documente
-ebwe sa cunoasca
f>e care il cercetea-
alte mijloace
It cele transmise pe
istoncul fara do-
t:e decit prea
!ita\ . de pilda, atunci
poci pre1storice, ceea
ra cale a arheologiei.
sa se faca 0
aplina istoriei ''
- , constind intr-un
"1 'iata socialii. in-
- specifidi, domi-
pon{.i'e teoretica, pe
istoncul de profe-
in orice caz pro-
<fucipline sociale.
Capitolul VI.
Materialism
is to ric
materialism
sociologic
1. APLICAREA MATERIALISMULUI ISTORIC LA CERCETAREA
PREZENTULUI
Am argumentat in capitolul trccut
necesitatea ca orice cercetare de sociologie
concreta sa aiba caracter ,.istoric", in
sensul incadrlirii grupului de fenon::.ene
pe care il studiem In complexul legilor
sociale, generaie, speci.6ce stadiale.
Ramlne acum sa tinem seama de fap-
tul ca in orice cercetare ,cazuistica"
a unui grup de fenomene sociale, odata
i'ncadrate ,istoric", vom avea sarcina sa
rezolviim problema legilor locale, domi-
nind in acel grup, folosind in acest scop,
in sinteza, toate disciplinele sociale parti-
culare existente.
Marx ne spune foarte clar ca ,istoria
nu se face cu formule" nici sociologia,
adicii nici analiza vieti i sociale contem-
porane), ci doar prin rercetarea directa a
conditiilor empirice In care legile vietii so-
dale se realizeaza in anume situatii date.
Modalitatile de lucru, In aceastii pri-
vinta, nu ne sint insa, din nefericire,
deplin clarificate, caci nici Marx, nici
Engels nici Lenin nu au avut ragazul
sa redacteze manuale didactice, cuprin-
zind inventarul complet al tuturor zone-
lor sociale, forroind structura de bazii
suprastructura ei $i nici al discipline-
lor sociale particulare ce ne pot fi de
folos in lamurirea lor.
Exista desigur ,indicatii" deosebit de
utile, formulate insa doar teoretic
foarte succint. Cum ar putea fi insa de-
plio lamurita o conceptie o metodologie
atit de complexii cit este marxismul, nu-
mai prin aceste dteva formulari laconice?
Engels ne atrage chiar atentia asupra
grijii cu care ele trebuie interpretate,
pen tru a nu risca sa le dam alt inteles decit
eel avut in vedcrc de cei ce le-au faurit,
ele nefiind texte ce pot fi supuse unei
exegeze scolastice, nici dogmc carora
sa le corespunda o legitima hermeneutica
stricta, trebuind dimpotriva sa fie anali-
zate ,istoric", adica tinindu-se seama de
imprejurarile in care au fost redactate.
Numai un cititor atent al intregii o-
pere a lui Marx va putea sa nu le in-
terpreteze Dimpotriva, lesne va
didea in eroare eel care stu-
dierea lui Marx la analizarea doar a
acelor citeva ,formulari" sintetice care
se pot giisi in lucrarile mai des citate,
texte care, cu oarecare rea-credinta, pot
fi chiar interpretate intr-un sens contrar
celui marxist.
Este clasica astfel eroarea pe care o
fac majoritatea sociologilor care claseaza
pe Marx printre teoreticienii unei socio-
logii care ar socoti factorul ,economic"
drcpt cauza a vie1ii sociale, ,economicul"
fund interpretat eronat in sensu] vul-
gar al ,interesului economic", egoist, al
oamenilor. Unii autori merg pina la
absurda afirmatie ca Marx ar fi elaborat
o teorie in care .,burta" (adidi foamea}
ar explica totul, chiar ,sublimele''
infioriri ale artei filozofiei. Ceea ce
e desigur de-a dreptul ridicol
1

1
Am analizat acestc false interpret4ri in
cursul meu din J 946; litografia t.
Materialism istoric materialism sociologic 69
SOCIOLBUC
Alti autori, pornind pe calc
a interpretiirii doar a unor for-
muliiri sumare, au tras concluzia cii
Marx ar explica totut prin ,tehnica ",
invocind in sprijin textul din 1846 in
care ni se spune cii ,moara de minii ne
da societatea cu seniorul feudal, moara
cu aburi, societatea cu capitalismul
industrial"
1
Desigur, dacii Marx ar fi
scris manuale didactice, pe intelesul ori-
cui, asemenea interpretiiri eronate ar fi pu-
tut avea loc ceva mai greu. Dar atit Marx,
Engels, cit Lenin au scris, in cele mai
multe cazuri, in focul unor 1upte sociale,
pentru a combate curente directii de
gindire care li se pareau daunatoare.
Marx a scris impotriva lui Proudhon
pentru ca Proudhon, prin propaganda
pe care o facea, constituia o primejdie
pentru sociatista. De asemenea,
Engels a expus ,marxismul" ,socialis-
mut' in polemica impotriva lui Eugen
Duhring, care el ajunsese a tulbura
ideologia socialista, indrumind-o
:;ii tot astfel Lenin, in toate lucrarile
lui, combate directii doar cu
acest prilej arata care este conceptia pe
care o socotea justa.
Engels, intr-o scrisoare pe care o adre-
seaza, 1n 1890, lui Bloch e foarte clar
in aceasta privinta, cind ne spune ca
,de faptul cii unii tineri dau laturii eco-
nomice mai multa importanta decit se
cuvine, sintem vinovati in parte numai
noi, Marx cu mine. Fata de adversari
a trebuit sa accentuam acest principiu
fundamental pe care il negau
nu am avut intotdeauna vreme, Joe
prilej, sa acordam suficienta atentie celor-
lalti factori care participa Ia aceste in-
teractiuni. Dar de indata ce ajungeam
1
Textul se efectiv in Mi=eria filo-
zofiei. dar intr-un context care nu ne permite
extragerea abuziva doar a acestui pasaj. ca
cind el singur ar cuprinde intreaga ,filo-
zofie a istoriei" marxiste cum afirma de
pilda ROBERT L. HElLBRONER. in studiul
in care se intreaba Do Machines Make History?,
ca prilej pentru a ariita. inciotat . ce non sens
sustine Marx. spre deosebire de el. care vede
lucrurile
70 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
Ia expunerea vreunui capitol istoric, deci
Ia aplicarea practica, lucrurile se schim-
bau aici nu mai era cu putintii nici
o eroare''
1
.
De aceea, Engels da urmiitorul sfat:
vrea sa vii rog sa studiati aceastii
teorie Ia izvoarele originate nu in
lucriiri de a doua mina", insistent re-
comandind citirea lucdirii 18 Brumar a/
lui Ludol'ic Bonaparte, ca un exemplu
clar de cum se aplicii marxismul in stu-
dierea unor evenimente sociale.
Adeviirul este insii cii, studiind lite-
ratura marxista, vom constata cii ni se
dau excelente modele de aplicare a mar-
xismului Ia studii ,istorice'', precum eyi
in cercetiiri concrete, operate pe teren,
cu mijloacele specifice ,sociologiei "; pu-
tindu-se lua ca model Jucrarea despre
Situa{ia clasei muncitoare din Anglia a-
supra ciireia am insistat in volumul I ,
ariitind deosebita ei valoare metodolo-
gica tehnicii.
Sa analizam deci, cu circumspectie,
,formuliirile' teoretice de care putem
dispune, pentru a extrage din ele indica-
tiile de baza, in lumina intreaga a con-
ceptiei materialist istorice.
Cerem ingiiduinta de a reproduce tex-
tul clasic pe care l-am mai folosit, in
alt scop, in volumul intii. E vorba de
textul din Contribufii Ia critica economiei
politice in care ne vom permite (ca
in textele ce vor urma) sa subliniem ceea
ce ni se pare pertinent in discutia pe care
o purtiim acum.
Reamintim ca acest text spune urmii-
toarele: ,In productia socialii a lor,
oamenii intra in relatii determinate, ne-
cesare, independente de vointa lor- re-
latii de productie-care corespund unei
trepte de dezvoltare determinate a for-
telor de productie materiale. Totalitatea
acestor relafii de producfie constituie
structura economicii a societiitii, baza
realii pe care se inaltii o suprastructura
juridica politicii i ciireia ii corespund
forme determinate ale contiintei sociale.
2
MARX-ENGELS, Opere, vol. II, pag. 535-
536.
Modul de pra
determina in J
ciale, politice 1
Dupa care
Iii a marxismul
lor Ie deter
existenta lor
inta", cu rn.
tului cii rei
ne este I'
catuitii dl
gioase, art
\int formto
devin cor.
rezolva
flictul
latiile de
pro priet-:.
SOCIOLBUC
o! istoric, deci
- rile se schim-
ru putinta nici
t:rmatorul sf at:
, .. udiati aceast ii
mle nu in
, insistent re-
i Brumar a/
:a un exemplu
:.mul in stu-
ale.
stata ca ni se
p 1care a mar-
re. precum
erate pe teren,
iogiei"; pu-
despre
., Anglia a-
in . olumul I,
metodolo-
tex-
folosit, in
E \Orba de
economiei
perru te ( ca
;)pune urma-
"ala a lor,
ne-
. ta lor-re-
rund unei
cunate a for-
- Totali tatea
constituie
etiitii, baza
prastructurii
il corespund
sociale.
Modul de productie a vietii materiale
determina In genere procesul vietii so-
ciale, politice spirituale".
Dupa care urmeaza legea fundamenta-
la a marxismului: ,Nu oameni-
lor le determina existenta, ci, dimpotriva,
existenta lor sociala le determina
inta", cu mentionarea ulterioara a fap-
tului ca relatiile de productie au drept
expresie juridicii relatiile de proprietate.
In continuare suprastructura"
ne este mventariata sumar ca fund al-
catuiUi din ,forme juridice, politice, reli-
gioase, artistice sau fi lozofice, lntr-un cu-
vint formele ideologice in care oamenii
devin de acest conflict
rezolva prin lupta (e verba de ,.con-
flictul dintre foqele de productie re-
latiile de productie, adica cu formele de
proprietate, care intervin in mersul ori-
carei istorii).
problema ne este in
alt pasaj, pe care de asemenea l-am mai
folosit in capitolul trecut, dar care ne
este necesar aci. Este eel din volumul
III al Capitalului in care ni se spune cii
,relatia nernijlocitii dintre proprietarii
conditiilor de productie produciitorii
directi constituie temelia ascunsa a in-
tregii constructii sociale. Aceasta nu
impiedica ca bazii economica-
din punctul de vedere al conditii-
Jor principale-sa poatii prezenta, in
manifestarea ei, datorita nenumiiratelor
diverselor imprejuriiri empirice, conditii
naturale, relatii de rasa, influente istorice
care acfioneazii din afara etc.,
variatii gradatii, care nu pot fi intelese
decit cu ajutorul analizei acestor impreju-
rliri empirice date .
In capitolul trecut am insistat pe ideea
evenimentelor ,.istorice" care intervin in
procesul de realizare a legilor. De data
aceasta scoatem in relief faptul ca ni se
spune ca va trebui sa tinem seama
de imprejuriirile empirice ale ,conditii-
lor naturale.. a ,relatiilor de rasa .. 0
Revenim asupra textului deja citat
in care Engels spune di ,conditiile de
existenta ale diferitelor formatiuni sociale
trebuie cercetate in amanunt inainte de
a se incerca sa se deduca din ele concep-
tiile po/itice, juridice, statistice, filozofice,
religioase etc. care le corespund".
Toatii atentia este data in aceste texte
,st ructurii econom.ice' mai putin su-
prastructurii; ceea ce e logic dat fiind
cii ideea de baza a marxismului este
cea a ,existentei" materiale, ca realitate
primordialii fata de
De aceea, pentru a intelege fenomenele
de suprastructura, Engels afirmli ca baza
este cea care trebuie mai intii analizatii
,in amiinunt'.
Se mai a:firmii in timp ca aceastii
baza este hotiiritoare doar , in ultima
instantii", ceea ce credem ca trebuie
inteles in contextul mecanismului istoric
de dezvoltare a societatilor umane
anume in procesul de reajustare dintre
fortele de productie relatiile de produc-
t ie, in situatiile in care un decalaj se
poate ivi intre aceste doua realitati ale
structurii de baza, precum intre bazii
suprastructura sa.
Ceea ce impune concluzia cii in cursu!
unor cercetiiri concrete ne putem afia
in fata unei situatii in care asemenea deca-
laje exista, in care deci dominanta sa fie
,lupta" dintre oameni clase, (in societii-
lile cu clase, grupe umane in societiitile far a
clase) in tentativa lor de a reajusta intre
ele toate elementele constitutive ale vietii
sociale. Static vorbind, adicii avind in
vedere o situatie prezenta, cum se
constatii ea a fi la un anume moment dat,
problema ce trebuie rezol vata este de a de-
term.ina pozitiile relative ale tuturor a-
cestor elemente componente ale vietii so-
ciale gradul lor de abatere de Ia o
situatie teoretica de perfecta concordanta
intre ele, adicii a unei ,coerente", care
de fapt ar reprezenta o stare de ,echili-
bru' (nestabil, echilibru) pe care
in realitate nu il vom intilni niciodatii,
dar care ne permite sii-1 consideriim ca
o tendinta mereu nerealizata, per-
manent prezenta. Sau mai corect spus,
ca un ,model" paradigmatic pur concep-
tual, simplu cadru de referinta pentru
Materialism istoric !il materialism sociologic 71
SOCIOLBUC
a intelege mecanismele de criza care fac
sa ne afiam intotdeauna in fata unor
,structurari", ,destructurari" ,restruc-
turari" a ansamblului social in care exis-
tenta se afia imbinate. Ca
spunem sau nu acestui mod de a vedea,
,structuralism genetic", cum ar dori Lu-
cien Goldman \ e de secundarii impor-
tanta. Hotiiritor e sa cercetiim in concret
.situatia reala a unui fenomen social
,global, intr-un anume moment dat al
procesului sau de dezvoltare, in care
,oamenii fauresc propria lor istorie",
.in conditii concrete de viata, pe care
insa nu ei le creeaza, le pot modifica
printr-o dubla actiune purtind asupra
oeonditiilor lor de existenta, precum
acelora de despre aceastii
existenta. modurilor in care
toate aceste elemente constitutive ale
vietii sociale se imbina intr-un dublu
:sistem structural constituie tema socio-
1ogiei, ca sinteza a sociale par-
ticulare, temii ce nu poate fi liimuritii
<fecit prin cercetarea directii a realita-
{ilor concrete, in cadrul general al legilor
care fac ca mersul lor corelat, in proces
de dezvoltare continua, sii devie inteli-
gibil in suficientii miisurii ca sii ne putem
folosi de noastre pentru a
face ca ,actiunea" noastrii sa devie din
ce in ce mai eficientii.
Posibilitiitile noastre de actiune, in
anume situatie istoricii, pot purta atit
asupra fenomenelor de existenta, cit
asupra celor de Pentru a nu
ne pierde fortele in directii neeficiente
sau relativ temporar mai putin eficiente,
o teorie a corelatiei dintre ele in stare de
,echilibru instabil" ne poate fi de real
folos.
0 cercetare de sociologie concretii,
efectuatii Ia teren, pe viu, nu are deci
rost decit dacii ne permite o intelegere a
realitiitii in acest cadru teoretic.
Nu negiim posibilitatea nici utili-
tatea) unor cercetiiri sectare, fiicute doar
asupra unui singur aspect social
2
Dar
ele nu devin ,sociologice" adiiugiim:
,eficiente", decit prin sinteza lor finalii,
intr-o conceptie materialist sociologicii.
2. CONCEPTI! DESPRE CARACTERUL ,HOLISTIC"
AL SOCiETA'fiLOR UMANE
Am viizut de ce sintem obligati,
atunci cind facem o cercetare, fie de
istorie, fie de sociologie concretii, sii
analiziim ,formatiunile social-economice";
ceea ce nu se poate face decit folosind
toate tiintele sociale particulate, astfel ca
sii putem analiza seria intreagii a tuturor
elementelor care formeazii structura eco-
nomicii de baza i suprastructura.
Ideea ciiliiuzitoare, in aceastii privintii,
este cii intre toate aceste elemente existii
o corelatie, o coerentii, o armonie in-
terna, o ,potrivire" sau ,afinitate", care
nu poate fi pusa pe seama hazardului.
De acest lucru dat seama nu
.numai Marx, ci, in anume fel, toti cei
1
L. GOLDMAN, La methode structuraliste
genetique en histoire de Ia litterature. 1n volumul
Pour une sociologie du roman (Gallimard,
1964).
72 Teoria cerceUirilor interdisciplinare
care au facut consideratiuni asupra socie-
tatilor umane, formulind existenta unor
alciituiri coerente ca unitati de viatii
identificabile, .,izolabile logic'' sau ,sis-
teme", cum lise mai spune. le urmarim
pentru a vedea ce putem retine din ele.
a. Preistoria
Disciplina preistoriei clasificii infor-
matii pe care le ciipatam pe calea siipii-
turilor, in ,culturi", ceea ce constituie
2
Reamin tim ca anume aspecte ale acestei
probleme au fost expuse in volumul intii.
Rugam deci cititorul sa reciteasca cele spuse
acolo despre valorile ,in sine" ale disciplinelor
sociale particulare despre valorile , pozitio-
nale" pe care discipline le pot capata
in viziunea de sinteza globala specifica socio-
logiei marxiste.
<> a
Iespective pot t.
unitiiti distincte.
ex.istenta unor c
litice, a bronzulm.
nabile prin unel:
Tinind apoi 5
;precum tehnica
al obiectelor fabr
rare sau inhumare
de cereale.
alimente, locuint
epocile preistori\
(de pildii, in ce n
,culturii Cucuter
alta ,Gumelnita'
Dar prin cur
materi3
.distrugerii timpu
la lumina prin
.corelatii intre to
nu s-a putut d
deductie logicii.
ce se afiii pri
s-au hazardat IJ
.cia Iii a oamenil
jnterpretind pict
.de ingropare
_ghici ,mentalita
.respunziitoare.
:b. Antropologia
In aceasta i
preistoric-e, suge
disciplina antr
sociale)
1
care
_grupe umane
de o cultura scr
_ganizare statala
lipsite de o ,.IS
nante" deci
2

1 Nu este \ O
terminologie. anu
,cultural a" ceea
ci de una de fo
cultura ,istoricM
pe cind lile en
functionale, pent:
avind a se prec
2 Tof astfel <
,rurala' a ,cu
disprep ..
SOCIOLBUC
- co!"elat, in proces
a. devie inteli-
;:ni ca sa ne putem
t ooastre pentru a
a sa devie din
de actiune, in
--, pot purta a tit
e cit
Fmta. Pentru a nu
.:.J"ectii neeficiente
r:1a. putin eficiente,
e ele in stare de
- poate fi de real
'ologie concret ii,
e \iu, nu are deci
fiDite o inteiegere a
teoretic.
tea nici utili-
:ure, facute doar
pect social
2
Dar
_ ce" adaugiim:
sinteza lor finalii,
matist sociologicii.
;iun.i asupra socie-
existenta unor
unititi de viatii
- :"'glc" sau ,sis-
Si ie urmiirim
et:: retine din ele.
d.asdica infor-
pe calea siipii-
constituie
aJe acestei
b \Olumul intii.
- cele spuse
- ale disciplinelor
;aloriJe , pozitio-
== le pot capllta
I I! :specifica socio-
-o a faptului ca societatile
respective pot fi considerate a forma
unitiiti distincte. Ei vorbesc astfel de
ex.istenta unor culturi paleolitice, neo-
litice, a bronzului, a fierului etc. determi-
nabile prin uneltele folosite.
Tinind apoi seama de alte indicii,
;precum tehnica oHiritului, stilul artistic
.al obiectelor fabricate, modul de incine-
rare sau inhumare a celor morti, de riimii-
Ji itele de cereale, tesiituri, detritusuri de
alimente, locuinte etc. ei au subdivizat
epocile preistorice pe ,arii culturale"
(de pildii, in ce ne vorbim de o
,cultudi Cucuteni", o culturii ,Glina",
alta ,Gumelnita'' sau ,Tei" etc.).
Dar prin doar a acestor
materiale, cite au putut scapa
<iistrugerii timpului, pe care le scoatem
Ja lumina prin sapaturi, conceptia unei
.corelatii intre toate laturile vietii sociale
nu s-a putut dezvolta. Cel mult, prin
deductie logicii, prin comparare cu ceea
ce se afla prin cercetari etnografice,
s-au bazardat ipoteze privind viata so-
.ciaHi a oamenilor preistorici, de pilda
jnterpretind picturile rupestre, modurile
.de ingropare incinerare etc. pentru a
,ghici ,mentalitatea" i ,credintele" co-
respunzatoare.
b. Antropologia culturali
In aceasta interpretare a
preistorice, sugestii pot fi date de catre
disciplina antropologiei culturale (sau
sociale)
1
care au ca obiect de studiu
,grupe umane , salbatice", lipsite adica
de o cultura scrisa, ca de forme de or-
,ganizare statalii, fiind eel putin aparent,
lipsite de o , istorie" propriu-zisa, ,stag-
nante" deci
2

1
Nu este vorba doar de o deosebire de
terminologie . antropologii americani denumind
, culturalii" ceea ce englezii numesc ,socialii".
ci una de fond: americane studiaza
cultura ,istoric". in dezvoJtarea lor progresiva.
pe cind engleze sint aistorice. structural
functionaJe, pentru englezi doar ,etnologia"
avind a se preocupa de istoria culturilor.
2
Tot astfel e deseori caracterizatii lumea
,rural a" a .,culturilor etnografice" . cum le
dispretuitor Lucian Blaga.
Antropologii, avind in fata lor o
societate vie, putind fi supusii unei cer-
cetari acoperitoare a totalitiitii zonelor,
ei au putut dea seama cii intre toate
exista o coerenta ,culturalii".
, Cultura", dupa a lor parere, constii
in totalitatea raspunsurilor pe care oa-
menii le dau problemele pe care le pune,
pe de o parte relatia lor tehnica, de pro-
ductie, cu Natura pe de alta, relatiile
dintre ei
3
1n acest sens, nu exista grup
social uman care sa nu dispunii de o
,cultura" . Antropologul Weule a putut
de aceea scrie o carte intitulatii, voit pa-
radoxa!: ,Cultura celor lipsiti de cul-
tura"'; ciici in adeviir oamenii nu pot
supravietui dacii nu ajung sa cunoascii
suficient de bine legile naturii pentru a
le putea folosi in munca lor de asigurare
a celor necesare traiului dacii. nu reu-
esc organizeze relatiile dintre ei .
Asemuitor lui Marx, antropoiogii so-
cotesc eli fenomenul dominant al acestor
culturi aliterate este eel ai proceselor
lor de productie, care implicii nu numai
o tehnologie materialii, uneite procedee
de muncii, ci i o tehnologie socialii,
constind in organizarea muncii colective,
de la formele tribale, pinii. Ia cele ale
(agrare, pastorale,
forestiere sau care oricit de
,primare" ar fi nu pot diiinui decit
dacii stabilesc reguli de convietuire,
de comportament social, adicii norme
juridice etice, precum forme stabile
de organizare colectivii, cu precizarea
unor organe de conducere, in plus du-
blate toate de un efort sustinut de a
,intelege" lumea, pe cale pozitivii. atunci
cind e vorba de fenomene ce pot fi
Jesne verificate prin practicii, pe cale
3
Nu toti antropologii sin t ins a de acord
cu aceastii definitie a ,culturii", unii preferind
sa inteleaga prin .,cultura" . cum face Ed-
ward B. Tylor , ace! intreg complex care cu-
prinde credintele. arta. morala. obiceiurile
orice alte capacitati deprinderi de
om ca membru al societatii'' . ceea ce scoate
insii din ,cultuni" intreaga tehnologie.
' KARL WEULE. Die Kultur der Kultur-
/osen. ,Ein Blick in die Anfange menschlicher
geistesbetatigung" (Stuttgart. 1910) .
Materialism istoric !ii materialism sociologic 73
SOCIOLBUC

mistica, religioasa, creatoare de mari
sisteme mitologice, cind e vorba de si-
tuatii probleme ce capaci-
tiitile lor de minuire deci de intele-
gere
1

Dupa cum am mai avut prilejul sa
aratam, antropologii culturali, neputind
lucra in mari colective de cercetare, sint si-
liti sa studieze ei toate aceste diverse
zone ale socialului dea astfel
seama de felul in care ele se incheagii
intr-o singudi formatiune cultural-so-
ciaHi. Explicatia teoretica ce li se im-
punea era aceea a unei ,sinteze culturale",
toate zonele vietii sociale fiind determi-
nate, dupa parerea lor, de un aceleiii
unic efort de solutionare a complexului
de probleme puse de existenta acestor
oameni in dublul lor mediu de viata,
eel al Naturii al Socialului.
0 asemenea solutie teoretica le era
dealtfel sugerata de catre ,indi-
genii" studiati. care se dovedeau capa-
bili sa le explice chipul in care toata viata
lor avea Ia baza o conceptie unitara,
un ,Weltanschaung" surprinzator de bine
pus Ia punct, in infinitele lui detalii,
presupunind o capacitate de elaborare
mintala care ii pune pe occidentali pe
ginduri
2

In constatarea unei potriviri intre
toate realitiitile concrete mintale ale
vietii salbaticilor se face simtita farii
indoiala o inftuenta marxista. Dadi nu
in ceea ce explicarea acestei
coerente, in tot cazul ca sistem de cia-
1
Recomandam studierea volumului RO-
BERT B. TAYLOR. Cultural Ways. a compact
Introduction to cultural Anthropology (Boston,
1969) (excelent manual cu o judicioasa
bogata bibliografie).
2
Ideea eronata ca ,salbaticii" (sau ,pri-
mitivii" cum li se spune) ar avea o men-
talitate ,pre-logic a", cum a firma cindva
Lucien Levy BruhJ. a lost inlocuitii azi printr-o
idee contran1. recunoscindu-se acestor grupe
!!albatice o capacitate de gindire asemu itoare cu
a ,civilizatilor". Vezi CLAUDE LEVY STRA-
USS. La pensee sauvage (1962).
74 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
sificare a materialului cules, intr-o cate-
goric de bazii alta suprapusa
3
.
Sint insii unii antropologi care nu
s-au multumit sa constate situatia de
coexistenta corelata a zonelor sociale
nici s-o explice ca rezultat al unui unic
efort cultural, ci au invocat anume ,prin-
cipii" cauzale, propunindu-ni-se de fapt
teorii greu acceptabile, cum e de pildii
cea a lui Ruth Benedict care invoca
existenta a doua mentalitati posibile.
una , dionisiaca" alta ,,apolonica ", tezii
net idealistii, destul de ciudatii in
tot cazul nesatisfiicatoare
4
, intocmai ca
cea propusii de Sigmund Freud
5

evocind psihologia ca
explicatie cauzala, sau cea propusa de

6
, care de asemenea so-
cotesc cii o structura mintala unicii de-
termi na coerenta tuturor fenomenelor
sociale. Toate aceste teorii, invocind
cauze psihologice sau structural mintale,
neputlnd fi ele explicate, nu pot
Ia rindul lor explica nimic.
c. Istoria ,culturii"
Mai Himuritoare decit sapaturile pre-
istorice i chiar decit cercetarile antropo-
Jogice au fost insa sapaturile arheologiei
istorice, In care adicii se pot intilni i
texte scrise, ceea ce permite imbinarea
arheologiei cu istoria, cu atit mai mult
cind sapaturile au dat la ivealii ramii-
unor societati civilizate, cu
urbane de mari proportii, unele in
totala ruina, cum sint cele ale civili-
zatiei sumeriene mesopotamice, altele
3
MOLLER LYER. in Yolumul pe vremuri
foarte citit. Phasen der Kultur tmd R ichtenlinien
des Fortschritts; Soziologischen Untersuchungen
(1915) imparte sistematic cercetarea intr-un
, Interbau" un ,.Uberbau" . ,Consu uctia
de dcdesubt" cuprinzind fenomenele economice.
ale procreatiei ale organizarii politice. cea
,de deasupra.. fiind constituita din limba.
reJigie. moraM. drept arta.
4
RUTH BENEDICT, Patterns of Culture
(cu o prefata a lui Margaret Mead) (1959).
5
S. FREUD. Totem et Tabou (1913).
6
CLAUDE LEVY STRAUSS. Les struc-
tures elementaires de fa parente (1949).
inca pastrate
cazul Pompei
Pe baza lc
mentelor scrise
au putut contt
rea unei VIZ
elaborate. Doc
terare, fil ozofi
culare de
furnizat sufic
pentru o rec
vietii tehnolog
politice, j urid1c
zofice etc., pre
seama de ,eve
revolutiilor
in mersul trC
laolalUi putea
o unitate org
toriei sa-i clas
.,Istoria Elade
toria BizantuJ
Disci pi ina
tul ca, in maJ-.
tiile sale colb
aceste documc
numai o
sursa de
ele ne informc
aspecte ale v1
poranii le-au
potrivit neces.
pe deasupr ..
decit acele
destul a
condeiul. N1c
pina de
latiei globulu ..
documente sc!'
sursa partinit
lor cauza, a
povestiri gata
Ceea ce a
vreme, sa adop
rastiilmacite
SOCIOLBUC
Jes. intr-o cate-
suprapusa 3.
ope logi care nu
nstate situatia de
a Z(' nelor sociale
al unui unic
'ocat anume ,.prin-
du-m-se de fapt
, cum e de pildii
.ct care invocii
ntaHtati
.. apolonica ", tezii
ciudatii in
c. intocmai ca
S gmund Freud
5

tientului ca
propusa de
a emenea so-
mmtala unicii de-
fenomenelor
teorii, invocind
structural mintale,
e I'llcate, nu pot
Dll!l.JC.
... t pre-
... arile antropo-
-turiJe arheologiei
:se pot 1ntilni i
permite irnbinarea
ro atit mai mult
; Ia h ealii riima-
ilizate, cu
poqii, uncle in
cele ale civili-
potamice, altele
inca pastrate aproape intacte, cum e
cazul Pompeiului.
Pe baza lor, dar mai ales a docu-
mentelor scrise ce ne-au ri'imas, istoricii
au putut contribui substantial Ia forma-
rea unei viziuni sociologice consistent
elaborate. Documentele scrise, opere li-
terare, filozofice religioase, actele parti-
culare de stat, inscriptiile diverse au
furnizat suficiente clemente utiJizabile
pentru o reconstituire quasi integralii a
vietii tehnologice, economice, demografice,
politice, juridice, religioase, artistice, filo-
zofice etc., precum pentru a putea tine
seama de ,evenimentele" spectaculoase ale
riizboaielor care intervin
in mersul treburilor Toate
laolalta puteau fi considerate ca formind
<> unitate organica, ceea ce a perm.is is-
toriei claseze informatiile pe cicluri:
,lstoria Eladei'' , ,Istoria Romana" , ,Is-
toria Bizantului" etc., etc.
Disciplina istoriei sufera insa de fap-
tul ca, in majoritatea cazurilor, informa-
tiile sale constau in documente scrise
aceste documente constituind insa
numai o sursa de informatie, ci o
sursa de eroare sistematica, in sensul ca
ele ne informeaza exclusiv despre acele
aspecte ale vietii sociale pe care contem
poranii Ie-au socotit uti! a fi scrise
potrivit necesitatilor stringente ale
pe deasupra nu au redactat documente
decit acele clase sociale care aveau
destula de carte pentru a minui
.condeiul. Nici taranii, care au format
pina de curind masa a popu-
latiei globului, nici sclavii n-au Iasat
documente scrise. Avem astfel dintro
sursa partinitoare, pledoarii, in propria
lor cauza, a claselor dorninante, adica
povestiri gata rastalmacite prin ginduri.
Ceea ce a i indemnat pe istorici, Iunga
vreme, sa adopte i ei aceleai explicari,
rastalmacite prin ginduri , a istoriei,
acordind deci ,ideii" un rol determinant
al vietii sociale, pe care realitatea nu
il justifica. Pe un asemenea material
istoric s-au intemeiat toate filozofiile
istoriei, in incercarile de a arata ca
toata seria de elemente constitutive ale
vtetu sociale, precum seria de eveni-
mente istorice care inriuresc soarta in
a societatilor umane, se pot concepe
expune intr-o viziune sincretica do-
minata de unul sau altul din ,principiile"
c: I;>Ot fi a:'ute in vedere: ideea unei vointi
dtvme
1
, tdeea .,progresului'' continuu,
ideea ,creterii inevitabile
a imperiilor, ideea ,culturilor" care tre-
buie sa treacii prin fazele obligatorii
ale tineretii, maturiHitii decrepitudinii
finale, a biitrinetii aa mai departe
2

d. ,Cultura" ,Civilizatie"
Ne aflam insa aci Ia o rascruce teo-
retica, in fata unei divergente de puncte
de . vedere intre disciplinele pin a a cum
schttate, uncle ,istorice", altele ,antro-
pologice", care trebuie sa fie analizata
dat fund di in cursul cercetarilor
ne vom izbi inevitabil de ea.
Controversa e urmatoarea: antropo/ogii
dovedesc neindoielnic existenta unei ,cul-
turi", fenomen esential al oncaret
vieti sociale. Fara intrerupere, din pre-
istorie pina in ziua de azi societatile
umane au dainuit, prelungindu-se unele
din altele. Se pot intimpla, pe parcurs,
catastrofe: disparitii de grupuri umane,
recaderi Ia nivele culturale mai joase,
adica ,salbaticiri" culturale. Dar in
masura in care exista astazi societati
umane, ele sint in ne1ntrerupta
continuare ale unor grupuri a caror dai-
nuire dureaza inca din fazele anthro-
pogenezei.
Dimpotriva, istoricii scot Ia iveala
existenta unor ,civilizatii" fenomene care
1
Chiar in formele ultrarnoderne ale unui
Teillard de Chard in!
2
Pozitiile luate de pilda de ginditori ca
Montesquieu (evident DIMITRlE CAN-
TEMIR. cu a lui Incrementorwn atque decre-
mentorum Aulae Othomanicae), Condorcet.
Spengler etc ..
Mai modern decit toti ramine para-
doxal. arabul Ibn Chaldun cu ale lui Prole-
gomene Ia o istorie universala. Ia care legile
sociale ale isroriei societatilor au un clar caracter
materialist.
Materialism is loric materialism sociologic 75
SOCIOLBUC
nu apar decit in paralel cu aparitia o,-
ganizarilor statale. Vorbesc astfel de o
,civilizatie Sumeriana ", de o alta ,Ba-
biloniana .. , ,Egipteana", ,Elenica", ,Ro-
mana", precum civilizatie ,Maia'',
,Aztec a", ,Indiana", ,Chineza" etc. 1n
zilele noastre incepem a vorbi din ce in
ce mai des de ,civilizatiile africane",
in masura in care pe acest continent
au aparut diiinuit citava vreme , im-
perii" locale.
Dar aceste ,civilizatii", spre deosebire
de ,culturi", nu se dezvoltii neintrerupt,
in continuu; ci, dimpotriva, in paralel
cu statele care le permit existenta, ele
apar dispar, fiecare din ele constituind
o unitate distincta, in timp spatiu,
neputindu-se confunda intre ele nici
lega, in lant istoric, declt prin vagi
incerte imprumuturi culturale. nici
macar totdeauna.
Sa Hisam de o parte con-
traverse terminologice care se poarta
in jurul aces tor doua notiuni de ,cultura '
,civilizatie" dici exista t ot atitea inte-
lesuri diferite citi sint autorii respectivi.
Sa ne oprim mai bine asupra realiHitilor
ele care ne obliga sa constatam
ca exista, in afara ,culturii", ca fenomen
uman esential, intimplari istorice care
fac ca, Ia anume momente, sa apara
fenomene culturale de cu totul alta na-
tura, atit de clar deosebite de celelalte
incit merita sii le consemniim printr-o
terminologie proprie.
Din lectura atentii a lui Marx, constatam
ca in general el acorda termenul de ,Ci-
vilizatie" fenomenelor culturale care sint
legate de existenta Statului, deci a socie-
tatilor bazate pe clase, ,Civilizatia"
deci ar aparea abia odata cu dezagrega-
rea comunei primitive. Ceea ce merita
a fi tinut . in seama.
Mari revolutii au avut
loc in comuna primitiva. De pildii,
socotim cii pe buna dreptate, arheologul
Gordon Childe (1892- 1957)
1
(atit de
1
V. GORDON CHILDE are urmatoarele
lucrari traduse in franceza: L'aube de Ia civi-
lisation europeenne (Payot. 1949); Le mouvement
76 Teoria cercetarilor interdisclpllnaro
inrudit cu gindirea marxistii)
de ,revolutia neoliticii" cu adinci re-
percusiuni asupra soartei comunei pri-
mitive. Dar nu e vorba inca decit doar
de o revolutie ,cultural a" care nu schimbii
esential natura culturilor anterioare. Pe
cind dimpotriva istoria ne araHi cii pri-
mele civilizatii statale au apiirut dupa
, revolutia cultural a urbana , adicii doar
in anume conditii exceptional de favo-
rizate numai acolo unde a putut avea
loc marea revolutie a
,irigatiilor", dind uneia din pri-
mele forme statale, denumite (cu un
termen nefericit ales) ,despotii asiatice",.
,orientale" sau ,imperii ale irigatiilor".
E vorba de prodigioasele lucrari de
amenajare a cursurilor de riuri, cu un
complicat sistem de irigare a unor viii
ajunse astfel a fi extrem de fertile.
Dar astfel de lucriiri irnplicii existenta
unei tehnologii de cu alta natura decit
cea anterior cunoscutii. Lucriiri de o
atit de mare anvergurii nu pot fi executate
decit de mari colectivitati de oameni,
desigur sute de mii, lucrind lungi perioade
de timp, sub o comanda unicii, pentru
executarea, potrivit unui plan central, a
unui sistem hidraulic apoi pentru in-
tretinerea lui. 1ntocmai ca pentru
lucriirile de alt caracter, cum sint con-
structia Ziguratelor mesopotamice sau a
piramidelor egiptene aztece.
Lewis Mumford a nascocit un termen
pentru a desemna tehnologia unor astfel
de Iucriiri, numindu-le
de caracter pur social, constind adica nu
in inventarea de unelte, ci intr-o anume
organizare in masii a muncii, pe baza a
unor cuceriri in domeniul ma-
tematicii a astronomiei.
Astfel de nu sint .insa
la indemina culturala a fieciirui om in
parte, ci doar a unor clase sociale pri-
vilegiate care dispun nu numai de
necesara, ci de puterea de a constringe
de l'histoire (Arthaud. 1961); L'Europe pre-
historique (Payot. 1962); La naissance de Ia
civilisation (Mediations. 1964). De Ia prehis-
roire a /'Histoire (Gallimard. 1961).
Ia muncii sute
viti sau redu .
ispititoare dis
ce Mumford n
craticii", adica
orice membru
lui private, de 1
nologia auton
dispune dedt I
Marile lucr -
o serie de con
tante. Pentru 1
pe aceasHi bazl
voie de o anna.
colectiva fol
organizarii m
pentru obligare
corvezilor. Cl
de
scriere, deci
transmitiitori,
esoterice, mc-
obicei o casta
vechile mitol
-stat. De aseme
devine posibil p
de monedii, de
sociaHi de n .:.
Toate aceste I
,,culturale",
posibile deci :'
al unui stat.
Ceea ce c
ca aparitia ..
statala, careJ::
lizatie", nu an
ca bun comun
vast statal, c-...
.administratie
1
LEWIS
democratic Tu
and Culture. An
KRANZBERG -
PORT. New YC""
and the Nature
2
Peter F.
acest proces a.
<: ulturii care se
periu irigat". ar
nologica impun.
de a se o-.
de Ia o situa11e
SOCIOLBUC
::lZIXista)
. ... cu adinci re-
.!riei comunei pri-
inca decit doar
3 ... care nu schimba
r anterioare. Pe
.a ne arata di pri-
. au aparut dupa
r ana.', adicii. doar
de favo-
unde a putut avea
a
ere uneia din pri-
denumite (cu un
.,despotii
ale irigatiilor".
;ioa.sele lucrari de
- de riuri, cu un
rig:ue a unor viii
de fertile.
"I implicii existenta
alta natura decit
a. Lucrari de o
nu pot fi executate
\itati de
rind lungi perioade
nda unidi, pentru
m plan central, a
apoi pentru in-
ca pentru
cum sint con-
:esopotarnice sau a
aztece.
ulscoc1t un termen
logia unor astfel
- e .
ronstind adica nu
:, ci intr-o anume
!lncii, pe baza a
in domeniul ma-
:=llei.
- nu sint insa
- fiecarui om in
-::b.se sociale pri-
- n!li!la.i de
ez de a constringe
l); L'Europe pre-
!.J: 1tt1 i.ssJlnce de Ia
). De Ia prehis-
.:ut. 1961).
Ia munca sute de mii de muncitori, aser-
viti sau in sclavie. Ca atare, e
ispititoare distinctia facuta intre ceea
<:e Mumford ,tehnologia demo-
cratica", adica cea de care poate dispune
orice membru al societatii, in muncile
lui private, de grup restrins, intre ,teh-
nologia autoritadi" de care nu poate
dispune decit Statul
1
.
Marile lucrari statale atrag dupa sine
o serie de consecinte extrem de impor-
tante. Pentru apllrarea bunurilor create
pe aceasta baza tehnologica noua e ne-
voie de o armata. Dealtfel, munca
colectiva ceva din tehnicile
organizarii militare, armata folosind
pentru obligarea populatiei la efectuarea
corvezilor. Clasa privilegiata are nevoie de
de de o birocratie, de o
scriere, deci de o clasa de invatati,
transmitatori, prin a unei
esoterice, monopol al privilegiatilor, de
obicei o casta preoteasca, care transforma
vechile mitologii locale intr-o religie de
'Stat. De asemenea, comertul extern care
devine posibil pe scara statala are nevoie
de monedli, de contabili de o categorie
sociala de negustori
2

Toate aceste inovatii sint desigur creatii
,culturale", insa de caracter ,statal",
posibile deci numai in cadrul organizat
al unui stat.
Ceea ce complica problema e faptul
-ca aparitia acestui fenomen de cultura
statala, careia ii dam numele de ,civi-
lizatie", nu anuleaza existenta ,culturii"
ca bun comun al maselor. Insa cadrul
vast statal, cuprinzind mari teritorii o
administratie uniforma, face ca ,cui-
1
LEWIS MUMFORD. Authoritarian and
democratic Technics in volumul Technology
.and Culture. An Anthology. edited by MELVIN
KRANZBERG and WILLIAM H. DAVEN-
PORT. New York. 1972. p. 50. Ibid. ,Technics
.and the Nature of Man. p. 200.
2
Peter F. Drucker analizeaza foarte corect
acest proces a! ivirii ,civilizatiei" adica a!
culturii care se dezvolta in cadrul unui , im-
periu irigat". anltind cii aceastii inovatie teh-
nologica impune parametrii mari ai necesitatii
de a se crea o civilizatie. cristalizata insa variat
<le Ia o situatie istorica Ia alta.
tura" sa se uniformizeze,
astfel caracterul: dialectele cedeaza pasul
unei singure limbi, ajunsa limba oficiala
de stat; credintele locale sint inlocuite
printr-o religie administrata de o ,bise-
rica" de stat, obiceiul pamintului ce-
deaza pasul unui ,cod" etc .
nu e cu putintli de tras o clara
linie despartitoare intre ce continua a
fi ,cultura" ce devine ,civilizatie".
Ceea ce pune oricarui cercetator sarcina
de a vedea in ce chip poate lamuri
problema.
Socotim util sa atragem atentia asupra
vanitiitii de a crede ca ar fi util sa des-
partim metafizic ,Cultura" de ,Civi-
lizatie" ca cind ar fi vorba de doua
realitati esential diferite
3
In fond, pro-
blema trebuie vazuta ca un proces dia-
lectic, de trecere necurmata de la un
mod al culturii la altul, prin creteri
cantitative lente i salturi calitative,
prin reciproce treceri de la tehnicile
de care dispune orice om la cele pe care
nu le poate folosi decit Statui, adica
colectivitatea in totalitatea ei, colectivi-
tate care poate ajunge a fi monopolul
unei clase, dar poate foarte bine sa fie
i bunul colectiv al intregului popor.
Oricare ar fi situatia, urmiirirea a ce
este tehnica privata i tehnicii. de stat
este obligatorie in orice cercetare.
Sa retinem deci ideea ell daca cultura
poate exista far a de civilizatie, civilizatia
dimpotriva cuprinde in sinul ei o cultura.
Odata inlaturatii confuzia dintre aceste
douii fenomene similare, aflate la
doua nivele deosebite, devine mai clara
problema explicarii existentei unor ,ci-
vilizatii" distincte, care se succed in
3 Nu e cazul sa ne incurcam cu contro-
verse de vocabular. Stirn ca unii cercetatori
numesc ,cultura" doar productiile spirituale.
, civilizatii". pe cele materiale. Sau cum
le spune Simion Mehedinti ,psihotehnica"
,hilotehnica". Stirn de asemenea ca unii.
ca de pilda Spengler. studiazii civilizatii. ciirora
le spune ,culturi" invers altii precum Andre
Leroi-Gourhan de ,Civilizatia Re-
nului" clnd de fapt e vorba doar de cultura
Laponilor .
Materialism lstoric materialism sociologic 77
SOCIOLBUC
- -- -- --- ---=-----=------ --- .------ =----------- - - - ---
timp, mereu in alte Iocuri ale globului,
deseori simultan, dar succedindu-se
In timp, care au, in ciuda distantelor
spatiale temporale dintre ele, similari-
tati culturale de fond. Pe aceasta cale
se poate stadiul celor doua clasice
teorii contrarii, cea a ,.monogenezei ,
care admite riispindirea culturii de Ia o
civilizatie la alta pornindu-se de la un
singur centru creator de cultura (teoria
,cercurilor culturale" ale lui W. Schmidt)
cea a ,plurigenezei", care afirma dim-
potriva ca fiecare cultura (sau civili-
zatie) se creeaza pe seamii proprie, fiira
contingente influente posibile fatii de
alte aparitii similare, sau in tot cazul
,duhul", ,spiritul" sau ,stilul"
propriu, precum o soarta unicii, ne-
repetabiHi de la o culturii la alta
1
.
Ceea ce inseamnii ca cercetiitorii , civi-
lizatiei" pus ei problema unitatii,
a coerentei organice a tuturor creatiilor
culturale ale acestor formatiuni, expli-
cate prin faptul cii sint toate creati-
uni ,culte" ale unei clase conducatoare
centrale, lipsindu-le deci caracterul de
creatie ,spontana ", ,folcloricii ", ,etno-
grafica", a culturii de masa, avind dim-
potrivii caracterul de creatie rationaliip
planificatii, rezultata din necesitatea im-
perioasii de a giisi solutii multiple in re-
zolvarea unei probleme unice, pe intreg
teritoriul statal, in cadrul orga-
nism social.
Cu alte cuvinte, pentru a asigura Ju-
criirile colective, exploatarea muncitori-
lor directi, legislatia tehnica adminis-
trativ-birocraticii, apiirarea m.ilitara, co-
mertul intern extern, dezvoltarea
lor necesare acestui sistem, a fost nevoie
de un efort concentrat, simultan adminis-
trativ, organizatoric, juridic, religios, cul-
tural, ceea ce dii tuturor acestor creatii
culturale o coerenta funciarii.
Coerenta dintre diversele elemente
componente ale vietii sociale ar fi
rezultatul unei actiuni concertate a cla-
sei stapinitoare a Statului, printr-o rezol-
vare multilateralii a uneia pro-
bleme. Explicatia merita sa fie tinuta in.
seamii, ea nu ne explidi coerenta
elementelor care exista la nivelul
, cu]turii" de masii, neinfluentatii de vre()
actiune coordonatii centrala.
3. INCADRAREA PROBLEMEI IN CONCEPTIA ,FORMATIUNILOR
SOCIAL-ECONOMICE"
Putem retine, din cele pina acum spuse,
ideea cii problema coerentei tuturor
elementelor care intra in compunerea
unei ,civilizatii" nu poate fi dezlegatii
prin precizarea unei serii de , indicatori "
1
OSTWALD SPENGLER, cu-
noscut prin lucrarea sa de mare nisunet , Das
Untergang des Abendlandes". nu
decit existenta a trei mari culturi: cea a anti-
chitatii clasice. caracterizata printr-o Iegare de
realitatile concrete. imediat tangibile. finite
statice; cultura araba. mistica magica
cea occidentaiA europeana. care ar fi ,,faustia-
na", adica tinzind catre limita infinitului.
Toynbee numara insa 7 civilizatii Dealtfel
fiecare cercetator se crede indrepta tit sa inven-
tarieze caracterizeze propria lui serie de
,cult uri" ,civilizatii ".
Sa nu omitem incercarea lui Lucian Blaga,
de asemeneA de mare rasunet cindva Ia noi .
78 Teoria ccrcetlirilor interdisciplinare
sau ,caractere specifice"
3
nici prin
invocarea unor , idei" sau
de caracter idealist.
Solutia consta numai in referirea Ia
fenomene sociale globale, de caracter
istoric.
care voia sa caracterizeze cultura romaneasca
printr-o viziune a ,spatiului mioritic". termen
poetic foarte sugestiv, prin neclaritatea sa. dar
total lipsit de inteles Vezi in aceasta
problema analizele pe care am inceput a le
face in 1934 in , Sociologia Romaneasca".
intrerupta insa. cu parere de rau. Ia diverse
insistent e.
z Au fost facute in aceasta directie uncle
incercari, cum e de pilda cea a lui Muller Lyer
mai sus citat sau cea a lui Montandon care
enumera nu mai putin de 17 ,criterii" de ana-
liza a fenomenelor culturale.

cert ii influent:
-eel care, eel d
teoreticieni, a
vietii sociale
considerindu-1
sociaJe'. Fapt
tiitori ai prob
cum am vazut
1iei asiatice
terul statal ...
fiirii indoiali.'i 1
c utia oamen
mult spuse de
formatiune,
r amasii nelu.-
astiizi ca o
de Ia forma
primitive fiira
sociale bazate
statal.
turii ,Cl\
matiunilor s
gura care
sint aceste
ca le exphl :
adica analiz ...
xiste a unet
dublata de
prinse intr-u
t are corela.
pe care o ;_
problemei, .-
vreme cit r.
acesto! fc
expli.
sa f;
SOCIOLBUC
masa. avind dim-
cre3{ie rationali'i.
m necesitatea im-
r.U multiple in re-
unice, pe intreg
rul orga-
ru a asigura I u-
muncitori-
adminis-
.uea militarii, co-
kr.oltarea
tem. a fost nevoie
simultan adminis-
' dic, religios, cul-
o.r acestor creatii
.:i:lra.
'-ersele clemente
,Oale ar fi
c,:,ncertate a cia-
. printr-o rezol-
- i pro-
.: sii fie tinutii in
explicii coerenta
i Ia nivelul
tfiuentatii de vreo
:trala.
rr:. ;JLOR

3
i mc1 prin
sau , principii
u in referirea Ia
e. de caracter
--hura romaneasca
:moritic", termen
c-eclantatea sa. dar
\' ezi in aceasta
-e = inceput a le
Romaneasca".
rau Ia diverse
in aceasta tendinta o
certa influenta marxista, caci Marx este
eel care, eel dintii eel mai clar dintre
teoreticieni, a aratat ca nici un aspect a!
vietii sociale nu poate fi inteles decit
considerindu-1 in cadrul unor ,formatiuni
sociale". Faptul ca cei mai recenti cerce-
tatori ai problemei fac ei ape!,
cum am vazut, de pildii Ia ideea ,despo-
tiei asiatice" pentru a determina carac-
terul statal al oricarei ,civilizatii ", este
fadi indoialii rezultatul repunerii in
cutia oameni lor de a celor de
mult spuse de Marx cu privire Ia aceasta
formatiune, pina in vremea din urmii
riimasa neluata in seamii, dar socotita
astiizi ca o principala forma de trecere
de Ia format iunile sociale ale comunei
primitive fiirii de clase, Ia formatiunile
sociale bazate pe clase, organizate deci
statal.
In aceastii conexare a problemei ,cul-
turii .. ,civilizatiei" cu problema ,for-
matiunilor sociale', teoria marxistii este
nu numai inainte mergatoare, dar si n-
gura care ne dii explicarea corectii a ce
sint aceste formatiuni sociale, in sensu!
di le explicii a fi ,social-economice ",
adicii analizabile potrivit paradigmei mar-
xiste a unei structuri economice de bazii
'
dublatii de o suprastructurii, amindouii
prinse intr-un proces continuu de dezvol-
tare corelatii.
Referirea deci Ia , formatiunile sociale",
pe care o fac azi multi din cercetiitorii
problemei, riimine insii insu:ficientii atita
vreme cit mecanismul ivirii dezvoltiirii
acestor formatiuni sociale nu este el
explicat. Ceea ce doar marxismul
sa faca in conditii multumitoare.
In tot cazul, teza potrivit direia forma-
tiunile sociale fiira de clase, ale comunei
primitive, nu cunosc dedt fenomene de
,,culturii ", pe cit a vreme societiitile impiir-
tite in clase, dispunind de forme statale
propriu-zise, cunosc atit fenomenul ,.civi-
lizatiei ", cit i pe eel al ,culturii ", ridica
una din problemele sociologice cu atit
mai pasionante cu cit nu este incii desii-
pusa la punct.
Cercetatorul de teren, in fata unor for-
mati uni sociale vii, va avea deci putinta
de a lamuri relatiile care existii pe de o
parte intre aceasta traditie ,cultural a"
nelntrerupta, care vine din fundul veacuri-
lor pina la noi, ca o zestre mereu imbo-
giitita, a intregii mase de oameni, pe
de alta parte creatiile (tot culturale, in
fond) care au insa caracterul de ,civili-
zatie", adica expresie i rezultat al unor
organizatii statale. Problema unui posibil
conflict intre cultura civilizatie, adica
intre cultura ,,cult a" care tin de sii
cuprinda intreg cimpul vietii sociale
,subculturile" existente in masii, cu varian-
tete l or in sinul diferitelor clase
socia!e (fie ele neantagoniste) sau stra-
turi, categorii grupuri sociale, nu este
din cele mai
Ideea coerentei intre ,baza supra-
structurii" se din acest punct
de vedere a nu fi o simplii mecanica
potrivire intre doua serii de clemente
distincte, ci parti ale unui unic proces
dialectic, foarte complicat i extrem de
variat in amanuntele sale concrete, cu
permanente posibilitati de ,crize" i ,con-
flicte", adica de lupta intre oameni
deci intre idei.
Materialism i storic materialism sociologic 79
SOCIOLBUC
4. SOLUTII .HOLISTICE" ,ATOMISTICE"
1n afadi de antropologii culturali
de filozofii culturii, sociologii cerceHi-
tori ai vietii contemporane europene
au ajuns, pe alte cai, la concluzia acestei
,coerente sociale".
Solutia problemei a fost diutata in
special pe doua linii de gindire, adidi
pe baza a douii feluri de teorii, care
pot fi denumite unele ,holistice"
1
altele
,atomistice".
Conceptia ,holisticii" a firma unitatea
organicii a vietii sociale ca singurii mo-
dalitate de a analiza socialul, plecindu-se
adicii de la ,intreg" pentru a se intelege
, partile" componente ale intregului. In
acest sens se iau in considerare in special
,institutiile", adicii formatiunile umane
organizate, deplin inchegate, av1nd anume
functiuni de indeplinit in cuprinsul intre-
gului mai putin actiunile individuale.
Dimpotriva, teoria ,atomistii"
eli nu se poate intelege viata sociala decit
plecind de Ja atomii ei alciituitori, adicii
de Ia indivizii membri ai societatii, seria
de actiuni care ii leaga in forma unor
anume ,relatii" constituind esenta vietii
sociale.
a. Organicismul
Forma originara in care se infiitieaza
conceptia holistica este cea a organicis-
mului.
Inca din prima jumatate a veacului
trecut, dar continuind pinii spre
lui, o serie de doctrine, in bunii parte
sub inftuenta marilor progrese pe care
1
0 buml analiza a acestor directii, in
PERCY S. COHEN, Modern Social Theory,
1968.
In locul termenulni de , holism", Emile
Benoit-Smullyan propune termenul de ,ageli-
cism" (de Ia grecescul (ctye:A.L) agheli, insemnind
,grup"). Termenul nu pare a fi putut inlocui
pe eel de ,holism". Vezi studiul The Sociolo-
gism of Emile Durkheim and his School in
volumul An Introduction to the History of
Sociology. Edited by HARREY ELMER
BARNES (1948).
80 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
le fiicuse intre timp biologia, au exprimat
sentimentul coerentei i reciprocei deter-
minari dintre diversele zone ale vietii so-
ciale, prin stabilirea unei complete iden-
titati (sau quasi identitati) intre organis-
mul biologic al fiintelor vietuitoare i.
organismul social.
organiciste se succed deci mul-
tiple in istoria doctrinelor fund reprezen-
tate uneori de oameni de tiintii de realii
insemnatate
2
, toti exprimind idee,
justa in fond, insa exprimata doar ana-
logic, printr-o imagine foarte sugestiva
3
,
dar lipsitii de valoare i in
tot cazul neoperationala in cadrul unor
cercetari empirice directe.
In plus, organicismul corespunde, ca
ideologie, unei atitudini fixiste, prin exce-
lenta conservatoare. Desigur, cbipul cum,
in anticbitate un Menenius Agripa folosea
apologul trupului omenesc, similar socie-
tatii impartite in clase, pentru a argumenta
necesitatea ca ele sa conlucreze in pace,.
intocmai cu madularele unui trup,
2
Citlim: HERBERT SPENCER. The Prin-
ciple of Sociology (1910), The introduction to-
Sociology; J. NOVICOV (1849 - 1912).
La Theorie organique des socieu!s; defense-
de l'organicisme (1899); A. SCHAFFLE (1871 -
1903) Bau und Leben des Sozialen Kiirpers
(1875-1976); PAUL VON LILIENFELD
(1829-1903) Gedanken iiber die S ozialwissen-
schaft des Zukunfi (1873-1881. 5
La pathologie sociale (1896); WORMS.
(1869-1920); Organisme et societe (1896);
Philosophie des Sciences Sociales
OTTO AMON. VACHER DE LAPOUGE
multi altii.
3 De remarcat eli alli ginditori decit
organici$tii folosesc expresii luate din biologie.
flirli ca acest limbaj sli implice o conceptie
organicist!. Se vorbe$te in mod curent de ,.ana-
tomie social!". ,fiziologie social A", ,metabo-
Jism social", , patologie social!", ca $i de e>
, terapie sociala". Marx insu$i expresii.
ca ,structura organicli a capitalului" . , orga-
nism social", ,organism statal". ,anatomie
economic a" etc., dupli cum WILLIAM
PETTY intitulase o Jucrare: The Political
Anatomy of Ireland. profesor de anatomie.
Petty creator al ,aritmeticii sociale" nu este
ins A ,organicist".
formulele sa'
lui trecut, <h
de lao tezii
indemnind
socialului. C
sint biologi
iar nu ,1su
fi conceputa
constant
schimbari. 11
gie inseamr
din istorie.
Teoretic.
considera s 1
al ,anatoiiLI
analiza rna.
a-i stab1l
lntregului on
este P
farii !
teorii ,fun
Acestea s
intii in cad
culturala, ap
Iogie care d
din urmii dt
curentele . .1
viziune mar
b. Structura
al antrop
. .f
ele din trunc
lui ". Pentru
imaginea tr
a fi
elaborarii u1
ceptiilor pr
nasedi in an
discipline, P
Cu alte cu\i
ca 0 societ
Ieasa fara
progres de I
,evaluate'
fi primit ru<
de la vreun t
ci numai d1
tatea salbal

SOCIOLBUC
;> au exprimat
iet I reciprocei deter-
:rsele Z?ne ale vietii so-
uneJ complete ideo-
- tita{.i) intre organis-
fiinlelor vietuitoare
e se succed deci mul-
ru:eior fund reprezen-
- de de reaUi
primind idee
l exprimaH'i doar
foarte sugestiva 3
ror:_ ,_tiintifica
-- ... m cadrul unor
"::.I corespunde ca
mi fi:<iste, prin ;xce-
chipul cum
us Agripa
I::Cenesc, similar socie-
rentru a argumenta
... nlucreze in pace
- unui trup,
formulele savante ale veacu-
Jui trecut, deosebirea este mare; tot
de Ia o tezii conservatoare pleacii
indemnind Ia o considerare aistoricii a
socialului. Ciici devreme ce legile sociale
sint biologice, ,naturale" ,constante",
iar nu ,istorice', societatea nu poate
fi concepuHi. nici ea decit tot ca fund
constant in ciuda unor aparente
schimbari. 1nglobarea sociologiei in biolo-
gie inseamna deci de fapt scoaterea ei
din istorie.
Teoretic, sint aplecati a
considera societatea sub dublul ei aspect,
a! ,anatorniei" al ,fiziologiei , deci a
analiza mai intii fiecare organ in parte
a-i stabili apoi funqiunile in cadrul
\ntregului organism. Conceptia organicistii
este prin excelenta , functionalistii ",
fiirii sii ajungii Ia formularea unei
teorii ,functionaliste .
Acestea s-au dezvoltat ulterior, mai
intii in cadrul de antropologie
culturalii, apoi in anume curente de socio-
logie care d iiinuie inca, in vremea
din urmii din ce in ce mai contestate de
curentele ,de stinga ", apropiate de o
viziune marxista.
b. Structuralismul f unctional
al antropologilor sociali
$colile ,functionaliste" deriva deci
ele din trunchiul teoretic al ,organicismu-
lui ". Pentru antropologii care le-au creat,
imaginea trupului omenesc viu continua
a fi folositii drept paradigmii, in scopul
elaboriirii unei teorii care se opune con-
ceptiilor progresist-evolutive care dorni-
naserii in antropologie Ia originile acestei
discipline, precum celei difuzioniste.
Cu alte cuvinte, socotesc
ca o societate ,siilbatica" poate fi inte-
leasii fara a face apel Ia teoria unui
progres de la forme , primitive' Ia altele
.,evaluate" nici la ipoteza cii ele ar
fi primit rudimente de culturii degradatii
de la vreun centru mai dezvoltat cultural,
ci numai din informatiile pe care socie-
tatea siilbaticii le poate da ea
Aceasta pentru cii societatea primitivii
siilbaticii formcazii un tot coerent, per-
fect inchegat, autonom, ratiunea
de a fi in ea
Yn special antropologii sociali, de
englezii, iar nu atit cei ,,culturaJi' de
americana, sint de avut in vedere
in aceastii privintii a elaboriirii unor
teorii funqionaliste, care concep com-
plexul de aspecte diverse ale vietii sociale
salbatice ca fund un complex de ,functi-
uni ' ' indeplinite in cadrul uni tiitii din
care fac parte.
,Holistice" deci, teoriile functionaliste
pun accentul pe corelatia functionalii
dintre diversele elemente alciituitoare ale
totului social.
In aceastii privintii e de citat in primul
rind antropologul englez, de originii polo-
neza, Bronislav Malinowski (1884- 1942),
socotit a fi unul din cei mai de seamii
cercetiitori directi ai popoarelor primitive,
preconizind procedee de ,anchetii partici-
panta" , activa ", care au fiicut
Malinowski, influentat nu numai de organi-
cism, ci de teza lui Durkheim despre
,contextul sociologic", elaboreazii o doc-
trina potrivit ciireia orice societate nu se
explica nici prin trecutul ei nici prin
influente culturale, ci doar prin ea
Baza gindirii sale este clar biologicii,
analiza lui pornind de Ia premisa exis-
tentei unor ,nevoi' biologice (alimenta-
tie, procreare etc.) ale oamenilor, care se
pot satisface prin creatii cultural-sociale.
,Cultura" ar cuprinde deci a tit aspecte
pur materiale (bunuri tebnici), cit
oameni formatiuni le lor sociale. Cultura
este inainte de toate- afirmiiel-un apa-
rat instrumental care ingiiduie oamenilor
rezolve problemele concrete speci-
fice pe care le au de infruntat in relatiile
lor cu natura cu semenii.
Cultura ar fi deci un sistem de obiecte,
de activitiiti de atitudini, ale caror
elemente, fiecare in parte, constituie un
mijloc adaptat unui scop, constituind lao-
laltii un intreg individ (,Integral Whole"),
toate elementele lui fiiind interdependente
intre ele.
Materialism istor ic mater ialism sociologic 81
SOCIOLBUC
Descrierea empirica analitidi a fapte-
lor trebuie deci sa fie intotdeauna inte-
grala, aratindu-se pentru fiecare element
in parte rolul pe care il are de lndeplinit
in scopul unei .,eficacitati colective".
,Funqionalitatea" unui fapt consta ast-
fel nu numai intr-un impact al lui asupra
altui fapt, ci asupra ansamblului ,sistemu-
lui cultural'', in special asupra a ceea
ce el a fi o ,.institutie", adica
un complex unitar, un ,izolat" cultural,
de caracter relativ autonom. ,.Functiunea"
este deci un rol pe care trebuie sa-l
lndeplineasca institutiunile intr-un an-
samblu cultural unitar.
Spre deosebire de Malinowski, rivalul
siiu, A. G. Radcliffe-Brown (1881-1955),
sustinator el al unei conceptii holistice,
introduce insa in discutie un concept
nou fata de teoria lui Malinowski
anume eel de ,structudi" sociala. Pentru
el ,funqiunea" nu raspunde doar unor
nevoi biologice, ci unor realitati bio-
sociale. In locul notiunii de ,cultura",
Radcliffe-Brown pentru a desem-
na globalitatea vietii sociale, termenul
de ,.structura sociala ", funqional itatea
faptelor sociale fiind explicata prin pozitia
lor in acest context structural, formlnd
,sistem "
1
.
Deci, la amindoi
(unul din ei fiind ,.structuralist") este
vorba de o conceptualizare a fenomenu-
lui de coerenta a tuturor elementelor
componente ale vietii sociale, oferind o
1
Lucril.rile de bazil. in acest domeniu sint
a fi socotite urmil.toarele: B. MALI OWSKI:
Argonauts of the Western Pacific (1922) (Trad.
in franceza 1963); Trois essais sur Ia vie so-
ciale des primitifs (Paris 1968); RADCLIF-
FE-BROWN: The Andaman Islanders (1922).
Structure and Function in Primitive Society ( 1952);
Introduction to African Systems of Kinship and
Marriage J 950. Structure et fonctions dans les
sociates primithes.
Utile analize ale problemei in numeroase
lucrari. ca de pilda JACQUES LOMBARD,
L' Anthropologie britanique contemporaine ( PUF
1972); W. G. RUNCI MAN. Social Science
and Political Theory (Cambridge, 1965), E. E.
EVANS PRITCHARD. Anthropologie Sociale
(Payot. 1969); JOHN BEATTIE. lntroducrio11
a l'anthropologie sociale (Payot . 1964).
82 Teoria cercetarilor interdisciplinare
solutie care merita a fi tinuta in seama.
Dar acest ,functionalism" are
defectul de a fi static, adicii de a explica
coerenta faptelor sociale, nu insa
mecanismul continuei lor schimbari.
In plus, conceptia functionalistii nu ex-
plica nici faptul cii existii in viata sociala
elemente care, nu indeplinesc functi-
uni precise, fac totui parte din intregul
social. Teoria aceasta implica de fapt
un inteles teleologic, adicii ideea unor
,intentii" de a se ajunge Ia un anumit
scop, nu se vede cine are sau ar
putea avea aceste intentii nici care ar
fi scopul final urmarit.
S-a incercat insa interpretarea functio-
nalismului intr-un sistem neteleologic,
ci simplu cauzal, care nu ar merge adica
pe schema de glndire: ,avind scopul
ca ... ", pe cea de: ,dacii... atunci ",
interpretindu-se functiunea doar
ca ,avind drept efect ca ... "
De asemenea, functionalismul a mai pu-
tut fi interpretat in sensu!, mai recent fo-
1osit, a! studierii fenomenelor globale sub
o forma cibernetizata, in care obiectul on-
tologie e conceput ca un set de variabi-
le, a carui variatii au loc in cadrul unui
sistem de autoreglare, relativ static atlta
vreme cit nici una din variabile nu de-
anumite limite, dincolo de care
s-ar ivi o ,criza" sau o ,schimbare' a
sistemului.
Ca procedeu de analiza, gindirea
funqionalista este utila, fiind de retinut
amelioriirile care i-au fost aduse, de
pilda, de Merton prin teoria sa a functi-
unilor ,manifeste'' .,latente', sau de
Lazarsfeld, care propune trei operatiuni
de baza in analiza sistemicii. a setului
de indicatori (explicare, interpretare, spe-
cificare), prin jocul analizarii relatiei
dintre doua variabi le apoi a unei a
treia, rehnici de lucru foarte interesante,
care sint insa straine de tema noastra.
Marea dilema In care se afHi prinsii
orice teorie functionalistii ramine insa
cea a caracterului siiu static, imposibili-
tatea ei de a explica functional mecanismul
proceselor de dezvoltare istorica a socie-
tatilor umane. Fw
muri destul de
complexul de fu"'
tre ele, in cadr.
cind il considerd.
afla el la un ar
ca pe un mecan.
nu ofera nici o '
a explica
intrarea in a
Aceasta prob

vietii, dt;
Oceanului Pacifk
nu mai erau
prinse intr-un
mare sub imp
care sa
indigenilor. Pr
s-a pus deci 1
rezolve tot in
propunind
a trei culturi de
cea a coloniah
contactul dintre
Mai clar pu
Brown; dar n .....
da el mecanL
de acculturate
teoria functi or
Se pare insa c:.
ace :
au inceput a p ..
accentul pe .. t:.t
tionalism doar
rente" functi o
tranzitoriile ..
succed de-a lJ
1
Apartin a ...
antropologi ca E.
Les Nuers (traJ
sociale (Payot, I
We. the Tikorw
Economy 1939.R
Iogie
New Zealand \f
e deosebit de ir.:.
de inriurire a
SOCIOLBUC
- tinutii in seamii.
ilism are
actca de a explica
e. nu insii
lor schimbiiri.
nu ex-
in ,iata socialii
ir.ieplinesc funqi-
;:.me din intregul
:mplicii de fapt
.idtcii ideea unor
n.;e Ia un anumit
Cine are sau ar
- nici care ar
erpretarea functio-
em neteleologic,
u ar merge adicii
e: .. avind scopul
.,dacii ... atunci",
- functiunea doar
ca ... ..
..,"'lismul a mai pu-
'ilSul, mai recent fo-
enelor globale sub
obiectul on-
set de variabi-
1 - in cadrul unui
rebtiv static atita
\-ariabile nu de-
... ncolo de care
c _schimbare" a
analiza, gindirea
fiind de retinut
.u Cost aduse, de
teoria sa a functi-
_f:uente", sau de
"'e tret operatiuni
ste'"'lica a setului
spe-
an_. ziirii relat iei
a a unei a
interesante,
- tema noastrii.
::-e se afl ii prinsii
a riimine insii
stat ic. imposibili-
ona' mecanismul
istoricii a socie-
tiitilor umane. Functionalismul poate lii-
muri destul de multumitor felul in care
complexul de functiuni sint corelate in-
tre ele, in cadrul unui sistem, atunci
cind il consideriim static, cum se
afiii el la un anume moment dat, deci
ca pe un mecanism de autoreglare; dar
nu ofedi nici o solutie acceptabilii pentru
a explica din cadrul unui sistem
intrarea in altul.
Aceastii problema s-a pus insii
Malinowski el spre
vietii, dupii ce studiase societatile
Oceanului Pacific, care erau relativ ,stag-
nante", a cercetat pe cele din sudul
Africii, in care era viidit faptul cii acestea
nu mai erau stagnante, ci dimpotri va
prinse intr-un proces rapid de transfer-
mare sub impactul actiunii coloniale,
care sii schimbe radical cultura
indigenilor. Problema ,.acculturatiei" i
s-a pus deci lui ; dar el a ciiutat s-o
rezolve tot in stil static-functionalist,
propunind studierea, in asemenea situatii ,
a trei culturi deosebite: cea a
cea a cea rezultatii din
contactul dintre aceste douii.
Mai dar pune problema Radcliffe-
Brown; dar nici explicatia pe care o
da el mecanismului proceselor sociale
de acculturatie nu sii impace
teoria functionalistii cu cea istoricistii.
Se pare insii di in ultirnii ani, di scipolii
acestor doi mari antropologi
au inceput a pune din ce in ce mai mult
accentul pe ,istorism", retinind din fun-
tionalism doar ideea justa a unor ,.coe-
rente" functionale, de regiisit in toate
tranzitoriile ,sisteme" sociale care se
succed de-a lungul istoriei
1

I Apartin acestui ultim curent funct ionalist
antropologi ca E. E. EVANS-PRITCHARD.
Les Nuers (trad. franc., 1968); Anthropologie
sociale (Payot, 1969); RAYMOND FIRTH.
We. the Tikopia (1936) ; Primitive Polynesian
Economy 1939.ROGER BASTIDE. Anthropo-
logie appliquee (Payot , 1971), ,Economy of the
New Zealand Maori (1929). La Roger Bastide
e deosebit de interesanta analiza mecanismului
de inriurire a antropologiei active in proce-
c. Socio-psihologia structuralist
functionala a ,actiunii".
Teoriile cu privire Ja ,Sociologia acti-
unii" au fost deci elaborate in diverse
feluri, toate punlnd insii accentul pe
analiza motiviirilor psihologice ale ,acti-
unii" unui ,actor" (adicii om care ac-
tioneazii) fatii de anume realitiiti obiec-
tive in rnijlocul ciirora aflii prins.
De fapt e vorba de o veche schema
a lui Georg Simmel, care, interesat de
o sociologie a , relatiilor sociale", a
diutat sii stabileascii schemele , formale"
in care pot prinde chip aceste ,Sozialbezie-
hungen'" (farii a neglija nici ,con-
tinutul " lor). Multi alti sociologi pun
problema sociologiei in forma a
studierii structurilor relationale dintre oa-
meni , deci axindu-se pe ideea ,actiunii"
reciproce prin care se incheagii relatia
dintre oameni, dar a actiunii lor fatii
de mediul inconjuriitor.
In afarii de Max Weber, care el
accentueazii. pe aceastii idee a actiunii ,
poate fi socotit clasic in acest domeniu so-
ciologul american Talcott Parsons (1902)
2
care, inriurit de Simmel, Pareto, Weber
Durkheim, a elaborat o teorie foarte
complexii cu privire la ,actiunea" oame-
nilor triiind in societate, sa im-
prime intregii sociologii americane un
caracter structuralist-functionalist absolut
dominant pinii in vremea din urmii ,
cind a inceput a i se impotrivi curentul
sociologic , radical" ca o ,istori-
cistii '' opus a celei ,statice" parsoniene.
sele de dezvoltare ale lumii a treia. Un bun
manual este R. L. BEALS H. HOIJER.
Introduzione all' antropo/ogia culturale (1953),
t rad. italiana din 1970 (editia II Mulino).
z T. PARSONS. The structure of Social
Action (2 vol. 1968) (ed. 1-1949), TP + NEIL
H. SMELSER, Economy and Society. Essays
in Sociological Theory (ed. 1949), The Social
System (1951).
Vezi GUY ROCHER. Structure and
Process in Modern Society (1967) T. Parsons
et Ia sociologie americaine (PUF. 1972).
Recent. G. BALANDIER propune o
noua viziune a problemei in a sa Anthropo-
logique (1974).
Materialism istoric materialism. sociologic 83
-- -- ---- - - -- -
SOCIOLBUC
Parsons chiar intreaga lui
sociologie pe o prealabilii teorie generaHi
a actiunii umane, potrivit ciireia individul
reactioneazii fatii de ceea ce el
,obiecre" sau , lucruri" (terminologie dur-
kheirruanii deci). Nu s-ar putea spune cii
teoria lui Parsons ar fi din cele mai clare.
Dimpotrivii, ea reprezintii o foarte com-
plicatii analiza a funcpunilor sociale,
care se caracterizeazii insii printr-o idee
nouii fertilii, constind in centrarea
analizei pe de ,Actiune".
Parsons pleacii deci de Ia o teorie
generalii a actiunii umane, aracind astfel
problema ,holismului" pe o Iaturii ,a-
tomisticii".
Dupii piirerea lui, orice individ, socotit
ca ,actor", adidi persoanii care activeazii,
se aflii pus in fata unor serii de circums-
tante, fatii de care trebuie sii ia atitu-
dine i sii actioneze. ,Acpunea" e deci
un comportament orientat spre un scop,
relativ Ia o anume situatie.
Teoretic, Parsons propune schema a
patru serii de actiuni posibile, schemati-
zate astfel: A = adaptare, adicii relati i
cu mediul extern; G (goal) = adicii scop
urllliirit; I = intep dici:i actiuni me-
nite sa impiedice de, ... . , -1i L = Iatenti!,
insemnind motiviirile rezultind din cul-
tura latentii a grupului social din care
face parte individul. Aceste patru grupe
de actiuni (A-G- I-L), denumite ,pat-
terns variables", se claseazii in douii S:Jb-
grupe, unele .,externe', altele .,interne',
ceea ce se poate prezenta grafic in felul
urmiitor
A mijloace
Scopuri G
Externe
adaptare
I
urmarire de
scopuri
Interne
Latente
I
Integrare
L
I
Aceasta schema generalii se diversificii,
in continuare, pe 4 subsisteme, unele
independente, altele interdependente,
dind unei serii de scheme grafice,
atit de complicate incit prin a
constitui adeviirate rebusuri, greu de
descifrat i de o aplicabilitate indoielnicii.
E semnificativa insa schema ciberneti-
zatii a acestui sistem de gindire, care
poate fi rezumat prin urmatorul grafic
Dimensiuni/e func(ionale ale
sistemu/ui de acfiune
Subsistemele # temele
de actiune
Rela[ii cibernetice
L (atenta)
Sistemul cultural
I (in tegrare)
Sistemul social
G (Scopuri)
Sistemul psihic
A (daptare)
Sistemul organic
48 1'coria cercetarilor interdisciplinare
Bogat in informatie
(control)
I

Erarhia facto-
rilor de
conditionare
l
Erarhia facto-
rilor de
control
I
Bogat in energie
(conditii)
Potrivit Iegilc
dintre inform.,.
functionarea s .
in energie bene
forma tie invers.
tele culturale
sint cele care
ce ne propune
idealistii, foane
i inutil de com)
ce; desu
E de subliniat
teorii, sociolog.
doar de
nentii a sistem
patru subsistem
Fatii de acest
are de optat :
formind ,dileme
poate dec
actiunea, potri\i
- alegere intJ
listii sau
- alegere inu
t ii tile fen on
- alegere in
tivii sau ce
- alegerea in
specifice s.<
Dar latura a
parsoniene este
static, in neputul
cape a dezvoltil
curentul recent,
t Teoria lui P
numiirate exegeze
de pilda. succint<.
1
teaza Parsons Ia q
ROCHER. TalcotJ
americaine. PUF,
Interesant
de Ia sociologie
GUY PALMADE,
humaines, vol. II '
a subsistemului
2 COHEN (oJ
,dilerne" (affecti\ i
Hty; specifity v.
particularisp1; qw
orientatiollf v. cole
SOCIOLBUC
rezultind din cut-
. social din care
teSte patru grupe
). denumite ,pat-
a in doua S!lb-
altele , interne",
rnta grafic in felul
Scopuri G
unnarire de
scopuri
lntegrare
....
I
&ar ia facto-
dlor de
control
f
-
ii)
I
Potrivit legilor informaticii, schimburile
dintre informatii energie deterrninii
functionarea sistemului, cele mai siirace
in energie beneficiind de mai multa in-
formatie invers. in fond, elemen-
tele culturale (in speta cele religioase)
sint cele care determina actiunea. Ceea
ce ne propune deci Parsons este o teorie
idealista, foarte camufl.ata in savante
:inutil de complicate formule ciberneti-
ce; destul de manifesta.
1
E de subliniat faptul cii potrivit acestei
teorii, sociologia ar avea sa se ocupe
doar de ,sistemul social", parte compo-
nenta a sistemului global, compus din
patru subsisteme.
Fat a de acest ,si stem social", ,actorul"
are de optat intre mai multe atitudini,
formind ,dileme" pentru el. Anume, el
poate decida atitudinea i deci
actiunea, potrivit urmatoarei scheme
2
:
- alegere intre o atitudine universa-
lista sau una particularistii
- alegere intre performanta sau cali-
tatile fenomenului
- alegere intre atitudinea neutral efec-
tiva sau cea afectiva
- alegerea intre stabilirea de relatii
specifice sau generate.
Dar latura cea mai critica a teoriei
parsoniene este cea a caracteruJui ei
static, in neputinta sa de a gasi o expli-
catie a dezvolUirilor sociale. In special,
curentul recent, ,radical" care
1
Teoria lui Parsons a fost obiectul a ne-
numllrate exegeze. comentarii critici. Yezi,
de pildll. succintll, dar clarll - pe cit se pre-
teaza Parsons Ia claritate -Jucrarea lui GUY
ROCHER. Talcott Parsons et Ia sociologie
americaine. PUF, 1972.
Interesant JEAN CUISENIER. Fondements
de Ia sociologie economique in volumul
GUY PALMADE. L'Economique et les sciences
humaines, vol. II (Dunod, 1967). cu o analizli
a subsistemului economic. dupll Parsons.
2
COHEN ( op. cit.) enumera ima 5
,dileme" (affectivity versus effective neutra-
lity; specifity v. difuseness; universalism v.
particularism; quality v. performance; self
orientation v. colectivity orientation).
se in USA se opune din
acest motiv structuralismului parsonian,
uneori in violente forme de rebeliune
verbala, exprimind insa mai mult o ne.;
multumire confuzii decit luarea unei con-
trapozitii teoretice clare
3
.
d. Sociologia acfionalista
Centrarea sociologiei pe problemele
,actiunii' are insii alte formulari teo-
retice, care meri ta a fi considerate.
Astfel, sociologul francez Alain-Tou-
raine
4
, intr-o lucrare recent a, judeca pro-
blema astfel:
Exista societati ,calde" care se dezvol-
Hi intr-un ,cimp" de istoricitate, prin
acest termen intelegindu-se capacitatea
societatii de a se construi pe ea
societatea fund deci conceputa similar cu
intreprindere care organiza propria
sa dezvoltare, combinind mecanismele
de adaptare fata de mediul inconjurator,
cu cele de asigurare a mentinerii coerente-
lor interne, in cadrul insii a unui efort
de dezvoltare continua. 1n socie-
tiitile post industriale luptele de clasa
joaca un rol central, ,contlictele" clase-
lor urmarind sa detinii puterea de a im-
prima dezvoltiirile in anume directii, in-
tr-un sens sau altul. Aceste societati re-
prezinta deci un sistem integrat, un ansam-
blu de tensiuni culturale de conflicte
sociale, centrate insa in jurul
capacitiifi de a decide mersul procese-
3 Yezi in aceastii privintii MIHAl CERNEA,
Sociologia americana. Tendinte controverse
(Ed. Enciclopedica Romilnii. 1974). Sint insa
lucrari americane de gindire serioasa.
cum de pildii cartea. care se pare e de mare
rllsunet. a lui ALWIN GOULDMAN. The
Comming Crisis of western Sociology (1970).
0 contracriticii. in JOHN K. RHOADS,
On Gouldner Crisis of western Sociology.
In ,Varietes of Political Expression in Sociology"
(,American Journal of Sociology publications".
1972).
' ALAIN TOURAINE. Historiclte. in vo
Jumul Une nouvelle civilisation Hommage a
Georges Friedmann (Gallimard, 1973). Yezi
Sociologie de /'action La Societe post indus-
trielle (1969).
Materialism istoric materialism sociologic 85
SOCIOLBUC
lor de dezvoltare, prin actiuni de acumu-
Iare, astfel sa devinii stapinele
destinului lor. Ceea ce este deci
tor in aceste societiiti nu mai este pro-
blema existentei unor ,valori" care se
transmit, mentinindu-se prin me-
canismul ,socializarii" generatiilor tinere
prin eel al , birocratiei' ' lucrind dupa
norme imuabile, potrivit unor anume me-
canisme ,functionale", ci problema pro-
ceselor de ,desocializare'' a culturii
educafiei.
Fata de aceste noi realitati sociale,
sociologia este datoare ,in continuarea
marii intelectuale inceputii de
Marx' sa puna problema analizei a-
cestui sistem social, care nu mai poate
fi conceput ca un ,mod de existenta",
ci ca ,un mod de actiune". Hotiiritor
ajunge deci a fi studiul ,deciziilor", al
,controlului" intr-un ,cimp al istorici-
tatii ", adica intr-un sistem de legi de
strategie social a, de dominatie inter-
actiune intre elemente functionale. tn
felul acesta ,Sociologia se organizeazii
in jurul nu a valorilor, ci
a relatiilor sociale; nu al functiunilor, ci
al actiunii".
in locul unei analize functio-
naliste, urmeaza sa iutervinii o analiza
,actionalista".
Procesul acesta de transformare a socio-
Iogiei, paralel cu schimbarea caracteru-
Iui vietii sociale in societiitile moderne,
se poate urmiiri de-a lungul istoriei doc-
trinelor; in momentul de fatii sociologul
ar avea a opta intre 4 orientiiri de baza,
schematizabile astfel:
a) optind pentru o conceptie a ,ordinii
sociale'', ale ciirei elemente sint interdepen-
dente in timp aflate i:n
deci
b) considerind societatea in raport cu
mediul sau inconjuriitor sau prin ten-
siunile sale interne, adicii pe latura
,functiunilor" ei sau pe cea a ,controlu-
86 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
lui", ca mecanism intern de functionare,
optind pentru o sociologie a
urmeaza a se face:
c) analizarea mecanismelor de decizie
sau
d) analizarea mecanismelor de aqiune.
Ceea ce se poate schematiza grafic
astfel:
Relatii cu me-
diu! inconjunltor
Relatii sociale
Ordine
Functiuni
Control

I
Decizii
I
Actiuni
A. Touraine opteazii pentru o socio-
logie actionalistii, cea a punind
deci accentul pe studiul deciziilor a
aqiunilor.
Ceea ce e desigur o mult mai
acceptabilii decit cele ,fixiste'' , ,statice,
explicind viata socialii prin invocarea
unor ,metateorii", adicii a unor principii
filozofice abstracte, prin legi naturale,
biologice sau fizice, sau prin mecanisme
de autoreglare functionalii, potrivit unor
, valori" sociale.
Este insa de Ia sine inteles ca o aseme-
nea sociologie actionalistii, care,
limitele parsoniene ale actiunii conside-
rate ca o problema de deterrninare psiho-
logicii a actiunii unui ,actor" individual,
acordind societii.tii ca atare capacitatea
de a se construi prin actiune, trebuie di-
ferentiata dupii. cum societatea studiata
este de tip capitalist (fie ,post-industria-
Iii") sau de tip socialist.
Societatea socialistii are, in mult mai
mare grad decit cele capitaliste, capaci-
tatea de a se auto-construi, prin alte
mecanisme sociale decit cele al , tensiuni-
lor ", , conflictelor" al , luptei de clasii ".
Ceea ce merita a fi analizat mai inde-
aproape.
Capitolo1
1. PROBL:DL!
tn
sociale sintem
studiul
tatea pentru
luind in
dividualii a .
,relatii ", ci
institutiile lor.
juridic.
tn aceastii ;:
aflii cercetare.
cadrul unei s ...
avantaje de c:,
capitaliste, sa:1
Ciici orindmr.
mari posi bilitii
alt tip de for.
Sa ne rean:
cu privire Ia
forma speciaL;.
,cultural a" de
stat sii
Jist le detine
sebit.
Complexul d
treazii sociolof
tiitile capitalist.
Ia sfera ,cultu
tiunilor neplao
dual. Relatiile <
stituie deci fc-
celor care, ur
putin pe Sim...
acestora Ia ni'
lor partjculari:
lor deJf>resiun
SOCIOLBUC
lor de decizie
elor de actiune.
schematiza grafic

Decizii
Actiuni
pentru o socio-
.. punind
deciziilor a
pozitie mult mai
_!Luste", ,,statice",
;;. prin invocarea
a unor principii
=in legi naturale,
prin mecanisme
ii, potrivit unor
in ;eles ca o aseme-
-a. care,
actiunii consi de-
ceterminare psiho-
_actor individual,
acue capacitatea
qmne, trebuie di-
SOCletatea studiata
e _post-industria-
are. in mult mai
capiuliste, capaci-
trw, prin alte
I al ,tensiuni-
.Juptei de clasa".
-naliz3t mai inde-
Capitolul VII. Spre o sociologie
a planului
de stat
1. PROBLEMATICA SPECIFICA ORINDUIRILOR SOCIALISTE
in elaborarea unei teorii a actiunilor
sociale slntem obligati sa pornim de Ia
studiul mijloacelor de care dispune socie-
tatea pentru rezolva problemele,
luind in considerare nu numai fiinta in-
dividuala a .,actorilor', care intra in
,relatii ", ci ,grupurile de oameni'',
institutiile lor, concretizate organizatoric
i juridic.
In aceasHi privinta situatia in care se
afla cercetarea sociologicii Hicuta in
cadrul unei socieUiti socialiste prezinta
avantaje de claritate pe care societatile
capitaliste, sau precapitaliste, nu Ie au.
Caci orinduirile socialiste dispun de mai
mari posibilit:ati de actiune declt oricare
alt tip de formatiune social-economica.
Sa ne reamintim de cele deja spuse
cu privire Ia problema ,civilizatiei", ca
forma speciala a mijloacelor de actiune
,culturala" de care poate dispune orice
stat sa subliniem faptul ca statui socia-
list Je detine intr-un grad calitativ deo-
sebit.
Complexul de probleme pe care se cen-
treaza sociologiile actionaliste din socie-
tatile capitaliste ramine indeosebi restrins
Ia sf era ,cultural a", adica Ia cercul ac-
tiunilor neplanificate, de caracter indivi-
dual. Relatiile dintre ,actori" intre ei con-
stituie deci fondul problematicii tuturor
celor care, urmind mai mult sau mai
putin pe Simmel, considera ,actiunile"
acestora Ia nivelul modest al posibil itati-
Ior particularilor i eel mult ale .,grupuri-
lor de presiune". Cit mijloacele
statale, ele nu pot fi decit cele ale clasei
care detine puterea in stat care, in
anume miisurii, poate desigur im-
punii politica, astfel ca ideologia sa sii
devinii. ,dominantii.". Un asemenea stat
poate deci legifera puoe in micare
mijloace de coercitiune materiala. Dar
numai cu pretul unor conflicte i fric-
tiuni, care 1imiteaza frineaza eficienta
deciziilor Iuate.
Intre ,Stat' ,Societatea civil a" con-
tinua deci sii. diiinuie o discrepanta,
cele doua fenomene sociale, ale Statului
i ale Societati i, situindu-se Ia doua
nivele deosebite.
Este drept ca in statele capitaliste,
,megatehnica'' de care am mai vorbit,
adica capacitatea de a organiza statal
actiunile sociale, a crescut enorm gratie
rezultatelor obtinute prin .,revolutia teh-
actual a, de natura sa
schimbe radical sensu! interven-
tiei umane In mersul istoric a! socieHiti-
lor.
nu e mai putin adevarat caaceste
capacitati de mlnuire a realitiitilor sociale
este potentata Ia maximum in cazul
dnd ,politica actionalista" e realizata
de un stat socialist, acesta avind Ia in-
demina o serie de mijloace de actiune,
care rezulta din caracterul acestei
socieUiti.
Intr-adevar, o societate socialista ia
printr-o actiune revolutionara,
de caracter nu numai politic, ci social-
economic. Prin ,actiune" deci s-a pro-
Spre o sociologie a plaoului de stat 87
SOCIOLBUC
elor de decizie
elor de actiune .
. chematiza grafic
fdme M
Decizii
Actiuni
... pentru o socio-
" punind
deciziilor a
pozitie mult mai
"5.xiste", ,statice",
.:1 prin invocarea
a unor principi i
rin legi naturale,
u prin mecanisme
ala, potrivit unor
in;eles ca o aseme-
.1. care,
actiunii conside-
<!eterminare psiho-
_actor' individual,
::a atare capacitatea
qmne, trebuie di-
ietatea studiata
.. post-industria-
mai inde-
Capitolul VII. Spre o sociologie
a planului
de stat
1. PROBLEMATICA SPECIFICA ORil\'DUIRILOR SOCIALISTE
in elaborarea unei teorii a actiunilor
sociale sintem obligati sa pornim de Ia
studiul mijloacelor de care dispune socie-
tatea pentru rezolva problemele,
luind in considerare nu numai fiinta in-
dividuala a ,actorilor', care intra in
,relatii'", ci ,grupurile de oameni",
institutiile lor, concretizate organizatoric
juridic .
In aceasta privinta situatia in care se
afla cercetarea sociologica facuHi in
cadrul unei societati socialiste prezinta
avantaje de claritate pe care socieUitile
capitaliste, sau precapitaliste, nu le au.
Caci orinduirile socialiste dispun de mai
mari posibilitati de actiune decit oricare
alt tip de formatiune social-economica.
Sa ne reamintim de cele deja spuse
cu privire Ia problema ,.civilizatiei", ca
forma speciala a mijloacelor de actiune
,cultural a" de care poate dispune orice
stat sa subliniem faptul ca statui socia-
list le detine intr-un grad calitativ deo-
sebit.
Complexul de probleme pe care se cen-
treaza sociologiile actionaliste din socie-
tatile capitaliste ramine indeosebi restrins
Ia sfera , culturaHi", adica la cercul ac-
tiunilor neplanificate, de caracter indivi-
dual. Relatiile dintre , actori" intre ei con-
stituie deci fondul problematicii tuturor
celor care, urmind mai mult sau mai
putin pe Simmel, considedi ,actiunile'
acestora Ia nivelul modest al posibilitati-
Jor particularilor eel mult ale ,grupuri-
lor de presiune ". Cit mijloacele
statale, ele nu pot fi decit cele ale clasei
care detine puterea in stat care, in
anume masura, poate desigur im-
puna politica, astfel ca ideologia sa sii
devina ,dominantii". Un asemenea stat
poate deci legifera pune in
mijloace de coercitiune materiala. Dar
numai cu pretul unor confiicte fric-
tiuni, care limiteaza frineazii eficienta
deciziilor luate.
Intre ,Stat" ,Societatea civila" con-
tinua deci sa dainuie 0 discrepantii,
cele doua fenomene sociale, ale Statului
ale Societiitii, situindu-se Ia douii
nivele deosebite.
Este drept cii in statele capitaliste,
,megatebnica" de care am mai vorbit,
adica capacitatea de a organiza statal
aqiunile sociale, a crescut enorrn gratie
rezultatelor obtinute prin ,revolutia teb-
actual a, de natura sa
schimbe radical sensul interven-
tiei umane in mersul istoric al societati-
lor.
nu e mai putin adeviirat di aceste
capacitati de minuire a realitatilor sociale
este potentatii Ia maximum in cazul
dnd , politica actionalista" e realizata
de un stat socialist, acesta avind la in-
demina o serie de mijloace de actiune,
care rezulta din caracterul acestei
socieHiti.
Intr-adeviir, o societate socialista ia
printr-o actiune revolutionarii,
de caracter nu numai politic, ci social-
economic. Prin ,actiune" deci s-a pro-
Spre o sociologic a planului de stat 87
SOCIOLBUC
cedat la cucerirea statului tot prin
,actiune" au fost socializate principalele
mijloace de productie.
Avem deci de luat in considerare acest
prim esential mijloc de actiune care
este pur politic, constind nu numai in
actul revolutionar propriu-zis, ci in
capacitatea de a organiza fortele revolu-
tionare in formele Partidului Politic (con-
sacrat constitutional ca fiind o .,for(a
conducatoare") a tuturor celorlalte
formatiuni sociale, precum ale organizatii-
lor de masii.
Dar aceastii .,forta conduciitoare" speci-
fica societatii socialiste dispune de o
serie largii de mijloace de actiune, adica
de o gamii intreagii de .,politici".
In primut rind, hotaritor e fapul ca
prin socializarea mijloacelor de productie,
Statui socialist dispune de bazele necesare
pentru o hoUiritoare politica economica,
de care statele capitaliste sint lipsite.
In adeviir, venitul national poate fi
minuit potrivit unei strategii sociale, pe
calea planurilor de stat, urmiirite pe
cincinale succesive. Prin alocare de fon-
duri, Statui nostru, de pildii, a putut
proceda Ia actiunea de industrializare
de ridicare Ia nivel a agriculturii
tiirii. S-a putut pune accentul pe
prioritarii a unei industrii grele sii se
procedeze la o coordonata distribuire
teritorialii a centrelor industriale a
inzestriirilor de mecanizare agricola.
Nu numai productia se a1Hi astfel
organizatii prin decizie de stat, ci toate
celelalte compartimente ale politicii eco-
nomice (finantare, repartitie, distributie,
comert, consum etc.).
Impactul pe care o asemenea politicii
economicii il are asupra intregii vieti
sociale este hotiiritor, impunind deci
sociologului o problematicii specificli.
lata anume care: intreaga actiune econo-
micii este dusii in vederea atingerii unui
scop. Prin politica sa economica, Statui
socialist propune sa ridice nivelul
material cultural al intregii mase con-
stituind populatia natiunii. Politica eco-
nomica nu are deci doar un scop in
88 Teoria cercetlirilor interdisciplinarc
sine, pur economic, ci scopul
social a! ,.edificiirii" unei societliti socia-
liste, potrivit unui anumit ideal etic.
Ca atare, ne aftiim ca in fata unui
adevarat experiment social: avem pe de
o parte o ac(iune clara, pe care o putem
amanuntit, pinii Ia precizliri
cantitative, cum rezuiHi ele din ana-
liza bugetului, planului de stat a indi-
catorilor aci iar pe de alta
parte un scop, de asemenea precis, care
el poate fi cunoscut pina Ia stabilirea
unor indicatori cuantificabili.
Problema ce se pune sociologului este
de a vedea dacii planul economic al sta-
tului a fost efectiv realizat daca odata
realizat a avut - in ce masura-
rezultatele sociale scontate.
Ca in orice experimentare sociologicii,
avem deci pe de o parte o ac{iune pe
de alta parte efectele acestei actiuni, scan-
tate pe baza unei anume .,teorii" care,
in cadrul experimentarii, ia forma unei
,ipoteze", verificabilli prin investigatii de
sociologie concretii.
Organele de Stat dispun insli de
alte mijloace de actiune decit cele de
inzestrare materiala de punere in
functiune a unor intreprinderi.
Anume: statui poate organiza pe cale
de politica legislativii un complex de nor-
me, pentru a reglementa raporturile juri-
dice de proprietate asupra mijloacelor
de productie, modalitiitile de repartitie
a unor cote din venitul national cl'itre
producatorii directi.
Tot astfel, statui poate afecta o parte
din venitul national unei politici culturale
de ridicare a ntvelului cultural al popula-
tiei, prin intemeierea de miirind
numarul lor, numarul anilor de
zare obligatorie, numiirul profe-
sionale universitare, alocind in acest
domeniu sumele necesare, organizind in-
stitutiile in care sint formati membrii
corpului didactic, asigurind inzestra-
rea necesara cu material echipament
didactic.
De asemenea, pot fi intreprinse actiuni
cu privire Ia ridicarea nivelului culturii
de masa # a
tlndu-se a..
institutiiJe
cultura Sue1.-=--"
ciirnine cu t
slili de co
fe), precum
coordonata
media (rad
odice, C<..!!:
echipe
Tot astfel.
de polmca
specializat
Jucru

In :.f"usn
list de a
SOCIOLBUC
scopul
une1 societati socia-
umit ideal etic.
bl ca in fata unui
SOCial: a vern pe de
ri, pe care o putem
p' n a Ia precizari
:-ezulta ele din ana-
ui de stat a indi-
.; Jar pe de alta
5emenea precis, care
pina Ia stabilirea

sociologului este
::ll economic a! sta-
!alizat dacii odata
in ce masudi-
ntate.
sociologica,
rte o acfiune pe
actiuni, scon-
me ,teorii" care,
ari.. ia forma unei
i pnn investigatii de
<4Spun insii de
- e decit cele de
de punere in

e organiza pe cale
complex de nor-
raporturile juri-
supra mijloacelor
-1ile de repartitie
'tul naponal ciitre
te afecta o parte
-ei po/itici culturale
a! popula-
ce marind
a:ulor de
nJ profe-
1 xind in acest
, organizind in-
fonnati membrii
inzestra-
;;;i echipament
i.I:treprinse actiuni
ni\'elului culturii
de masii a con$tiin{ei socialiste, afec-
tindu-se acestui domeniu fondurile
institutiile necesare, de Ia unitatile de
culturii specializate (biblioteci, muzee,
camine culturale, universitiiti populare,
sali de concerte, teatre cinematogra-
fe), precum punind in funqiune o retea
coordonata central, de rnijloace de mass-
media (radio, televiziune, publicatii peri-
odice, campanii de conferinte, brigiizi
ecbipe culturale
Tot astfel, statui dispune de mijloace
de politica sanitarii, formind un personal
specializat dotindu-1 cu mijloacele de
lucru necesare, precum de o politicii
demograficii.
1n stii in putinta statului socia-
list de a proceda la o politica organizatori-
cii, de inchegare a unor formatiuni socia-
Ie de diverse naturi, sociale economice
(cooperative de productie agricola, co-
operative etc.), adicii o
serie intreagii de institutii unitati so-
dale intr-o gamii extrem de largii.
Putem deci spune cii nu existii domeniu
de viata socialii in care sii nu poatii
interveni aqiuni de stat (politice, eco-
nomice, culturale, sanitare, organizato-
rice social-educative etc.).
Toate pun sociologului o aceeai pro-
blema, aceea de a le considera ca o situatie
de ,stare de fata in fata'' a douii reali-
tiiti: pe de o parte ac{iunile intreprinse
(pliinuite realizate) pe de alta, efec-
tele lor asupra vietii sociale.
Aceasta problematica constituie in so-
citatea noastra baza oricarei cercetari
sociologice concrete; ceea ce ne indritu-
sa spunem eli sociologia unui stat
socialist trebuie sa fie in primul rind 0
,sociologie a planului de stat".
Coborind din sferele foarte inalte ale
teoriilor generale, sociologia noastrii con-
creta are deci aceasUi sarcina precisa,
clara i fiira controverse posibile.
$tim ca edificarea socialismului nu are
Joe de Ia sine, ci numai prin stiiruitoare
actiuni planificate. Oamenii sint cei care,
in mod coordonat, actioneazii in toate
aceste diverse domenii sociale i tot ei
sint cei care sconteazii obtinerea unor
rezultate tangibile pentru viata lor.
Actiunile lor, planificate, practice i
teoretice, au deci drept scop solutionarea
problemelor sociale i verificarea daca re-
zultatele scontate au fost sau nu obtinu-
te.
E clar cii daca aceste rezultate nu se
obtin, pricina poate fi multi pHi: poate
ca teoria, deci solutia propusa, a fost
sau, corectii, solutiile nu au
fost realizate in mod corespunziitor. Re-
rnediul in aceste cazuri este: fie giisirea
unei solutii mai eficiente, fie o noua
actiune pentru realizarea corecta a solu-
tiei.
2. CELE DOUA PALIERE, STATALE LOCALE, ALE CERCETARII
1n actiunea sa , forta conduciitoare"
a statului, cum se aflii ea organizatii
prin Constitutia tarii, are nevoie, in
vederea giisirii celor mai juste solutii,
de o documentare sociologicii de baza.
Ea poate fi fiicutii Ia douii nivele : sta-
tal local.
La nivelul forurilor centrale,
rea legilor vietii sociale, deci a conceptiei
materialismului istoric, asigurii o bazii
teoretica ferma. Ele dis pun de un sis tern
de documentare propriu, privi nd situatia
,generalii a tarii, in special operatiile de
planificare neputindu-se lipsi de asemenea
informatii, continuu tinute la zi.
Ne intereseaza in momentul de fatii
insii doar nivelul puterilor locale de stat,
judetene comunale, ciirora le revine
sarcina realizarii celor hotarite de orga-
nele centrale ale statului.
Aceste organe locale au ele de tinut
seama de teo ria materialismului is to ric ;
dar pentru ele este importanta i cu-
a ceea ce am numit a fi , legile
locale", adica a acelora care rezulta din
amiinuntele conditiilor locale, deosebite
Spre o sociologle a planului de stat 68
SOCIOLBUC
de Ia o arie teritoriala Ia alta. Cu alte
cuvinte, ele au a tine seama de inviita-
mintele ,.materialismului sociologic" ca
ramurii aplicativ-concretii a materialismu-
lui istoric, disciplina sociologica axata
pe ideea analizei actiunilor de inter-
ventie localii in urmarirea scopului de
realizare a fragmentului din planul de
stat care le-a fost dat in sarcina.
In acest scop, organele locale de stat
dispun ele de un sistem de documen-
tare, care poate fi :insa mult sporit
imbuniitatit prin organizarea unor ,Ja-
boratoare de sociale", care dealtfel
au inceput a se inchega, aflindu-se
inca in faza de ,rodaj" (ca sa spunem
aa).
Aceasta nu inseamnii de putin
ca reducem intreaga problematica a so-
ciologiei Ia o analiza a actiunilor plani-
ficate realizate prin mijloace de stat;
ciici este cert cii realizarea planului de
stat sta in legatura cu participarea activa
a maselor. Oamenii, cum slut ei
in relatiile lor sociale, de clasa, de gru-
puri, formale informale, actioneaza, fie-
care in parte, potrivit unor mecanisme
psiho-sociale, adinc lnriurite de fenomene
biologice i de psihologie individuala
social a.
Antrenarea lor In actiune, luarea deci-
ziilor individuale, cristalizarea unor curen-
te de opinie publica, formarea unor
mentalitiiti grupale constituie deci o a
doua mare problema, de care trebuie sa
se preocupe in special investigatorii sociali
lucrind teritorial i diferential, pe unitati
sociale restrinse.
Se ca procesele de reftectare in
a fenomenelor de existentii
sint extrem de complicate ca, in buna
parte, ele tind sa intirzie, datoritii faptu-
lui ca, odatii formate, se schimba cu
greu, fiind uneori nevoie de
unei noi generatii pentru ca intre existen-
ta socialii sa nu existe un
decalaj.
Psihologiile sociale diferii insa extrem
de mult de Ia un Joe Ia altul de Ia un
grup social Ia altul. Traditia !ocala
are un cuvlnt greu de spus numai
atente cercetiiri locale pot diagnostica
just psihologia i mentalitatea diferite-
Ior grupe ale populatiei locale.
In acest sens, cercetarea fenomene-
lor de face parte din problemati-
ca ,actiunilor" sociale, in sensu! cii
intervin substantial In procesul de luare
de atitudini decizii de actiune ale oameni-
Jor.
3. SOCIOLOGIA TRANSFORMAREA CERCET ARILOR CONCRETE
DIN STATICE iN DINAMICE
Centrarea pe ,aqiune" are, din punct
de vedere teoretic, inca un alt inteles,
deosebit de important.
Am subliniat, in repetate rinduri, cii
marea primejdie a oriciirei cercetiiri de
sociologie concretii, operata pe ,actual",
este de ate inchide in limitele unei concep-
tii statice.
Imaginea ceasornicului, ale carui ace
le privim care ne par a sta
prea bine cii ceasornicul func-
tioneazii, sau cea a unui porn in
tere este in multe privinte liimuritoare:
trebuie sii ne uitam Ia rastimpuri mai
90 Teoria cercetarilor interdisciplinare
mari ca sa putem constata ci'i intr-adevar
timpul a trecut, acele ceasornicului
pomul inregistrind aceasta scurgere a tim-
pului. Tot astfel, prin cercetari repetate Ia
intervale mai mari, operate asupra unui
grup de fenomene sociale, putem
inregistra unele schimbari. Admitem
cii schimbiirile s-au produs prin scurgere
leota, insensibila, marcatii periodic prin
ceea ce numim ,salt calitativ", dar sur-
prinderea pe viu a mersului al
fenomenelor, lor pinii Ia punctul
nodal riimin un pur deziderat.
Chiar i fol o
ca elemente de
stari t recute,
surprinde ,fenc
numai ,evenime
lutie a probleme
pot fi de fapt
,anomii ", nicid:
tot coerent
dintre ,evenime
cum am m ...
viitoare a fapteL
1n cercetarea
clar vaziitoare
Nu existii de..
a din impa
zaream inca d r
T azboi, care Cv
problema sub
naliste. Caci i::.
,actiunile', pJ;:-
rim apoi efecte
prinde mecanr-
sociale trac
sociologica d.::
In societatea
tiunile" nu
rezultat al u:t
prea putine ore
stat, aceste::
propriu-zis .. a..
-de azi, actiuru..te
importante, ce
tentei unei .. '"
Ne izbim Jc
retici'i a rolu'-
In viata social-
,vointa" care -
.4. DETERl\ID
Punind in fe'
vine sa fun
ce urmeazii a
noastra fat:;.
determinismt..:-
E util sa
.conceptiei ,.C--
.tre un fy ome-
SOCIOLBUC
e. luarea dec1-
de reflectare in
lor de existentii
::2te ca, in buna
:zre, datorita faptu-
e schimbii cu
de
ca intre existen-
sii nu existe un
ifer;: insa extrem
alt ul de Ia un
raJitia !ocala
numai
e r t diagnostica
t.dnatea diferite-
1( <;ale.
retarea fenomene-
e dm problemati-
in sensu! ca.
pr"Cesul de Iuare
une ale oameni-
CRETE
ta cii intr-adevar
asornicului
a curgere a tim-
m:etari repetate la
rate asupra unui
e '"'ciale, putem
an Admitem
:lS prin scurgere
periodic prin
Chiar folosirea ,supravietuirilor",
ca elemente de informatie asupra unor
stari trecute, chiar incercarea de a
surprinde ,fenomene" sociale, iar nu
numai ,evenimente", nu ne dau o so-
lutie a problemei, caci ,supravietuirile"
pot fi de fapt fenomene ,deviante",
,anomii", nicidecum dintr-un
tot coerent anterior. lar distingerea
dintre ,eveniment" , fenomen" social ,
cum am mai spus, depinde de soarta
viitoare a faptelor respective; deocamdata,
in cercetarea la zi, numai o ,intuitie"
dar vazatoare le-ar putea deosebi.
Nu exista decit o singura solutie pentru
a din impas, solutie pe care o intre-
ziiream inca din vremea de dinainte de
riizboi, care consta tocmai in a pune
problema sub forma sociologiei actio-
naliste. Caci intr-adeviir, daca analizam
,actiun.ile', planuite realizate, urmii-
rim apoi efectele lor sociale, putem sur-
prinde mecanismele de ale vietii
sociale transforma astfel cercetarea
sociologica din statica in dinamica.
In societatea burgheza antebelica, ,ac-
tiunile" nu puteau fi insii decit izolate,
rezultat a! unor initiative private, de
prea putine ori fiind vorba de actiuni de
stat, acestea mai mult legislative decit
propriu-zis ,actiuni ". to statui socialist
de azi, actiunile sint insii de
importante, centrate fiind pe ideea exis-
tentei unei , forte conduciitoare".
Ne izbim desigur de problema teo-
retica a rolului pe care il are ,.vointa"
in viata socialiL Dar e vorba acum de o
,vointa" care nu mai are nimic metafizic
in ea. Nu mai e vorba de o ,vointii so-
cialii" abstractii, nici de un ,.principiu"
metafizic, regulator at coeziun.ii dintre
,.cadre manifestiiri"; nici de o
,.vointii" care dirijeazii ,aqiunile" indi-
viduate ale ,actorilor" (ca in teoriile par-
soniene); ci de o vointa cit se poate de
concreta, organizata efec-
tiv realizata in practica, fenomen social
constatabil pinii Ia o deplinii precizare.
Nu ne abatem deci de putin
de Ia o stricta materialist is-
toricii, analizind ,.vointele". Sa nu uitam
ca Marx afirma cii ideile devin
o fortii materialii atunci cind cuprind
masele, ca el a pus accentul pe
problemele de clasa ca
element hotiiritor in actiunile politice
de dezvoltare a societatii capitaliste spre
socialism. Cu atit mai mult, Lenin ne
cit se poate de lamurit, cum tre-
buie sa apreciem actiunea politica ca
element decisiv in viata sociaHi; farii
desigur a uita sane atraga asupra
faptului cii actiunea este eficienta doar
atunci cind tine seama, pe de o parte de
Jegile obiective ale socialului pe de alta
parte, de conditiile concret-istorice in care
viata socialii se
,.Saltul de Ia necesitate la libertate",
de care atita se este de pus
in legaturii cu aceastii posibilitate pe care
o au societatile socialiste de dirigui
viata, de a se ,construi" ele in mod
prin actiuni bazate pe dubla
a legilor teoretice a situa-
tiilor de fapt.
-4. DETERMINISM SOCIOLOGIE ACTIONALIST A
Punind in felul acesta problema, se cu-
vine sii fun liimuriti asupra consecintelor
ce urmeazii a se trage cu privire La pozitia
noastrii fata de problema teoretica a
determinismului social.
E uti! sa ne reamintim cii, la originea
conceptiei ,cauzale", adica a legiiturii din-
tre un fenomen A, cauza a altui fenomen
B, este ac{iunea umana, dezvoltarile de-
terministe ulterioare fund in buna parte
,animiste" ,.antropomorfice"
a schemei initiate de ,actiune-efect".
lntr-adeviir e lesne de inteles de ce
aqiunea intreprinsa de un om poate fi
socotitii drept cauza a efectului pe care
actiunea o produce. Dacii arunci cu
Spre o sociologie a planului de stat 91
SOCIOLBUC
piatra intr-un geam acesta se sparge,
dacii injungrui un animal acesta moare,
relatia ,cauzii-efect'" este clara.
Pe aceastii schema logicii se pot in
continuare elabora alte interpretiiri de-
terministe. De pildii, elementul de
,.actiune" umanii putem con-
stata cii anumite fenomene sint legate
intre ele, in fel incit aparitia lui A
determinii pe cea a lui B, in conditii
in care A nu poate apiirea fiirii sii aibii
efectul B nici fenomenul B nu poate
exista dacii nu existii fenomenul A.
Astfel, riisiiritul soarelui are drept efect
lumina zilei. Putem considera intr-o
conceptie animista, riisiiritul soarelui ca
o ,actiune", soarele fiind socotit a
n1siiri anume pentru a se face ziuii.
Ceea ce desigur e absurd, insii pentru
mentalitatea noastrii nu pentru cei care
interpreteazii Natura in mod animist.
Dar chiar neanirnist, adicii fiirii a pre-
supune o ,intentie" din partea soarelui,
sau o ,functiune" predestinatii a lui,
ci doar ca un simplu ,efect" al lui, legii-
tura ,cauzii -efect" riim1ne legitim a,
avind un caracter mult mai vag declt in
cazul actiunii umane urmiirind un scop.
La o treaptii de inca mai mare abstrac-
tie putem continua a considera exis-
tenta unei legiituri cauzale atunci cind
avem douii fenomene simultane, cum
ar fi de pildii. ,densitatea relatiilor so-
ciale" ,volumul sinuciderilor" ca in
exemplul clasic evocat de Durkbeirn.
De data aceasta insii ideea subjacentii
este alta anume faptul cii densitatea
sporitii a solidaritiipi sociale poate fi
explicatii genetic, ca fiind dotatii. de o
autonomii, pe cind
volumului de sinucideri, nu!
Sau, in alte cazuri, putem accepta ideea
unei anterioritiiti a cauzei A fatii de efec-
tul siiu B. In cazul precedent, putem de
pildii con cepe ,densitatea social a" ca
fiind anterioarii ,sinuciderilor", densi-
tatea provocind deci sinuciderile nu
invers.
De remarcat insii di in aceasUi inter-
pretare, notiunea de timp intervine numai
92 Teoria cer cetlrllor interdlsclplinare
in sensu! unei anterioritiiti a l ui A fatii
de B, amindouii fenomenele fiind insii
concepute static, iar nu prinse ele
in proces temporal istoric.
Se insii. cii asemenea interpretiiri
ne pot lesne induce in eroare, ciici nimic
nu ne cii anterioritatea unui
fenomen este a fi consideratii drept cauzii
a fenomenului ulterior. Anterioritatea
poate fi doar intimpliitoare, fenomenul A
B putind fi efectele unui alt fenomen C,
intre A- B- C- greu putind fi stabilite
anterioritiiti ulterioritiiti.
Sint insii. situatii in care fenomenele
pe care le consideriim legate cauzal
intre ele sint extrem de complexe, cum
ar fi de exemplu in cazul relatiei dintre
, dezvoltarea structurii economice de bazii"
, dezvoltarea suprastructurii ".
In aceste cazuri nu numai cii ne lip-
posibilitatea de a stabili, prin
verificare exper:imentalii, natura cauzalii
propriu-z1sa dintre aceste douii. serii
de fenomene, ciici putem constata nu
numai ca relatia A e cauza lui B, ci
cii B intervine in cauzarea lui A, fiind
vorba adicii de o influentii ,cauzalii .. re-
ciprocii., de o ,interconexiune" cauzalii
sau de o reciprocitate, pe care o putem
interpreta ca un ,,feed back"
1

Au fost elaborate, desigur, tehnici de
,analiza multifactorialii", menite sii dez-
lege situatiile in care sint considerati
,cauzali" o serie multiplii de ,factori"
care, prin analiza matematicii, ar putea
fi ierarbizati intr-a ordine de prioritate.
Procedeele logice clasice, a ,prezen-
telor", ,absen1elor", ,reziduurilor" mai
1
Interpretind relatia structura de baza
suprastructura. sociologul Gouldner. mult in-
fluentat de marxism. propune sa se admita
existenta unei relatii pe care el o
de , reciprocitate functionaiA" in care A pro-
voaca pe B. acest B Ia rindul lui inriuriod pe
A; cu specificarea cA efectul lui A asupra lui B
e cu mult mai puternica decit cea a lui B asu-
pra lui A. Cu alte cuvinte. determinanta. cu o
poodere deosebitA. este actiunea bazei econo-
mice asupra suprastructurii; ceea ce inseamnl'l
ca actiunea inversa. a suprastructurii, asupra
structurii de baza, ramine de secundarA im-
portanta.
ales a ,var
desigur el
pentru inteJ
Dar in f
tehnice, car
fond, eel al
viepi social
tare a existt
sau dotam
selor fenon
E cert h
ofedi intou
.,cauzii-efec
ei Jogicli, c
De rema1
tiona! ii" a
ale socialul
o renuntar
cauzale, in
liniat, al ini
reale, pnn
putind fi :
Nu e lc
rnai adind
zalitiitii
ce pot fi dJ
care leagG.
ci sublime!
ceptulu1 d
in solutio
pilda, in c
5. TEORI
,FACTI
Stirn ca,
se opune
crezut cii
vietii soci
a unui .J
Stirn du
cii au ft
care au s
al vietii s1
a fi Ge
Dreptul, I
mai dep
Co
terminolOJ
nesatisfii
SOCIOLBUC
mati a lui A fata
fiind insa
prinse ele inile
oric.
nea interpretari
ero:ue, cii.ci nimic
ten oritatea unui
erata drept cauzii.
r. Anterioritatea
re, fenomenul A
ui alt fenomen C,
putind fi stabilite
tal
care fenomenele
im legate cauzal
omplexe, cum
I relatiei dintre
nc mice de bazii"
litrU turii ".
num .u ca ne lip-
a stabili, prin
natura cauzaHi
te doua serii
constata nu
LZ4. lui B, ci
tarea lui A, fund
ta ,.cauzaHi " re-
cauzala
pe ((lre o putem
ied back" 1.
: r. tebnici de
sa dez-
sint considerati
phi de , factori "
=:utica, ar putea
de pri oritate.
bazei econo-
-:tta ce inseamna
ructurii. asupra
secundara im-
ales a ,variatiilor concomitente", ofera
desigur ele oarecare temeiuri verosimile
pentru interpretiiri cauzale.
Dar in fond e vorba tot de artificii
tehnice, care nu ne scot din impasul de
fond, eel al greutatii de a stabili cauzele
vietii sociale, dincolo de simpla consta-
tare a existentei simultane a anterioritatii
sau dotiirii cu dialectici proprii a diver-
selor fenomene sociale.
E cert lucru ca viata sociala nu ne
ofera intotdeauna situatii in care relatia
,cauza-efect" sa apara in toata puritatea
ei logica, deplin convingatoare.
De remarcat ca nici interpretarea ,,func-
tionala" a relatiei dintre di versele zone
ale socialului nu reprezinta de fapt dedt
o renuntare la schema clasica a relatiei
cauzale, in sensu! pe care l-am mai sub-
liniat, al inlocuirii fenomenelor, ontologie
reale, prin ,conceptul" de , varia bile"
putind fi analizate cibernetic.
Nu e locul sa intram intr-o analiza
mai adincitii a acestei probleme a cau-
zalitiitii nici sa aratiim diversele solutii
ce pot fi date problemei naturii relatiilor
care leaga intre ele fenomenele sociale,
ci subliniem numai ideea inlocuirii con-
ceptului de cauze, prin cea de actiune
in solutionarea unei , probleme". De
pilda, in cazul relatiei dintre ,existenta"
admitem cii ,existenta
social a" determina social a',
precum, Ia alt nivel, structura economica
de bazii determina suprastructura. Dar
aceastii ,determinare" nu poate fi con-
ceputii a fi de natura strict cauzaHi, in
sensu! cii Ia anurnit fenomen de existen-
tii sociala A trebuie sa urmeze in mod
fatal un anumit fenomen de contiintii
sociaHi B; sau la anumita baza econo-
mica, nu ar putea sa existe decit o anumita
s u prastructurii.
Am avut prilejul sa citam texte din
Marx din care rezultii foarte clar o in-
terpretare contrarii, potrivit direia la o
aceeai structurii economicii pot cores-
punde o serie de suprastructuri, toate
tinind evident seama de conditiile puse
de structura economica de baza, cu posi-
de solutioniiri variate. Fapt
care scoate in evidenta mai intii adevarul
cii, admitind cii orice .,conditionare"
cuprinde in sine 0 multiplicitate de rae-
tori ,cauzali" (,cauza" constind de
fapt , dacii. vrem sa-i spunem tocmai
in aceasta multiplicitate), nici in aceasta
situatie nu se poate vorbi de o relatie
clar cauzala, ciici Ia solicitarile comple-
xului de cauze A + B + C ... N nu co-
responde un anume Efect obligatoriu,
ci o varietate de efecte posibile.
5. TEORIA , MOMENTELOR" OPUSA TEORIEI
, FACTORILOR CAUZAU"
cii, principia!, sociologia marxistii
se opune sociologiilor partiale care au
crezut cii. gasesc o explicare cauzalii a
vietii sociale prin invocarea simplistii
a unui ,factor" cauzator.
din istoria doctrinelor sociologice
ca au fost formulate multiple teorii
care au socotit ca acest ,factor cauzal"
al vietii sociale ar trebui sa fie socotita
a fi Geografia, Biologia. Economia,
Dreptul, Morala, Religia,
mai departe.
Conceptia care se ascunde sub aceastii
terminologie de ,factori cauzali" este
nesatisfacatoare din multe motive. Mai
:intii ea impune ideea ca ar exista pe de
o parte o situatie socialii data in afara
ei, ,factori" care ar influenta-o.
0 asemenea viziune ar putea fi in
oarecare masura justificata doar in ce
privete factorii geografici biologici,
putind fi considerati ca fiind
,factori naturali ", adica externi ,socia-
lului". spatiul fizic, geografic pe
care se viata social a nu mai e
decit partial ,natural' data fiind actiu-
nea de umanizare a teritoriului. inceputii
de milenii continuindu-se necurmat
pina in zilele noastre. Putem deci consi-
dera ca impactul pe care il exercita Natura
Spre o sociologie a planului de stat 93
SOCIOLBUC
se face prin intermediul unui ,social"
trecut, incorporat in realitatea fizicii.
De asemenea, fenomenele ,demogra-
fice" nu sint nici ele decit partial ,natu-
rale", biologicul propriu-zis aflindu-se
de asemenea sub inriurirea puternicii a
conditiilor sociale de viata in care feno-
menul biologic are Joe.
Cit despre ceilalti ,factori'', de care
vorbesc sociologiile partiale, ei nu pot
fi considerati ca fiind ,exteriori" vietii
sociale, dimpotriva ei facind parte inte-
granta din social. Ca atare, ei pot fi
considerati ,factori" doar in masura in
care, socotindu-i ,simpli'' le acordiim
arbitrar capacitatea de a cauza viata
socialii, omitind dealtfel !?i faptul ca
ei fac parte din ea s:int deci com-
Dar in acest caz terminologia
corecta nu mai e cea de ,factori ',
mai curind potrivindu-li-se term.inologia
de ,momente'.
Deosebirea este esentiala. ,Factorii
slnt considerati a fi realitati statice, de
sine stiitatoare, simpii externi vietii
sociale. Pe cind termenul de ,moment",
imprumutat din matematica, reprezintii
intensitatea impactului unei ,forte" care
poate fi calculata, fiind deci mai potrivit
cu o conceptie dialecticii, tocmai pentru
ca cuprinde in sine ideea unui impact
al unor forte actionind in anume directii
cu anume intensitati, din interiorul
unui proces complex de dezvoltare.
Este deci vorba de forte de actiune
care nu intervin, din exterior, ci din inte-
rior, in cursu! unui proces. Termenul de
.,moment"- se provine din la-
tina, unde ,movimentum' insemna
care", deci implicind un proces petrecut
in timp. De aceea in sociale
e mai potrivit sa vorbim de ,momente'
decit de ,factori''.
Marx nu are un text in care acest
aspect general a! problemei sa fie expus
didactic. A vern o analiza In care
ideea de ,moment'' este folosita cu
prilejul unui caz particular, cu
indicatia precisa ca procedeul de jude-
cata prin ,momente" poate fi generalizat.
94 Teoria cercetarilor interdisciplinare
Este vorba de o analiza a relatiilor, reale
logice, pe care Marx o face cu privire
Ia ,productie, repartitie, schimb con-
sum, din care retinem afirmatia ca
ele ,formeaza un silogism regulat'. ,In
cadrul acestui silogism, productia re-
prezinta generalul, repartitia schimbul,
particularul, iar consumul, singu/arul, cu
care se incheie intregul tot".
Mai de parte, Marx spune: ,Rezultatul
Ia care am ajuns nu este cii productia,
repartitia, schimbul consumul ar fi
identice, ci ca toate constituie piiqi ale
unui tot lntreg, deosebiri in cadrul unei
unitati". .,Productia domina atit asu-
pra ei in toata contrarietatea deter-
miniirilor sale, cit asupra celorlalte
momente. Cu ea reincepe de fiecare data
procesul. Ca schimbul consumul nu
pot fi elementul dominant, e de Ia sine
inteles. Acela$i Iucru e valabil pentru
repartitie, ca repartitie a produselor.
Dar ca repartitie a factorilor productiei,
ea este insii un moment al productiei.
0 anumita productie determina,
un anumit consum, o anumita repar-
titie, un anumit schimb anumite relatii
intre aceste momente diferite.
sub forma ei unilaterala, productia e,
Ia rindul ei, determinata de alte momente.
De exemplu, cind piata, adicii sfera schim-
bului, se extinde, cresc proportiile pro-
ductiei se djferentierea ei.
Odatii cu schimbarea repartitiei, se schim-
bii productia. De exemplu, odata cu
concentrarea capitalului, cu repartizarea
diferitii a populatiei intre sat etc.
Yn nevoile consumului deterrnina
productia. Intre diferitele momente are
loc o interactiune. Acest lucru se intimpla
cu orice tot organic"
1
.
Afirmatia finala ca ,acest Jucru se
intimpla cu orice tot organic" este
pentru noi hotiiritoare, nu numai in eco-
nornie, ciici viata sociala este neindoiel-
nic ea, 1n totalitatea ei, un ,tot orga-
nic", un ,organism social"
2
in sensu!
1
MARX-ENGELS, Opere, vol. 13. pag. 66l
673.
2 Ibidem. pag. 660.
d e constituit c
putem distinge
adica de inriuru
reale
adica a seriei e
compunerea strt
structurii. Ace
a fi considerate
tori" izolati ,
sau sociali), <.
forte atlate im
reciproce, desf
adicii .,in timr
Problema estt
mai intii, in cw
dar a le
de ,,momente ...
contrarietatea
giului ,determ
prin a gasi cat
real, deci m
Ceea ce se
indicatia cii ..
fiecare in part
corelatia dintre
Acestui pasl
niitate, ii putem
de ciitre Engel
este analizatii 1
al ,paralelogra,
de asemenea .. 1
prinse intre ele
final al direcre
binarea difent.:
diferitele ,.mon
Jogram de fort
Engels spune
nologia de ,.f-
scrisoare catre
,Potrivit cot
torul in ulun
istorje este P"
vietii reale. 1'.
afirmat vreoda
denatureaza
economic este !
teza de mai s.
surd a. Starea
1
Ibidem, Pl
2
Ibidem. P3!
SOCIOLBUC
Rezultat ul
prc>ductia,
ul ar fi
paqi ale
rul unei
.. ut asu-
ea deter-
celorlalte
are data
mmul nu
Ia sine
. pentru
uselor.
oductiei,
oduqiei.
.
a repar-
llte relatii
.
tductia e,
momente.
::ra chim-
"'le pro-
. erea ei.
schim-
ta cu
di e constituit dintr-un ,proces" in care
putem distinge o serie de ,momente",
adica de Inriuriri reciproce Intre diversele
elemente reale care compun intregul,
adica a seriei elementelor care intra in
compunerea structurii de baza a supra-
structurii. Aceste ,elemente" sint deci
a fi considerate in tot cazul, nu ca ,fac-
tori" izolati autonomi (fie ei naturali
sau sociali), ci ca ,momente', adica
forte aflate intr-un complex de actiuni
reciproce, in .,proces ",
adica ,in timp".
Problema este deci de a le ,distinge'
mai intii, in calitatea lor de ,clemente .. ,
dar a le intelege apoi in calitatea lor
de .,momente", prin opozitia lor, prin
contrarietatea lor interna, potrivit ada-
giului ,determinatio est negatio"
prin a giisi care e ,punctul de plecare
real, deci momentul predominant"
1
.
Ceea ce se poate face tinind seama de
indicatia ca ,dupa ce vor fi analizate
fiecare in parte, va trebui cercetata
corelatia dintre ele"
2

Acestui pasaj, de hotarltoare insem-
natate, ii putem adiiuga textul redactat
de ciitre Engels, in care problema
este analizaUi dupii modelul matematic
al ,paralelogramului de forte", in care
de asemenea ,. momentele" diverse se afla
prinse intre ele in chip incit rezultatul
final al directiei obtinute consHi in com-
binarea diferitelor directii imprimate de
diferitele ,.momcnte" prinse in parale-
logram de forte.
Engels spune, folosind termi-
nologia de ,factori ", urmatoarele intr-o
scrisoare catre Bloch, din 1890:
,Potrivit conceptiei materialiste, fac-
torul in ultima instanta hotaritor in
istorie este producerea reproducerea
'ietii reate. Nici Marx, nici eu nu am
afirmat vreodata mai mult si dacii cineva
denatureaza aceasta, cii. factorul
economic este singurul hotaritor, preface
teza de rnai sus intr-o fraza goalii, ab-
surda. Starea economicii este baza, dar
1
Ibidem, pag. 668.
2
Ibidem. pag. 681.
diferitele elemente ale suprastructurii (for-
mete politice rezultatele ei), constitu-
tiile date de clasa biruitoare, dupa
tigarea luptei etc., toate formele juridice
fadi a mai vorbi de oglindirea tuturor
acestora in mintile participantilor, teo-
riile politice, juridice, filozofice, concep-
tiile religi oase i dezvoltarea lor ulterioara,
in sisteme dogmatice, exercita de ase-
menea inriurirea asupra dezvoltarii lup-
telor istorice determina in multe cazuri
in special forma lor. Exista o interactiune
a tuturor acestor factori, in cadrul careia
economicii drum prin
rnultimea de intimplari (adica
de lucruri de evenimente a diror lega-
turii interna este atit de indepartata sau
atit de greu de dovedit incit le putem
considera ca neexistente deci trece
cu vederea) se impune in cele din urma
ca ceva necesar. Altminteri, aplicarea
teoriei la o perioada istorica oarecare
ar fi mai decit rezolvarea unei
ecuatii simple de gradul intii". 'Cine ar
proceda astfel s-ar face de ris", ciici nu
ar tine seama di exista. "nenumiirate
forte care se in grupe in-
finite de paralelograme de forte din care
ia o rezultanta, un rezultat istoric",
astfel cii ,Vointele individuale se conto-
pesc intr-o medie generala, intr-un rezul-
tat comun"
3

Am dori insa sa scoatem in relief,
din acest text, in special, referirile pe care
le face Engels Ia ,luptele" pe care le
dau intre ele clasele la ,vointele' care
se contopesc intr-o medie generala, adica
Ia momentul aqiunii umane care in-
tervine in aceasta reciproca conditionare
a diferitelor ,forte' care se c0mpun in
,paralelograme ".
Evocarea ,vointei'' umane in acest
joe dialectic nu este fiicuta intimplator,
ci dimpotrivii imi pare a fi esentiala pen-
tru justa intelegere a problematicii mar-
xiste cu privire Ia determinismul social.
Sa nu uitam ca Marx afirma, intr-o
fraza care nu trebuie ignoraUi, eli ,omul
3
MARX-ENGELS. Opere alese. vol. H.
pag. 532.
Spre o sociologie a planului de stat 95
SOCIOLBUC
este autorul actorul propriei sale drame",
miicar ca are a actiona intotdeauna in
conditii istorice pe care nu le determinii
el, ci ii sint date.
Interpretarea corecta a acestei teze a
,vointei" ca ,moment" in paralelogramul
de ,forte" este tocmai incadrarea ei in
relatia ,problemii-solutie", problemele
fiindu-ne puse de societatea istorica in care
6. RELATJA ,PROBLEMA-SOLUTJE ..
Sa readucem deci problematica relatiei
cauzale Ia originile ei epistemologice,
adica Ia ideea de ,actiune umana, scop
urmarit efect obtinut", pentru a cla-
rifica bazele sociologiei ,actionaliste'.
Ciici intr-adeviir oamenii, individual
sau in grup, actioneaza intotdeauna pen-
tru a solutiona o problema. In viata lor
sociala, ei au necontenit probleme de re-
zolvat, pentru a face fata necesitatilor
lor vitale (dainuire ca funte biologice
individuale perpetuare, ca specie) in
dublul mediu in care au de trait, eel al
Naturii eel al Socialului.
Din punct de vedere logic, ,problema'
nu poate fi ins a socotita o ,cauza"
a solutiei, fiind doar o ,condWe" a ei,
caci orice solutie nu este solutie decit cu
conditia sa solutioneze 0 problema pusa.
Dar Ia o singura problema solutiile pot
fi multiple.
La un examen, de pilda, profesorul
pune candidatului o intrebare, adicii de
fapt ii da o problema de rezolvat. Can-
didatul judeca i da un raspuns. Acesta
poate fi corect, uneori clar elegant,
alteori confuz, inabil formulat,
corect. Dar candidatul poate oferi i o
solutie nesatisfiicatoare, insuficienta sau
greitii.
Tot astfel, in viata lor, oamenii pot
giisi Ia problemele vietii solutii diverse,
bune rele; uneori geniale, alteori
aberante; uneori drepte, alteori nedrepte.
Ceea ce caracterizeaza insii funtele
umane este faptul cii ,solutiile" lor nu
96 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
ne-am niiscut, solutiile fund insa date de
ciitre noi. Aceste ,solutii nu pot fi
insii concepute altfel decit ca ,actiuni".
facute in vederea atingerii unui anumit
scop, in cadrul unor conditii concrete,
adicii de , factori" (mai bine zis ,me-
mente' ') formind un paralelogram de
forte.
constau in reflexe instincti ve, ci in actiuni
rationale. Aceste actiuni se concretizeazii
in obiecte materiale ginduri care se pot
transmite (prin grai) din generatie in
generatie. Problemele pe care le au de
rezolvat oamenii sint deci intotdeauna
, istorice", adicii specifice unui anume
stadiu de dezvoltare a formatiunilor social-
economice.
Aceste ,probleme" au deci un dublu
caracter: pe de o parte sint permanent
umane (in fond reductibile Ia probleme
biologice comune tuturor vie-
tuitoare: a a se perpetua).
iar pe de alta parte treciitor-istorice, in
sensu) ca ,solutiile" giisite de 0 generatie
se transmit constituind Ia rindul lor ,pro-
bleme" pentru cea urmiitoare.
1ntr-adevar, traind in Natura, omul
mediul inconjurator ca pe
un Iaborator de munca, din care lsi
extrage materiile prime energiile
sare pentru a se alimenta, adaposti, munci
i odihni. Solutiile pe care le se
acumuleaza, tehnicile de productie dez-
voltindu-se progresiv; relatiile de pro-
ductie de asemenea se perpetueazii de Ia
un rind de oameni la altul, de asemenea
dezvoltindu-se.
Tot astfel, pentru ca grupul uman sii.
continuie a supravietui, ca grup, e nevoie
ca procreatia noilor
sa fie asigurate. Dar in aceastii pri-
vinta, solutiile date problemei au caracter
istoric, formele vietii de familie suferind
o evolutie in timp.
In fond, aceste
de caracter biolO":
problematic a a ''
1n aceasHi prh
goric, atunci dnd .
ceptia materialis::
mina in ultima
ducerea repro'--
Aceasta insa, la
feluri. Pe de o p:!.I1
loacelor de tra
locuinta a une!
scop; pede alt:
perpet ....
Desigur, ex- -
ar fi.
tuarea specie_
trai drept ca;.rze
tarea societa\Il
dactia din M.
paginii.
doua modt.r.
o are, tot
Farii ind
(,darwiillSt
o admitea
.,ustinuta an.
adincite a
borat-o ar::::;:

mene b'
hibirea -
SOCIOLBUC
- fond, aceste doua mari necesitiiti
caracter biologic domina intreaga
a vietii umane.
nceasta privintii Engels este cate-
atunci cind afirma ca ,dupa con-
materialistii, factorul care deter-
- in ultima instantii istoria este pro-
-.:a reproducerea vietii nemijlocite.
Aceasta insa, la rindul ei, este de doua
feluri. Pe de o parte este producerea mij-
loacelor de trai: alimente, imbraciiminte,
locuintii a uneltelor necesare in acest
:)cop; pede alta parte, producerea omului
perpetuarea speciei"
1

Desigur, exista parerea ca Engels
ar fi ,inexact cind pune aliituri perpe-
tuarea speciei i produqia mijloacelor de
trai drept cauze care determina dezvol-
tarea societiitii", cum afirma re-
dactia din Moscova intr-o nota din josul
paginii. Totui a pune aliituri aceste
douii moduri de productie nu inseamna
a nega prioritatea hoUiritoare a modului
de productie a bunurilor materiale, ci
numai de a semnala importanta pe care
o are, productia oamenilor.
Fiirii indoialii ca ipoteza lui Morgan
(.,darwinist sociaHi" in fond), pe care
o admitea Engels, nu mai poate fi
-;ustinutii azi, in urma mai
ad'incite a problemei, cum au ela-
borat-e antropologii. Evolutia relatiilor
de familie nu este determinatii de feno-
mene biologice (cum ar fi de pilda pro-
hibirea incestului), ci sintfenomene sociale
istorice grefate pe un fenomen biologic
constant; relatiile de familie au intr-adeviir
o dezvoltare istoricii determinatii de mo-
dul de productie a celor necesare traiului
material al oamenilor. Ca a tare, nu pu-
tem sii admitem cii viata de familie ar
putea fi consideratii a elementului imediat
explicator al istoriei, de vreme ce ea in-
are nevoie de a fi explicatii mediat
prin istorie.
Dar obiectia valoreazii doar cu privire
la teorie generaHi, despre natura legilor
celor mari, explicatoare ale istoriei. Cind
1
Originea fami/iei. a proprietiilii [i a
statului, (Marx-Engels. Opere, vol. 21).
ne afHim insii in cercetarea unor anume
societati, fie trecute (cum face Engels in
lucrarea citata), fie actuale, problema
organizarii vietii de familie, adicii a pro-
creiirii noilor generatii, este
esentialii. ,
Yn tot cazul, problemele acestor douii
.,mod uri de productie", cea a ,bunurilor
materiale" cea a ,oamenilor", s'int de
conceput sociologic, ca fenomene istorice,
constituite adicii din solutioniiri acumu-
labile, efectuate in cadrul vietii, adicii in-
tr-un sistem de ,relatii sociale", cele de
productie fund esentiale, cele de familie
importante, nu hotiir.'itoare.
Explicatia o intelegem foarte lesne,
dacii tinem seama de faptul cii tebnicile
de producpe a celor necesare traiului
au un caracter ,cultural", pe clnd meca-
nismele de reproducere a oamenilor sint
pur ,biologice", neschirnbate, de
cind existii fiinte umane i cit vor mai
exista.
Ceea ce intereseazii pe investigatorul
social nu sint deci ,nevoile" biologice
ca atare
2
, ci formele sociale in care aceste
nevoi au fost solutionate de generatiile
anterioare pe care noi le
cu obligatia de a cauta in continuare
altele, din ce in ce mai eficiente.
Solutiile la aceste probleme biologice,
fiind ,umane" !?i deci ,istorice", implicii
solutionarea unei serii de alte ,nevoi ",
nebiologice, cum de pildii nevoia de a ne
,explica" lumea in care triiim, nevoia
de a instiipini relatii de dreptate, de ecbi-
tate, de eticii, prin concurentii luptii
intre noi, mergind de la rivalitate, pinii
la adversitate, confiicte riizboaie.
Dar asemenea reactii ale omului, de
natura logicii psibologicii, fata de rea-
litiitile exterioare, au caractere istorice;
ele sint cele care ne intereseazii in in-
vestigatiile noastre.
2 Slot de aceea exagerate iosistentele lui
Kautsky pentru a demonstra teze ca ,Der
Mensch. ein sexuellen Wesen". ,Der Mensch.
ein egoistischen Wesen" etc., in lucrarea Die
Materialislische Geschichtsauffassung (Dietz.
1927. 2 vol).
Spre o sociologic a planului de stat 97
SOCIOLBUC
in concluzie: tmem seama de faptul
eli fiintele umane au o serie multiplii de
,necesitiiti", atit biologice, cit psihice,
constant dar in
timp, cii. modurile de solutionare ale
acestor nevoi sint infinit diverse mereu
altele in decursul istoriei.
Avem pe de o parte o serie de ,mo-
mente", adicii de existente concrete, unele
naturale, altele sociale, pe care le putem
considera a forma intre ele paralelograme
de ,forte"; nu ins a drept ,cauze".
Natura de pildii nu este o cauzii a
vietii sociale. Cel mult putem admite
trecind dincolo de sfera de preocupare
a sociologiei, cii mediul inconjurator
geografic infiuenteazii fiinta biologica a
oamenilor, silindu-i sii giiseascii solutii
de ordin biologic la impactul fizic ex-
terior. E rolul naturii sii stu-
dieze acest aspect al problemei. Dar
sociologic vorbind, ,momentele" natu-
rale impun oamenilor adaptari de ordin
cultural, adicii actiuni de creatie. Clima
din regiunile boreale de pilda pune oricii-
rei vietuitoare de acolo conditia de a
rezista frigului. Solutiile biologice giisite
de aceste fiinte sint multiple: altfel rezistii
frigului ursul polar, altfel renul, altfel
foca mai departe. Darwinist,
putem explica cum de s-au putut adapta
biologic aceste fiinte Ia conditiile fri -
gului. Dar in acele regiuni
omul. E o intrebare in ce miisurii la-
ponii sint sau nu acomodati biologic
frigului. Cert este, in tot cazul cii laponul
are modalitiiti culturale de acomodare
de care numai omul dispune, prin creare
de unelte, procedee de muncii, moduri
de adlipostire, alimentatie, transhumantii
cu turmele de reni mai departe.
Conditiile de viatii oferite de natura
nu sint deci ,cauze" cu efecte fatale,
ci probleme pe care oamenii le rezolva
culturaL
Exact in fel trebuie sli judeciim
relatia dintre om mediul siiu social:
nici acesta nu constituie o ,cauzli"
a actiunilor sale, ci ii pun numai ,pro-
bleme" solutionabile prin actiuni cul-
turale.
Sociologia poate fi deci considerata
ca o disciplinii avind drept scop anali-
zarea modalitatilor prin care oamenii
riispund, prin actiuni culturale, la im-
pactul pe care il exercita asupra lor pe
de o parte Natura, pe de alta Socialul.
Nu insa sub forma de ,cauze', ci de
,probleme" vitale ce urmeazii a fi solu-
tionate prin actiuni necontenit desfa-
Urate de-a lungul intregii istorii a ome-
nirii.
7. ROLUL ,VOINTEI" IN COMPLEXUL DE ,MOMENTE"
ALE VIETH SOCIALE
Se cuvine sa subliniem o deosebire
esentialli existenta intre ceea ce sint
,.factorii" vietii sociale (,fortele" sau
,conditiile" cum am vrea sa le spunem)
care existii in afara noastrii, independent
de vointa noastrii (constituind deci ,exis-
tenta" vietii sociale) ,vointele sociale"
propriu-zise.
Distingem mai intii factorii ,naturali"
ai vietii sociale care sint obiecte propriu-
zise; ca a tare lipsite de vointii, de con-
&tiintii &i mai mult inca lit')site de o intentie
de a avea un rost sau o functune in
viata umanii. Nimeni nu mai crede astiizi
98 Teoria cer cetiirilor int erdisciplinare
cii ar exista o vointii divina care a orga-
nizat lumea anume ca sa slujeascii emu-
lui. Ni se pare cii nu poate fi cineva mai
ridicol decit Bernardin de Saint Pierre
care credea cii Dumnezeu a avut grija
sii facii sa tread. cite un fluviu prin fiecare
al lumii sau ca a predestinat pepe-
nele sii fie alciituit in felii, anume
ca sii indemne pe oameni sa traiasca
in familie cu multi copii. Natura, pentru
noi e evident lipsitii de orice sens uman.
Ea este propriu-zis un factor extern
care nu infiuenteaza viata sociala decit
in masura in can
actiune problemel
De aseroenea, c
turile demografice
sau de ,predest'
avindu-ne in vedc
probleroe.
Care e situatu
sociale?
E o intrebare <
deauna dintr-o !:1
a oamenilor. 0 !i
din necesitatile tr
ne putem inchipt:i
care s-o vorbeasc
limbii. Dar oare
vointa
grup, prec
artificiale Espera
cu totul neveros
colectiva, rezulu
mulari de actiuru
zi de zi a unor
De aseroenea.
se nate din vc.
sau a unui grup:
de lupte in care
care se acumul
ratie. Trecerea ce
nu poate fi nic1
tatul unei actiur.
care ar fi hot an
este cazul sa se
mitiva, Ia sci a'-
lisro i aa mai
Sint deci fer
rezultii dintr-o '
marirea unui scos
de caracter c
putea spune, a..!
de vointe suC\..
este altul decit ce
cei care au pt.-
Dar f
caracteruf"' unor
edictarea unor '...
nistrative, urm4.
precis. -E\c ac
de caracter colec
SOCIOLBUC
e Ia conditiile fri-
cegiuni
= in ce masura la-
a=omodati biologic
:Ol cazul ca laponul
de acomodare
pune, prin creare
de muncii, moduri
::latie. transhumanta
a:'a mai departe.
a oferite de natura
- cu efecte fatale,
oomenii le rezolva
treouie sa judecam
mediul sau social :
:1ie o , cauza"
pun numai , pro-
prio actiuni cul-
fi deci considerata
drept scop anali-
prin care oamenii
ll culturale, Ia im-
!rciia asupra lor pe
pe de alta Socialul.
de .. cauze", ci de
urmeaza a fi solu-
r.econtenit desHi-
btorii a orne-
diYina care a orga-
a sa slujeascii omu-
poate fi cineva mai
:::1 ce Saint Pierre
-::::s::a- a avut grija
t1 '\iu prin fiecare
_ p:redesti nat pepe-
in felii , anume
.. n1 sa traiasca
atura, pentru
orio: sens uman.
un factor extern
iap sociala decit
-
in masura in care oamenii raspund prin
actiune problemelor puse de ea.
De asemenea, calitatile rasiale, struc-
turile demografice sint lipsite de ,intentii"
sau de ,predestinari". Ele exista nu
avindu-ne in vedere, ci punlndu-ne doar
probleme.
Care e situatia insa a fenomenelor
sociale?
E o intrebare dacii ele se nasc intot-
deauna dintr-o intentie declaratii, cladi,
a oamenilor. 0 limba de pilda se nate
din necesitiitile traiului in societate. Nu
ne putem inchipui o limba fara un grup
care s-o vorbeasca i nici grup lipsit de
limba. Dar oare limba s-a nascut din
vointa a cuiva sau a unui
grup, aa precum s-au creat limbile
artificiale Esperanto sau un Volapuk? E
cu totul neverosimil. Avem aci o creatie
colectivii, rezultatii. din succesive acu-
muliiri de actiuni mii.runte, in rezolvarea
zi de zi a unor nevoi imediate.
De asemenea, o structurii. de clasa nu
se nate din vointa expresa a unui om
sau a unui grup; ci e rezultatul unor serii
de lupte in care intra decizii actiuni,
care se acumuleazii. generatie de gene-
ratie. Trecerea de la o or'induire la alta
nu poate fi nici ea consideratii. ca rezul-
tatul unei actiuni deliberate a oamenilor,
care ar fi hotarit, la un moment dat cii.
este cazul sa se treacii de Ia comuna pri-
mitiva, la sclavagism i de aci Ia feuda-
lism mai departe.
Sint deci fenomene sociale care nu
rezultii. dintr-o vointa contienta, in ur-
miirirea unui scop precis. Ci sint creteri
de caracter cultural ,folcloric", le-arn
putea spune, adicii. rezultatul unor serii
de vointe succesive, al diror rezultat
este altul decit eel avut in vedere de catre
cei care au pus vointa lor in actiune.
Dar exista i fenomene sociale, care au
caracterul unor acte de vointii.. De pildii.
edictarea unor legi, a unor dispozitii admi-
nistrative, urmii.resc atingerea unui scop
precis. Ele sint acte de vointii. materializate
de caracter colectiv, de cele mai multe ori
statal care, cum am aratat, nu
capatii. importanta decit in
vremea noastra in special in socie-
tatile socialiste.
De data aceasta avem insii clarii. exis-
tenta unor vointi organizate anume pen-
tru atingerea unui anume scop.
Yo plus, in orice orinduire sociala
avem o puzderie de vointe individuate,
neorganizate, acte de decizie personale,
care se aseamiinii. uneori intre ele, prin
faptul cii au drept prilej existenta unei
aceleiai probleme de rezolvat.
Dar aceste vointe individuate nu ne
pot fi cunoscute decit prin cercetarea di-
recta a societiitilor actuale. Pentru cei de
mult morti, nu dispunem de mijloace de
a ne informa asupra intentiilor lor. 0
imensii. parte din viata socialii. ne lip-
atunci cind facem studii de istorie.
Azi, putem investiga, ca la microscop,
pii.rerile, motivarile, psihologia, mentali-
tatea oriciirui cetiitean am dori. Din
plicate, nu putem sta de vorba cu
eel Mare, daca s-ar putea, o con-
vorbire de un ceas cu el ar fi mai pre-
tioasii decit toate cronicile la un Joe.
in cursul unei investigatii so-
ciologice a vern de dis tins intre:
- fenomene naturale totalmente lip-
site de vointii
- fenomene sociale rezultate din acu-
mulare de vointe individuale, fara
scop comun dinainte fixat, dar avind
efecte cumulative asupra vietii
sociale
- fenomene sociale constind in actiuni
organizate in vederea ob-
tinerii unor anume rezultate
Va fi deci interesant sa analiziim in
ce mod, intr-o teorie sociologica actio-
nalist ii, ne putem descurca in acest in-
de , fenomene". (Pe care, sa
nu uitii.m, avem a le considera nu static
drept , factorii ", ci dinamic, drept , rna-
mente").
Svre o sociologie a planului de stat 99

SOCIOLBUC
8. ACTJUNI; EFECTE SCONTATE
Binomul ,actiune-efect" este mai com-
plex decit s-ar parea.
Mai inili trebuie sa legam ,efectul"
obtinut prin ,actiune" de scopul ,ur-
marit". Orice actiune un scop,
dar nu intotdeauna efectul obtinut este
identic cu scopu1 avut in vedere. Sau
mai corect spus, dincolo de primul efect,
eel scontat, se o serie de alte
efecte care nu au fost dorite nici macar
intreviizute de ciitre eel care a actionat.
Putem relua, pentru a ne liimuri,
exemplele de analiza sociologica istorica
pe care le-a Hicut Marx cind a studtat
de pilda feudalismului occidental
cucerirea coloniaHi engleza asupra
Indiei.
Se ca neamurile germanice care au
cucerit Galia au avut un scop precis:
acela de a se substitui formatiunilor sta-
tale, ale imperi ului roman,
in scopul de a exploata populatia aces-
tei provincii. Ceea ce au sii faca,
fiirii indoiaH'i. Dar ceea ce nu putut
formula ca scop dar urmarit a fast
rezultatul indepartat al acestei cuceriri
anume crearea formatiunii sociale a
orinduirii feudale, care s-a nascut din
necesitatea ca modul de exploatare eco-
nomica a populatiei sii se adapteze carac-
teristicilor locale ale procesului de pro-
ductie
1
.
Tot Marx analizeaza cucerirea co-
loniala a Indiei de ditre imperialismul
britanic. Scopul imediat era netiigiiduit
tot eel de jaf, de exploatare a tarii cuce-
rite. Nu insii. scopul de a schimba
neaparat regimu1 de proprietate indian,
prin crearea ,zamindarilor" , riot-
varilor", nici info meta rea a zeci de mi-
lioane de oameni, nici
carilor care au dus in cele din urmii la
independenta Indiei la trecerea ei la o
1
Vezi textele interpretiirile date in lu-
crarea mea Studii de sociologie istoricii.
capitolul ,Teorii ipoteze privind fazele
premerglitoare intemeierii domniilor noastre"
(Editura 1 972).
100 Teoria cercet:lrilor interdisciplinarc
nouii. formatiune sociaHi, care nu mai
e nici eel ,asiatic", anterior cuceririi
coloniale capitaliste, nici eel de ,domi-
nion britanic, supus procesului de acu-
mulare primitiva, ci o formatiune cu totul
nouii, care abia acum se cristalizeazii.
!n ce istoria noastdi sociala,
am incercat sa studiez de asemenea efec-
tele acestea, nescontate, ale cuceririi de
jaf prada a neamurilor de nomazi
dizboinici asiatici, a tiirilor noastre,
aflate inca la nivelul formatiunilor
exploatate prin ,tribut'
,.corvezi''. Nici cumanii nici tiitarii
nu au vrut sa puie, prin cucerire, premi-
sele fundarii , domniilor'" noastre autoh-
tone nici sa procesul ulte-
rior de transformare a domniilor noastre
in state feudale.
Exemplele s-ar putea multiplica oricit
am dori-o, caci pe marea scara a tim-
pului istoric, necontenit afliim asemenea
situatii in care o actiune pornitii. intr-un
anume scop bine precizat duce la efecte
absolut imprevizibile.
Acest aspect al problemei intereseaza
nu numai din punct de vedere istoric, ci
sociologic, adica Ia scara aqiunilor
efectelor considerate in imediata lor
actualitate.
In special antropologii, care au studiat
procesele de aculturatie, ne furnizeaza
nenumarate exemple in acest sens, de
reforme avind drept scop atingerea unor
efecte bine determinate, care au avut
consecinte surprinzatoare, cu totul altele
decit cele previzibile.
Ce e mai rational decit sii crezi ca
ridici starea de civilizatie a unui grup
social, introducind apa potabilii pe o
retea de aductie in fiecare casii?
rezultatul obtinut a putut fi
uneori negativ, de dezorganizare socialii,
dat fiind ca, traditional, femeile se adunau
la anumita orii la fintina publica, in
grup de informare reciproca, de consfa-
tuire luare de decizii, ceea ce nu mai
era cu 1
narea c
Sau e
0 rasa d
de rasa
gene
populat
zest rea
rul de a
Deci, cee
(deci iet
Or ice
poate
vute
cum le 1
uitam c
existii
care se 1
tind atit
de frond
pe
de dona
prelung
potriva
gindul
putt

le declru
9. PRD
Ceea c
dect fc
este ten
co nee pte
existente
fenomer
Epistet
ciale nu
se
noastre.
ceva.
avem at.
fata de
,ca c
o relatte

1
Vezi
TIDE A
SOCIOLBUC
>Ctati, care nu mai
-. anterior cuceririi
nci eel de ,domi-
procesului de acu-
f .... rmatiune cu totul
un::. se cristalizeaza.
);ia noastra sociala,
- Z de asemenea efec-
:ate. ale cuceririi de
.:murilor de nomazi
a tarilor noastre,
formatiunilor sateti
e prin ,tribut" i
nici tiitarii
n- !1 cucerire, premi-
r " noastre autoh-
liJze procesul ulte-
a domniilor noastre
ea multiplica oricit
marea scara a tim-
afliim asemenea
une pornitii intr-un
:cizat duce la efecte
oblemei intereseaza
de vedere istoric, ci
a scara aqiunilor
in imediata lor
1> i, care au studiat
'1!J-e, ne furnizeaza
in acest sens, de
scop atingerea unor
:>ate, care au avut
rore, cu totul altele
e.
decit sa crezi eli
.:lZ.lpe a unui grup
p:t potabila pe o
!:ecare casa?
ut a putut fi
:-zorganizare sociala,
..J, femeile se adunau
rmtina publica, in
de consfa-
IZil . ceea ce nu mai
era cu putinta, de vreme ce aprovizio-
narea cu apa se individualizase
1
.
Sau exemplul de a se introduce
o rasa de vaci superioara, o singura vaca
de rasa buna dind cit patru din cele indi-
gene care au fost refuzate de
populatia locala pentru ca, traditional,
zestrea unei fete se masura dupa numa-
rul de capete de vite ce i se putea da.
Deci, ceea ce in teresa eras a ai vaci , multe"
(deci ieftine), iarnu ,bune" (deci scumpe).
Orice actiune am planui executa,
poate avea deci ,efecte surpriza ", nea-
vute deci in vedere, nescontate (,latente",
cum le numete Merton). N u trebuie sa
uitam ca daca exista legi ,obiective",
exista i oameni care li se pot opuue,
care se pot revolta impotriva lor, adop-
tind atitudini anarhice, de luare in riispiir,
de frond a. Ce e mai firesc decit sa contam
pe simtul de autoconservare a! oamenilor,
de dorinta lor de a lupta pentru
prelungi viata, pentru a se apiira im-
potriva groazei pe care le-o produce
gindul mortii? totui, este data omului
putinta de a se sinucide.
Exista aadar procese sociale pe care
le declaneaza aqiunea noastra fara a
fi fost urmarite cu buna eytiinta. Ele ne
depaesc i deseori ii uimesc pe unii in
suficienta masurii incit sii fie gata a
crede, ca i Hegel, in existenta unui ,.vi-
a! naturii" care face ca, prin actiu-
nile noastre, sa indeplinim fiira sa vrem
marile legi ale unui destin strain de noi.
Exista astfel de efecte i Ia scara mai
mica, datoritii unor anume psihologi i
umane a capacitatii paradoxale a omu-
lui de a tine mai mult Ia ideile lui decit
Ia realitatile interesele lui obiective .
0 imagine imi rami ne in minte: cea a
unui t aran care se opunea cu deznadejde
ideii de a fi mutat intr-o casii noua, intr-un
sat foarte bine ales, dar care voia sii-i
reconstruiasca locuinta parinteascii com-
plet distrusii de inundatie, dar din care
r iimasese un gutui de care i se legau
toate amintirile tineretii.
in cursu! actiunilor pe care le
studiem este deci cazul sa urmiirim
atent efectele scontate, dar i pe cele
nescontate, precum refuzul unora,
t otdeauna posibil, de a se opune ratio-
nalului, din motive sentimentale sau de
respectare a traditiei.
9. PRIMEJDIA REIFICARII CONCEPTELOR
Ceea ce poate impiedica j usta intelegere
deci folosirea oricarei scheme teoretice
este tendinta noastrii de a ,rei fica'
conceptele, adicii de a acorda valoare de
existente reale, concrete, vizibile, unor
fenomene care nu au acest caracter.
Epistemologic vorbind, fenomenele so-
ciale nu sint , lucruri" materiale, care sii
se poatii constata cu ajutorul simturilor
noastre. Nici Durkheim nu pretindea
ceva, cerind numai ca fatii de ele sa
a vern atitudinea obiectiva pe care o avem
fatii de lucruri. Sa le consideriim adicii
,ca cum" ar fi lucruri. Intr-adevar,
o relatie umanii, o structura sociala, un
1
Vezi multiple exemple in ROGER BAS-
TIDE Anthropo/ogie appliquee, Payot. 1971.
proces social etc. sint fenomene sui
generi s, pe care le doar prin-
tr-o abstractizare a mintii noastre, ela-
borati'i pe baza informatiilor multiple
pe care ni le dau simturile in contact
cu ceea ce am spus ca formeaza singura
noastrii sursii de iuformatie sensibib'i:
obiectele, actiunile opiniile. In acest
sens, lucram in teorie sociologicii cu
abstracti i, prin care interpretam lumea
reala, cu riscul insa de a le ,reifi.ca',
acordindu-le existente de sine statiitoare.
Conceptualizarea este fiidi. i'ndoialii o
operatic normaUi i legitimii, caci nu
putem intelege nimic dincolo de ceea ce ne
semnaleaza simturile decit dacii le ju-
decam; ceea ce nu se poate face decit
prin limbaj, adica prin concepte. Dar
Spre o sociologie a planului de stat 101
SOCIOLBUC
aceasta nu inseamnii sii admitem sub-
stituirea conceptelor in locul realitiitilor.
Problema e tot atit de veche cit este
gindirea filozoficii. Scolastica medie-
valii, de pildii, prin curentul siiu ,realist",
afirma realitatea esentialii a conceptelor
(in opozi tie cu care soco-
teau conceptul doar ,un nume" pentru o
abstractie) dindu-ne astfel multiple exem-
ple de erorile la care pot duce ,reificiirile".
limitelor legitime ale concep-
telor, in functiunea lor de mijlocitoare
intre realitate mintea noastrii, dii prilej
abuzului prea subtilelor abstractii de cvin-
tesente ale celor care inceteaza de a re-
simti nevoia de a avea o ,imagine"
sensibiHi in dosul fieciirui concept ab-
stract, operatic frauduloasa care seamana
cu emiterea de cecuri farii acoperire,
!ipsa lor de validitate constatindu-se ori
de cite ori verificiim prin practicii conclu-
ziile trase doar deductiv, dintr-un concept
Ia altul.
Filozofic i cu atit mai mult teologic,
asemenea jongliiri cu abstractiile fiirii
acoperire pot oferi o consolare celor care,
in luptii cu marile probleme insolubile
ale existentei omului in Cosmos, cautii
o sciipare in ruperea definitivii de o
realitate care ii doare. Dar oamenii de
stau pe cu totul alte pozitii
in tot cazul oamenii de tiinta marxiti nu
trebuie sii uite aforismul scris de Marx
in ale lui Teze asupra lui Feuerbach
(1845) care araHi atitudinea justa de
luat fatii de realitatea concretii: ,Filo-
zofii au interpretat lumea in moduri dife-
rite; e vorba ins a de a o schimba ",
text din care rezultii, in mod netiigiiduit,
necesitatea de a pune accentul pe reali-
tiitile din dosul conceptelor, adicii pe
actiune, pe practicii, pe oamenii care
triiiesc efectiv au a se lupta cu natura
i intre ei, pentru a-i asigura traiul.
In acest sens, esentiale sint deci actiunile
reale ale oamenilor in cadrul realitiitilor
concrete, iar nu conceptualiziirile noastre
reificate.
Categoriile precum ,forte de productie ",
,procese" ,relatii de productie" i in
1 02 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
continuare , drept", ,politicii" etc., oricit
de utile ne-ar fi in analizarea fenomenelor
sociale, sint riimin concepte, adicii
creatii ale mintii noastre abstractizante,
atita vreme cit nu le intelegem ca creatii
ale actiunilor unor oameni vii, care mun-
cesc, produc se reproduc, gindesc, ac-
tioneazii unii fatii de altii in anume fel,
prini in viltoarea unei vieti care, pentru
ei, nu e divizatii in categorii distincte, ci
e una singudi, dominatii de imperativele
nevoilor de a triii i diiinui. Pentru ei
,forte de productie", ,procese' ,re-
latii de productie", ,drept" mai
departe, constituie, toate laolalta, o sin-
gura realitate socialii. Orice om, in viata
lui de toate zilele, are a se descurca,
cum poate mai bine, in complexul de
situatii in care se afia, prins in anume
pozitie in cadrul procesului muncii, in
anume pozitie economica, juridici!., psi-
hologicii, in anume relatii cu ceilalti,
in cadrul propriei lui familii i a celor-
lalte grupuri sociale, formale informale,
din care face parte, avind diverse drep-
turi i datorii, anume reactii psihologice,
fata de care are a dispunde prin acte de
decizii de vointa, potrivit ,personalita-
tii" lui. Pentru el viata nu e traita pe
zone nici nu-l intereseazii cii asemenea
zone ar exista. 1ntocmai ca pentru omul
care, insetat, bea apii fiira sa-l preocupe
faptul cii bea o sintezii a douii gaze,
hidrogen oxigen, tot astfel omul
viata socialii pe realitiiti imediate,
concrete, care ii pun mereu .,probleme"
pe care le are de solutionat, de la caz la
caz, printr-o necontenitii actiune.
Analizele sint operatii de teoreticieni,
foarte utile, cu care insii nu are ce face
omul in traiul lui real. Distingerea,
in ansamblul social, a unor ,categorii"
diferentiate, nu trebuie deci sa-l indri-
tuiasca pc teoreticianul analist sa uite
cii operatiile lui sint doar analize operate
mintal i mai ales cii, spre deosebire de
ce se intimplii in lumea fizicii, rezultatul
analizelor lui nu sint elemente concrete,
precum ar fi oxigenul l?i hidrogenul, ci
tot ,abstractii", adidi concepte care ne
permit Sa claSI
a fi ele fat
Fapte reale it
actiunile
imprejuriiri m
lumea fizicii, pr
sociala, prin '
Actiunile acei
doar individua
cum se
sinteza, care der
aduniirii, prin 1
a mai multor
,Actiunile", el
ar fi, capiita
in bloc, un can
pe care nu a'
acesta a-1 re1 .
Ne aflam ac1
grele probleme
din ist.
controverse a
in contradictori
heim. Fata de
manentii a tent.
depai individu1
de primejdia d
propriilor
In tot cazul.
pe fapte maten
tive, in cadrul
ne ofera o
alta.
10. CELE DO
ALE GINDIRl
a) Concepind
ei de a
rezolvari de
douii paliere
Avem pe do
incerca sii intc
dar care sint 11
in mersul istotl
privinta concep
ne oferii cea rr
posibilii
volUirilor socii1
SOCIOLBUC
Liticii etc., oricit
iliz..irea fenomenelor
.:.:::. concepte, adicii
.urre abstractizante,
ca creatii
Ullt'n. ni, care mun-
:xoJuc, gindesc, ac-
in anume fel,
ei \IeJi care, pentru
ategoni distincte, ci
uta de imperativele
diinui. Pentru ei
, _procese" ,re-
<Uept i aa mai
me laolalta, o sin-
Orice om, in viata
Me a se descurca,
in complexul de
:a, prins in anume
xesului muncii, in
m!cii, juridica, psi-
relatii cu ceilalti,
familii i a celor-
)rmale i informale,
1\ind diverse drep-
reactii psihologice,
;;>unde prin acte de
n\it .,personalita-
lpl nu e traita pe
cii asemenea
-:.:U ca pentru omul
rara sa-l preocupe
.z.ii a doua gaze,
astfel omul ii
realitati imediate,
,probleme"
on:u, de Ia caz Ia
nit- actiune .
. ;ii de teoreticieni,
::sa nu are ce face
Distingerea,
n r .,categorii"
dec! sii-1 lndri-
analist sa uite
"' analize operate
spre deosebire de
- rezultatul
e; .mente concrete,
h1drogenul, ci
ncepte care ne
permit sii clasificiim faptele reale, fara
a fi ele lnile fapte reale .
Fapte reaie in viata sociala sint doar
actiunile oamenilor, efectuate In anume
imprejuriiri materiale, de inserare, in
Jumea fizicii, prin ,tehnicii" i In Jumea
sociaHi, prin ,rela{ii".
Actiunile acestea umane nu sint insa
doar individuale, ci l?i colective, avind
cum se tie un caracter de blocare in
sintezii, care simplul rezultat al
aduniirii, prin alaturare sau asemanare,
a mai multor actiuni individuate.
ele inile, oricit de materiale
ar fi, capatii deci, atunci cind le socotim
in bloc, un caracter nematerial, abstract,
pe care nu avem insii dreptul nici pe
acesta a-1 reifica.
Ne aflam aci in fata uneia din cele mai
grele probleme ale sociologiei, care o
tim, din istoria doctrinelor, Ia cite
controverse a dat natere, in special
in contradictoriu cu doctrina lui Durk-
heim. Fatii de ea, riimine sa tim in per-
manenta atenti, contienti de greutateade a
depiii individualul spre colectiv, precum i
de primejdia de a crede in realitatea
propriilor noastre abstraqii.
ln tot cazul, plasarea noastdi teoretidi
pe fa pte materiale, adica pe actiuni efec-
ti ve, in cadrul unor imprejuriiri concrete,
ne ofera o bazii mai solida decit oricare
alta.
Este cert ca asemenea aqiuni colective,
ca riispuns Ia imprejuriiri colective, exisUi
lii ca ele sint diversificate de Ia o or!n-
duire sociala la alta. lntr-o comuna
primitiva, deciziile i actiunile au, dintru
inceput, un caracter colectiv, unitar in-
chegat, acela9i in rezolvarea problemelor
productiei materiale, a relatiilor de fa-
milie tribal a, a gindirii ,salbatice" etc.
Intr-o societate divizata in clase, ne
dam seama cii existii o clasa stiipina
a statului, care are o vointa certii, in
lupta cu clasele exploatate, pentru a-i
asigura exploatarea, pe diile legislative,
organizatorice Ia nevoie prin razboi
civil. de asemenea, intr-o societate
socialista constatam ca exista o ,forta
conduciitoare" care decide actioneazii
in numele i in consensul masei intregi
a populatiei.
A centra deci succesiv, teoria socio-
logicii generalii, pe ,ac{iunea deviilma:;e"
a comunist primitive, pe ,luptele
de clasii" in societiitile constituite pe clase
i apoi pe ,planificare" In societiitile
socialiste, ne oferii singura posibilitate de
a nu pierde contactul cu realitatea em-
piricii, chiar atunci cind intram in
elaborarea amanuntitii, analiticii, a ca-
tegoriilor conceptuale, operatie care ne
permite sii demontam piesele compo-
nente ale vietii sociale, aa cum am de-
monta un ceasornic in toate rotitele,
9i arcurile sale.
10. CELE DOUA PALIERE ISTORICE SOCIOLOGICE
ALE GjNDIRII
a) Concepind sociologia sub inHiti-
area ei de aqiune umana, urmarind
rezolvari de probleme vitale, distingem
doua paliere ale oriciirei cercetari.
Avem pe de o parte obligatia de a
incerca sa intelegem din ce in ce mai
clar care sint legile generale care domina
in mersul istoric al omenirii. Yn aceasta
privinta conceptia materialismului istoric
ne ofera cea mai buna solutie teoreticl
posibila pentru a ne explica legile dez-
voltiirilor sociale, adica mecanismele pro-
ceselor sociale de ale societiitilor
umane. Marxismul ne dovedqte, con-
vingator, ca intr-adevar ceea ce declan
eaza mersul istoric al societa tilor este
, in ultima instanta" (adidi pe lunga
durata a timpului) actiunea de dezvol-
tare a bazei economice, cu intregul ei
ansamblu de fapte constitutive, adicii
de dezvoltare a capacitiitii tehnice de
exploatare a naturii, de organizare a rela-
tiilor de productie etc.
Spre o sociologie a planului de stat 103
SOCIOLBUC
Putem dovedi ca ansamblul actiunilor,
foarte complexe, care due Ia organizarea
modului de productie, constituie un ,pri-
mum movens", al procesului
istoric, pentru ca dezvoltarea lui, din
faza in faza, poate fi explicata ca un
proces de sine sUitator, in mod atit de
clar incit nu poate fi negat.
De pilda, tehnologic vorbind, nu se
poate contesta progresul extraordinar al
tehnologiei umane, de Ia piatra
Ia energia atom.ica. Minati de necesitatile
imediate ale procu riirii celor necesare
traiului, oamenii au acumulat experiente,
care le-au permis o cunoatere din ce
in ce mai adincita a legilor naturii, deci
in stiipinirea lor i au prilejuit inventarea
unor unelte procedee de lucru din ce
in ce mai perfectionate, ajungindu-se
azi pinii. Ia stadiul actualei revolutii
intifice.
De asemenea, nu se poate contesta
nici posibilitatea de a explica modul in
care relatiile de productie, cu marea sa
problema a diviziunii muncii, de atelier
socialii, duce Ia ivirea claselor sociale
i apoi Ia disparitia lor treptatii, in cursu!
unor lupte de clasii a ciiror corespondentii,
imediatii. i mediatii, cu dezvoltarea teh-
nologicii. a proceselor de productie, este
de asemenea vizibila.
Dimpotrivii, in ce privete fenomenele
de suprastructudi e foarte greu, ba chiar
cu neputintii, sa se arate care este me-
canismul care ar asigura o dezvoltare
progresivii, prin acumulare succesivii de
experiente. Putem cbiar sa ne intrebam
daca, i in ce masura, existii in privinta
acestor fenomene, un , progres" propriu-
zis, de pilda, in domeniul filozofiei, al
eticii sau al artei.
De aceea filozoficii. materia-
lista care da calitatea de ,fenomen prim"
realitatilor ,materiate' sau mai corect
spus ,existentei" sociale eel de ,se-
cund" fenomenelor de este
deplin justi ficatii., conceppa materialis-
mului istoric constituind astfel o bazii
teoreticii de nezdruncinat.
104 Teoria cercetiirilor interdiscipllnare
Dar in cercetarea masei de informatii
documentare de care ne putem folosi
cu privire Ia istoria socialii a omenirii
ne lipsesc anume posibilitiiti de informare,
in primul rind, cum am ariitat, cele
privind vointa i acfiunile oamenilor,
adica miezul vietii lor sociale.
ConstaHim doar fenomenele rezultante
ale actiunilor oamenilor: structuri sociale,
institutii sociale, realizari materiale ale
activitatilor umane, opinii consemnate
in scris, toate in cadrul unor anume con-
ditii naturale geografice demografic-
biologice, pe care le clasiim in categoriile
noastre abstracte, socotindu-le
,factori ", ,lucrari ", avind rol de ,roo-
mente" in cadrul unei conceptii dialectice.
Pe lunga durata a timpului istoric
scoatem deci In relief categoriile de ,mod
de productie", ,proces de productie",
,relatii de productie", ,categorii su-
prastructurale", explicindu-le unele prin
altele clasificindu-le, dupii natura lor,
in fenomene de ,existent a" ,con-
sociala. Le concepem cape douii.
linii distincte care se in paralel,
orizontal, pe axa timpului, una deter-
minind pe cealaltii (viziunea I, istoricii.).
Dacii. insii schimbii.m uoghiul nostru
de privire in Joe sa consideriim desfii.-
acestor doua linii orizontale de
fenomene, pe lunga durata a timpului,
ne punem in situatia investigatorului
tiiiem vertical aceste doua linii
paralele, intr-o sectiune transversalii,
Ia un anume punct al timpului, adicii
in marginile unui timp scurt, atunci
viziunea pe care o avem este cu totul
alta
1
.
Anume: baza suprastructura nu ne
mai apar ca doua linii dezvoltindu-se
1
Compard cu vtztunea lui Saussure.
care. distingiod o , liogvistica interna" de o
, lingvistica extern a". recurge Ia un studiu
, imanent" al limbii. pe 0 axa de ,simul-
taneitati'' Ia un studiu al conditiomlrilor
externe. pe o ,axa de succesivitafi".
Comentarii in DANIELE MANESSE. La
linguist ique. in volumul La Philosophie des
Sciences Socia/es. de 1860 a nos jours. (Hachette.
1973).
in paralel, c c.
,str
de existenta -
intretesute (vin
Ceea ce pute
toarea schema
Secti

I
Viziunea istoric.l
Astfel, de p
,baza economtc
existenta simul
de elemente c
timp, te
eforturi fizice l
juridice etice. 1
organizatorice,
atitudini ac)
despartite intre
abstractie logic
tam: cu prime_
In analiza aCQ
a orici'irei
timpului nu
intervale atit
decit
cum
gatorului de tere
tifice sa dl.
lismul ui istoric,
creaza pe durru
la antropogeneZI
ci pe durata z
indrituie,
cercetarea fenc
anse de a fi t
facuti'i in depl
de dezvoltare is:1
El e datvs
cetarea prin a I
diate in format.
fac parte, ceea
folosirea legd\

SOCIOLBUC
unor anume con-
demografic-
=tasam in categoriile
IY-'Otindu-le ,forte",
>ind rol de ,mo-
conceptii dialectice.
a timpului istoric
egoriile de ,mod
de producpe",
e-, ,..categorii su-
... t!u-le unele prin
natura lor,
enia.. ,con-
:x-epem ca pe douii
tsfaOara in paralel,
--ulw. una deter-
ea I, istorica).
unghiul nostru
enim desHi-
ntale de
- a timpului,
mYe::.tigatorului
doua linii
transversalii,
timpulut, adica
p ,.curt. atunci
este cu totul
in paralel, cl ca douii elemente ale uneia
,structuri", in care elementele
de existent a cele de coexistii
intretesute (viziunea II, sociologicii).
Ceea ce putem exemplifica prin urmii-
toarea schema graficli:
Sectiune ! in timp
_____ ....
---------- _____ ....
I II
Viziunea istoricil Viziunea sociologica
Astfel, de pildii, in ceca ce numim
,baza economicii" a societiitii, constatiim
existenta simultanii a unei multitudini
de elemente componente, care sint, in
timp, tehnologice
eforturi fizice intelectuale, reglementiiri
juridice etice, raporturi de forte, forme
organizatorice, psihologii, complexe de
atitudini actiuni, care cu greu pot fi
despiirtite intre ele, altfel decit prin
abstractie logicii, prin concepte (insis-
Him: cu primejdia reifidirii lor).
in analiza acestei ,structuri" (precum
a oriciirei alteia) procesul scurgerii
timpului nu poate fi surprins decit pe
intervale atit de scurte incit nu sint
decit incomplet satisfiiciitoare.
cum am mai aratat, investi-
gatorului de teren nu ii este sii iden-
tifice sii dovedeascii legile materia-
lismului istoric, dat fiind eli el nu lu-
creazii pe durata ,ti.mpului lung', de
Ia antropogeneza pinii in ziua de azi,
ci pe durata zilei de azi. Aceasta nu-l
indrituie, desigur, sii Je nege. Dimpotriva,
cercetarea fenomenelor actuale ou are
anse de a fi temeinicii, decit daca. este
fiicutii in deplioa a legilor
de dezvoltare istoricli a societatilor ome-
El e dator deci sii-i inceapii cer-
cetarea prin a incadra fenomenele stu-
diate in formatiuoea socialii din care ele
fac parte, ceea ce implicli
folosirea legilor, generale, specifice
stadiale, aa cum sint stabilite in con-
ceptia materialismului istoric.
Ceea ce nu inseamnii cii intelegerea
fenomenelor concrete actuate ar putea
decurge exclusiv din cunoaterea acestor
legi generate. Marx afirmii, aa cum am
vlizut, dimpotrivii, necesitatea absolutii
de a se proceda Ia cercetiiri empirice, locale.
In cadrul lor, optica sociologului este
insli alta decit cea a celui care anali-
zeazii materialist-istoric intreg mersul
societiitilor umane, de Ia origini pina
azi. Pentru el problema ce i se pune
nu mai este de a dovedi modul in care
structurile economice de baza, dotate
fiind cu o autonoma, explicii
fenomenele de suprastructura, aceasta
dovadii fund fiicuta acceptatli. ca o
teorie geoeralii temeinic doveditii. So-
ciologul considera insli societatea ca pe
o sectiune taiatii vertical pe axa timpului,
deci ca pe o formatiune gata formata -
dacii putem spune .astfel - transmisii
aadar traditional din partea generatiilor
trecute. Ceea ce ni se transmite insii
astfel, este deci o societate complet
structuratii, in toate miidularele ei, cu
toate caracteristicile unui anume tip de
orinduire sociaHi., adicii cu o anume struc-
tura economidi de bazii ingemanata cu
un anume sistem de fenomene supra-
structurale.
Aceastli societate, in care ne-am nas-
cut, fatii de care luam atitudini actio-
niim, ne apare deci ca o singurii realitate
obiectivii, indisolubila, existind ,dincolo
i independent de noi", avind deci toate
calitatile necesare pentru a fi consideratii
drept o unicli .,existentii" concreta.
deci din trecut, de-a gata,
atit fenomene de existentli, cit i de con-
tiintli. Oamenii pe care ii studiem se aflii
integrati unor procese de productie,
unor relatii de productie, organizate
juridic in anume sisteme de proprietate,
avind anume grad de
o anume ideologic, o anume psihologie,
anume valori filozofice, artistice, reli-
gioase etc.
Spre o sociologie a planului de stat 105
SOCIOLBUC
Intr-un cuvint, primim intreaga apa-
ratura, de baza de suprastructudi,
astfel eli de acest ansamblu de rea-
urmeazii sii luam ati-
tudine, in primul rind de reflectare,
apoi de vointii, in noastrii
reflectindu-se nu numai realitiitile de
existentii in care triiim, dar i cele de
,contiiotii" pe care Je constaUim a
exista in lumea in care triiim
2

Schematic am putea prezenta grafic
situatia, astfel:
Existenta }
CON$TIINTA + VOINTA + ACTIUNE
p'i
Atragem asupra faptului cii.
acordind fenomenelor de


in general tuturor celor suprastructurale
calitatea de fenomene ,existente", nu
inseamnii cii le-arn vreo pri-
oritate cauzalii oarecare sau eli le-arn
confunda cu cele care au rol de baza.
Pentru a fi mai explicit: in teorie
generalii de pilda eli un cod este
o concretizare, in mintea celor care 1-au
edictat, a unor concrete, viizute
sub prisma unor anume interese de clasii,
determinate de anume mod de organi-
zare a relatiilor de productie etc. Dadi
vrem sii-1 explidim in geneza sa, ii
vom ariita riidacinile sociale, subliniind
rostullui de fenomen secund in mecarns-
mul evolutiv al vietii sociale. Dar atunci
cind studiem, ca sociologi, o societate
actualii, constaUim cii acest cod exista,
astfel ca de el luam cunotintii in cali-
tatea lui de realitate existenta.
:li expliciim deci geneza prin procesul
refiectiirii; dar analizam eficienta lui,
considerindu-1 ca existent, ca realitate
propriu-zisii (ca" lucru" ar spune Durk-
heim).
Absolut toate fenomenele de suprastruc-
turii pot fi vazute din acest dublu punct
de vedere, adica in ,.geneza" lor in
,existenta" lor, intelegerea lor completii
neputind fi obtinutii decit considerin-
du-Je atit ,istoric", cit ,sociologic",
explicind adidi cum s-au nascut i ariitind
cum odatii ce sint niiscute.
Spuneam cii prin cercetarea sociologicii
(adicii fiicuUi pe actual) nu e cu putintii
1
Prin este a se intelege nu
numai ci ,valorificari".
106 Teoria cercetlirilor interdi-;ciplinare
analiziim geoeza feoomeoelor sociale,
din pricina faptului cii viziunea sociolo-
gicii e staticii, deci incompleta atita vreme
cit nu o incadriim intr-a mai largii vizi-
une istoricii, dacii nu combioam materia-
lismul sociologic cu eel jstoric.
Trebuie insii sii corectiim putin aceasta
afirmape, adiiugiod cii dispunem
de o modalitate de a sparge limitele
viziunii stagnante, a simplei constatari
i descrieri a ce este, anume tocmai
printr-o centrare actionalista a sociologiei,
urmarind adica actiunile oamenilor i
efectele lor, considerind deci viata socialii
sub acest aspect dinamic a! ei, iar nu
sub eel static; adica studiind, modul cum
continua ,a se face" societatea, sub ochii
notri , iar nu numai cum ,este" facuta.
Mai intii din punct de vedere practic,
ne uuram astfel nu numai clarificarea
pozitiei noastre teoretice, care afirmii cii
elementele de ajung a fi pentru
noi elemente de existentii ,sui generis";
ci posibilitiitile noastre de actiune,
cact materialiti istorici fiind eli
ansele noastre de a actiona in mod eficient
sint mari numai atunci cind actionam
asupra fenomenelor de bazii, iar nu asupra
celor suprastructurale. Dacii vrem sii
schimbam natura relatiilor dintre oameoi,
schimbam mai intii conditiile lor mate-
riale de viatii, iar nu mentalitatea lor.
Industrializiim tara, de pildii, nu ne
2
Problema e cu atit mai cu cit
ca fenomenele de suprastructura pot
intirzia fatii de cele ale structurii de baza.
astfel ca avem intotdeauna riscul. chiar ca
cercet:Hori sa reflect am realitatile
sociale in lumina propriilor noastre reflec-
tiiri. intirziate in mintea noastra.
miirginim sii p1
moral a.
cii oda
economice de I
tirzi u se va sc
al suprastruct
triiind in n01
oamerni ii '
glndire i sim
De aceea,
preciidere sp;e
crete ale '
de contima.
precumpiiiLt
Centrarea
acf.iune e:.te
al matena..
sebire de
fatii de
posibilitate
intelege }i a
Odat.:
sii fie
SOCIOLBUC
::1.ai realitatile de
m, dar cele de
le constatam a
:are traim
2

prezenta grafic
sociale,
a \WUnea sociolo-
c pletii atita vreme
rr-o mai largii vizi-
materia-
istoric.
putin aceasta
.3 dtspunem
a sparge limitele
;mplei constatiiri
e. anume tocmai
.::.alistii. a sociologiei,
nile oamenilor
. deci viata socialii
al ei, iar nu
modul cum
_etatea, sub ochii
cum .,este" facutii .
de vedere practic,
numai clarificarea
r:e. care afirmii. ca
a a;ung a fi pentru
enta .. sui generis";
oastre de actiune,
rici fiind cii
ona in mod eficient
cind actioniim
baza, iar nu asupra
Dacii vrem sa
or dintre oameni,
ditiile lor mate-
mentalitatea lor.
pildii., nu ne
- - cu cit
rastructurii pot
: str> turii de baza.
::.:.=3 n>cul. chiar ca
retkcram realitatile
- noas t re reflec-
no:t>tra.
marginim sa propovaduim doar 0 noua
mora Hi.
eli odata cu schimbarea structurii
economice de baza, mai curind sau mai
tirziu se va schimba ,imensul
al suprastructurii; de asemenea, cii,
traind in noi concrete de viatii,
oamenii vor modifica modurile de
gindire i simtire. Iar nu invers.
De aceea, actiunile noastre poartii cu
preciidere spre a schimba con-
crete ale vietii, fiirii a neglija pe cele
de contiinta, dar nici acordindu-le rol
precumpanitor.
Centrarea problematicii sociologice pe
acpune este de fapt elementul distinctiv
al materialismului sociologic, spre deo-
sebire de eel istoric. Ciici in adevar,
fata de societiitile trecute nu avem alta
posibilitate decit de a le cunoate, a le
intelege a le explica. Pe cind in societa-
tile contemporane avem posibilitatea de
a proceda la experimentiiri, in sensu!
ca putem interveni in desfii.Urarea eve-
nimentelor actuale prin actiuni duse in
mod deliberat in urmiirirea unor scopuri
precise, fiindu-ne astfel data putinta de
a verifica in ce mii.sura actiunea a avut
rezultatul scontat; sau poate altul, sau
pur simplu a dus la un eec. Aadar,
vointa noastrii, lipsitii de orice rost in
cercetarea trecutului, poate dimpotriva
deveni cea mai puternicii pirghie in cer-
cetarea actualului.
Putem stabili, cu precizie experimentalii,
valoarea de eficienta a tuturor actiuni-
lor noastre, de toate genurile in toate
domeniile. In felul acesta sociologia are
posibilitatea elaboriirii unei ,politologii
actionaliste ", adicii a unei teoretiziiri a
mijloacelor noastre de actiune a eficien-
tei lor.
11. ANALIZA INTERDISCIPLINARA SOCIOLOGIA ACTIUNII
Odata admisa teza di sociologia trebuie
sii fie in primul rind ,actionalista",
putem reveni Ia tema noastrii de baza,
adica la afirmatia ca sociologia are
vocatia de a deveni o sintezii a tuturor
disciplinelor sociale particulare, precum
i a celor in legatura cu socialul.
lata care anume sint argumentele noi
pe care le putem aduce in sprij inul celor
pina acum infiitiate.
Daca admitem cii , refiectarile" noastre
epistemologice i axiologice cu privire la
realitiitile sociale exterioare nouii nu sint
decit o fazii. premergiitoare pentru suc-
cesive atitudini, decizii i efectuiiri de
actiuni, este cazul sii adincim analiza
acestui proces care leagii ,reflectarea"
de ,actiune".
Actiunile umane, oricare ar fi ele,
atit individuate, cit colective, fie ca ar
urmari adaptarea noastrii tehnicii la na-
tura sau organizarea relatiilor sociale,
au un proces de ivire anume:
oamenii incep prin a ,refiecta" in con-
realiHitile naturii i ale socialului.
Fatii de ele ei iau ,atitudine", adidi
dau valori axiologice realiUitilor, potrivit
unor anumite scopuri. Atitudinile se
transform a astfel in ,decizii" aces tea
in ,actiuni".
In acest complex act de viata, aa cum
am mai avut prilejul a spune, oamenii
nu procedeazii la analize, ci resimt con-
ditiile de viata, atit ale Naturii, cit
ale Socialului, ca pe o singurii imensii
realitate, in s'lnul careia urmeaza sii-i
asigure cit vor putea mai bine nevoile
lor materiale i spirituale.
Prin actiunile lor, ei vor ciiuta deci
sa rezolve unitar problemele ce le sint
puse, ceea ce i explicii caracterul ,orga-
nic" al vietii sociale careia ii dau astfel
Unitatea , holistica" a socialului
nu este atit rezultatul unor ac-
tiuni mecanice a unor , fact ori" asupra
altora, cit al caracterului holistic a! in-
actiunii umane.
Ca sa luam o pilda, in organizarea pro-
ceselor de productie s'lnt necesare o serie
de actiuni complexe care trebuie duse
Spre o sociologie a planului de stat 107
- - --
SOCIOLBUC
coerent simultan. Astfel, problemele
tehnologice nu se pot solutiona dedt prin
organizarea unor eforturi fizice dublate
de eforturi mintale, Matema-
tica de pildii intra, in acest sens, in efortul
muncii productive, in epoca ,revolutiei
nimeni nemaiindoin-
du-se cii a ajuns a fi recunoscutii
drept o ,fortii de productie".
Dar mai cii singurii munca fizicii,
dublatii de nu acoperii intreg
dmpul problemelor puse de organizarea
productiei. Mai este necesarii o organi-
zare adecvatii a relatiilor de productie,
ceea ce necesitii interventia a cu totul
altor feluri de actiuni decit cele ale efortu-
Jui fizic al creatiei Astfel
socializarea mijloacelor de productie, dind
unor noi relatii juridice de pro-
prietate, a necesitat infaptuirea unei re-
volutii ,politice". $i in continuare: re-
zolvarea problemelor puse de productie
cuprinde actiuni de ,management",
de ,ergonomie ", de ,igienii securitate
a muncii," de ,marketing", de ,psihologie
a muncii ", de formare profesionalii a
muncitorilor, precum de justa orien-
tare a cnrentelor de opinie publica, de
108 Teoria cercetarilor interdisciplinare
formare a unei anume etici ma1
departe pinii Ia cuprinderea totalitiitii
aspectelor vietii sociale anume, pinii
in cele mai mici detalii.
Problema nu se poate deci solutiona
doar prin actiunea unui economist sa u
a unui inginer, a unuijurist, a unui psiho-
log social igienist al muncii a tutu-
ror celorlalti lucrind pe frag-
mente de problema; ci numai prin munca
lor concertata.
La constatiiri ajungem Iuind
in considerare oricare alta problema a
vietii sociale: mereu vom constata cii
pentru solutionarea ei va fi nevoie de
o sumii de actiuni diverse, fiecare impli-
cind folosirea unei anume discipline par-
ticulare, obligate insa in cursu! actiunii
sii intre intr-o sintezii interdisciplinarii.
De aci o concluzie logicii obligatorie:
unei actiuni interdisciplinare trebuie sii-i
premeargii o investigatie interdisciplinadi.
Teoretic putem deci spune ca actiunea,
avind caracter holistic, da unei
vieti sociale de caracter holistic; invers,
societatea odatii creatii holistic, impune
o actiune de investigatie apoi de creatie
tot de caracter holistic.
Capitolu
1. SOCIOLO(
Centrarea r:
,aqiunea oar.:
de important.:
special de nat:
vire Ia modul

Foarte mu::
temporani sill'
revizuiri teon
forma, incii :
de ,crizii" car
nele lor, in
ritia unui
granitfi", sim
gatiei de a se
gice, unitare.
admise.
Ceea ce ing:
tizare interdJ-
tintelor pe car,
traiul lor in n
este existentJ
despiiqind ar
discipline soc
stau in afirn
socialii trebt
mod legitim c
in care disp1.0
de cercetare, 1
de vedere" SJ
Adeviirul 1
deseori .,dom
blemele" cen
adicii obiectl
disciplinelor 5
viata oamen
SOCIOLBUC
etici mar
r- !nderea totaliUitii
e anume, pinii
e deci solutiona
:!1 economist sau
ri t, a unui psiho-
- muncii si a tutu-
, l ucri'nd pe frag-
numai prin munca
:.-i ajungem luind
altii problema a
. om constata ca
- va fi nevoie de
er-:.e, fiecare impli-
e discipline par-
cursu! actiunii
rerdisciplinarii.
ogicii obligatorie:
are trebuie sii-i
e interdisciplinara.
- une cii actiunea,
-. dii nastere unei
holistic;' i invers,
:: holistic, impune
!;i a poi de creatie
Capitolul VIII. Liniamentele
unei sociologii
active
1. SOCIOLOGIZAREA DISCIPLINELOR SOCIALE
Centrarea problematicii sociologice pe
,aqiunea oamenilor" antreneaza o serie
de importante consecinte teoretice, in
special de natura epistemologicii, cu pri-
vire la modul de a concepe clasificarea
tiintelor.
Foarte multi oameni de con-
temporani simt necesitatea unor asemenea
revizuiri teoretice, mai mult sub
forma, inca neclara, a unui sentiment
de , criza" care ar fi intervenit in discipli-
nele lor, in special semnalata prin apa-
ritia unui necesar de ,discipline de
granitii ", simptom indiscutabil al obli-
gatiei de a se ciiuta noi baze epistemolo-
gice, unitare, altele dedt cele pinii acum
admise.
Ceea ce ingreuiaza incerciirile de teore-
tizare interdisciplinadi a tuturor
tintelor pe care le avem despre oameni
traiul lor in mijlocul naturii i societiitii
este existenta unor bariere dogmatice,
despiirtind arbitrar, intre ele, diferitele
discipline sociale. Aceste delimitari con-
stau in afirmarea cii fiecare disciplinii
socialii trebuie sa fie considerata in
mod legitim drept autonomii, in masura
in care dispune de un ,obiect" propriu
de cercetare, de o ,metoda" i un ,punct
de vedere" specific.
Adeviirul este insii cii se confundii
deseori , domeniul" de cercetare cu ,pro-
blemele" cercetiirii. In fond, domeniul,
adicii obiectul de cercetare al tuturor
disciplinelor sociale, este anume
viata oamenilor in mediul natural pe
care 11 oferii globul piimintesc i in mediul
social pe care il constituie faptul
triiirii lor laolaltii. Fie cii studiem trecutul
sau una din formele actuale ale vietii
sociale, obiectul nostru de cercetare riimine
permanent fenomenul general al convietu-
irii sociale, in anume cadru natural,
cu preocuparea constanta de a stabili dacii
existii sau nu legi obiective (i dacii da,
care anume) diriguitoare ale societiitii.
E indiferent dacii dam acestei preocu-
piiri de numele de sociologic,
antropologie, istorie sau oricare altul, ciici
obiectul cercetiirii nu se schimbii. Fie
cii cercetiim societati trecute sau societiiti
contemporane, ,primitive" sau ,civili-
zate" domeniul de cercetare riimine tot
eel al societiitilor in general. Iar discipli-
nele particulare, precum economia poli-
ticii, demografia social a, geografia umanii,
dreptul, psihologia socialii etc., nu fac
altceva dedt sii se miirgineascii la consi-
derarea unui fragment de viatii socialii,
adicii a uneia din multiplele probleme
ale domeniului social. Necesitatea unei
sinteze se impune deci, din acest punct
de vedere, atit de imperativ, incit secta-
rismul unora dintre discipline (mai bine
spus al unora dintre aces-
tor discipline) devine din ce in ce mai
inadmisibil.
Cu atit mai mult cu cit influentele
reciproce dintre cercetiirile sectare au
ajuns a fi foarte puternice, atit ca sursii
de documentare, cit mai ales ca metoda-
Liniamentele unei sociologii active 109
SOCIOLBUC
Iogie tehnici de lucru, ele imprumu-
tindu-se de la o disciplina la alta.
Istoricii invata astfel de la cercetatorii
prezentului o serie de procedee de lucru
(aplicarea statisticii, modelarea, critica
documentelor scrise, adica a informatii-
lor verbale) mai ales adeviirul ca intele-
gerea trecutului nu se poate margini la
doar a actiunilor claselor
conducatoare, nici la ,evenimentele" care
marcheaza faptelor in timp,
fiind necesarii o trecere de la o istorie
,evenimentialii" la una ,sociologizanta ",
adica de urmarire a legilor proceselor
de dezvoltare sociala.
Tot astfel, disciplinele actualului invata
de la istorici ca exista o serie de legi
,generale", constatabile in orice forma
istorica de convietuire, precum legi
. , specifice" fiecarui tip de formatiune
sociala, precum i legi ,stadiale" de
dezvoltare ale fieciirui tip de formatiune
sociala, legi de care cercetatorul prezentu-
lui are deci a tine seama.
Cit ,punctele de vedere" ale
diverselor discipline sociale, cercetatorii
incep da seama ca, in fond, ele
nu li se impun obiectiv, din necesitati
ontice, ci doar prin arbitrariul alegerii
temelor, adica a problemelor luate in
cercetare, obtinuta prin decuparea a-
cestora din realitatea globala a socialu-
lui, in scopul considerarii lor ,in sine",
operatie care nu e justificata decit ca
faza premergatoare unei ulterioare sin-
teze, de reincadrare a aspectului particu-
lar in contextul sau originar.
Cu atit mai mult aceasta sudura intre
diversele discipline sociale devine obli-
gatorie pentru toti cei care stau pe po-
zitie marxista, care accepta adica con-
ceptia materialist istorica drept baza
filozofica eyi metodologicii.
2. CENTRAREA PE ,ACTIUNE", CA PLATFORMA COMUNA
TUTUROR DISCIPLINELOR SOCIALE PARTICULARE
Sudura interdisciplinara lntre toate
aceste discipline sociale particulare este
insa greu de realizat atita vreme dt nu
li se poate gasi o baza epistemologica
comunii.
Incercarile de a o stabili prin invocarea
unei teorii a ,factorilor" determinanti
ai vietii sociale sint azi unanim conside-
rate ca neputindu-se adica reduce
intreaga problematica socialii Ia cadrul
unei singure discipline sociale, fie ea eco-
nomica, geografica, tehnologica, demo-
grafica, psihologica sau culturala.
De asemenea, incercarile de a stabili
regulile coerentei dintre diversele paliere
ale vietii sociale, prin invocarea unui
principiu holistic, fie el structural sau
ba, au un caracter net meta:fizic, constind
in ,reificarea" acestor paliere, ca cind
ele ar avea existenta reala de sine stata-
toare, abstracta, putindu-se determina
reciproc, ca de la concept la concept.
110 Teoria cercetlirilor interdisciplinare
Nu poate fi aflata o cale de
din impas decit numai prin centrarea
lntregii problematici pe ideea de ,actiune".
Caci intr-adevar putem constata ca oame-
nii au a rezolva, intotdeauna, cele doua
mari probleme de care am amintit: pe
de o parte inserare, prin munca, in
natura prin relatii sociale, in social.
In cadrul oricarei discipline particulare,
aceste doua probleme se regasesc con-
stant, de fiecare data implicind necesi-
tatea unei interventii active a oameni-
lor.
Prin muncii productiva oamenii se
integreaza in natura prin lupta intre
ei organizeaza viata socialii, in forme
conditii istorice mereu schimbate,
mereu :fiind vorba de o actiune diversifi-
cata (activitate tehnica, activitate econo-
mica, activitate juridica, activitate politica
etc.), toate in fond :fiind ,activitati",
eforturi depuse in scopul obtinerii unor
rezultate con
fi despartite
adica doar mil
turile actiu
tane, deci c
comun asigura
de supravietuiJ
de ameliorare
Actiunile oa
dul efo
fizicii, de in
luptii pentru
logic a axiolo.
Analiza lnt
gice, din acest
tei unei pia
tocmai aceasta
in acelai
toate aspectel
fi deci de natut
3. CONCRETJ
Cind am
,reificarii con
sa pregatim ce
acum: anume
ceptelor de e2
realitate concr
adicii ,existent
fi cunoscuta pri
fiind decit o
lata de pil
baza, al ,pro
decit un ,flat
goala) dacii n
tiitile efective c'
aceste reali
o suma de actil
fizice intele
extragerii din
giilor necesare.
,relatii de p
min tea multora.
intr-o serie de
de fapt tot ac
convietuirii din
Sub aceste c
realitati) cone
SOCIOLBUC
vedere" ale
erceti:'itorii
i.1 fond, ele
-n necesitati
riul alegerii
luate in
cecuparea a-
a a socialu-
re stau pe po-
- adicii con-
. .::: drept baza
- e .,actiune".
ta ca oame-
- a, cele doua
arnintit: pe
e a oameni-
oamenii se
lupti'i intre
in forme
,
diversifi-
'tate econo-
politicii
.. activitati ",
rmerii unor
rezultate concrete. Aceste eforturi pot
fi despartite intre ele numai conceptual,
adica doar mintal, in realitate toate efor-
turile actiunile oamenilor fund simul-
tane, deci coerente, avind drept scop
comun asigurarea posibilitatilor noastre
de supravietuire in masura maxima,
de ameliorare a conditiilor de viata.
Actiunile oamenilor sint deopotriva ro-
dul unor eforturi de gindire, de munca
fizidi, de interpretare psihologica, de
lupta pentru dreptate, de talmacire ideo-
logica axiologicii a vietii lor.
Analiza intregii problematici sociolo-
gice, din acest punct de vedere al existen-
tei unei platforme comune, care este
tocmai aceast ii actiune umanii, complexii
in timp unica, subintinzind
toate aspectele vietii in societate, poate
fi deci de natura sa prilejuiascii 0 sinteza
interdisciplinarii, deschizatoare de noi
orizonturi
Ceea ce ne intereseazii deosebit, deo-
camdatii, e faptul ca centrarea pe ac-
tiune poate duce la un inceput de
rezolvare tehnica a acelei obligatii pe
care am formulat-o ca fiind una din
condijiile necesare executarii investigatii-
lor interdisciplinare, anume de a ,socio-
logiza" in prealabil disciplinele particu-
lare care urmeaza a lua parte la investi-
gatiile organizate in cadrul unor colectivi-
tiiti de muncii
Vom cauta sa aratiim care este stadiul
atins in aceastii directie a interdiscipli-
naritatii sociale vom aduce
argumente pentru a liimuri de ce, inainte
de a se ,sociologiza" disciplinele sociale
particulare, este necesarii admiterea de
catre toti a unei baze filozofice comune,
cea a conceptiei materialismului istoric.
3. CONCRETIZAREA ,CONCEPTELOR" SOCIOLOGICE IN ,AC:fiUNI"
Cind am insistat asupra primejdiei
,reificiirii conceptelor", aveam in vedere
sa pregatim cele ce urmeaza sa subliniem
acum: anume ca, in spatele tuturor con-
ceptelor de care ne folosim, existii o
realitate concretii, care singurii este realii,
adica ,existentii", deci singura putind
fi cunoscuta prin simturi, ,conceptul" ne-
fiind decit o creatie a rnintii noastre.
lata de pilda conceptul, socotit de
bazii, al ,proceselor de productie ", nu e
decit un ,flatus vocis" (adica o vorba
goala) dacii nu ne evoca imediat reali-
tatile efective dirora le-arn dat acest nume.
aceste realitati nu sint altceva dec'it
o suma de actiuni ale oamenilor, eforturi
fizice intelectuale fiicute in scopul
extragerii din natura a materiilor ener-
giilor necesare. Tot astfel conceptul de
,relatii de productie" acopera in
min tea multora, ascunde) realiti'iti constind
intr-o serie de ,relatii" care ele sint
de fapt tot actiuni intervenind in cursu!
convietuirii dintre oameni .
Sub aceste concepte, general-abstracte,
realitatile concret-particulare sint istorice,
adicii infinit variate. Conceptul generali-
zeazii, raminind indiferent de
conjinutul lui concret. Tot ,proces de
produqie" este complexul de actiuni
al unui grup de viniitori, pastori nomazi,
agricultori lucrind cu sapa de lemn sau
cu tractorul, al unui izolat,
al unui atelier manufacturier, al unei
uzine moderne. tot ,relatii de productie"
sint relatiile marilor asociatii tribale,
cele din sinul satelor comunei primitive,
ale sclavilor cu proprietarii lor, ale
Ior cu stapinii lor, ale salariatilor cu
patronul lor capitalist, ale unor muncitori
etc.
Relatia de ,consens ", de ,reciproca
conditionare", de ,intreg", pe care il
constaHim intre ,procesele" ,relatiile
de productie", nu sint relatii intre doua
concepte, ci intre diverse sisteme de actiuni
umane, luate douii cite doua, fiecare din
ele avind semnificatie inteles doar prin
infatiarea lor concreti'i, istoricii. Este
deci nevoie, pentru elucidarea oricarei
probleme sociale, de o analiza descrip-
tiva a tuturor actiunilor efective, consta-
Liniamentele unei sociologii active 111
- -------- - - - - -- - -
SOCIOLBUC
tabile mai intii prin simturi, inainte de
a putea fi conceptualizate.
Invocarea, pur teoretica, pentru intele-
gerea unei situatii sociale oarecare, a
legii corespondentei dintre procesele for-
tele de productie, nu este de putin
doveditoare, avind un caracter clar dog-
matic. Zadarnic ni se spune, de pilda,
in anume tratate de uz curent, ca ,da-
torita dezvoltarii fortelor de productie,
situatia sociala a tiirii a trecut de la
faza sclavagismului la cea a feudalismu-
lui"; caci 0 astfel de a firma tie ramine
fraza goala atita vreme cit nu se aratii in
mod clar in ce au constat actiunile concrete
care au facut ca fortele de productie
sa se dezvolte, fapt care necesita o de-
scriere analitidi mergind pina Ia acele deta-
lii care ne pot dovedi in ce mod au determi-
nat seria celorlalte fapte concrete care con-
stituie seria relatiilor sociale.
Nu de la concept la concept se lucreaza
deci in sociologie, ci de la realitate la
realitate, adicii de Ia un sistem de actiuni
la alt sistem de actiuni. Teoria gene;ala,
formulata conceptual, nu ne
decit ca indrumator metodologic, ca sa
ne arate unde anume trebuie sa cautam
solutia problemei sociale cum anume
s-o cautam.
Plasarea problemei pe ,actiune", mai
bine zis deplasarea ei de Ia concepte
abstracte la realiHiti concrete, singurii des-
chide calea investigatiilor so-
ciale. Ceea ce am spus in volumul intii
al acestei lucrari, cind am a:firmat ca
nu putem observa dedt obiecte, acfiuni i
opinii, capata acum un inteles mai deplin,
anume ca nu putem observa niciodata
,concepte", ele rezultlnd din teoretizarea
ulterioara a observatiilor facute, adicii
din considerarea actiunilor umane, uneori
surprinse ca atare (ca gest fi zic fiicut) sau
materializate in obiecte sau In vorbire.
Aceasta platforma esential sociologica
a actiunilor umane in special in actiunea
de inserare in natura, prin procese de
produqie lji fn social, prin relatii sociale,
formeaza lumea reala a vietii sociale, in
afara ciireia nu e posibilii, ci doar
o vaga metafizicii sociala, o pierdere in
acea ,impiinltie a norilor" de care amin-
tete atit de staruitor Engels in lucrarea
,Anti-Diihring".
4. CELE DOUA DOMENII ALE ACTIUNILOR UMANE
M-am miirginit pinii acum a semnala
doar adeviirul ca prin ,conceptie sociolo-
gicii " avem a intelege in primul rind inte-
grarea oriciirui fenomen social in con-
textul din care face parte. Mai clar spus,
cii sociologia incepe numai din momentul
in care consideriim orice fragment de
viata social a ca parte integrantii din anu-
me formatiune socialii, supus fiind deci
legilor generale, specifice i stadiale ale
formatiunii sociale din care face parte.
Se cuvine acum, urcind Ia un alt plan
al cunoaterii sociale, sii ariitiim cii
fenomenul global al societiitii, pentru a
nu riimine doar un concept abstract,
urmeazii sii fie concretizat in cadrul unei
conceptii marxiste, prin afirmarea faptu-
lui cii existii douii domenii de baza in
112 Teoria cercetarilor interdisciplinare
care activitatea oamenilor se manifestii
in forme concrete, care pot fi adicii su-
puse unor constatiiri empirice: anume
domeniile, pe care le-arn amintit, al in-
sedirii in dublul mediu de viatii al oameni-
lor : al naturii i al socialului.
Cu speci:ficarea cii aceste douii domenii
sint nu numai corelate, ci rezultatul
unei istorii milenare, care se desfiioarii
neintrerupt de Ia faza antropogenezei pinii
astiizi, fiind deci cumularea unor infinit
de multe actiuni succesive ale generatii-
lor care ne-au precedat, noi motenindu-
le sub chipul unor ,formatiuni sociale"
al unei naturi ea insiii ,umanizate".
Fatii de aceste douii realitati conjugate,
natura i socialul, fiecare generatie in par-
te are de rezolvat probleme inedite, prin
actiunile ei dec
cese sociale de
Procesele s '
de la sine, ci d
Ie pune
noastre.
Avem deci a
tor actiuni urn
titlul generic
legind prin ..
ga gama a a
prinde oame-
nomice, de
zatoric-a

ziim, ca f'"
considera. -
necesitiiti
in ultima
lor politice
diul efi -
ale
SOCIOLBUC
e trebuie sa ciiutam
iale cum anume
e pe ,actiune", mai
ei de la concepte
ncrete, singurii des-
:!rii investigatiilor so-
; u in volumul intii
::ind am afirmat ca
rit obiecte, actiuni si
inteles mai
observa niciodatii
- d din teoretizarea
facute, adica
-!!ilor umane, uneori
- gest fizic facut) sau
e sau in vorbire.
esential sociologica
special in actiunea
-. prin de
prin relatii sociale
- . .. , . '
a VIetu soc1ale, in
- e posibila, ci doar
ara, o pierdere in
rilor' de care amin-
. Engels in lucrarea
enilor se manifest<'"i
e pot fi adicii. su-
empirice: anume
-;un amintit, al in-
de viata al oameni-
. alului .
e douii domenii
". ci rezultatul
- re se
- opogenezei pina
a unor infinit
e ale generatii-

tiuni sociale"
_.,_- . umanizate".
- tiiti conjugate,
- ?neratie in par-
- e inedite, prin
actiunile ei in continuare pro-
cese sociale de transformare istoricii.
Procesele sociale nu se deci
de la sine, ci doar in mii.sura in care noi
inine le punem in prin actiunile
noastre.
A vern deci a studia mecanismele aces-
tor actiuni umane cii.rora le putem acorda
titlul generic de ,aqiuni politice", inte-
legind prin ,politicii. ", in sens larg, intrea-
ga gama a actiunilor pe care le pot intre-
prinde oamenii, fie ele tehnologice, eco-
nomice, demografice, culturale, organi-
zatoric-administrative i aa mai departe.
Sociologia ,activa" pe care o preconi-
zam, ca fiindu-ne impusa nu numai de
consideratii pur teoretice, ci prin aspre
necesitati practice, se sintetizeaza astfel
in ultima instanta intr-o teorie a actiuni-
lor politice multivariate, constind in stu-
diu! eficientei lor, in conditiile diverse
ale formatiunilor sociale cunoscute in
istorie.
Cu specificarea ca o asemenea centrare
a sociologiei pe actiune devine posibilii
abia in timpurile noastre, cind in locul
unor actiuni intimplatoare, s-au ivit socie-
tiiti socialiste, care actioneaza conform
unui plan de stat, temeinic pe baza
din ce in ce mai depline a
legilor care guverneazii lumea socialii,
enorm sporita in faza acuala
a Revolutiei eficientii.
nu numai in domeniul inseriirii in Natura,
ci i in eel al Socialului propriu-zis.
Politica de actiune planificatii in cadrul
statului socialist ne permite, pentru pri-
ma data in istorie, sa precis
scopurile actiunilor intreprinse pe scara
nationala, mijloacele folosite i rezultatele
obtinute.
In Iocul societatilor premergatoare celei
socialiste, care nu dispuneau decit de
posibilitatea actiunilor individuale, anar-
hic dispersate, purtate in lupta de concu-
renta intre diverse clase, fractiuni, cate-
gorii sociale intreprinziitori particulari,
deci caracterizate prin fiirlmitare, neco-
ordonare mai ales nedeclarare
statele socialiste se disting prin caractere-
le contrare. Intreg efortul de actiune mul-
tipHi de care putem dispune la actualul
nivel de dezvoltare se aflii
concentrat intr-un singur centru, nu nu-
mai declarat, ci organizat astfel incit
sa devinii efectiv 0 ,forta conduciitoare"
a vietii sociale. Statui socialist dispune
de toate pirghiile actiunii politice, in
sensul larg de care am vorbit. El
te coordonarea politicii economice, a
celei demografice, de sii.natate, de inva-
tiimint educatie etc. El singur dispune
de mijloacele de mass-media, de un aparat
de partid constituind o retea cuprinzii-
toare a tuturor domeniilor de viatii so-
ciala.
Mai mult inca: statui socialist poate
dispune nu numai juridic organizatoric
de toate aceste unelte de actiune, ci
el detine mijloacele materiale necesare,
dat fund ca in urma socializarii mijloace-
lor de productie in mina lui se aflii intrea-
ga putere economica financiarii. a statu-
lui.
Politica socialistii. se poate deci con-
strui ca o piesii. unicii, organic inchegatii
avind deplinii capacitate de realizare.
In aceasta situatie, statui socialist
poate proceda la planificare, adicii. la
elaborarea unor calcule previzionale, fixind
pe etape cincinale scopurile urmiirite,
mijloacele folosite, putindu-le controla
realizarea prin inregistrarea la zi a rezul-
tatelor obtinute.
In fond, ,previziunea" sociologicii este
cu putintii doar in aceste conditii optime
ale statului socialist; ceca ce obliga so-
ciologia statului socialist sii. devinii. o
sociologic a planului de stat, adicii sa
se axeze pe problematica ,actiunilor"
planificate.
Sa incercam sii trasiim liniamentele
mari ale unci asemenea sociologii.
Liniamentele unei sociologii active 11 3
SOCIOLBUC
5. ACTIUNEADEINSERARE iN SPATIUL FIZIC
istoria disciplinelor privind relatiile
dintre natura viata sociala nu se
constata, declt foarte tirziu, o preocupare
privind capacitatea oamenilor de a se inse-
ra, prin actiune, in mediul fizic inconjura-
tor. Pentru multi, disciplinele noi, cum
sint cele ale ,geografiei sociale", ale ce-
lei ,voluntare" ,active", au inca o
aparenta stranie, daca nu chiar de para-
dox voit.
pentru a schita pe scurt
felul cum s-au dezvoltat geogra-
fice, clasice, e suficient sa reamintim
cii problema a inceput a se pune inca
din antichitate sub forma univocii a
determinarii vietii oamenilor prin fac-
tori geografici. Stie toatii lumea fraza
lui Herodot: ,Nilul a creat Egiptul". Se
de asemenea, teoria lui Hipocrat
(60 i. e. n.) des pre ,aer, apii locuri",
a lui Aristot despre ,uscat, umed, cald
frig" a celor trei clime (reci, moderate
calde) care ar da la trei socie-
Hiti tipice, teorii care (uitindu-se incer-
carile de a sociologiza aceastii teorie de
ciitre arabul Ibn Chaldun) au fost reluate
de-a lungul intreg evului mediu, printre
altii de Jean Bodin (1530-1596) cu cele
trei clime ale lui (nordic, sudic de
mijloc) sau de John Arbuthbot (1667-
1735) care scrie in 1733 un Essay on
the Effects of Air on Human Bodies, pinii
de Montesquieu (I 689-1755) care
ramine tot la ideea existentei a trei clime,
temperatii prin cii
exist a , tiiri create de om".
Abia in veacul trecut aceste scheme
simpliste au putut fi puse la 1ndoialii in
urma cercetiirilor de teren facute de
noile geografice, in special fiind
aci de amintit Alexander von Humboldt
(e interesant pentru sociologi sa afie cii
Humboldt a urmarit citva timp, ca audi-
tor, prelegerile lui Auguste Comte), fiirii
a uita insii nici pe geografii precum
(1686-1750), creator al unei
geografii matematice, fizice politice,
nici pe Lomonosov (1711-1765), care
114 Teoria cercetarilor interdisciplinare
de asemenea creeazii geografia economicii.
Dar de la 1ucrarile lui Humboldt, in
special, se poate spune cii
noua a geografiei care incearca sa
se intereseze mai atent de problema spa-
tiului dintr-un punct de vedere care
direct pe sociolog.
Karl Ritter (1779-1859) pune proble-
ma geografiei in raport cu istoria omenirii,
Friederich Ratzel (1844-1904) I, fiind
creatorul doctrinei ,Anthropogeografiei",
reluatii apoi de francezii a lui
Vidal de la Blache (1845-1918)
2
sub
numele de ,geografie umana".
Fiirii a face apel la disciplina sociolo-
giei, Vidal introduce ideea de ,gen
de viatii", prin care urma sii se explice
chipul in care oamenii se integreazii
in teoritoriu, teorie foarte sugestivii,
insuficient de clara, conceptul de
,gen de viatii" nefiind f ormulat cu destulii
precizie.
Din punctul lor de vedere, sociologii
fac ei in directie, in special
prin Emile Durkheim
3
, prin teoria sa,
1
Ratzel publica in L'Annee Sociologique.
vol. III. Le sol. Ia societe et l'Etat.
2
PAUL VIDAL de LA BLACHE. Prin-
cipes de geographie humaine; in locul ,deter-
minismului" fizic a lui Ratzel. Vidal introduce
conceptul de ,posibilism", reluat a poi de toata
a geograficii franceza. Vezi in, special
LUCIEN FEBVRE, La terre et /'Evolution
humaine (1922). Edmond Demolins. acesta din
lui Le Play. incearca sii lege istoria de
geografie, invocind migratiile ca factor deter-
minant a! schimbiirilor sociale. in Comment
Ia route cree le type social; vol. I , Les routes.
de l'antiquite, vol. II, Les routes du monde mo-
derne. Din lunga listii a geografilor francezi
citam din nou pe Elisee Reclus cu lucrarea
L'homme et Ia terre. fara a uita nici pe Emma-
nuel de Martonne (1873-1955) care. lucrind
mult timp in Romania. a influentat puternic
propria noastrii geografie.
3
EMILE DURKHEIM fundamenteaza
Mor/ologia socialii. analizind in ,l'Annee
Sociologique". vol. Ill. teo ria lui Ratzel.
Ideea e reluata de discipoli ai lui. in special
de MAURICE HALBWACHS (1877-1945),
in La morphologie sociale (1938. cu o editie
noua din 1967).
a ,morfologiei s
metz
1
care, de
tipurilor sociale
,soci ografia" s
linii mari .
bazii a geogra
conceptul de _
zat" (adicii pe
a fi un , La
geograful are
natura fizica
pe istorici,
nu in ce au
umane asupra
actiuni, desfii ,
cestea, punin
permit o inte
fiei.
Ideea apa ,'
lui Georg Si
de ,proiectiu
sociale" ( ,di
For men") in a
din ,Zeitschrt
(1903), caiet
sociologizanti. ;
au analizat in
actiunile uman
sint pe de o
sociale, in spe
ziiri juri dice
ce prive
ciiutat sii anal
tot in aceasta
jelor rurale c
am numit a .:::
1
Steinmetz.
ciologique", vo
des types soci
2
Vezi in _
(,Arbiva".
Contribufii Ia si
vol. I. s
pretate aci din
ceselor al rela
nea L'habitat h
sociale. comuni
national de soci
1-2. 1934).

SOCIOLBUC
.::: afia economic a.
i Humboldt, in

are incearca sa
' e problema spa-
de vedere care
olog.
pune proble-
toria omenirii,
- -1904) \ fiind
opogeo grafiei ",
franceza a lui

2
sub
na".
i -ciplina sociolo-
i ideea de ,gen
a sa se explice
nii se integreaza
i"oarte sugestiva,
n1, conceptul de
rmulat cu destula
sociologii
directie, Ill special
3. prin teoria sa,
L' Annee Sociologique.
et l'Etat.
L \ BLACHE. Prin-
. ; in locul , deter-
=1. Vidal introduce
reluat apoi de toatii
Vezi in special
urre et I' Evolution
Demolins. acesta din
sii lege istoria de
:ille ca factor deter-
iale. in Comment
vol. I , Les routes.
routes du monde mo-
ografilor fr ancezi
Recl us cu lucrarea
uita nici pe Emma-
955) care. lucrind
mfluentat puternic
in ,l'Annee
lui Ratzel.
lui. in special
(1877-1945),
1938. cu o editie
a ,morfologiei sociale", dar prin Stein-
metz
1
care, de asemenea, leaga existenta
tipurilor sociale, pe care le inregistreaza
,sociografia" sa, de mediul geografic.
Yn linii mari, putem spune ca ideea de
baza a geografiei umane s-a centrat pe
conceptul de ,peisagiu rural", ,umani-
zat" (adica pe ceea ce germanii numesc
a fi un , Landschaft"), potrivit caruia
geograful are a se interesa nu numai de
natura fizica pura, ci de modul in
care , peisajele" naturale se schimba
radical sub 1nr1urirea actiunilor omului.
Problema astfel pusa i-a interesat insa
i pe istorici, care au cautat sa analizeze
nu in ce au constat efectele actiunilor
umane asupra naturii, ci aceste
actiuni, desfaurate pe lungi milenii. A-
cestea, pecetea pe ,peisaje",
permit o interpretare istorica a geogra-
fiei.
Ideea apartine de fapt unui sociolog,
lui Georg Simmel, care eel dintli a vorbit
de ,proieqiuni spatiale ale formelor
sociale" (,raumliche Projectionen sozialer
F ormen ")in articolul sau cu nume
din ,Zeitschrift fur Sozialwissenschaf"
(1903), caiet V, p. 287. Dar istoricii
sociologizanti, in special prin Marc Bloch,
au analizat in mod amanuntit felul cum
actiunile umane efectuate a;upra llaturii
sint pe de o parte tehnice pe de alta
sociale, in special concretizindu-se in loti-
zari juridice de proprietate.
Yn ce privete Tara Romaneasca, am
cautat sa analizez istoria noastdi sociala
tot in aceasta lumina a studierii peisa-
jelor rurale ca mijloc de a face ceea ce
am numit a fi o ,arheologie sociala "
2
.
1
Steinmetz. tot in ,L'Annee So-
ciologique" , vol. III. publicii Classification
des types sociaux.
2
Vezi in special Vatra satului Cornova
(, Arhiva". anul X. or. 1-4. 1932), vol. I.
Contributii Ia studiul sate/or romii-
ne:jti, vol. I. structurile teritoriale fiind inter-
prelate aci din dublul punct de vedere al pro-
ceselor al relatiilor de productie. De aseme-
nea L'habitat humain et les formes de la vie
sociale. comunicare Ia al XI-lea Congres inter-
national de sociologie (in ,Arhiva", XII. or.
1-2. 1934).
Pelltru Ull sociolog marxist, problema
poate fi formulata cum a facut-o
Marx cilld a dat ,Naturii" calificativul
de ,laborator" de munca al oamenilor,
adica de teritoriu cu care oamellii iau
contact prill ,tehnologia" lor, Ill intelesul
ca ,tehnologia dezvaluie atitudinea activa
a omului fata de natura, proces nemijlocit
de producere a vietii sale, iar prin aceasta
pe eel al collditiilor sociale de viata "
4

Este aproape un truism sa spunem
ca existenta materiala a oamenilor, ca
fiinte organice vii, intocmai ca a tuturor
fiintelor vietuitoare, este cu putinta nu-
mai prin preluarea din mediul inconjura-
tor a unor materii alimentare. Dar, spre
deosebire de animate, oamenii ii asigura
cele necesare vietii prin ,munca", adica
nu numai prin ,efort fizic" (caci acesta
e comun tuturor vietatilor), ci prin organi-
zarea unor ,procese de productie", in
scopuri bine definite cu ajutorul unei
,tehnologii ", adica a unor unelte
procedee de munca bazate pe o
din ce in ce mai deplillii a legilor natu-
rale a modului cum ele pot fi folosite.
Mai mult inca, aceste cu-
prind nu numai o ,tehnologie", ci o
,sociologie", adica o intelegere a legi-
lor potrivit ciirora procesele de productie
se organizeaza ,social", adicii in grupuri
asociate, in forme din ce in ce mai com-
plexe de diviziune sociala a mullcii,
extrem de diferite de la o formatiune
sociala la alta.
Fenomenul producerii celor necesare
traiului are deci un caracter prin excelenta
,istoric", determinat pe de o parte de
capacitatea mereu sporita a procedeelor
tehnice de munca (de la piatra nqlefuita
pina la folosirea energiei atomice in
Paysages et peuplement rural en Roumanie (in
,Nouvelles etudes a'histoire". 1965. vol. III).
Experiences roumaines sur le probleme des
typologies rurales (comunicare Ia Congresul de
sociologie rurala. 1968).
3
K. MARX. Si in timp materie
primii. unealtii; vezi Forme premergiitoare
produc{iei capitaliste (Ed. de stat pentru literatu-
rii politicii. 1956. p. 7. 28 passim).
4
K. MARX. Capitalul. vol. I. p. 387.
Liniamentele unei sociologii active 115
SOCIOLBUC
uzine automatizate) pe de alta parte
de proteicii posibilitate de organizare a
relatiilor sociale in procesul muncii, relatii
care cuprind nu numai sfera proprietatii
mijloacelor de produqie, ci intreaga
gamii a modurilor de distributie a bunuri-
lor produse.
Acesta e de fapt fenomenul primordial
al oricarei vieti in societate, adica eel
fiira de care societatea nici nu poate fi
macar conceputa.
Nu e vorba numai de alimente, ci
de uneltele folosite .de om, care
nici ele nu sint altceva dedt tot elemente
extrase din natura, fie materii prime pro-
priu-zise, fie surse de energie. Tot prin
folosirea a ceea ce pot procura din
natura, oamenii acopera celelalte
,nevoi" fadi de care nu ar putea supra-
vietui, precum a se apara de frig, prin
construirea de locuinte, fabricare de im-
briicaminte, incalzire, inlesnire a trans-
porturilor prin construire de drumuri
vehicule de uscat, apii aer, puse in
de energiile naturale existente
(vint, aburi, electricitate) sau biologice
(animate domestice).
Intreaga istorie a omenirii are deci
aceasHi baza a muncii productive, a
carei continua dezvoltare explica toata
marea drama a fiintelor vietuitoare, care
sint ,oameni ", tocmai pentru cii sa
foloseasca mereu mai bine teritoriile pe
care locuiesc drept ,laboratorii" de
munca.
De aici o concluzie care pare a fi para-
doxalii, eel putin la o prima aparenta,
anume ca omul creeazii natura.
Anume in sensul urmator: mai intii,
e dar ca, in calitatea sa de laborator
de munca, natura nu exista decit in
masura in care o putem face sii intre
in procesele noastre de productie. Energia
atomica e inexistenta pentru noi atita
vreme cit nu avem mijloacele de a deza-
grega atomul. Pe vastele cimpuri petroli-
fere de azi, nici petrolul nu exista pentru
nomazii care au peregrinat pe ele, cu
turmele lor, timp de milenii.
116 Teoria cercetar ilor interdisciplinare
Putem deci afirma cii prin tehnica
oamenii sint cei care au creat aceste reali-
tati, cum e energia atomica petrolul.
$i nu numai atit. Dar pe intreaga supra-
fatii a pamintului , oamenii au creat prin
eyi insiimintare dmpurile culti-
vate cu cereale pe cele plantate cu
pomi; ei au creat deci ceea ce numim
,peisajele geografice" (Landschaft-uri),
cu retelele de irigatii, canalele fluviale,
porturile tot ceea ce este , natura uma-
nizatii", adicii intrata in procesele muncii
umane, mereu in mod divers, pe masura
capacitiitilor noastre tehnice din ce in
ce sporite.
Ceea ce nu inseamna ca natura, ca
fenomen pur fizic, nu ar avea o existenta
de sine statiitoare, caci ne putem inchi-
pui existenta pamintului inainte ca oamenii
sa fi aparut eyi mult dupa ce vor fi dis-
parut. Ca atare, disciplinele geologiei
geografiei fizice, cu toate ramurile
lor, sint deplin justificate. Dar sociologic
vorbind, toatii aceastii natura nu ne in-
tereseaza dedt in masura in care o putem
folosi, incadrind-o in procesele de pro-
ductie materiala.
Dealtfel, chiar geografilor le este
cu neputinta sa inliiture acest punct de
vedere sociologic, de integrare a Naturii
in procesul complex al vietii sociale,
pentru ca actiunea milenara a oameni-
lor asupra Naturii a fost atit de puternica
incit e foarte greu sa mai gasim azi
natura in starea ei genuina, pur fizicii,
o ,Natura naturaUi", iar nu umanizata,
transformata prin actiunile omeneti. Ori-
care ar fi domeniul din natura pe care
l-am considera, fie litosfera, hidrosferii,
atmosfera, cu atit mai mult biosfera
vom vedea cii trebuie sii-i adiiugiim
o , sociosfera "), actiunea omului este
pretutindeni vizibila. Necontenit, oamenii
au intervenit continua a interveni in
toate aceste domenii prin actiuni, uneori
organizate rational in vederea unei mai
bune gospodariri a mediului inconjudi-
tor, alte ori irational, distrugind echilibre
naturale, provodnd dezastre, pustiiri, de-
gradiiri i pol u
du-se plnii in pr
a posibi ;
vietuire.
Sa nu uitii m
folosire tehnicii
nii au posibili
de viata arti
ba
ca locuri de m
fizice de care
face abstraq ie.
In toate a
lor, necontenit
problema cuno
turii, legi care
Dar aceasta
parte integran
car
mediului fizi
a modalitii!il...
spatiu.
Problema d
mediullor in
in orice inve-
nu se poate r
metodologicii
pe ac1iunea
grad de , tiber
tati de necon-
tilor ei tehru-
de ,necesitaT
a __
folosi
propunem. i-
pina de curl
tara intre
grafic ce1
corespunde
polarizarea
rii,
un prilej de
euristicii; d -
centrarea pe
SOCIOLBUC
prin tehnica
at aceste reali-
i petrolul.
_ - intreaga supra-
- au creat prin
- culti-
.e plantate cu
eea ce numim
andschaft-uri),
alele fluviale,
, natura uma-
rocesele muncii
:ers, pe masura
"ce din ce in
cii natura, ca
r -:ea o existentii
e putem inchi-
ca oamenii
a ce vor fi dis-
-pl.inele geologiei
toate ramurile
:<!. Dar sociologic
hai:uri'i nu ne in-
in care o putem
esele de pro-
- grafilor le este
a est punct de
.:egrare a Naturii
-" vietii sociale,
ra a oameni-
:::it de puternicii
mai gasim azi
pur fizica,
:rr nu umanizata,
e Ori-
1 natura pe care
-era, hidrosferii,
< mult biosfera
e sii-i adaugam
ea omului este
- actiuni, uneori
- erea unci mai
- ui inconjunl-
. echilibre
pustiiri, de-
gradiiri pol uari catastrofale, mergln-
du-se plna in preajma punerii in discutie
a posibilitiitilor noastre de supra-
vietuire.
Sa nu uitam nici faptul cii, prin aceeai
folosire tehnicii a datelor naturale, oame-
nii au posibilitatea de crea i medii
de viata artificiale cum sint de pilda
ba chiar i cladirile amenajate
ca locuri de muncii de odihnii, medii
fizice de care nici geografii nu pot
face abstraqie.
In toate aceste actiuni ale oameni-
lor, necontenit se inainte de toate,
problema legilor fizice ale na-
turii, legi care au ele caracter obiectiv.
Dar aceastii este ea insasi
parte integranti'i din , tehnica", adic'a
care ne permite integrarea
mediului fizic in procesele de munci'i
a modalitatilor noastre de locuire In
spatiu.
Problema deci a relatiilor dintre oameni
i mediul lor inconjurator este primordiaH'i
in orice investigatie sociologica. Dar ea
nu se poate rezolva decit numai pe calea
metodologici'i aratatii, anume a centdirii
pe actiunea umana, care are un anume
grad de ,libertate", in sensu! unei capaci-
ti'iti de necontenitii dezvoltare a capacitii-
tilor ei tehnice, dar un anume grad
de ,necesitate", constind in obligatia de
a legile naturii pentru a Ie
folosi rational in scopurile pe care ni le
propunem. In tot cazul vechea dezbatere,
pina de curind inca purtatii Ia noi in
tara intre partizanii unui fatalism geo-
grafic i cei ai unui nihilism geografic,
corespunde unei problematici infantile,
polarizarea pe douii pozitii contradicto-
rii, amindouii deopotrivii de false, fiind
un prilej de discutii sterpe, fiirii valoare
euristica; dimpotriva, sterilizante in mun-
ca oriciirui cercetator efectiv al problemei
relatiilor dintre om natura.
Solutia corectii, corespunzind realitati-
lor logicii, riimine tot cea a
naturii drept ,laborator" de muncii, deci
centrarea pe actiunile pe care oamenii
le due spre o cit mai rationalii eficientii
exploatare a naturii.
Ci'ici ,actiunea" umana poate fi ratio-
nala, numai in acest caz fiirid si eficienta
cu valoare istoricii. e doar
in masura in care respectii realitatile
obiective ale geografiei. ,Aqiunea" uma-
na poate fi desigur i nerationalii, dar
in acest caz riimine ineficienti'i sau duce
la rezultate deplorabile. Revenim cu acest
prilej la cele anterior spuse: Natura ne
pune probleme, pe care le putem rezolva
bine sau rau e normal sa riizbeasci'i
pini'i Ia urma doar rezolvarile rationale.
Cu tehnicile de care dispunem am
putea concepe executa, de pildi'i, un lung
tune! care sa striibatii Carpatii de Ia
Cimpina pini'i !a Am putea
avea o astfel de ,libertate" anarhica.
Dar oamenii sint destul de cuminti ca sa
prefere sa apuce pe drumul de Ia supra-
fata, pe Valea Prahovei in sus. Deter-
mini'i deci in mod fatal factorul geografic
in alegerea acestui drum? Desigur di
nu; ci ratiunea e cea care indeamnii pe
oameni sa aleagi'i solutiile cele mai efi-
ciente, mai potrivite nevoilor capacitii-
tilor lor tehnice, iar nu pe cele absurd
de grele.
Reteaua noastrii de drumuri este deci
rational elaborata, folosind faciliti'itile
pe care le oferii natura pe care Ie fo-
losesc i animalele in peregrinarile lor)
insii in masura capaciUitilor noastre teh-
nice, schimbatoare. Pe un terito-
riu, oamenii vor alege deci acele trasee
care se adeveresc a fi cele mai potrivite teh-
nicilor de transport de care dispun. Una
este drumu\ transporturi\m: cu caii 1ncar-
cati cu samare, alta eel cu dirutele, marcate
prin popasuri in locurile unde conditiile
naturale obligii Ia desciirciiri reinciircari
,accidente ale drumurilor"),
unde e firesc sa se nascii umane
i puncte de varna. Alta este insa drumul
cailor ferate, alta al de legaturii
intre orae, alta a! autostriizilor moderni-
zate, care le evitii. Exista de asemenea
drumuri rnilitare, care tin seama ex-
ploateaza strategic conditiile naturale,
Liniarrientele unei sociologii active 117
SOCIOLBUC
.. prin tehnica
at aceste reali-
- a i petroluL
intreaga supra-
au creat prin
- culti-
. ;:e e plan tate cu
eea ce numim
Landschaft-uri),
alele fluviale,
.:'e ,natura uma-
rocesele muncii
ers, pe rnasura
"ce din ce in
- ca natura, ca
- ea o existentii
e putem inchi-
inte ca oamenii
a ce vor fi dis-
plinele geologiei
toate ramurile
:e. Dar sociologic
uura nu ne in-
a m care o putem
ccesele de pro-
ografilor le este
e acest punct de
.:egrare a Naturii
vietii sociale,
enara a oameni-
::.tit de puternica
ai gasim azi
pur fizicii,
nu umanizata,
e Ori-
::. natura pe care
hidrosfera,
- mult biosfera
e sa-i adiiugiim
omului este
- actiuni, uneori
_ erea unei mai
:llui inconjurii-
:;:rugind echilibre
-L.re, pustiiri, de-
gradiiri pol uari catastrofale, mergln-
du-se pinii in preajma punerii in discutie
a insiii posibilitiitilor noastre de supra-
vietuire_
Sa nu uitiim nici faptul ca, prin
folosire tehnicii a datelor naturale, oame-
nii au posibilitatea de crea medii
de viatii artificiale cum sint de pildii
ba chiar cliidirile amenajate
ca locuri de muncii de odihnii, medii
fizice de care nici geografii nu pot
face abstraqie.
Yn toate aceste actiuni ale oameni-
lor, necontenit se inaintc de toate,
problema legilor fizice ale na-
turii, legi care au ele caracter obiectiv.
Dar aceastii este ea
parte integranta din , tehnidi", adica
cunotinta care ne permite integrarea
mediului fizic in procesele de munci'i
a modalitiitilor noastre de locuire in
spatiu.
Problema deci a relatiilor dintre oameni
i mediullor inconjurator este primordial a
in orice investigatie sociologica. Dar ea
nu se poate rezolva decit numai pe calea
metodologidi ariitatii, anume a centrarii
pe actiunea umanii, care are un anume
grad de ,libertate", in sensul unei capaci-
tati de necontenitii dezvoltare a capacitii-
tilor ei tehnice, dar un anume grad
de ,necesitate", constind in obligatia de
a legile naturii pentru a le
folosi rational in scopurile pe care ni le
propunem. In tot cazul vechea dezbatere,
pina de curind inca purtata la noi in
tara intre partizanii unui fatalism geo-
grafic cei ai unui nihi lism geografic,
corespunde unei problematici infantile,
polarizarea pe doua pozitii contradicto-
rii, amindoua deopotriva de false, fiind
un prilej de discutii sterpe, fiira valoare
euristica ; dimpotriva, sterilizante in mun-
ca oricarui cercetiitor efectiv al problemei
relatiilor dintre om natura.
Solutia corecta, corespunzind realitati-
lor logicii, riimine tot cea a consideriirii
naturii drept ,laborator" de munca, deci
centrarea pe actiunile pe care oamenii
le due spre o cit mai rationaHi i eficientii
exploatare a naturii.
Ciici ,aqiunea" umanii poate fi ratio-
nalii, numai in acest caz fund si eficientii
cu valoare istoricii. !;)i e doar
in miisura in care respectl'i realitiitile
obiective ale geografiei. ,Actiunea"
na poate fi desigur i nerationala, dar
in acest caz ramine ineficientii sau duce
la rezultate deplorabile. Revenim cu acest
prilej la cele anterior spuse: Natura ne
pune probleme, pe care le putem rezolva
bine sau diu e normal sa razbeascii
pinii la urma doar rezolviirile rationale.
Cu tehnicile de care dispunem am
putea concepe executa, de pilda, un lung
tunel care sa striibaHi Carpatii de la
Cimpina pinii la Braov. Am putea
avea o astfel de ,libertate" anarhicii.
Dar oamenii sint destul de cuminti ca sa
prefere sa apuce pe drumul de la supra-
fatii, pe Valea Prahovei in sus. Deter-
mini! deci in mod fatal factorul geografic
in alegerea acestui drum? Desigur cii
nu; ci ratiunea e cea care indeamnii pe
oameni sa aleagii solutiile cele mai efi-
ciente, mai potrivite nevoilor capacitii-
tilor lor tehnice, iar nu pe cele absurd
de grele.
Reteaua noastra de drumuri este deci
rational elaborata, folosind facilitatile
pe care le ofera natura pe care le fo-
losesc animalele in peregriniirile lor)
insii in miisura capacitiitilor noastre teh-
nice, schimbiitoare. Pe un terito
riu, oamenii vor alege deci acele trasee
care se adeveresc a fi cele mai potrivite teh-
nicilor de transport de care dispun. Una
este drumul transporturilor cu caii incar-
cati cu samare, alta eel cu carutele, marcate
prin popasuri In locurile unde conditiile
naturale obligii la desciircari reinciirciiri
,accidente ale drumurilor"),
unde e :firesc sii se nascii umane
puncte de varna. Alta este insii drumul
ciiilor ferate, alta al de legiiturii
intre alta al autostriizilor moderni-
zate, care le evitii. Existii de asemenea
drumuri rnilitare, care tin seama ex-
ploateazii strategic conditiile naturale,
Liniamentele unei sociologii active 117
SOCIOLBUC
deosebindu-se desigur drumurile de nava-
lire ale cavalerilor stepei, de drumurile
armatelor moderne. Exista drumuri de
transporturi de i ordine (cum e de
pilda vechiul drum tataresc al Olacului
de la noi) sau drumuri comerciale (dru-
murile butilor, drumurile sarii etc.) sau
drumurile de transhumanta (ale oilor).
A pune intrebarea ,cine determina pe
cine", este de o dezarmanHi naivitate,
aducatoare aminte a intrebarii despre
prioritatea gainii sau a oului. Caci mereu
intllnim problema: oameni, care
tinind seama de nevoile capacitatile
lor tehnice, aleg solutia cea mai rationala,
folosindu-se la maximum de avantajele
pe care le ofera natura evitind, pe
cit se poate, dificultatile.
Problema aceasta, a corespondentei din-
tre datele naturii i cele ale socialului,
este dealtfel pasionanta, tocmai pentru
cii nu tine nici de geografie, nici de sociolo-
gie, ci de am!ndoua dintr-o data, amin-
doua concepute insa ,istoric", adica ti-
nindu-se seama de faptul ca, intre ele,
corespondenta se schimba mereu, in func-
tie de gradul de dezvoltare a arnindurora,
adica de gradul de sistematizare ecru-
pare teritoriala, de o parte, de gradul
de dezvoltare tehnica a modului de
organizare sociala, de alta parte.
Dar daca asemenea probleme se pot
rezolva numai prin raportare la capaci-
tatea oamenilor de a solutiona problemele
relatiei lor cu datele obiective ale naturii,
printr-o activitate rationala, nu e mai
putin adevarat ca. exista uneori 0 potrivire
deosebita intre gradul de dezvoltare teh-
nica sociala a unui grup i mediul
sau inconjurator. Istoria oamenirii are
la diverse etape de dezvoltare sociala
conditii geografice utilizabile, deosebit de
prielnice. Omenirea odata trecuta prin
,revolutia neolitica" ating!nd treapta
,revolutiei urbane" a putut profita din
plin de existenta marilor fiuvii, precum
Tigrul Eufratul, Nilul sau Fluviul
Galben, uneori fiind necesare mari
lucrari hidraulice, alteori ba, dar care
au facilitat organizarea
118 Teoria cercetarilor interdisciplinare
,formatiuni sociale asiatice". De aseme-
nea, conditiile oferite in Mediterana pen-
tru dezvoltarea unor imperii maritime
erau cindva deosebit de favorabile: coaste
extrem de lungi fatii de suprafata lito-
sferei, datorita multiplelor golfuri care
scrijelesc tarmurile, precum i o puzderie
de insule apropiate intre ele incitau
dadeau posibilitatea unei navigatii . Insii
doar unei navigatii de coasHi, cu codibii
mici, fiira posibilitati de in marea
larga, oricind putind acosta i a se pune
Ia adapost peste noapte sau la ivirea
unei furtuni. In Pacific tot datorita
insulelor apropiate s-au putut ,Ar-
gonautii Pacificului". Dar odaUi cu con-
struirea ambarcatiunii putind infrunta
marea inalta, odata cu folosirea busolei
i a energiei aburilor i motoarelor, adicii
odata cu tehnicii cabotajului,
conditiile naturale sus ariitate, din fa-
vorabile s-au transformat in piedici; sau
in tot cazul pierdut complet utili-
tatea. Din nou, tehnica, dublata de im-
prejurarile istorice, transformii natura,
0 creeaza deci, in sensu[ ca 0 face sa
fie sau sii nu fie utilizabilii actiunii
umane. Exista deci imprejudiri in care
anume grupe sociale, la un anume grad
de dezvoltare socialii, pot profita citava
vreme de prilejul unor conditii geografice
prielnice, dar care decad de indata ce
progresele infiiptuite rup concordanta lor
cu mediul geografic, lasind Joe altor gru-
puri care le iau locul. Citii deosebire
intre vasta thalasocratie atenianii, cu
fundamentul siiu geografic $i imperiul
oceanic de care a dispus Anglia, aceastii
insula constituita ,dintr-un bloc de ciir-
bune pe un bloc de fier" (cum o carac-
terizeazii Francis Delaisi).
Se schimba insa istoria omenirii nu
numai pe ritmul divers al dezvoltarii
proceselor de productie in relatie cu mediul
inconjurator, ci prin actiunile violente-
lor dizboinice, care nici ele nu trebuie
uitate.
de exemplu, ce inri:uriri a avut
asupra istoriei Europei caderea Bizantu-
lui. Antropologii in repetate rinduri ne-au
facut ei do' -
.. pn
baticite" in
teritoriul lor
sociale care i--
anume grad
popor poate -
in sclavie, sef"'
o populatie c
dadi nu Ja e.
lor, miicar L
6. CARACTD
SOCL

oamenilor n
de unelte
de muncii.
Dominant a
noa$tere a !
un lung e
put nesigure.
zilelor noa c
Antropoloe
in ideea o
amestecii co
imaginindu- "
sociale, stru
in vaste sp_:
orice organi
7
trebuie sii r
atit de preg:-
fiind , proiec
ciale". Toti
subliniaza a,_
spatiul
vietii lui s
Am
zarea gener
tre su
se concretiz
a! o
$i ,partea C""
facere a ve
zate reflect::.
le folosit e.
SOCIOLBUC
tice". De aseme-
." pen-
imperii maritime
:.e :avorabile: coaste
...e suprafata lito-
- elor golfuri care
:c. ::um o puzderie
-- e ele incitau !?i
ei navigatii. Insii
: oastii, cu coriibii
e in marea
.-co ta a se pune
- te sau la ivirea
'ic tot datoritii
putut ,Ar-
Dar odatii cu con-
1 putind infrunta
- fol osirea busolei
motoarelor, adicii
tehnicii cabotajului,
arii tate, din fa-
nat in piedici; sau
- ut complet utili-
dublatii de im-
formii natura,
ul cii o face sii
:!Iilizabilii actiunii
n rej uriiri in care
un anume grad
t profita dtiiva
.:onditii geografice
de indatii ce
p concordanta lor
ind loc altor gru-
. Citii deosebire
- e atenianii, cu
;:afic imperiul
nglia, aceastii
-un bloc de car-
-- (cum o carac-
ria omenirii nu
- al dezvoltiirii
relatie cu mediul
."unile violente-
- ele nu trebuie
inriuriri a avut
. aderea Bizantu-
:... e rinduri ne-au
fiicut eyi ei dovada cii multe din popoarele
,primitive" sint de fapt ,siil-
biiticite" in urma izgonirii lor de pe
teritoriul lor natal de ciitre alte grupe
sociale care i-au cucerit. Ciici de la un
anume grad de dezvoltare sociala, un
popor poate avea interes de a readuce
in sclavie, servaj sau exploatare colonialii
o populatie cuceriHi. Deseori s-a procedat,
dacii nu la exterminarea fizicii a
lor, miicar la izgonirea lor in regiuni
neprielnice de viatii, unde siilbiiticirea
era inevitabilii.
In toate aceste situatii diverse, constant
riimine doar motorul actiunilor umane
(tehnologice sociale, inclusiv cele ale
violentei), singura cheie cu care ne putem
explica caracterele schimbiitoare ale rela-
tiilor dintre oameni natura, precum
a relatiilor dintre diversele grupuri de
oameni, conlocuitoare ale glob
terestru .
6. CARACTERUL COMPLEX AL MODALITATJLOR TEHNICE
SOCIALE DE FOLOSIRE A TERITORIULUI
Capacitatea tehnicii de productie a
oamenilor nu se reduce Ia fabricarea
de unelte i Ia elaborarea unor procedee
de muncii.
Dominantii intervine actiunea de cu-
a legilor naturii, care strii5ate
un lung ir de dezvoltiiri, pe ciii Ia ince-
put nesigure, pinii s-a ajuns Ia
zilelor noastre.
Antropologii au ariitat convingiitor cii
in ideea oamenilor despre Cosmos se
amestecii conceptii sociale, Iumea fizicii
imaginindu-se drept o dublurii a celei
sociale, structura acesteia proiectlndu-se
in vaste spatii rnitologice eyi fizice. In
orice organizare spatialii a unui teritoriu
trebuie sa recunoatem, ideea exprimata
atit de pregnant de Georg Simmel, ca
fund ,proiectiiri teritoriale ale ordinii so-
ciale". Toti analieytii ,peisajelor rurale"
subliniazii aceastii corespondentii dintre
spatiul ocupat de un grup formele
vietii lui sociale.
Am cautat, in ce istoria sate-
lor noastre, sa ariit, de pildii, cum organi-
zarea generalii a unora din vechile noas-
tre sub conducerea a cite doi,cneji",
se concretizeazii in scindarea trupului de
mOie a] Obtii Sateti in , partea de SUS "
, parte a de jos"; cum procesul de des-
facere a vechilor triburi in obti teritoriali-
zate refiect ii, prin procedeele agrimensura-
le folosite, caracterul egalitar al acestora ;
cum apoi, rind pe rind, trupul de moie,
folosit initial in devalmaie absoluUi, se
concretizeaza in proprietiiti incipiente in
sinul ,raclelor" ; cum se intind a poi
sub forma insular a a stiipinilor
cum se scindeaza apoi, in faza devalma-
pe cote parti, in ,batrini" ,delnite",
lungi paralele strabiitind intreg teri-
toriul, ,curgind din cap in cap" eyi cum,
pina Ia urmii, toata suprafata se lotizeazii
in parcele, odatii cu faza in care proprie-
tatea individuala domina
1
.
Azi, in faza cooperativizarii, aspectul
teritorial al trupurilor de moie se afla
din nou in plinii schimbare, haturile
dispiirind, fadnd loc marilor suprafete
tractorizate, doar locurile de casii i lo-
turile individuale mai formind petice
lotizate.
In aceastii prefacere continua a peisaje-
lor noastre rurale am incercat sa ariit
cum putem trecerea de Ia o
economic forestier-pastoralii, Ia o agri-
culturii , itinerantii", a poi la una in
, moinii", Ia una ,parcelara" simultan cu
trecerea de la un mod de stapinire la
altul, deosebindu-se pe clase i categorii
sociale i punind astfel pecetea pe modul
de organizare pe de o parte economica
de alta juridica a teritoriului.
1
Vezi tipologia lor, teritori al structural ii
in Contribufii (op. cit.) vol. I
Liniamentele unei sociologii active 119
SOCIOLBUC
Dar in afadi de tehnicii de relatiile
sociale concretizate juridic intervin in
peisajul rural alte elemente formative
care tin de cu totul alte domenii ale
umane. Idei, in legiiturii cu
o mentalitate magicii, vriijitoreascii chiar,
magie juridicii uneori, superstitie purii
alteori, fac ca marile directii de orien-
tare pe puncte cardinale sii intervinii in
peisaj; anume conceptii despre locuri be-
nefice malefice, ,locuri slabe", fac
ca folosirea teritoriului sa fie infl.uentatii
de conceptii de alt caracter decit tehnic
sociaF.
Hotiir!tor in aceastii tribulatie istoricii
a organiziirilor teritoriale e faptul cii
trecerea de la un stadiu la altul se face
treptat, insensibil, prin lentii acumulare
de actiuni, uneori individuale, alteori
prin decizii in urma unor aprige
lupte sociale, care marcheaza puncte no-
dale de schimbiiri calitative.
Fiecare nouii genera tie are ins a de rezol-
vat problemele ei de viatii intr-un cadru
teritorial in anume forme organi-
zationale care nu se pot cu
buretele, ci doar modifica ajusta. Chiar
marile reforme ale exproprierilor unei
clase de proprietari nu pot schimba
peisajul rural in ceea ce are el statornic:
piidurile ramin acolo unde sint,
rile fiicute pentru obtinerea cimpuri-
lor de agricultura ramin cum sint,
marile retele de comunicare diiinuesc sta-
tornic, astfel cii diversele faze de trans-
formare a peisajului rural eyi urban se
suprapun, constituind ceea ce am numit
a fi un adeviirat p::tlimpsest social, permi-
tind specialistului sii procedeze Ia o ,ar-
heologie social a", adicii la o citire, prin
teritoriu, a unor situatii social-economice
trecute.
Folosindu-se tehnica modernii a
,arheologiei aeriene" se poate merge
prin aerofotogrametrie pinii la recon-
stituiri care se pot adlnci pinii la vremile
preistoriei cu atit mai la cele ale
evului mediu.
2
Prin aerofotogrametrie, operata din
avion, dar din satelitii artificiali lansati
in numiir mare in ultimii ani, nu se face
insa numai ,arheologie", ci prospec-
tare a resurselor naturale actuale, evaluiiri
demografice, fiirii a mai vorbi de ridica-
rile cartografice, tehnicii azi curent folo-
sitii.
In felul acesta, studiul ,peisajelor rura-
le" a ciipiitat alte dimensiuni decit cele
initial avute in vedere trecindu-se dincolo
de intelegerea trecutului, pentru a intra
in sferele de preocupare ale planificatori-
lor ale previziunii sociale.
Aerofotogrametria a ajuns a fi o uneal-
tii interdisciplinara, deopotrivii folositiide
arheologi, istorici, agronomi, arhitecti
hidroamelioratori, constructori
de drumuri, geologi, prospectori de noi
ziicaminte, statisticieni de toate speciali-
tiitile, in special fiind indispensabila ce-
lor care sistematizeazii echipeazii mari
spatii teritoriale cu gindul sa creeze con-
ditiile materiale cele mai potrivite dez-
voltiirilor sociale viitoare.
7. CREAREA ,RAMURILOR" GEOGRAFICE SPECIALIZATE
deci preocupiirile cu privire
la ,peisajele rurale", geografii au simtit
nevoia de a adinci problemele geografiei
,umane", transformindu-le in probleme
1
A. MEYNIER. Les paysages agraires
(A. Collin 1958) are capitole special inchinate
,factorilor mintali" ,sociali" ,juridici"
(cuprinde o utibl oibliografie).
120 Teoria cercetarilor interdisciplinare
de geografie ,socialii" (introducind adica
conceptul de ,societate" in problematica
lor) prin analizarea unor ,probleme"
speciale, dezvoltate sub fonnii de ,ra-
2
Literatura de specialitate este foarte vasta.
Am citat cu alte prilejuri. lucrarile lui Gaston
Roupnel. Roger Dion. Marc Bloch. Ia care
putem adauga lucrari mai recente. ca cea a lui
muri" geografi
,geografia e
adiiugindu-i-se
,a transportur.
bane '',1 ,poli
vreme i sub de
de neplikutii
Dar toate
de a
tabilii d
SOCIOLBUC
permi-
Z<! Ia o ,ar-
o itire, prin
-economice
a
- :late merge
:;. la recon-
- i la vremile
- la cele ale
operata din
-ciali lansati
-- nu se face
prospec-
-e. evaluari
de ridicii-
ent folo-
- fi o uneal-
- folositiide
arhitecti
tructori
- de noi
-e peciali-
::sabilii ce-
--peazii mari
eeze con-
rrivite dez-
adici'i
? oblematica
- robleme"
: de ,ra-
oarte vasta.
lui Gaston
-b. Ia care
: ca cea a lui
muri" geografice, precum, in primul rind,
,geografia economicii," in continuare
adaugindu-i-se geografiile ,populatiei",
,a transporturilor", ,a foametei", ,ur-
bane'? ,politice" (aceasta, in anume
vreme sub denumirea de ,geopoliticii",
de nepliicutii amintire) etc.
Dar toate aceste ,geografii"
2
nu au
de a ajunge la o teoretizare accep-
tabilii decit dacii dispun nu numai de
,probleme" disparate, ci de o viziune
sociologicii unitarii despre lumea socialii.
Soarta acestor geografii atlrna deci de
o viitoare sintezii a lor cu disciplina socio-
logiei, care ea depinde de o preala-
bila sintezii.
E de la sine inteles ca oricine se pre-
ocupii direct sau indirect de probleme
legate de viata oamenilor trebuie sa
aibii o anume conceptie despre ce este
,societatea". Implicit a sau explicita, te-
meinicii sau ba, o asemenea conceptie
exista intotdeauna la baza oricarei cer-
cetiiri.
Geografii de ,ramudi", oricare le-ar
fi problema, fac in acest sens apel la
,sociologie", adicii la o anume conceptie
despre ce este societatea umana. Numai
LEO DEUEL. Flights in to Yesterday (Londra.
1969) (vezi o dare de seamii in H. H. STAHL.
Aerofotogrametria. arheologia socialii :ji geo-
grafia. comunicare Ia simpozionul de geo-
grafie a satului, din IX. 1967. bro-
tiparita in 1969 de Institutul de Geologie
Geografie a Academiei R.S.R.).
1
Se cuvine sa nu uitam cii in domeniul
,geografiei urbane" detinem o intiietate
tifica. prof. VINTILA MIHAILESCU publi-
cind inca din 1915 un stu diu capital: Bucu-
rqtii. din punct de vedere antropogeografic
:ji etnografic. (in ,Anuar de Geografie
Antropogeografie". 1914-1915).
.
2
'in seria ,Geographie economique et so-
ciale" (Edi!ia Genin) au aparut de pildii urma-
toarele volume: ,Regiuni, na{iuni, mari spa-
Iii"; Geografia agrarii; Geografia circulatiei;
Geografia energiei; Geografia populafiei; Geo-
grafia textile/or; Geografia siderurgiei; Geo-
grafia industriilor chimice; Geografia turis-
mului. Ora:jele din lumea a treia: Principii de
geografie socialii: Geografia administratiei.
Lista s-ar putea mari Ia fiind posi-
bile tot atitea probleme de ,geografie" cite
sint problemele de sociologie.
ca geografiile de ramura se sprijina dese-
ori doar pe teorii sociologice care ele
sint ,de ramura ", defectul lor
comun fiind deci de a nu avea despre
societate o viziune completa, integrala,
coerent inchegaHi intr-o teorie
Necesitatea de a lega geografia de o
sociologie teoreticii este simtita
din ce in ce mai puternic de ciitre oamenii
de din zilele noastre. Ceea ce
explicii tendinta de a se opera o sinteza
a tuturor geografiilor de ramurii intr-o
singurii ,Geografie social a", care sa
cuprindii, intr-un ansamblu, toate inva-
ti'imintele geografiei umane cu cele ale
sociologiei. Asemenea operatii s-au incer-
cat in special pe doua cai, inca nesudate
intre ele.
Mai intii, geografii au incercat sa ex-
tragi!. din literatura sociologicii toate
elementele pe care le-au socotit necesare
propriei lor discipline. procedeaza
de pildii Paul Claval intr-o foarte erudita
lucrare recent a
3

Folosind in special ultimele publicatii
sociologice americane
4
, Claval procedeaza
la o inventariere de pozitii metodolo-
gice, de probleme Speciale, fara insa Sa
sa caute o sinteza a lor. Vinii ce dealtfel
nu li se poate imputa numai geografilor
sociali, caci datoria sintezei sociologice
intra mai intii in sarcina sociologilor, ei
fiind inca departe de a fi ciizut de
3
PAUL CLAY AL. Principes de geographie
sociale (Editions M. Th. Genin. Librairies
Techniques; in colectia de ,Geographie eco-
nomique et sociale". pe care el o diri-
jeaza ; Tom XL Paris. 1973).
4 E inexplicabilii omiterea marilor
sociologi europeni. mai vechi. in care gasim
o buna parte din ideile de baza ale tehnicienilor
marunti de astazi. De pilda. Georg Simmel.
Ti:innies. Durkheim (farii a mai vorbi de Marx)
cuprind in lucriirile lor mai toate ideile care
se dau drept ,noi" in multe lucriiri actuale.
nu sint decit. cum pe buna dreptate o
spune Karl Popper. ,idei vechi cu termino-
logie noua ". Plus faptul ca multi din sociologii
vechi. chiar altii decit Marx. prezinta con-
ceptii teoretice de ansamblu. iar nu numai
farimituri de probleme partiale.
Liniamentele unei sociologii active 121
SOCIOLBUC
acord macar asupra unor baze teoretice
comune.
Enorma diversitate de pozitii sociolo-
gice, de curente de $COli, care dau
azi un caracter aproape haotic sociolo-
giei contemporane, nu se poate rezolva
teoretic pe calea unui sincretism, adica
prin inventariere a tuturor tezelor
acceptarea lor in bloc, fie ele chiar con-
tradictorii, printr-un fals ,obiectivism",
care nu e de fapt decit o lipsa de curaj
in a construi o conceptie coerenta, de
pe pozitii filozofice clare.
Un geograf care vrea sa elaboreze o
geografie sociala are deci a face altceva
decit inventarul tuturor tezelor sociologice
anume de a una sau alta
din marile teorii sociologice, adica una
din cele care propun o viziune de ansam-
blu a tuturor ,ramurilor" sociologice,
adicii o sintezii interdisciplinarii a tuturor
disciplinelor sociale particulare.
Care e indemnul nostru in aceastii
privintii, e inutil sa 0 repetam, intreg
acest volum nefiind declt o pledoarie
pentru o astfel de sinteza sociologicii
in care ,geografia umanii " urmeaza a
fi cuprinsa ca o importanta parte com-
ponenta a conceptiei marxiste.
Dar geografii au atacat aceastii pro-
blema a relatiilor dintre disciplina lor
eyi sociologie pe o alta cale decit cea
a eruditiei bibliografice, elaboraHi ex-
clusiv Ia nivel teoretic anume, sub
presiunea unor necesitiiti practice in le-
giitura cu actiunile de sistematizare teri-
toriala.
8. COMENTARII LA ,DOCTRINA ECHISTICII"
Dintre ele e de semnalat indeosebi
,Echistica" despre care se
cuvine sa spunem citeva cuvinte.
Echistica este definitii de promotorul
ei C. A. Doxiades ca fiind
ziirilor umane", considerate in ,totali-
tatea lor", ,de Ia simpla odaie pinii Ia
megalopolisurile moderne", ,in conexiune
cu disciplinele invecinate ale economiei,
sociologiei, politicii, administratiei teh-
nicii artelor", intr-o sintezi facutii
anume in vederea lucriirilor practice de
urbanism sistematizare teritoriala.
Meritul acestei incerciiri de sinteza
consta in faptul ca propune un cadru
de referinta global, cuprinzind intreaga
istorie a omenirii intreg globul, con-
ceput nu numai ca o modalitate de cla-
sare a fenomenelor de umanii
in spatiu, ci ca unealta de lucru in
operatiile de urbanism sistematizare
teri to rial ii.
Echistica propune deci sa puie o
unealtii de lucru la indemina nu numai
a geografilor sau sociologilor, ci i a
tuturor ,planificatorilor" in genere, in-
diferent care le-ar fi profesia de bazii ,
122 Teoria cercetarilor interdisdplinare
fie ei arhitecti, politicieni,
juriti, sau psihologi.
In acest scop se ale a o , grilii ",
adica un sistem de ,decupare" din reali-
tate a acelor elemente (indicatori) care
pot intra in lamurirea fenomenului de

Grila echisticii afecteazii forma unui
tabel cu dubla intrare, de felul urmator:
Pe orizontalii se afla o scalare a ,uni-
tafilor echistice", cuprinzind in total 15
asemenea ,unitiiti", divizate in douii gru-
pe, grupa I fiind compusii din unitiitile:
, oamenii", ,spafiul" i grupa
a II-a cuprinzind o serie de unitiiti sociale,
parcurgind o lungii serie, mergind de Ia
microsocial Ia macrosocial, in felul urmii-
tor : ora.Je mari, metro pole, conur-
bafii , megalopolisuri, regiuni urbane, con-
tinente urbanizate i in final ecumeno-
polisul, adica intreg globul pamintesc
socotit ca loc de aezare a oamenilor.
Scara e conceputii logaritmic, putind
deci cuprinde volume demografice, variate
de Ia eel al unei familii pinii la populatia
de miliarde a globului.
Pe vertic
urmeazii a
mente" di
1) Natura
circulatia a
surse mine
geografice.
i preserv
2) Oamen
lumina, te
perceptii
emotionale
valori mo
3) Socier

tate i pr :r
tratie.
4) Sen
tare
echipamen.-
5) Refe
(apa, en
porturi),
parte.
Dar
lipsii a
asigura
geograf -
a lega
Natur-
SOCIOLBUC
rilor sociologice,
linarii a tuturor
Jar e.
ru in aceastii
o repetiim, intreg
ecit o pledoarie
eza sociologica
ana urmeaza a
antii parte com-
cat aceastii pro-
tre disciplina lor
cale decit cea
elaboratii ex-
i anume, sub
. practice in le-
->tematizare teri-
politicieni,
.::. o ,grilii ",
- upare" din reali-
, indica tori) care
fenomenului de
azii forma unui
e felul urmiitor:
o scalare a ,uni-
. ' d in total 15
izate in doua gru-
- ii din unitiitile:
-OJeziirile",
e unitiiti sociale,
. mergind de la
. in felul urmii-
etropole, conur-
:mi urbane, con-
final ecumeno-
- obul piimintesc
a oamenilor.
-'! ritmic, putind
"""', ........ variate
inii Ia populatia
Pe verticalii, aceste 15 unitiiti echistice
urmeazii a fi corelate cu o serie de ,ele-
mente" dispuse pe verticalii anume:
1) Natura (resurse de apa; poluiiri;
circulatia atmosferica; temperatura; re-
surse minerale, geomorfologie peisaje
geografice, agriculturii pescuit, recreatie
preservarea naturii).
2) Oamenii. Trebuinte biologice (spatiu,
lumina, temperatura etc.). Senzatii
perceptii (cele cinci simturi), trebuinte
emotionale (relatii umane, frumusete etc.);
valori morale.
3) Societatea. Structura populatiei,
dezvoltarea industrialii, educatie, sana-
tate prosperitate; legislatie adminis-
tratie.
4) Servicii, locuinte, servicii comuni-
tare spitale etc.), relatii recreatie;
echipament industrial; transporturi.
5) Refele. Sistemul utilitatilor publice
( apa, energie, canalizare; rete a de trans-
porturi), (apii, drumuri, cai ferate, cai
aeriene, comunicatii), (telefoane, radio,
TV), sistem de folosire a terenului.
Sint deci enumerate, fiirii prea multa
preocupare de grupare logidi, ,elemente"
disparate luate din geografia umana, din
sociologia din urbanisticii, din
psihologia socialii, din problemele de
,mass media" etc.
Meritul echisticii este insii de a fi
incercat sa propoviiduiascii necesitatea
unei normari sistematice a ceea ce urba-
nitii fiiceau mai mult sau mai putin la
hazardul intuitiei fieciirui urbanist in
parte.
Dar acest merit este anulat prin grava
lipsii a unei baze teoretice care ar putea
asigura o sudurii interdisciplinara intre
geografie sociologie. Necesitatea de
a lega intre ele cele doua discipline, ale
Naturii ale Socialului, nu poate fi
contestata, fiind unanim resimtita. Dar
socotim cii solutionarea problemei nu
poate fi gasitii decit cu conditia unei
prealabile clarificiiri a pozitiilor.
in primul rind, este necesara preci-
zarea a ceea ce urmeazii a se intelege
prin ,sociologie", dindu-i-se un statut
precis, iar nu cum procedeazii echistica
alegind in mod arbitrar citeva ,probleme"
sociale (ca structura popuhitiei, dezvol-
tarea industriala, educatie, saniitate, pros-
peritate, legislatie, administratie re-
latii umane, plus servicii sociale infor-
matii).
Dealtfel nu numai echistica
te prin aceasHi incoerenta viziune a so-
cialului lips a a unei teorii clare; ci
toti cei care, refuzind teoria marxistii,
sint lipsiti de baza unei unice viziuni
teoretice a naturii a socialului, frag-
mentind cercetarea pe probleme izolate,
cu preciidere axindu-se pe studii ,mi-
crosociale", ceea ce constituie de fapt o
tentativii de dezagregare a conceptiei ma-
terialismului istoric, ale ciirei riidiicini so-
ciale nu sint greu de ariitat.
Adevarul este ca in cadrul unei con-
ceptii filozofice generale avem de tinut
seamii de datele obiectiv-concrete ale
problemei.
Din acest punct de vedere este clar cii
natura are legile ei fizice, altele decit
ale istoriei. Un geolog, un geograf concep
natura in cadrul ,tiintelor naturale",
fatii de care materialismul istoric nu
are a se amesteca. Desigur, dialectica
materialistii are in acest domeniu
cuvintul de spus
1
.
Dar nu materialismul istoric, ciici na-
tura nu are ,istorie" in sensul uman al
cuvintului. Doar pe extrem de lungi
intervale de timp se pot stabili diver-
sele etape parcurse de globul piimintesc,
de la sa ca satelit al soarelui
pinii in zilele noastre. Dar in aceasta
istorie geologica a piimintului actiunile
oamenilor nu au nici o prizii. Nu oamenii
sint cei care au fiicut sa se succeadii
in timp erele geologice, succesivele glaci-
atiuni, ridiciirile scufundiirile litosferei
i hidrosferei.
Dimpotrivii, o istorie umanii propriu-
zisii existii, fenomenul necontenitei trans-
1
FR. ENGELS, Dialectica Naturii.
Liniamentele unei sociologii active 123
-- ------------ -- -
SOCIOLBUC
formari a modurilor de convietuire a
oamenilor in societate supunindu-se unor
legi proprii in care actiunea umana in-
tervine precumpanitor.
De aceea, oamenii de sociala,
ti n seama de legile naturii, nu au a
se ocupa profesional de ele. Ci luindu-
le la le ramine doar a stabili
potrivit caror altor legi decit cele fizice,
actiunea umana utilizeaza natura, mai
mult inca, o modifica, macar in anume
grad (modest, fata de ,revolutiile" geo-
logice), umanizind-o. Dar cercetatorii, fie
ca apartin unor traditii geografice sau
sociologice, din momentul in care
pun problema relatiilor ,Om-Natura",
trebuie sa treaca dincolo de cercetarea
legilor naturii pentru a intra in eel al
legilor sociale. Incercarile de a identifica
aceste doua domenii, ale naturii ale
socialului , considerarea legilor sociale ca
fiind identice cu cele ,naturale", a folosit
pe vremuri ca o arma ideologica in
lupta impotriva filozofiilor teiste. In
ziua de azi insa, lipsa de specificare a
deosebirilor esentiale, existind intre legile
naturii cele ale socialului,
dimpotriva unor pozitii conservator-re-
trograde, tintind la demonstrarea ca socie-
tatea, de vreme ce urmeaza legi,naturale",
este imobila, fara de carac-
ter istoric, deci fara posibilitatea unor
schimb iiri revolutionare.
Impotriva acestei tendinte de a scoate
istoria din problematica vietii sociale,
prin inglobarea sociologiei intr-o ,echisti-
cii" sau in general intr-o ,geografie
social a", se cade sa luam pozitie, afirmind
clar cii ceea ce trebuie poate sa studieze
sint procesele de dezvoltare, de
prefacere, de schimbare, deci cele istorice
in consecintii ,ac{iunile" oamenilor,
care in anume limite in anume conditii
constituie istoria.
lata de ce socotim ca cele mai corecte
,geografii sociale", cele mai apropiate de
modul sociologic de a vedea, sint cele
care se ofera a se pune in slujba ,actiuni-
lor umane", intitulindu-se ,voluntare"',
,active" sau ,aplicate ".
9. GEOGRAFIA VOLUNTARA (SAU ACTIVA)
Cea mai utila dezvoltare a geografiei
este cea pornita in direqia unei ,sociolo-
gii active" axati:i adici:i pe aqiunile de
organizare, sistematizare echipare a
spatiului. Geografii (unii) si:i
o denumeasdi geografie ,voluntara" sau
,aplicata"
1
.
lata despre ce e vorba.
,Peisajele geografice" de care am
vorbit sint de fapt rezultatul unor acti-
uni de amenajare a spatiului potrivit
1
De pilda: JEAN LABASSE. L'organisation
de l'espace ; elements de geographie volontaire
(Ed. Herman. Paris. 1966). P. George. R. Gu-
glielmo. B. Kayser et Y. Lacosta ,La geographie
active" (P U F 1965); MIDUL PHILIPPON-
NEAU. Geographie et action; introduction
a Ia geographie appliquee (Colin. 1960).
Au fost tinute colocvii de geografie
aplicatii (La Liege. in 1958 etc.); Ia Stras-
bourg. in 1961.
124 Teoria cercetarilor interdiscipliitare
necesitatilor capacitatilor tehnice ale
unor generatii trecute. Dar aceasta ame-
najare a avut un caracter spontan, fara
plan coordonator urmarit, cu
exceptia desigur a unor actiuni de stat,
in anume situatii cind a fost nevoie sa
se procedeze la mari Iucrari hidroamelio-
rative, trasare de drumuri sau instalare
a unor colonii etc.
In tot cazul, amenaj arile
din veacurile apuse nu se mai potrivesc
en actualul nostru mod de viatii nici
cu capacitatile, spori te, de interventie in
natura, pe care ni le ingaduie actuala
revolutie tehnico-tiintifica. In vremea
noastra, ne aflam in fata unor probleme
spatiale extrem de grave, determinate de
gigantica a de schim-
bare totala a tehnicilor agricole, a mij-
loacelor de comunicatie, de distribuire
a maselor dem
sa procedam
zare a spatiult
tinta, astfel e<
caracterele l0<
conjuratoare,
in care dezvo
sii fie posibil
ce este necesa
o populare pri
Am mai a
in cadrul
Survey-ului a
continuatorilo:
naj arii ration:
incoace actiur
riala au luat u
taut, atit sut
teoretic.
Astazi nu e
,urbanismulu:
tiului urban)
riale" ( adica
nu fie conside
un mare volu
importanta d
stat.
la noi
probleme o g:
un intreg apar
a unui plan
insotit de pn
fiecare judet
in parte. Ta
privintii un a
crearea unei
conceperea
organizapc
blemele de
toriali:i.
Am mai a
al acestei It
la noi in
in mod inter
me
1
In cadr
1
Vezi A
de modernizare
(1n ,Soc. Rom.
de fii.cut in cele
SOCIOLBUC
existind intre legile
al ului ,
conservator-re-
trarea ca socie-
- Jegi , naturale",
.-.,i. fara de carac-
i bilitatea unor
dinte de a scoate
ca vi etii sociale,
_ei intr-o ,echisti-
intr-o ,geografie
" pozitie, afirmind
poate sa studieze
e dezvoltare, de
. deci cele istorice
die" oamenilor,
anume conditii
- istoria.
cele mai corecte
mai apropiate de
, edea, sint cele
;.n lujba ,actiuni-
,voluntare",
:. or tehnice ale
Dar aceasta ame-
- r spontan, fanl
ent urmarit, cu
r actiuni de stat,
.. fost nevoie sa
ari hidroamelio-
ri sau instalare
ajarile
mai potrivesc
de viata i nici
e interventie in
actuala
ca. In vremea
unor probleme
determinate de
selor, de schim-
r agricole, a mij-
e. de distribuire
a maselor demografice, ceea ce ne obliga
sa procedam la o politica de organi-
zare a spatiului cit mai rationala cu pu-
tinta, astfel ca, exploatlnd la maximum
caracterele locale ale naturii fizice in-
conjuratoare, sa cream un cadru material
in care dezvoltarea viitoare a societatii
sa fie posibila, simultan facind tot
ce este necesar pentru a feri natura de
o populare primejdioasa.
Am mai avut prilejul sa aratam ca
in cadrul sociologiei, Social
Survey-ului a lui Geddes, precum a
continuatorilor lui a pus problema ame-
najilrii rationale a spatiului. De atunci
incoace actiunile de sistematizare terito-
riala au luat un avint de impor-
tant, atit sub aspectul lor practic, dt
teoretic.
Astazi nu exista tara in care problema
, urbanismului" (adica a organizarii spa-
tiului urban) a ,sistematizarii terito-
riale" (adica a teritoriilor rurale) sa
nu fie consideraHi ca centrala, antrenind
un mare velum de munca o cheltuire
importanta din fondurile bugetelor de
stat.
la noi in tara se acorda acestei
probleme o grija speciala, organizindu-se
un intreg aparat de concepere executare
a unui plan national de sistematizare,
insotit de proiecte de amanunt, privind
fiecare judet chiar fiecare localitate
in parte. Tara noastra are in aceasta
privinta un aport insemnat nu numai la
crearea unei doctrine tiintifice, ci la
conceperea realizarea unui statut legal
organizational, menit sa rezol ve pro-
blemele de sistematizare echipare teri-
toriala.
Am mai avut prilejul in Capitolul I
al acestei lucrari sa semnalam ca
la noi in tara au fost analizate, de mult,
in mod interdisciplinar, asemenea preble-
me
1
. ln cadrul actualei organizari socia-
1
Vezi ANTON GOLOPENTIA. Gradul
de modernizare a regiuni!or rurale ale Romtiniei
(In ,Soc. Rom." IV, nr. 4-6, 1939) Ce avem
de fticut in cele 10 plti!ii; propuneri formulate
liste a tarii ele au luat proportii importan-
te, fiind considerate ca sarcini de stat
2

Nu e locul sa insistam asupra problemei,
caci ar fi sa repetam ceie spuse in lu-
crarea mea din 1969 Organizarea admi-
nistrativ teritorialii; comentarii sociologice.
Tinem sa subliniem dteva idei
care ne pot lamuri asupra caracterului
interdisciplinar al problemei sa scoa-
tem in evidenta, inca mai mult, mo-
dul cum geografia sociologia (in
forma lor unificata de geografie de
sociologie, amindoua ,active") pot con-
tribui la rezolvarea practica a problemei.
Pentru a face mai sensibila aceasta
problema am folosit imaginea teritoriu-
lui considerat ca un joe de inceput
de generatiile trecute pe care urmeaza
sa-l continuam noi. Ca pe o tabla de
avem gata amplasate locurile de
munca industriale i agricole, locurile
de in sate, retelele de drumuri
care leaga intre ele aezarile, drumurile
de drop potecile, precum i spatiile
de odihna.
In ce masura le putem schimba? J;le
unele din ele, deloc. Astfel , exploatarile
miniere nu pot fiinta decit acolo uncle
exista zacamintele miniere. Altele nu
le putem schimba decit dacii, economic,
desfiintarea, mutarea sau crearea lor, se
a fi rentabile. Problema reor-
ganizarii teritoriale este dependenta deci
de actuala situatie a teritoriului, de capa-
citatile noastre tehnice, de rnijloacele fi-
nanciare de care dispunem, de cantitatea
de munca i priceperea de care dispunem
pe baza materialului adunat de Biroul p[tifiilor
model (In Curierul Serviciul Social. V. nr. 7.
1939).
De asemenea. cu privire la problema ,cen
trului civic" , GH. FOCSA Satul model
1941 . 64 pagini).
2
0 analiza a unei mai recente experiente
de sistematizare interdisciplinanl a teritoriului .
privind Jucriirile din judetul Hunedoara din
1949 in : H. H. STAHL I. MATEI. 0 expe-
rienfti de documentare socio/ogicii in mater ie
de sistematiziiri teritoriale [1n volumul Cerce-
ttiri Sociologice contemporane. (coordonator
MIRON CONSTANTINESCU), Edi-
tura Stiintificii. 1966].
Liniamentele u nei socio1ogii active 125
SOCIOLBUC
mai ales de conditWe impuse de forma-
tiunea sociaHi in care traim, cu noile
sale scopuri noile sale idealuri sociale.
Natura fizica in ea este doar una
din datele problemei, importanta, dar
nu singura. Domina datele sociale, capa-
citatile noastre de actiune, scopurile ac-
tivitatilor noastre, toate acestea necesitind
o analiza interdisciplinara, complexa i
completii, a fenomenului global al vietii
oamenilor in societate.
Scopul final al oricarei sistematizari
teritoriale fiind crearea unui cadru fizic
construit echipat tehnic, anume pentru
a permite o dezvoltare sociala viitoare
care sa asigure conditii de viata ,umana"
intregii populatii, atit urbane, cit rurale,
este limpede ca avem de rezolvat un
complex de probleme care capa-
citatea profesionaHi a unui singur specia-
list1.
Se in ultima vreme sa se
vorbeasca de o ,tehnosfera"; adidi in
afarii de enumerarea clasica a litosferei,
hidrosferei, biosferei i atmosferei , ar
fi sii se adauge aceastii retea de echipa-
mente tehnice care acopera pamintul
ca o imensa plasa, ciireia unii sociologi
ii dau i numele de ,infrastructura"
materiala, alcatuita din spatii construite,
drumuri, cai ferate, baraje, indiguiri,
irigatii, retele de energie etc. Dar mai
e inca necesar sa introducem notiunea
de ,sociosfera", tinind seama ca pe
acest pamint, intreg teritoriul este aco-
perit de formatiuni sociale, de o masa
de oameni triiind in anume forme de viata
socialii, deosebite intre ele, corelate
pe plan mondial.
,Tehnosfera" trebuie deci a fi con-
sideratii in legaturii directii cu aceastii
,sociosferii". ln definitiv, intreaga serie
de actiuni pe care le efectuiim in vederea
amenajiirii i echiparii teritoriale con-
stituie unelte puse in slujba sociosferei,
un mod de a pune ordine i a moderniza
,laboratorul" nostru de muncii, piimin-
tul, ide a-1 face comod locuirii odihnii
noastre, creatiilor culturale pe care din
ce in ce mai mult le ingaduie capacitatea
de productie a proceselor noastre de
muncii.
10. INSERAREA IN ,SPATIU" A FENOMENELOR SOCIALE
Geografilor, ca sociologilor, le-a
venit mai greu sii accepte ideea ca in
afara de ,mediul fizic", in calitatea sa
de ,loc de muncii", furnizor de materii
prime, energie i ca mediu climatic, adicii
cu intreg complexul de probleme pe
care le ridicii ,paisajul umanizat", ar
putea fi luat in considerare i ,spatiul"
ca atare.
Faptul este explicabil i pentru cii
conceptul de ,spatiu" este neclar, dind
unor neintelegeri intre cercetii-
torii geografiei i cei ai sociologiei.
Sociologii vorbesc de pildii de un
,spatiu social" care nu are comun ,cu
1
MIOARA MATEI-ION MATEI. Ur-
banizare. Elemente de sistematizare (Centrul de
informare documentare in ,:;>tiintele Sociale
Politice". nr. 4/73. Colectia , Progrese, di-
rec!ii. tendinte". p. 94).
126 Teoria cercetarilor interdisciplinare
spatiul fizic" nimic altceva decit numele.
Constatind ca. intre oameni existii o ,ie-
rarhie" intre clase in sinul claselor
intre membrii ei, le-a fost sii apeleze
la o imagine spatialii. Spunem, de pildii,
in mod curent, despre cutare personaj,
avind un rol social de prestigiu, cii ,te
tine la distant a", punind adicii intre el
tine ceva care seamana cu o ,dis-
tantii ".
Nu numai un Simmel (sau Weber mai
ales), ci altii au pus pun inca problema
astfel, sustinind de pildii ca teoria mar-
xista exagereazii importanta claselor so-
ciale, dat fiind ca, in fapt, societatea
este un complex de relatii sociale mult
mai incilcit decit eel al structurii pe clase,
fiind constituit de o retea de status-uri
ierarhice, de ,prestigii" care compun
laolaltii un ,spatiu social".
SOCIOLBUC
ra pami'ntul
unii sociologi
_in.frastructudi"
:pa.tii construite,
::uaje, i'ndiguiri,
e etc. Dar mai
..... m notiunea
: eama cii pe
oriul este aco-
. e, de 0 masa
e forme de viata
. corelate
eci a fi con-
.. a cu aceasta
. intreaga serie
.... am in vederea
eritoriale con-
sociosferei,
a moderniza
muncii, pi'imin-
.ocuirii odihnii
e pe care din
. uie capacitatea
or noastre de
... decit numele.
:::_ existi'i o ,ie-
inul claselor
: . or sa apeleze
em, de pildii,
. -tare personaj,
tigiu, cii , te
. adicii intre el
i:la cu o ,dis-
- u Weber mai
- inca problema
- teoria mar-
:.: claselor so-
.:? societatea
sociale mult
crurii pe clase,
.... de status-uri
care compun
Durkheim lui pornesc de la
ideea ca exista grade diverse de ,contact"
intre membrii unei societati, constatind
astfel existenta unor ,densitiiti sociale",
in cadrul unui ,spatiu social".
Dar notiune de ,contact " intre
oameni grupuri sociale e utilizata de
geografi doar in sens spatial fizic, adica
in forma unor distante kilometrice, iar
nu ierarhice, care inlesnesc sau ingreuiaza
contactul fizic intre oameni, precum
contactul informational.
Mai ales in ultimul deceniu, sub in-
fiuenta - deseori abuziv simplificatoare
- a ciberneticii, se apasa asupra ideii
de ,informatie" care, plecind de la un
,emitator", parcurge o anumitii ,dis-
tanta" pin a la ,receptor", distant a care
poate fi ierarhicii, organizatorici'i sau
pur simplu fuicii.
Nu insa despre acest aspect al , distan-
telor", concepute fizic sau ca imagine
sugestiva, ne vom interesa acum, ci de
infatiarea mai concreta a problemei
spatiale, care ea a fost luatii in seamii
de catre geografi i sociologi. E vorba de
aspectul pe care Durkheim il
a fi al ,morfologiei sociale", dar de care,
inca de multa vreme, tiau geografii.
E vorba de modul de raspindire al
anumitor fenomene sociale intr-un spatiu
fizic geografic. Cea mai sumara harta
este obligata sa traseze limite, despar-
tind intre ele statele, judetele, mergin-
du-se uneori pina la consemnarea grafica
a celor detinute de oricare alte asemenea
formatiuni administrativ politice. Am-
plasarea pe harta a localitatilor, a dru-
murilor constituie de asemenea o ana-
liza spatiala a unor fenomene sociale.
Dar pe aceasta linie s-a mers inca mai
departe, delimiti'ndu-se intre ele, spatial,
toate fenomenele sociale; densitati demo-
grafice, populatii de nationalitate diversii,
grade de culturii deosebite; etnografii
in special, de la Krohn incoace in miisura
in care apelau Ia teoria ,ariilor cultu-
rale", au procedat la cartograme de acest
gen. La ele apeleaza dealtfel folclo-
antropologii , sociologii, cu tehnici
mai mult sau mai putin bine puse la
punct, dar totdeauna tini:nd seama de
faptul cii fenomenele sociale nu pot fi
deplin intelese dacii nu se ras-
pindirea lor in spatiu, gradul lor de ma-
sare in anume zone sau puncte ale pa-
mintului, scotJndu-se astfel in relief,
pe de o parte ,contactul" social dintre ele
pe de alta relatiile care pot exista intre
aceste fenomene, adica intre riispindirea
lor teritoriala natura geomor-
fologicii, pedologica, climatica, hidro-
graficii a solului.
Cartografierea in acest sens este o
unealta indispensabilii oncarui cerce-
tiitor al vietii sociale, fiirii sprijinul unui
geograf intelegerea problemelor sociale
fiindu-i inaccesibila.
Deopotriva, sociologul are insa nevoie
i de arhitect, atunci cind e vorba de a
se analiza ,spatiul construit" in care se
un anumit fenomen social,
spatiu care poate fi eel al unui
al unei intreprinderi, institutii sau al unei
locuinte.
Fiecare fenomen social in parte are
nevoie de un anume ,spatiu" i de o
anume organizare a acestui spatiu pentru
a se putea stabili o concordantii intre
organigrama sociala cea spatialii.
Nu e locul sa insistiim i asupra abu-
zului fiicut cu aceasta conceptie a spa-
tiului de ciitre partizanii actiunilor de
cucerire a ,spatiului vital", fie i cu
pretul masacrarii rivalilor sau de ci'itre
cei mai ipocriti teoreticieni ai ,geopoli-
ticii ".
Insistam doar asupra faptului ca in
acest domeniu al ,cartografierii" sudura
interdisciplinara intre geografie
tele sociale este gata facuta. Farii a
nega importanta ,spatiului ierarhic", pur
social, socotim ca celuilalt ,spatiu"'
eel efectiv fizic, se cade a i se acorda o
atentie deosebita, ca fund unul din cele
mai fecunde domenii de muncii interdisci-
plinara.
Liniamentele unei sociologii active 127
SOCIOLBUC
11. ACTIUNEA DE INSERARE IN MEDIUL SOCIAL
Productia de bunuri poate fi analizata
dintr-un punct de vedere strict tehnic
pur ,economic", prin calcularea randa-
mentului muncii depuse de oameni, in
anumite conditii tehnice date. Dar ceea
ce caracterizeazii conceptia marxista a
problemei economice este faptul ca nu
se la at'ita. In fond, marxis-
mul ne propune o interpretare sociologicii
a acestor probleme, concep'indu-se ,eco-
nomicul" (mai dar spus ,structura eco-
nomic a"), ca un sistem de relatii sociale,
in care se afla oamenii unii fata de altii
in procesul de productie. Ceea ce in
economia politicii burghezii clasicii poar-
ta numele de ,economie", in marxism
e socotit doar ca o ,tehnologie", econo-
micul propriu-zis fiind, prin esenta lui,
o relatie socialii.
Tehnologia ca atare desigur
relatiile sociale de productie
1
. Putem
constata, in general, ca intotdeauna re-
latiile de productie corespund unui anumit
grad de dezvoltare a fortelor de productie.
Dar dincolo de aceastii ,corespondentii",
,relatiile" de productie sint rezultatul
istoriei sociale nu al tehnologiei, adica
al modului de a se organiza relatiile
dintre oameni. in linii mari, se pot deo-
sebi societatile intemeiate pe relatii de
clasii sociale antagoniste de cele care
nu cunosc clase sau ale caror clase nu
au caracter antagonic.
Aceste relatii se concretizeaza in special
prin formele de proprietate asupra mij-
loacelor de produqie.
In sensul strict al cuvintului, ,clasele"
sint concepute ,polarizat", unele fund
exploatatoare, altele exploatate. Stiip'ini
robi, feudali patroni
proletari, constituie ,clase" propriu-
zise tocmai prin faptul ca relatia dintre
1 ,Tehnologia dezvaluie atitudinea acuva
a ornului fatii de natura. proces nernijlocit
de producere a vietii sale. iar prin aceasta
pe eel a! conditiilor sociale de via!ii" (MARX.
Capitalul. vol. I. p. 387).
128 Teoria cercetarilor
ele este cea de exploatare. Mai putin
sintem insa indrituiti sa continuam a
vorbi de , clase" atunci cind intre ele
nu exista relatii de exploatare. Diferente
de interese sociale pot exista. Dar aces-
tea nefiind ,antagonice" , adicii avind
alt caracter dedt eel de exploatare, au
deci un statut teoretic altul decit eel al
,claselor" propriu-zise.
la inceputul istoriei sociale
a omenirii, societati fiirii de clase, in
care intreg procesul de produqie este
asigurat nediferentiat, de intreg grupal
social, pe baza stapinirii in comun a
unui teritoriu aflat in In
faza actualii a istoriei socie-
tati socialiste, in care continua sa existe
, clase", insa deosebite nu prin relatii
de exploatare, ci doar prin locul pe care
il ocupa in procesul de productie, situa-
tia lor fata de proprietatea mijloacelor
de productie, toti agentii produqiei, fie
ei muncitori in sectorul I, II sau III,
lucrind in cadrul comun al proprieHitii
socialiste.
Ideea de baza care domina in analiza
oriciiror procese de productie ramine insii
prezenta permanenta a fenomenului social
al relatiilor de produqie dintre oameni.
Nici un proces de productie nu se poate
deci intelege decit in urma analizei socio-
logice a acestui sistem de relatii sociale,
totdeauna altul, la fiecare alt nivel de
dezvoltare istorica. Gruparea oamenilor
in aceste relatii de productie este insa
un proces de inserare in social, parte
integranta din procesul inserarii in natura;
dupa cum invers modul de inserare
in natura sta in legatura cu procesele
de inserare in social.
,Structura economica" a ,societatii",
care formeaza baza intregii vieti sociale,
e o parte componenta a acestei
vieti sociale. Socotim cii relatiile sociale
de produqie s'int de ,baza" pentru cii
ele, fund dotate cu un mecanism de dez-
voltare care se poate analiza explica
" . ,,
,1n sme , au c
aspectele concr
o osatudi concr<
al unitatii orga1:
Insistam asu.
,structurii
convingerea nc_
determinii isto.
tima instanta ...
putindu-se de
alta scarii loziL
socialul explic.:
Ca exista in
intre tehnici .i
se poate
cii intrepri nd
se potrivesc
tip sclavagi
moduri de p:
de organizare
productie ex :
din te-
trialii modern:.
fatal
o uzina m
ploatare intr--
intr-unul ca
nu mai
exploatatii f
con sum; dar -
la temeli a
Ia cea a
In inves :::
se cuvine
Incepem im
1
Reamin
unei situatii :::
pun o ,prol::
,solutii" dh
SOCIOLBUC
- Iai putin
rinuam a
intre ele
- Diferente
Dar
. a avind
atare, au
it eel al
pe care
e. situa-
Jloacelor
tiei, fie
[ sau III,
oprietatii
'etatii",
- ociale,
acestei
sociale
trucii
de dez-
explica
,in sine", autonom, in care domina
aspectele concret materiale, alcatuiesc
o osatura concreta a intregului complex
al unitatii organice a socialului.
Insistam asupra caracterului social al
,structurii economice", pentru a intiiri
convingerea noastdi cii nu ,tehnica"
determina istoria socialii (decit ,in ul-
tima instantii "), ci relatiile economice,
putlndu-se deci folosi in alt sens la
alta scara lozinca lui Durkheim: ,numai
socialul explica socialul".
Ca exist a in linii mari o corespondent a
intre tehnici relatiile de produqie nu
se poate nega. Este clar de pilda
ca intreprinderile uzinale moderne nu
se potrivesc cu relatiile de productie de
tip sclavagist sau feudal. 1ntre aceste
moduri de productie aceste moduri
de organizare a relatiilor sociale de
productie exisHi o nepotrivire totala. Dar
din tehnica de productie indus-
trialii moderna nu deriva in mod cauzal
fatal anume relatii de productie, dlci
o uzina moderna poate fi pusa in ex-
ploatare intr-un regim socialist ca
intr-unul capitalist. Dupa cum s-a spus
deseori, motorul Diesel functioneaza tot
atit de bine intr-o intreprindere particu-
larii individuala capitalistii, ca intr-un
regim care a procedat la socializarea
tuturor mijloacelor de productie.
De asemenea, mecanizarea agricola
nu mai corespunde cu traditionalele
exploatatii familiale, in regim de auto-
consum; dar poate foarte bine sa stea
la temelia unei ferme capitaliste ca
la cea a unei cooperative socialiste
1

1n investigarea sociologicii de teren
se cuvine sa nu uitam acest lucru.
Incepem intotdeauna cu stabilirea bazei
economice a oriciirui fenomen social,
tinind seama de tehnologia folositii, dar
punem accentul principal pe solutia so-
cialii ce i se dii, adicii pe studierea rela-
1
Reamintim deci di ne afiiim tot in fata
unei situatii in care anume conditii concrete
pun o ,problema" careia oarnenii ii pot da
,solutii" diverse.
tiilor sociale care se organizeazii in jurul
proceselor de productie, deci ,econo-
mice" in sensu] marxist al termenului,
ciirora li se adaugii alt de relatii
,anexe", , derivate", ,secundare".
Complexul de fenomene sociale ,su-
prastructurale" este deci determinat de
intreg sistemul acestor relatii sociale,
grefate in jurul proceselor de productie.
Ar fi cu totul greeyit sa cautam a ex-
plica viata sociala printr-un determinism
strict ,economic" (sau inca mai grav:
tehnologic) conceput in stilul economiei
politice burgheze. E drept eli termenii
de ,baza" ,suprastructurii" ne in-
de amnii sii facem apel la o imagine a
unei constructii in care, pe temelia unei
baze, s-ar ridica suprastructura, ca o
serie de etaje suprapuse. Conceptia ,dia-
Jectica" ne ins a de a face o ase-
menea eroare de interpretare: in ,baza"
existii prezente elemente de suprastruc-
tura, cum sint in primul rind cele de
natura juridicii, dar de alt gen, precum
cele de ,scopuri" urmarite (,profit" in
sistemul capitalist, ,buna stare" in sis-
temul socialist) deci atitudini etice,
opinii despre libertatea individuala, lupta
impotriva ,alienarii" care impiedica dez-
voltarea deplina a personaliHitii umane,
conceptii estetice aa mai departe;
intr-un cuvint toate elementele care in
mod firesc intra in compunerea oriciirui
fenomen social, deci in eel esential
uman care este eel al ,,relatiilor sociale ".
Fat a de acest complex ,economic",
oamenii intervin urmarind scopuri con-
crete, prin toate mijloacele, de gindire,
simtire i actiunea de care dispun.
Relatiile de produqie riimin hotiiri-
toare, pentru eli putem concepe traiul
unor grupuri umane aflate in situatii
in care suferii lipsuri grave, nedreptati,
siluiri, exploatare, pe care oamenii le
indura, sa supravietuiasca.
Dar in lipsa unui proces de productie,
care sa le asigure macar un minimum
vital, supravietuirea nu e posibila.
Acord am deci ,proceselor de productie"
intiietate in orice cercetare. Dar odata
Liniamentele unei sociologii active 129
SOCIOLBUC
acest lucru inteles, inserarea in social
ne ofera un evantai larg deschis de posi-
biliti'iti de organizare sociala, care de-
pind intru totul de actiunile purtate de
oameni pentru a reglementa relatiile
dintre ei, nu numai in procesul de pro-
ductie, ci in seria intreaga de alte re-
latii, care reglementeaza viata lor, in
to tali ta tea ei.
In acest domeniu al VIetu sociale
totale intervin toate relatiile sociale care
se formeaza in sinul ,grupelor" sociale,
foarte diverse, care compun societatea.
Clase, categorii sociale, categorii socio-
profesionale, nationale, religioase, grupuri
familiale de neam, grupuri de prietenie,
intr-o infinita varietate o permanenta
schimbare.
In fiecare caz se aleg solutii de inserare
in sistemul de productie, prin anume re-
glementiiri, folosindu-se adica anume
norme: unele ,juridice" (dispunzind in
fond unui sentiment de dreptate), altele
,morale" (raspunzind unui sentiment de
solidaritate grupala). Fiecare grupa so-
ciala in parte are astfel posibilitatea de
a-i crea o ,cultura" proprie, transmisii
prin ,enculturatie" de la o generatie
la alta.
Intre toate grupele, unele aflate in
luptii, altele legate intre ele prin interese
comune, se stabilesc relatii intergrupale,
care pina la urma se contopesc intr-un
ansamblu care capiita forme depline in
cadrul formatiunii globale a statului.
Intreaga teorie a ,status-urilor" so-
ciale se poate aplica corect ca procedeu
tehnic de analiza, in complexul acesta
al sistemului de inserare, paralela i
dubla, a oamenilor in natura in social
prin actiuni complexe unitare.
Nu e locul desigur sa expunem aci in
detaliu felul in care o cercetare socio-
logica urmeaza a fi facuta, din acest
punct de vedere. Dupa opinia noastra,
sintem inca departe de momentul in
care vom dispune de o teorie, corecta
detaliata, a modalitiitilor prin care oa-
menii inserarea lor in social.
130 Teoria cercetarilor interdisciplinare
Problema aceasta ramine inca deschisa
cercetarilor viitoare. 0 amintim doar
pentru a semnala din nou necesitatea
muncii interdisciplinare. N u inca
destul de clar cum trebuie imbinate intre
ele disciplinele sociale particulare, astfel,
incit, in studierea unui grup social, sii
putem lamuri deplin modul cum acest
grup se incadreaza in natura, prin par-
ticiparea sa la procesele de producFe
cum se incadreazii in social, prin
actiunea de organizare a relatiilor lor
in sinul grupei cu alte grupe. Nu
deci in mod concret cum ne pot fi de
ajutor psihologii,
eticienii, politologii, astfel ca informafiile
lor sa focalizeze convergent intr-o expli-
catie sintetica unitara, ati't diacronicii,
cit sincronicii.
Solutia nu poate fi insa alta decit
tot cea de care am amintit. Este necesar,
in primul rind ca toti sa aibii o
pozitie filozoficii, cea a materialismului
dialectic, o viziune generalii
despre ce este societatea omeneascii
legi!e ei anume cea a materialismului
istoric sociologic.
Atita insa nu este de ajuns, ciici tre-
cerea de Ia o teorie generalii Ia aplicatiile
ei practice constituie o operatie grea,
pindita de primejdia ramlnerii la un
dogmatism ultra generalizat, la o sim-
plificare dusa la simplism, precum de
primejdia inversa, a stadiului
,factologic", de descriere neteoretizata.
E o lntrebare dacii solutia echipelor
interdisciplinare lucrind in comun, in-
treziirita acum 50 de ani de profesorul
Gusti, nu cuprinde inca virtuti euristice
valabile. Cu conditia ca din
experientei trecute sa se tragii inviitii-
mintele necesare. 0 echipa interdisci-
plinara nu va rezolva problema sintezei
numai pe calea cerceUirii monografice,
care riscii, dupa cum am vazut, sa
degenereze intr-a sociografie multidisci-
plinadi. Ci ea trebuie sa aiba de la inceput
un caracter accentuat de creativitate
teoretici'i.
-
E zadarnic
sinteza a tuM
exista astazi, d
telor america
din Durkheim,
,et eiusdem fi
supra i soc
Credem de 1
fi alta decit 1l
avin
metoda com
unor experien
teoretice nece
tehnicilor de l
colaborarea d.
multidisciplinru
disciplinar a.
Riiminem c
de la care tr
fi a unei i
numai ca in ,.e
in schema Gru
pline" sociale
gente cu socia
tie ,discipline]
SOCIOLBUC
e inca deschisa
) ami ntim doar
necesitatea
_ u 9tim inca
e imbinate intre
ulare, astfel,
- p social, sa
n ul cum acest
prin par-
l' e de productie
social, prin
"" relatiilor lor
pe. Nu
ne pot fi de
- ogii, j
;:a informatiile
: intr-o expli-
- r diacronica,
- alta decit
. Este necesar,
"bii o
m.aterialismului
une generala
- :.ms, caci tre-
.: la aplicatiile
operatie grea,
erii la un
la o sim-
precum de
e. a:irii stadiului
e neteoretizata .
. ia echipelor
omuu, in-
e profesorul
uti euristice
din
raga invata-
,.,i interdisci-
em:t sintezei
monografice,
vazut, sa
_ multidisci-
de Ia inceput
e creativitate
E zadarnic sa se caute impiicarea in
sintezii a tuturor sociologice cite
existii astazi, de la multiplicitatea curen-
telor americane pinii la derivate
din Durkheim, Weber, Tonnies, Pareto
,et eiusdem farinae", incluzind pe de a-
supra sociologia marxistii.
Credem de aceea, cii solutia nu poate
fi alta decit munca in colectiv a unor
marxiiti, avind deci o conceptie i o
metoda comuna, procedind pe baza
unor experiente comune la elaboriirile
teoretice necesare, inclusiv Ia gasirea
tebnicilor de lucru utile, pentru ca prin
colaborarea dintre ei sa se treaca de la
multidisciplinaritate Ia o sintezii inter-
disciplinar a.
Raminem deci Ia piirerea cii schema
de la care trebuie sa pornim nu poate
fi a unei inl;iiriiri de , probleme" (nu
numai cain ,ecbisticii", dar de fapt ca
in schema Gusti), ci o schema de ,disci-
pline" sociale, sau avind doar contin-
gente cu socialul, acordind specialii aten-
tie ,discipline! or de granita ", cbemate
toate sa-i dea aportul Ia dezlegarea
,problemelor" reale, a caror rezolvare
se cauta prin efectuarea unor ,actiuni",
in cazul societiitilor socialiste, organizate
unitar in cadrul unui ,plan de stat".
Pentru a Uf1ura o asemenea mundi
viitoare, pe care o vedem singura cu
putinta pentru constituirea unei socio-
logii marxiste Ia nivel de contemporanei-
tate, adidi bazata pe experienta noua
a socieHitilor socialiste intre timp nils-
cute, luind din experienta trecuta tot
ce este viabil inca, dar adaugind intreaga
experienta originala a zilelor de azi.
Socotim deci ca e mai util sa dam unele
indicatii practice asupra modalitatilor
in care s-ar putea organiza de aci inainte
asemenea investigatii sociologice. Scopul
lor ar fi deci dublu: pe de 0 parte sa fie
de imediatii utilitate in actiunea de con-
struire a sccietiitii socialiste; pe de alta
parte, sii ducii la ridicarea teoriei socio-
logice I a un nivel superior celui pin a acum
a tins.
Liniamentele unei sociologii active 131
SOCIOLBUC
PARTEA A DOUA Tehnicile
cercetaril or
zonale
SOCIOLBUC
Capitolul I. Alegerea temelor
de cercetare
1. NECESlTATEA CERCETARILOR ZONALE
Indicatia data de catre Acadt:mia de
$tiinte Sociale i Politice de a se centra
cercetarile pe ,probleJLe prioritare" in-
semneaza de fapt un indemn spre luarea
in considerare a marilor procese scciale
care se desfaoara in tara ncastdi, in
faza actuala de edificare a unei sccietati
socialiste.
Ultimele documente de partid, in spe-
cial rezolutiile celui de-al XI-lea Congres,
ne impun in plus ca aceste ,probleme prio-
ritare" sii fie considerate nu pe cazuri
izolate, razlete, ci avindu-se in vedere
intreg teritoriul tiirii. Ni se semnaleazii
astfel problema ,amplasarii teritoriale
a uniHitilor economice, comerciale, de
in vii tamint, sanitare" etc. in vederea
,dezvoltarii armonioase a oraelor i
comunelor", ceea ce implica, in mod
clar, necesitatea considerarii ,in retea"
a tuturor localitatilor din cuprinsul unor
zone intregi. Se prevede in acest sens i
ridicarea Ia nivel ,urban" a unui numar
de 300-400 de comune, azi rurale, in
scopul de a le transforma in centre de
polarizare a unor arii teritoriale, cu
functia de declanare a unor procese de
,urbanizare", adica de ridicare a ni-
velului de trai, material i spiritual, al
tuturor locuitorilor din zona lor, ceea ce
impune sociologilor o tema de capitalii
importanta.
In aceasta privinta, merita sa fie stm-
nalat faptul ca, inca din 19t4, indata dupii
reinceperea invatamintului sociologic,
prof. Miron Constantinescu axase cer-
ceHirile catedrei de sociologie pe pro-
blema ,zonal a", propunind ca tema
centraHi studiul unui ,ora" i a in-
fluentei pe care acest centru il are asupra
zonei sale inconjuratoare. Prima cer-
cetare i prima lucrare publicatii a fost de
aceea intitulatii: Procesul de urbanizare
in R.S.R. ; zona Slatina.
Se cuvine insa, tinind seama i de ulti-
mele rezultate ale cercetiirilor noastre,
sa reconsideram problema, aducind-o
Ia z.i.
Imi ingadui a crede ca, in procesul
de ,urbaniz.are", , urbea" ca atare nu
este dedt unul din elementele problemei.
A centra cercetarea dear pe ora i a o
extinde apoi pinii Ia zona sa periurbana,
adicii aftatii sub influenta directii a
, urbanului" central, este a reduce cer-
cetarea Ia o schema incompletii, dat
fiind ca procesul de ,urbaruzare" (dacii
ii putem spune astfel) are i alte deter-
miniiri decit cele ale prezentei unui
,ora".
Din punct de vedere ,zonal", ceea ce
ne intereseaza nu este numai o r a ~ u l i
periurcanul siiu, ci zone cu mult mai
Iargi, in speta ,judetele", in totalitatea
lor.
Alegem ,judetele" drept limitii teri-
torialii a zo:r:elor ce trebuie studiate,
fiirii sa uitam faptul cii limitele judetelor
sint oarecum arbitrar fixate i ca feno-
menele sociale depaesc uneori aceste
limite. Ne oprim totui la ,judete", pentru
di informatia statisticii de care avem
Alegerea temelor de cercetare 135
SOCIOLBUC
nevoie este totalizata p:! judete, m al
doilea rind pentru ca lucrarile socio-
logice p:! care le facem sint menite
sa serveasca drept documentare in actiu-
nile de realizare a planului de stat, aceasta
realizare fiind data in sarcin9. organelor
de conducere a judetelor. Pe ele deci
trebuie sa le servim, in primul rind, cu
documentarea de care au nevoie, ra-
minind ca, in final, prin asamblarea cer-
ceUirilor fiicute in toate judetele tarii, sa
ne asiguram o sinteza nationala globala.
ln tot cazul, cercetiirile, de tip micro-
social, facute pe unitati sociale riizlete,
cum ar fi un sat, o intreprindere, o
institutie sau un grup social oarecare, nu
pot avea declt un folos restrins, dat
fiind cii rezultatele obtinute nu pot fi
generalizate deci nu pot constitui o
bazii documentarii suficienta pentru or-
ganele de decizie.
A afla de pilda solut[ile posibile pentru
a ameliora situatia unei oarecare Coope-
rative Agricole de Productie nu constituie
un temei pentru a se lua mi'isurile de
politici'i generala privind dezvoltarea tu-
turor cooperativelor agricole dintr-un
judet cu atit mai putin din tara intreagii.
nici analizarea de amiinunt a unei
intreprinderi sau a unei nu justificii
luarea unor miisuri generate de politicii
industriala sau
Reamintim cii inca din primul capitol
al acestui volum am aratat cii problema
posibilitiitii de a elabora cercetiiri so-
ciologice cu valoare generalizantii a
friimintat pe vremuri vechea noastrii
de monografii sociologice, intre-
barea ce ni se punea fiind atunci de a gasi
modalitiitile prin care pot fi
studiile ,microsociale ", extinzindu-le pinii
la a ajunge a fi ,macrosociale" cu-
prinzind adica intreg teritoriul tarii,
ca bazii p"ntru o ,sociologie a N a-
tiunii ". Planul de a obtine acest rezultat
prin multiplicarea monografiilor locale
pinii la cuprinderea tuturor satelor
tiirii era insii nu numai utopic,
ci de-a dreptul inutil dat fiindcii pen-
tru a obtine o inform'ltie globalii p:! vaste
136 Tehnicile cercetarilor zonale
teritorii existii alte ciii dedt ale mul-
tipliciirii monografiilor locale, luate una
cite una, pinii la completa lor epuizare.
ln ultima sa etapii, toatii truda acestei
a fost indreptatii spre elaborarea
unui astfel de sistem de informare
documentare globalii; ceea ce s-a in-
cercat pe diverse ciii, din care cea mai
valoroasii imi pare a fi fost cea a
sociale model " .
In lumina acestei experiente, dar mai
ales tinind seama de tot ce s-a lucrat de
atunci incoace in domeniul sistematiza-
rilor teritoriale, care au necesitat o do-
cumentare zonala de cu totul alt tip
declt eel al monografiilor rurale, precum
de ultimele cercetiiri ale catedrei de
sociologie, purtind, cum am spus,
asupra ,zone! or" peri urbane, ne propunem
sa schitiim liniile metodologice ale unui
program de muncii viitoare.
Acest plan ar cuprinde urmatoarele
idei de bazii:
1) 0 deplasare a atentiei noastre de Ia
microsociologie la macrosociologie ; adicii
de Ia unitiiti locale restrinse, Ia zone ter ito-
riale larg cuprinzatoare, in spetii judetele.
2) Alcatuirea unui program de lucru,
in douii etape, cuprinzind:
a) o initialii documentare judeteanii
globalii, stdnsii prin compulsarea in-
formatiilor administrative a cercetiirilor
de specialitate, executate sau executabile,
in diversele domenii ale sociale
particulare.
b) o confruntare criticii a acestor in-
formatii prin tehnica cartografierilor.
c) depistarea pe aceastii cale a pro-
blemelor specifice ale fieciirei ,arii social-
economice" din teritoriu.
1ntr-o a doua etapii a acestei informatii
globale urmeaza sa i se adauge o cer-
cetare sociologica adincita, ceea ce se
poate obtine prin:
- Aplicarea tehnicii de
avind drept bazii o ,tipologie" a loca-
litiitilor, realizabilii cu ajutorul unui set
restrins de indicatori.
- Determio
mtet ,ariilor
mice astfel
- Conside
a tuturor a
- Alegerea
unor localita
- Alciituir
acestor locali
Socotim cii
la scarii jud
solutie pentru
tiiri nationale
cit teoreti
Dar in ace
nizarea nu
2. INVATL"\
,Sociologia
simplu joe
foarte serio
teoretice, cit
meritii sa n
lata anume
am aratat in
lucrari, toti
preocupati de
o piirere des
tiitii in care
1 Expresia
in vremea din
sitii. 1ncii din
de pildii. in I
sont pas des c
intituleazii cap.
gie".
mai de
ca de pildii :
A sociology of
unii comentat
afla in fata un
ciologiei .
De fapt. su'
doar o cerceta
de sociolog. cee
Jegatii de ,s
in tereseazii aci
ROCHER in
sociologie
SOCIOLBUC
e mul-
luate una
- Determinarea tipologiei taxono-
miei ,ariilor" teritoriale social-econo-
mice astfel determinate.
- Considerarea ,In retea" functionaHi
a tuturor aces tor ,arii".
- Alegerea din cuprinsul fiecareia a
unor localitati ,reprezentative".
- Alcatuirea monografiilor adlncite ale
acestor
Socotim ca un astfd de plan, realizabil,
la scara judeteana, este cea mai buna
solutie pentru asigurarea unei documen-
tari nationale, avind virtuti atit practice,
cit teoretice.
Dar In acest scop este nevoie de orga-
nizarea nu numai a unor ,campanii"
temporare, ci a unei munci de lunga
durata, permanenta, realizabila in bune
conditii doar daca judetele vor dispune
de un centru de informare documen-
tare, avind rolul de ,for metodolo-
gic", care sa asigure integrarea lnvata-
mintului, cercetarii practicii.
Ne vom lngadui sa ariitam in capitolele
ce urmeaza care e opinia noastra cu
privire la principiile metodice tehnice
ale acestui mod de organizare a unui
for metodologic interdisciplinar de nivel
judetean.
Vom incepe insa prin a expune in pri-
mul rind criteriile de alegere a temelor
de cercetare zonaHi.
2. iNVATAMINTELE SOCIOLOGIEI SOCIOLOGIEI
,Sociologia sociologiei" nu este un
simplu joe de cuvinte, ci o problema
foarte serioasii, cu multe implicatii atit
teoretice, cit practice, asupra carora
merita sa ne oprim 1.
lata anume des pre ce e vorba: cum
am aratat in volumul anterior al acestei
lucrari, toti oamenii, chiar fiira a fi
preocupati de probleme teoretice, fac
o piirere despre viata in mijlocul socie-
tatii in care triiiesc. insa eli impre-
1
Expresia de ,sociologia socio!ogiei" e
in vremea din urmi din ce in ce mai des folo-
sita. inca din 1946. JULES MONNEROD,
de pildiL in lucrarea sa Les faits sociaux ne
sont pas des chases (Paris. Gallimard ed. a 5-a)
intituleaza cap. VU ,S:>cio' o;sie de Ia sociolo-
gie".
Si mai de curlnd ne sint semnalate lucriiri.
ca de pilda: ROBERT W. FRIEDRICHS
A sociology of sociology (New York, 1970).
unii comentatori socotind chiar ca ne-am
afia in fata unei ,mode" de sociologie a so-
ciologiei.
De fapt. sub ace:;t titlu se ascunde deseori
doar o cercetare so;;iologica a ,profesiunii"
de sociolog. ceea ce e alta problema declt cea
legatii de ,sociologia cunoa$terii" care ne
intereseaza aci. (Cf. Introducerea lui GUY
ROCHER in lucrarea Talcott Parsons et Ia
sociologie americaine, PUF, 1972).
judirile acestei vieti nu depind de vointa
noastra. Ne in anume veac, in
anume tara, in anume tip de societate,
in clasa, in anume familie. Este
deci firesc ca parerile noastre sa depinda
de experienta personala pe care o avem,
precum de sociala" a
grupului nostru. De asemenea, intelegem
fara greutate, de ce toate aceste ,socio-
logii spontane" variaza in timp in
spatiu: de pilda, de ce sclavii din vechea
Helada nu puteau glndi despre viata
societatea lor cum au gindit mai
tirziu proletarii intreprinderilor capita-
liste. Dupa cum nici stapinii de sclavi
nu puteau avea ,ideologie" ca
seniorii marilor domenii feudale sau
patronii trusturilor capitaliste. Fiecare
epodi, fiecare clasa, fiecare strat sau
grup social are ,ideologia" sa,
de fapt, nu e decit talmiicirea in gind a
unor situatii istorice reale.
Existii insa ginditori aplecati spre
a rationa asupra propriei lor ratiuni;
adica sa faca ,teorie",
critic parerile. Dar nici ei nu vor putea
rationa decit tot pe baza materialului
experientelor lor concrete, cea a vietii
lor de toate zilele. Desigur, ei acumu-
Alegerea temelor de cercetare 137
SOCIOLBUC
leaza, experienta a altor
teoreticieni, mai vecbi. Dar, in fond
materialul lor de baza riimine tot eel al
propriei lor societati.
Ceea ce ajunge a fi deosebit de vizibil
mai ales in epocile in care realitatile
sociale se sub forma de ,cri-
za". A tita timp cit ritmul de dezvoltare
al societatii ramine lent,
evenimentelor nu ridica prea grele pro-
bleme nici nu incita la o gindire prea
adincitil. Cind insa societatea intra intr-o
fazii de prefacere, cind se declaneazii
procese de scbimbare rapida a structurilor
sociale, problemele ce se pun oamenilor
devin grave, astfel ca ei sint obligati a
le cauta, de urgenta, dezlegari teoretice
practice.
Sa luam citeva exemple: odata cu
terea formatiunii social-economice capi-
taliste, societatea umana a trecut prin-
tr-o asemenea ,criza de cretere ", traiul
oamenilor scbimbindu-se rapid, in mij-
locul unor evenimente dramatice: re-
volutia industriala, revolutia franceza,
razboaiele napoleoniene, creterea gigan-
tica a oraelor, clasei noi a pro-
letariatului industrial, pauperismul ar-
matei industriale de rezerva, crizele ciclice
ale economiei capitaliste .a.m.d. Cum
ar fi fast cu putinta ca ginditorii vremii
aceleia sa nu fi incercat sa inteleaga
aceste fenomene sociale sa nu fi dat
astfel unor discipline sociale noi,
ca economia politica engleza sau unor
filozofii sociale, cum de pilda socialismul
utopic francez sau filozofia clasicii ger-
mana, care precum se au i format
,cele trei izvoare trei piirti constitu-
tive" ale marxismului ?
Conceptiile teoretice ale ginditorilor
din acea vreme au avut deci, in mod
obligatoriu, drept subiect, problemele vietii
lor.
Cu alte cuvinte, problemele sociale con-
crete s-au transformat in problematici
teoretice. Mai mult inca: fiecare ginditor
a ,reflectat" realitatea lui sociala po-
trivit propriului sau punct de vedere,
determinat de pozitia sa in structura
138 Tehnicile cercetiirilor zonale
sociala, de clasa carem ii apartinea, de
grupul social de care se simtea
reactionar, conservator, progresist sau
revolutionar.
Putem deci recunoate doua riidiicini
sociale unor asemenea gindiri: pe de o
parte existenta dominanta a unor pro-
bleme concrete, pentru toti gin-
ditorii, i pe de alta parte, refiectarea
diversa a acestora in unor oa-
meni, partai i luptatori activi in con-
fiictele sociale.
Sociologia, de pe la veacului al
18-lea pina in zilele noastre, n-a facut
altceva decit sa dezbata problemele so-
cietatii capitaliste, mai intii in formatie,
apoi in dezvoltare, apoi luptindu-se pen-
tru a nu ceda pasul in fata societatii so-
cialiste. Diversele curente sociologice nu
sint deci decit expresia teoretica a pozi-
tiilor luate de catre sociologi fata de
aceste probleme.
Sociologia marxista ea insai ne invata
sa privim lucrurile astfel, afirmind ca
tiintele sociale nu sint decit o refiectare
critica, in contiintii, a unor existente
sociale. Dar atunci, sociologia e datoare
sa se autoanalizeze din acest punct de
vedere, sub forma unei ,sociologii a
sociologiei ".
Teoretic este deosebit de interesanta
o asemenea cercetare dubli'i: pe de o
parte sa vezi care a fost irul problemelor
sociale pe care le-a cunoscut istoria
pe de alta sa arati cum s-au refiectat
ele in capitolele succesive ale istoriei
doctrinelor. Manualele clasice nu prea
procedeaza aa, ci se marginesc sa
inire doctrinele unele dupa altele, ca
i cum s-ar fi nascut unele din altele,
prin simplul efort al fiecarui nou autor
de a indrepta greelile celor mai vechi,
acesta parind a fi mecanismul, pur logic,
care ar asigura dezvoltarea, liniara, pro-
gresivii, a tiintei. In realitate insa, istoria
doctrine! or nu se desfaoara Desigur,
fiecare autor citete ce au scris
i deseori intra in polemicii cu ei, luind
chiar pozitii de ostentativii antitezii. Dar
sub pojghita de argumentatie logica,
in fon
prin f.
ci ii sin
rice.
De
i curs
vedere
expune
fiirii a
nu m
adica 1
ration
cetiite

sau tot
cape
gregare
din Aq
feudal:
tatorii
ascensi
idealis
in mi
lui
real a
Soci
sociolo
struct
tern a
vrea s
in isto
des pre
Dar
prin a1
Ei
mai
vee hi
altii,
alte s
piece

potriv
In Joe
ina in
SOCIOLBUC
de
it o refiectare
unor existente
logia e datoare
a est punct de
. ..sociologii a
cle interesanta
- Hi : pe de o
:-ul problemelor
-cut istoria
-au refiectat
e ale istoriei
asice nu prea
marginesc sa
upa altele, ca
le din altele,
rui nou autor
lor mai vechi,
-mul, pur logic,
ea. li niara, pro-
e lnsa, istoria
;;. Desigur,
ris
... a. cu ei, luind
1 antiteza. Dar
logica,
in fond, fiecare nou autor este ,nou"
prin japtul ca dezbate probleme noi. :;;i
pe acestea nu le scoate din carti, nici
nu le inventa din propria lui imaginatie,
ci ii sint impuse de catre realiHltile isto-
rice.
De aceea imi par manualele
cursurile care nu adoptii punctul de
vedere al sociologiei sociologiilor. A
expune de pilda teoriile lui Aristot
filrii a arata cii. ceea ce ll preocupa
nu mai erau problemele puse de Platon,
adicii. de a cum sa organizezi mai
rational viata unei cetati de 3 000 de
ceUiteni, ci problemele vastului imperiu
mondial creat de Alexandru Machedon;
sau tot astfel, a nu-l intelege pe Augustin
ca pe ginditorul specific al crizei de deza-
gregare a imperiului roman, pe Toma
din Aquino ca pe un teoretician specific
feudal; pe francezi ca pur-
tiitorii de cuvint ai clasei burgheze in
ascensiune, este a ciidea pradii iluziei
idealiste de a crede cii ,ideile" se nasc
in mintea oamenilor ca Minerva in capul
lui Jupiter, iar nu in legatudi cu viata
realii a celor ce gindesc.
Sociologia sociologiei - ca in general
sociologia tuturor fenomenelor de supra-
structura. - se aratii deci a fi o pasionantii
tema teoretica de cercetare, pentru oricine
vrea sa inteleaga cum se petrec lucrurile
in istoria omenirii in cea a gindirii
despre istoria omenirii.
Dar nu e vorba numai de un interes
teoretic. Precumpiinitor in problema so-
ciologiei sociologiei imi pare a fi interesul
ei practic.
De obicei sociologii invata sociologia
prin audierea cursurilor citirea ciirtilor.
Ei mobileaza astfel mintea-
mai ales memoria - cu problematici
vechi, cum au fost ele formulate de
altii, inaintea lor, din alte timpuri
alte societati. Li se pare deci firesc sa
piece de la aceste problematici, sa le
adinceasdi, imbunatatindu-le; sau dim-
potrivii, criticindu-le sau inlatudndu-le.
In loc insa sa se margineasca a Iua de la
experienta metodologica, ei le
iau problematicile. Existii astfel primejdia
ca sociologia sa bata in loc, invirtindu-se
in cercul inchis al unor probleme depii-
de mersul istoriei. Caci se pot
dirti din ciirti, uneori foarte erudite,
absolut inutile; pentru ca autorii
lor nu au inteles lectia data de sociologia
sociologiei, anume ca sociologul trebuie
sa tina seama de viata realii nu de ce
sta scris in ciirti.
Zadarnic deci se straduiesc multi din
autorii de azi, fie de la noi din tara,
sa dea dovada priceperii lor intru ale
sociologiei, prin acumulare de citate,
rezumare de pareri striiine, liste biblio-
grafice citite necitite, sau
prin aplicarea unor savante tehnici mo-
derne, dacii toate acestea nu raspund
unor probleme Asemenea lu-
criiri reprezinta o pierdere de vreme:
nefiind ,manuale", ele nu folosesc ne-
initiatilor; iar colegii de bresla preferii
sa afie parerea altor sociologi prin citirea
directa a operelor acestora, decit prin
rezumatele lor.
E drept ca e mai sa scrii despre
ultimul studiu al unui oarecare autor
american, decit sa pe propria
ta raspundere inventarul critic al pro-
blemelor sociale ale tarii tale.
Dar ,sociolog", avind dreptul sa poar-
te acest titlu, iar nu numai eel de ,pro-
fesor de sociologie", este numai eel care
poate sa faca asemenea depistare de pro-
bleme, eel care ca societatea reala
este riimine marele nostru dascal.
Ca in povestea lui Anteu, sociologia
capata puteri doar luind contact cu
pamintul tarii, adica cu realitatile ei.
Marea intrebare care ni se pune este
deci urmatoarea: in procesul social de
edificare a socialismului in tara noastra
se pun probleme specific locale ale tarii
noastre, caracteristice noua, ca tara
in plina dezvoltare, prinsa intr-o anume
situatie istorica, in anume conditii de
convietuire cu alte natiuni, in marele
complex de probleme mondiale ale zilelor
de azi de miine.
Alegerea temelor de cercetare 139
SOCIOLBUC
intelegerea acestor probleme constituie
deci programul problematicilor noastre so-
ciologice, pe care urmeaza sa le analizam
folosind desigur toate invatamintele so-
ciologiei, adicii vasta experientii socialii
de pina acum, dar aplicindu-le creator,
pentru Himurirea propriilor noastre pro-
blematici.
lata de ce a judeca problemele socio-
logiei din punctul de vedere al sociologiei
sociologiei este o obligatie, profesionala
etica, a oricarui cercetiitor care se
simte dator sa contribuie realmente cu
ceva Ia marele efort pe care il face tara
pentru construirea unei socieHiti viitoare
mai bune.
Operatia de stabilire a ,problemelor"
de baza ale tarii tale nu este insa
Si aceasta pentru multe motive.
Mai intii, multiplele lucrari ale socio-
logilor din alte tari ne propun ,proble-
matici" ispititoare, care ni se par a fi
, clasice", despre care avem in tot cazul
o ,literatura" bogata Ia indemina. Ne
vine deci lesne sa ne apudim noi inine
sa le adincim sau sa le repetam.
De pilda: lui Claude Levy
Straus a pus ia circulatie tema ,rela-
tiilor de rudenie", tema foarte impor-
tanta in societatile ,salbatice", in care
,rudenia" joaca un rol efectiv in orga-
nizarea sociala. Rudenia a avut i Ia
noi, cindva, un oarecare asemenea rol.
Dar astazi ,sistemele de rudenie" au
ajuns a avea o prea mica importantii,
in contextul conditiilor complexe in care
viata familiilor noastre, rurale urbane,
se afla supuse unor procese de , destruc-
turare" ,restructurare", de trecere
adica de la anume forme, traditionale,
unele ,rurale", altele ,burgheze", Ia
forme noi, de tip ,socialist" sau pe cale
de a deveni socialiste. ,Rudenia" nu ne
mai poate deci interesa din punctul de
vedere al ,structuralismului " lui Levy
Straus, ci doar ca un fragment minor
din mecanismul procesului de ,urbani-
zare", in care piesa motoare nu este
,conceptia" despre rudenie, ci conditia
140 Tehni.cile cercetarilor zonale
materiala concreta, de viata, care pma
Ia urma determina fenomenul social
al rudeniei.
De dragul unor astfel de probleme Ia
mod a, deseori exista tendinta de a neglija
problemele majore, fara macar a se
scoate in relief aspectele specific locale
ale acestor probleme minore. In al doilea
rind - aceasta ne intereseaza acum in
mod special - literatura straina
nu ne propune numai ,problematici"
care nu si'nt ale noaste, ci i ,conceptii
teoretice" ,metodologii " care de ase-
menea ne sint straine.
Caci, repetam: chiar daca o proble-
matica poate fi comunii, sub anume
aspecte, atit unei tari capitaliste, cit
uneia socialiste, atitudinile luate fata
de ea pot fi deosebite.
lntreg aparatul conceptual, felul de
,indicatori", intreaga terminologie difera
de Ia un autor Ia altul potrivit pozitiei
teoretice adoptate, astfel ca, deseori,
primind o anume terminologie, primim
fara sii ne dam seama o pozitie teo-
retica. In fata navalei de ,teorii" straine
de realitatile conceptiile noastre, tinind
seama desigur de ce ne pot aduce pozitiv,
dar de faptul cii ele stau, sau in-
sidios, pe o pozitie de refuz a conceptiei
materialist istorice, se cade sa operam
analiza lor criticii. Nu numai pe calea
logicii pure, adicii prin interpretarea lite-
raJa a textelor, ci i prin analizarea lor
din punctul de vedere a! sociologiei,
adica tinind mereu seama de radacinile
sociale, de clasa, care le-au dat natere,
pentru a ne da necontenit seama ca altele
sint didacinile sociale ale marxismului
altele deci metodologiile pe care marxis-
mul ni le propune.
Deopotriva, veghere critica
trebuie sa 0 avem fata de propria
noastrii traditie sociologica, incredintati
fund ca datoria noastra nu este de a ne
fi nouii ci sociologiei,
adica nu fata de ce am spus cind traiam
acum citeva decenii in anume conditii
sociale, ci fatii de ceea ce se impune sa
spunem azi
de schimbate.

practica .
pentru a se
samblu a in
este o sarcina
lua in series.
vechea
case sa interne
unii ", nu
infaptui. In zi
orinduirii soc
baza unui sis
zolvarea prob
a ajuns realiza
necesara!
3. lNCADRAJj
Dupa cele p
Ia necesitatea
carei cercetiiri
precum la n
interdisciplinar.
cum trebuie s-
dorim s-o cer
al unui judet.
Mai intii, vo
ca oricare va fi
in structura a
ca va fi deci
Cercetatorul
vins ca, prin
mene sociale
crosociale, nu
generale diri
riei, de Ia cele
pina la cele d
Elva renunt
gustian al cred
o sociologie prii:
dar nu se va Iii
pesimism al
neaga posibili
pe simplul mo
poate ajunge
porane.

SOCIOLBUC
probleme la
-;a de a neglija
miicar a se
:pecific locale
. in al doilea
::al, felul de
-ologie difera
trivi t pozitiei
cii, deseori,
ogie, primim
o pozitie teo-
- orii" straine
oastre, tinind
pozitiv,
ii sau in-
a conceptiei
ii operam
pe calea
- retarea lite-
analizarea lor
ociologiei,
e r adacinile
dat
ama cii altele
marxismului
D impune sa
spunem azi in conditiile actuale, atit
de schimbate.
limitelor trasate de teoria
practica ,monografiilor sociologice ",
pentru a se trece la considerarea in an-
samblu a intreg teritoriului national,
este o sarcina pe care sintem datori a o
lua in serios. De fapt, ceva dorise i
vechea de sociologic, cind incer-
case sa intemeieze o ,sociologic a Nati-
unii", nu a avut putinta de a o
infaptui. In ziua de azi insa, in conditiile
orinduirii socialiste, care activeaza pe
baza unui sistem statal planificat, re-
zolvarea problemei sociologiei natiunii
a ajuns realizabila. Mai mult inca: absolut
necesara!
Trecerea de la modul de gindire ,mi-
crosocial" la eel ,macro social" constituie,
credem, problema metodologica cruciala
pe care trebuie sa o rezolvam, daca
vrem ca disciplina sociologiei sa creasca
in capacitatea sa de a intelege rezolva
problemele sociale contemporane.
,Sociologia sociologiei" este de aceea
utila sociologului nu numai pentru a-1
ajuta sa inteleaga istoria doctrinelor, ci
mai ales pentru a-1 pune in masura de
a descifra problemele zilei de azi, cu
greutatile cu perspectivele ei de dez-
voltare viitoare. Primind ca baza de pie-
care acest punct de vedere, ne ramine
sa amanuntim, cit mai lucid vom putea,
consecintele ce urmeaza a fi trase.
3. }NCADRAREA ,TEMEI" IN COMPLEXUL LEGILOR SOCIALE
Dupa cele pina acum spuse cu privire
la necesitatea incadriirii teoretice a ori-
direi cercetari de sociologic concreta,
precum la necesitatea de a o organiza
interdisciplinar, ne ramine sa aratiim
cum trebuie sa fie aleasa tema pe care
dorim s-o cercetam in cadrul teritorial
al unui judet.
Mai intii, vom porni de la convingerea
di oricare va fi ea, va trebui s-o incadram
in structura globala a socieHitii, astfel
ca va fi deci supusa legilor sociale.
Cercetiitorul de teren va fi deci con-
vins ca, prin investigatii fiicute pe feno-
mene sociale contemporane, chiar ma-
crosociale, nu va putea stabili legile
generale diriguitoare ale mersului isto-
riei, de la cele dintii formatiuni sociale
pina la cele de astazi .
El va renunta deci la iluzoriul optimism
gustian al credintei cii se poate elabora
o sociologic prin ,monografii sociologice",
dar nu se va lasa convins nici de obtuzul
pesimism al celor care, ca Merton,
neaga posibilitatea oricarei sociologii,
pe simplul motiv ca la ceva nu se
poate ajunge prin investigatii contem-
porane.
in cadrul conceptiei marxiste,
ca departe ca legile vietii sociale sa re-
zulte din izolate cercetari contemporane,
aceste cercetari nu pot fi facute decit
dacii cunoatem in prealabil legile vietii
sociale. inseamna oare aceasta ca. cer-
cetatorului de teren nu ii ramine decit
sa vada chipul in care legile se aplica
intr-un anume caz concret?
Chiar dacii n-ar fi decit atit i inca
ar fi foarte mult, caci cunoaterea teo-
retica a legilor ne permite sa ,intelegem"'
adica sa explicam cauzal, fenomenul
concret care ne intereseaza. In realitate
insa cercetatorului ii revine i o dubla
sarcina teoretica proprie.
Mai intii, in operatia de incadrare a
cazului concret in complexul legilor so-
ciale, el va putea sa afl.e detalii care ii
vor permite sa sugereze cai de precizare
a modului cum functioneaza legile so-
ciale in diferite prilejuri, sugestii care insa
vor trebui apoi verificate i generalizate
pe calea comparativa a unor cercetari
multiple repetate, atit in timp, cit i in
spatiu, adica atit diacronic, cit i sincronic.
In al doilea rind, el va putea stabili
unele legi ,locale" sau mai bine spus
Alegerea tcmelor de cercetare 141
SOCIOLBUC
,......
,cazuistice ". Ceea ce Merton
,legi de rang mediu", dindu-le sensu!
de a nu putea deveni legi de caracter
general, sint de fapt legi locale-cazuistice,
care insa nu capata sensu! deplin
dedt prin incadrarea lor in legile generale,
specifice i stadiale.
Trebuie insa insistat asupra faptului ca
nu orice cercetare concreta, intimplatoare
izolata, poate duce la stabilirea acestor
legi locale, incadrabile in teoria general a
a Iegilor sociale, caci numai unele pro-
bleme concrete au aceasta calitate, daca
sint anume alese in acest scop dezlegate
pe un numar suficient de cazuri.
Problema ,alegerii temelor" de cer-
cetare se arata deci a fi de prima impor-
tantii, ei trebuind sa i se acorde o grijii
cu totul deosebita, cu respectarea unor
indicatii teoretice practice, asupra ciirora
vom insista in capitolul de fatii. Marea
problema a cercetiirilor de teren este de
a care sint problemele reale care me-
rita a fi cercetate anume: cele care fac
parte din mecanismul ,procesului" social
de dezvoltare.
Se ivesc in viata sociala fenomene
infinite, ca numar, continut i forme.
Oricare din ele prezinta un anumit in-
teres, dici ramine valabila afirmatia
latinilor, ca oameni fund, ne
tot ce e omenesc. (Homo sum, et nihil
humanum a me alienum puto, cum
spune Terentiu). nu toate au
valoare epistemologica, caci nu
toate sint relevante pentru intelegerea
legilor de dezvoltare sociala. Unele pre-
zinta doar un interes practic imediat. Ca
sa luam un exemplu: dacii. cercetam
un ,eveniment" oarecare, cum ar fi
de pilda cazul unui ,copil problema"
care trebuie luat in grijii de educatorii
lui spre a fi indrumat pe ciiile unei dez-
voltiiri normale, problema e fara indo-
ialii importantii atit pentru copilul in
cauza cit pentru familia societatea
in care va trebui sa tdiiasca. Ea merita
deci sii i se acorde toatii atentia. Dar
sociologic ne intereseazii nu ,evenimentul"
unui delicvent juvenil, ci ,fenomenul"
1
delincventei juvenile, pentru a vedea in
ce masura acest fenomen de masa poate
fi pus in legiiturii cu un complex de si-
tuatii sociale, cum ar fi de pilda eel al
urbanizarii sau al dezorganiziirii fami-
liale etc.
,Actiunile" pe care le ducem sint i
ele uneori simple ,evenimente ", alteori
insii , fenomene" sociale. Depinde de
maturitatea a cerceH"itorului
sii Ie poatii deosebi.
Cel care duce efectiv o aqiune are
desigur convingerea despre ea ca este
deosebit de ,importantii". Psibologia
celor afiati in actiune nu justifica insa
nici un fel de scadi de valori. Ca
intr-o luptii oarecare, actul individual
eroic e demn de tot respectul, dar soarta
bataliei tine de strategie, nici macar de
,tactic a". Iar judecarea eficientei stra-
tegice a actiunilor sociale e de resortul
sociologiei nu al psihologiei.
4. CARACTERUL ,LOCAL" ,ISTORIC"ALPROBLEMATICILOR
SOCIOLOGICE
Necesitatea de a nu primi de-a gata
,problematicile" autorilor occidentali pe
care ii citim se justifica pe alt plan,
mai general decit eel al deosebirilor care
exista intre sociologiile tarilor socialiste
fata de cele capitaliste.
Intr-adevar, chiar in cadrul unei ace-
tari ,problematicile" nu se pot
de la o generatie la alta nici
142 Tehnicile cercetarilor zonale
macar nu se pot pastra nescbimbate in
cadrul generatii.
Soarta cercetarilor sociologice este
de a se afla intotdeauna in fata unor
probleme inedite, in istoria lor inre-
1
P. TUGARINOV. Corelafia dintre cate-
goriile materialismului istoric (Ed. tiin tifica.
1969) face aceasta justa diferentiere intre ,eve-
nimente" ,fenomene" sociale. Ar . fi. inte-
gistrindu-se
dar alteori
in epocile d
a vietii soci
la alta. 0
de pildii, i
an, evenime
in structura
de schimba":
structurii.
nou aparut .
trebarile pe
litatile soci
noi luiiri de
retice p:
Mai mult
cronologic
unor prob
in Anti-Diihr
niciodatii
fenomene
In cuprins
de la un
la altul, de
prot:
intre ele, d -
tele lor co
mindu-se un
,Istoria '
afla permane
blematici"
istoriei. De
giitirea lui.
,evenimente
sa sa a:
mele" esen:
Marii cer
dovedit a f
de a intui
resant de p
a fenomenul
Miron Cons
mentul care
voltarea soc:
conceptie a .
de luat in s.
inscrie intr-o
inca pina asr.:.....
(Vezi F. BR.--\
,evenimentele
I' histoi'j 19
SOCIOLBUC
- . Unele pre-
-- imediat. Ca
a cercetiim
. cum ar fi
J problema"
- de educatorii
-ile unei dez-
e fiirii indo-.
ntru copilul in
societatea
a. Ea merita
a atentia. Dar
- _evenimentul"
..fenomenul" 1
a vedea in
e masa poate
mplex de si-
e pilda eel al
iirii f ami-
ucem sint si
ente ", alteo;i
. Depinde de
cercetatorului
o actiune are
re ea cii este
Psihologia
- justificii insii
\ alori. Ca
1 individual
, dar soarta
ni i macar de
efi cientei stra-
e de resortul
.ogiei.
OR
chimbate in
este
unor
inre-
ia dintre cate-
' Ed. tiin 1ificii.
ere intre ,eve-
. 1e. Ar . fi inte-
gistrindu-se schimbari, uneori mai Iente,
dar alteori extrem de rapide adlnci,
in epocile de , criza ", adica de trecere
a vietii sociale de la un tip de orinduire
la alta. 0 societate cum este a noastra,
de pildii, inregistreazii, mai In fiecare
an, evenimente sociale noi, schimbiiri
in structura economicii de bazii, insotite
de schimbiiri in fenomenele de supra-
structudi. Mereu ne afiiim in fata altora,
nou apiirute, care schimbii radical in-
trebiirile pe care ni le punem fata de rea-
litatile sociale, silindu-ne necontenit la
noi luiiri de atitudini .noi eforturi teo-
retice practice.
Mai mult inca: chiar cercetarile facute
cronologic simultan ne pun in fata
unor probleme inedite. Engels spune
in Anti-Duhring, cu deplinii dreptate, ca
niciodata niciiieri n-au avut Joe douii
fenomene sociale absolut identice.
In cuprinsul tari, nu numai
de la un an Ia altul, dar i de la un judet
la altul, de Ia o Iocalitate Ia alta, infa-
tiiirile problemelor sociale se deosebesc
intre ele, deseori substantial, prin aspec-
tele lor concrete locale, miicar ca subsu-
mindu-se unui ,tip" general.
,Is to ria" fund proteicii, sociologul se
afiii permanent dator sa elaboreze ,pro-
blematici " originale, in pas cu mersul
istoriei. Depinde de informatia pre-
gatirea lui, ca din aparentul haos al
,evenimentelor" pe care i le oferii viata
s ii sii aleagii, In mod just, , proble-
mele" esentiale.
Marii cercetiitori ai vietii sociale s-au
dovedit a fi ,mari" prin capacitatea lor
de a intui viitorul, semnallnd care sint
resant de pus in comparatie aceasta definire
a fenomenului social. cu cea data de Prof.
Miron Constantinescu (fenomen este eveni-
mentul care are consecinte ulterioare in dez-
voltarea societatii) pe amindoua cu vechea
conceptie a lui Xenopol care socotea demne
de luat in seamii acele evenimente care se pot
inscrie intr-o ,serie". Conceptie , veche" .
inca pina astazi in miezul discutiilor teoretice.
(Vezi F. BRAUDEL conceptia lui despre
, evenimentele timpului lung", in Ecrits sur
J 'histoire, 1969).
fenomenele sociale esentiale, cele care
cuprind in ele germenii viitorului, liisind
pe planul al doilea pe cele care vor dis-
piirea fara a liisa urme.
Din acest punct de vedere capata un
sens nou afirmatia pe care am fiicut-o
i nca din volumul intii, potrivit careia va-
Ioarea unui sociolog se dupii
pro blemele pe care le alege drept temii
a cercetiirilor lui. A vern aci un nou ar-
gument pentru necesitatea sociologului
de a avea o viziune istorica a lumii, ciici
numai privind istoric viata unei socieHiti
avem anse de a-i intrezari viitorul,
adica de a deosebi esentialul de secundar.
Intr-o istorie a doctrinelor sint amin-
titi deci doar acei autori care au tiut
sii perceapii esentialul din problemele
tarii lor, eforturile pe pro-
blemele majore ale timpului, cei ale caror
teorii au ,riidacini sociale", care vor
riimine concludente intr-a posterioarii
analiza istorica, care adica se afiii situati
pe linia evolutivii a societiitii, iar nu pe
linii care se irosesc, sau se infunda fiirii
sorti de izbindii. Citim recitim deci pe
acei autori care ne lamuresc asupra pro-
priilor noastre probleme, ariitindu-ne
originile lor mai indepiirtate, premisele
din care s-au dezvoltat, etapele anterioare
care le-au pregiitit, pinii a ajunge in forma
lor actualii.
Straduintele noastre vor trebui deci sii
se indrepte intotdeauna spre gasirea
acestor ,fenomene" sociale de baza,
adica a acelor procese sociale care se
viidesc a fi in curs de dezvoltarc, iar nu
menite unei curinde pieiri.
Desigur, sint in teres ante merita a
fi studiate i procesele de dezagregare,
de dizolvare, de pierdere, a unor feno-
mene sociale, caci ele ne aratii, indirect,
care au fost conditiile care le-au dat
i care astazi, dispiirind, atrag
dupa sine disparitia fenomenelor pe
care le niiscusera.
,Agonia" formelor sociale trebuie con-
sideratii deci in vechiul injeles elenic
al termenului de ,agonie", care inseamna
Alegerea temelor de cercetare 143
SOCIOLBUC
,lupta" intre ce este, ce a fost va fi
ce nu va mai fi.
Dar chiar acest interes purtat feno-
menelor de stingere fara sorti de izbinda,
il incaddim tot intr-o perspectiva istorica,
cu gindul constant de a urmari mecanis-
mul proceselor de dezvoltare ale socie-
tatilor.
5. VALOAREA TEORETICA A CERCETARILOR LOCALE
Ne ingaduim a mai da un sfat acelor
sociologi care, dorind sa aiba un cuvint
de spus in concertul international al
sociologiei, cred ca o pot face evitind de a
ataca teme ,locale" in favoarea celor ,ge-
nerale", adica a celor care se afla in dezba-
terea actuala a sociologiei moderne.
Este o eroare de calcul pe care il fac
Eroare, pentru mai multe motive,
asupra carora dorim sa le atragem aten-
tia.
Din acest punct de vedere, ,temele"
pe care le atacam spre a le studia, ca sa
fie interesante pentru o sociologie mon-
diala, trebuie sa fie deci teme locale;
teoretizate desigur la cit mai inalt nivel
posibil, locale. Afumafia pe care
am facut-o cu privire Ia alegerea ,te-
melor" de cercetare, pe care le-arn
aratat a fi interesante in masura in care
sint in directa legatura cu procesele
sociale care se la noi in tara,
avind deci un caracter istoric i local, se
prin argumentul ca ele sint
nu numai utile actiunii noastre, ci i utile
pentru o teorie generala a sociologiei.
Experienta sociala a tarii noastre este
unicii. In dezbaterea marilor probleme
actuale, cum ar fi de pilda cea a discu-
tiilor purtate cu privire la teoria ,forma-
tiunilor sociale", de la ,comuna primi-
tivii ", la formatiunile ,sclavagiste" etc.,
istoria socialii a Romaniei are o pozitie
speciala, care permite imbogiitirea expe-
rientei mondiale cu studii privind situatii,
in multe privinte hotaritoare in dezba-
terile teoretice respective.
De asemenea, analiza proceselor noas-
tre de industrializare, ca i cele de coo-
perativizare a agriculturii, sint intere-
144 Tehnicile cercetarilor zonale
sante numai prin aspectele lor locale
specifice, care apar in lumina clara atunci
cind le comparam cu experientele locale
ale altor tari vecine.
A pune in discutia mondiala specificile
locale ale problematicilor noastre sociale
este deci o obligatie absolutii a oricarui
sociolog roman; repetam: pentru dublul
motiv di numai in felul acesta munca
lui va fi utila in actiunea de edificare
a socialismului la noi in tara, precum i
pentru ridicarea sociologiei
Ia rang de valoare universala.
Deocamdata, continuam a fi apreciati
in lumea sociologiei mondiale pentru
faptul ca inca din 1925 am creat metoda
cercetarilor interdisciplinare pentru cii
avem in aceasta privintii o experientii
pe care altii nu o au. Sociologia rurala
romaneascii are un foarte lung trecut.
Socotita ca premergatoare deschiza-
toare de drumuri este citata i respectatii
ca atare.
Din acest fapt, trebuie sa tragem o
consecinta logica: nu imitind sau pla-
giind autori straini ne vom impune.
Ci revendicind originalitatea sociologiei
originalitate care deriva din
originalitatea a problemelor noastre
sociale i din originalitatea metodelor
noastre de cercetare, care s-au dezvoltat
in ultimii 50 de ani pina la a lua formele
de azi, indubitabil originale; mai ales ele
pot ajunge a fi astfel, daca in adevar
sociologia noastra se va centra cit mai
dar pe cercetarea temelor reale ale tarii,
tinind adica seama de invaFimintele a
ceea ce am numit a fi o ,sociologie a
sociologiei".
6. CARAC
In tot Ca.zJ
in primul rill
tigatiile care
rativ suficien
lor sa fie de
decizie de
La aceast
vechea Coal "
aratat ca s-
cetarea a fo
deosebirea t
ne gindeam
doar cit pu
tare i de a
intr-un ,c-
restrinsa. Pe
aqiune in
mijloacele s
de care am
Este evid
fi actiune de
in miisura
scara statala
Ia preocup-
foarte mic
a prezenta
7. NIVELE
Yom lasa
care, prin ins
i-a rezolva
punct a un
realitatilor
avem a ne
ca cea de t:
Dar, sub
exista nivel
in primul
sistemului n
acestor jude:
de stat, in
un teritoriu l
de asemene
locale.
E lesne d
de soarta
SOCIOLBUC
istoricii,
urmari mecanis-
oltare ale socie-
ISpe tele lor locale
.:rmina clara atunci
experientele locale
-ondialii specificile
r noastre sociale
_. -olutii a oricarui
am: pentru dublul
ul acesta munca
:mea de edificare
in tara, precum
ologiei
versalii.
am a fi apreciati
mondiale pentru
- am creat metoda
e pentru cii
" o experientii
Sociologia ruralii
arte lung trecut.
re i deschizii-
. ii i respectatii
vom impune.
tatea sociologiei
derivii din
noastre
metodelor
reale ale tiirii,
invatamintele a
- o , sociologie a
6. CARACTERUL OPERATIV AL JNV:ESTIGATIILOR SOCIOLOGICE
In tot cazul, ceea ce se impune azi,
in primul rind, in tara noastr ii , sint inves-
tigatiile care pot avea un caracter ope-
rativ suficient de temeinic incit rezultatele
lor sa fie de folos organelor noastre de
decizie i de actiune.
La aceasta concluzie ajunsese chiar
vechea CoaHi de sociologie, aa cum am
ari'itat ca s-a intimplat de indatii ce cer-
cetarea a fost centratii pe , actiune". Cu
deosebirea cii , actiunea" la care
ne gindeam atunci era modesta, atit
doar cit puteau riizbi fortele de cerce-
tare de actiune ale unui sat, strinse
intr-un , Camin cultural", in zona lui
restrinsa. Pe cind acum e vorba de o
actiune intreprinsa la scara statala, cu
mijloacele superioare ale , megatehnicii"
de care am pomenit.
Este evident cii o sociologie ajunsii a
fi actiune de stat nu poate dainui decit
in miisura in care lucreaza ea la
scarii statalii, altfel risdnd sa se restringa
la preocuparile particulare ale unui grup
foarte mic de sociologi, lucrind pentru
a prezenta memorii in Congrese inter-
nationale sau a publica studii ciirti,
mai mult sau mai putin citite dincolo de
un cere restrins de
Realitatile vietii ne aratii ins a cii largirea
preocuparilor sociologice, in general
cele in legiitudi cu omului
dincolo de ceea ce poate da un entuziasm
pentru o moda treciitoare, rezulta din
nevoile imediate ale actiunilor noastre
de fiecare zi. Oricare ne-ar fi locul de
muncll., sintem cu totii intr-un plan
de stat, adica in plina actiune de inaintare
spre o lume nouii. In consecintii, toti cei
care au o anume nlspundere simt nevoia
de a cit mai adincit zona realitii-
tilor care intra in domeniullor de actiune.
Fie cii au studii de specialitate in
sociale, fie ca lucreaza doar pe
baza bunului lor simt a unor experiente
profesionale indelungate, toatii populatia
noastra activa are de rezolvat probleme
de cunoatere a realitatilor pe care le au
de minuit.
Desigur, la nivele deosebite pe care e
bine deci sa ni le lamurim.
7. NIVELELE DE OPERA TIONALIZARE A CERCETARILOR SOCIALE
Vom Hisa de o parte nivelul central,
care, prin insiii natura lui organizatoricii,
i-a rezolvat problema, prin punerea la
punct a unui aparat de cunoatere a
realitatilor din tara, asupra ci'iruia nu
avem a ne da pareri utile intr-o lucrare
ca cea de fata.
Dar, sub acest nivel al puterii centrale,
existii nivelul puterilor locale de stat,
in primul rind cele ale judetelor. Potrivit
sistemului nostru administrativ, in cadrul
acestor judete se realizeazii efectiv planul
de stat, in conditii locale variate de la
un teritoriu la altul, cu mijloace de actiune
de asemenea variate, potrivit conditiilor
locale.
E lesne de inteles de ce raspunziitorii
de soarta acestor judete au nevoie sa
se intemeieze pe o documentatie locaHi
cit mai bine pusii la punct; de ce deci,
din ce in ce mai multe judete cautii sii-i
organizeze un astfel de aparat de documen-
tare locaUi in domeniul sociale.
Cu o treaptii sub acest nivel judetean,
aceleai probleme se pun insii i organe-
lor puterii de stat din i comune
rurale care, de asemenea, pentru a-i duce
bine munca, simt nevoia de a se intemeia
pe o documentare cit mai serioasii
mai ales cit mai tinutii la zi, la pas cu
insai desfaurarea actiunilor intreprinse.
Yn sflrit, cu inca o treapUi mai jos,
exista unitiiti institutii multiple, de
importantii diversa, unele de ordin repu-
blican, alteori judetean sau local, care
de asemenea due actiuni care trebuie
Alcgerea temelor de cercetare 145
SOCIOLBUC
intemeiate pe o evidenta documentara
sistematic organizata. 0 uzina, un
o cooperativa agricola de productie, o
unitate comerciala, sanitarii, cul-
tural-educativa etc. au toate de dus
actiuni, resimtinind necesitate de
documentare.
Oamenii de sociala pot fi de
folos la toate aceste nivele. De pilda,
un sociolog industrial poate fi foarte
utilla nivelul documentarii necesare bunei
conduceri a unei unitati industriale. Un
specialist in sociologia educatiei va Iuera
cu folos Ia nivelul unitatilor de invata-
mint. Cel specializat in sociologia rurala,
va fi util la nivelul unei comune rurale,
mai departe. In fond toate ramurile
,specializate" ale sociologiei slnt menite
a Iuera la acest nivel modest al , unitati-
lor" operative de pe teren.
De astfel de sociologi ,specializati "
este nevoie in foarte mare numar. De
ei ne-am ocupat mai ales in volumul
intii al acestei lucrari. Ceea ce ne intere-
seaza insa in volumul de fatii este sa
lamurim problemele profesionale ale socio-
logilor care lucreaza la nivelul unitati-
lor teritoriale, in primul rind a celor
judetene In al doilea rind a celor comu-
nale.
Aceasta pcntru bunul mot iv ca oamenii
de socialii lucrlnd la aceste douii
nivele au de rezolvat sarcini care depa-
simpla specializare, necesitind dim-
potriva o forma tie ,generalista ", adica
larg interdisciplinarii, precum o pre-
gatire profesi onalii in actiunea de organi-
zare a cercetarilor sintetice colective.
De de aceasta calitate,
lucrind la acest nivel superior, este desigur
nevoie In numar mai mic decit al celor
specializati in anume ramuri sociologice.
Dar de buna formare profesionalii a
acestora putini depinde in ultima in-
stantii plnii randamentul celor multi,
specializati pe probleme fragmentare, toti
trebuind sii intrc in componenta retelei
organizatorice de care urmeaza a dispune
centrul de conducere al judetclor
m unici piilor).
In reteaua ierarhica a nivelelor de
cercetare se cade deci sa existe o retea
de documentare, de asemenea ierarhic
organizata, coborind din treapta in treap-
Ui , de la centrala judetului pina la micile
unitati din teritoriu.
8. INTEGRAREA TEMEI IN PROBLEMATICA PLANULUI DE STAT
Punind accentul pe ,o sociologic actio-
nalista" am dat o prima indica tie cu
privire la alegerea temei de cercetare: ea
trebuie sii fie in legaturii cu fenomenele
de bazii ale viejii noastre sociale actuale,
anume cele ale actiunii de edificare a
socialismului la noi in jarii. Va fi deci
un capitol din ,sociologia planului de
stat", urmiirind efectele ,actiunilor" pe
care le intreprinde o administratie, fie ea
judeteanii sau comunalii, in aplicarea
planului de stat, in anume conditii locale.
Vom alege deci acele fenomene sociale pe
care le credem ca au legatura cu procesul
general de dezvoltare a vietii sociale (in
sens pozitiv sau negativ), cele care credem
cii, odata modificate in sensul dorit de
146 Tehnicile cercetarilor zonale
noi, vor avea o influentii asupra mersului
vietii sociale. Vom tine seama urgenta
lor, de capacitatea noastra de
a organiza o cercetare, precum de
capacitatea noastrii administrativa de a
actiona asupra lor.
Temele de pus in cercetare pot fi
clasificate, dupii importanta, gradul lor
de generalitate, in mai multe categorii.
Temele prioritare indicate de planul de
stat sint de o importantii
datorita urmatoarelor imprejurari.
Cercetind, cum am spus, dezvol-
tarea vietii sociale din punctul de ve-
dere al ace lor ,actiuni" umane al ciiror
scop 11 pe care le putem
urmari in realizarea efectele lor, scan-
tate i nescc
a ne alege te
nului de st:
planificat,
social a dat-
Pinii cind
retea de ce
borator de
judetean poa
local.
Daca in
fiind cele
ca atare
cercetiitorii,
acest plan e
semnalindu-t
diversele te
E de las
nu vom plll
ciirbunelui
transportun
Ramine
judetean d
planul de l
alegind d
care prezin
In acea
atenti la
in ordinea
miitoarei
Teme lo
planului
municipiu
ruralii, e
zare, avind
toate acest
trative se
tare, astfel
cele genen
a fi luate
preciidere.
tare care,
un interes
arie terit
De obi
este bine
catia sau
administra
bine deci
care le iJ
SOCIOLBUC
oilea rind a celor cornu-
ru bunul motiv ca oamenii
a lucrind Ia aceste doua
zolvat sarcini care depa-
ializare, necesitind dim-
tie ,generalist a", adica
_ .mara, precum o pre-
3 in aqiunea de organi-
- or sintetice colective.
-ti de aceastii calitate,
:el superior, este desigur
.: - mai mic dedt a! celor
- ume ramuri sociologice.
:Ormare profesionalii a
depinde in ultima in-
- r::mdamentul celor multi,
. robleme fragmentare, toti
-- e in componenta retelei
e care urmeaza a dispune
ducere al judetelor
'erarhicii a nivelelor de
e deci sa existe o refea
:-e. de asemenea ierarhic
rind din treaptii in treap-
judefului pina la micile
IL"LUI DE STAT
infl uenta asupra mersului
m tine seama urgenta
e noastra de
rcetare, precum i de
:ra administrativa de a
- in cercetare pot fi
-i importanta, gradul lor
. in mai multe categorii.
. re indicate de planul de
importanta
- elor imprejuri'iri.
urn am spus, dezvol-
e din punctul de ve-
iuni ' umane al car or
i pe care le putem
-e: efectele lor, scon-
tate i nescontate, avem posibilitatea de
a ne alege temele potrivit indicatiilor pla-
nului de stat, care sint gata organizate
planificat, constituind de fapt o comanda
sociala data intregii natiuni.
Pina clnd vom dispune de o asemenea
retea de cercetare, orice centru sau la-
borator de sociale de caracter
judetean poate rezolva problema pe plan
local.
Daca intr-adeviir temele ,prioritare"
:fiind cele previizute in planul de stat
ca atare devin obligatorii pentru toti
cerceHitorii, nu e mai putin adevarat ci:i
acest plan este defalcat pe fiecare judet,
semnallndu-ni-se astfel ponderea pe care
diversele teme o au in imprejurarile locale.
E de la sine inteles ca in judetul Tulcea
nu vom pune accentul pe tema extractiei
ciirbunelui nici in Vrancea pe problema
transporturilor fiuviale.
Ramine deci datoria fiedirui centru
judetean de documentare sa extraga din
planul de stat problematica sa proprie,
alegind drept , prioritare" acele teme
care prezinta un deosebit interes local.
In aceasta privinta este uti! sa :tim
atenti la posibilitatea de a seria temele
in ordinea lor de clasificare, potrivit ur-
miitoarei scheme:
Teme locale de interes general. In cadrul
planului de stat, pentru fiecare judef,
municipiu, ba chiar comuna
rurala, exista planuri in curs de reali-
zare, avind caractere specific locale. Nu
toate aceste formatiuni teritorial-adminis-
trative se afia la acelasi nivel de dezvol-
tare, astfel ca lor difedi de
cele generate ale tarii ca atare meritii
a fi luate in considerare, acordindu-li-se
precadere. Dar e vorba tot de teme priori-
tare care, dei de caracter local, prezinta
un interes general, macar pentru o anume
arie teritoriala mai intinsa.
De obicei alegerea unor asemenea teme
este bine sa fie fiicutii la sugestia (indi-
catia sau comanda precisa) a organelor
administrative de resort, care mai
bine decit oricine care sint greutiitile pe
care le intimplinii. in actiunea lor, din
pricina lipsei unei documentiiri temeinice
a unei analize tiintifice a probleme-
lor tratate.
Teme locale, de spefii. Uneori temele
de cercetare ne sint indicate de diverse
unitati sau institutii, care sint in masura
sa incheie chiar contracte cu grupul de
cercetatori. Sint in asemenea situatie di-
rectorii de intreprinderi, de pildii, care
cer efectuarea unor lucrari de sociologic
industrialii., de management, marketing
sau altele de tip. Sau unitati de
productie agricola, institutii etc .
avind rezolva probleme specifice,
de in teres particular.
Teme de interes teoretic. In sfiqit, oa-
menii de socialii. pot formula ei
teme care ii intereseaza din punct
de vedere teoretic, pentru rezolvarea ca-
rora nu e insii necesara antrenarea unei
intregi retele de cercetare. Sint interesante,
fara indoiala, problemele privind de pilda
istoria doctrinelor sau analizarea globalii
a structurii sociale a tiirii, de teorie a
tipologiziirii umane multe
alte asemenea, a ciiror tratare necesita
munca unui singur (sau unui colectiv
foarte restrins de oameni de de
foarte inaltii calificare.
Ar fi cu totul nepotrivit sa antrenam
tara intreaga intr-o munca de teoreti-
zare sociologicii sau de istorie sociala,
cind prea bine ca asemenea lucriiri
sint de un nivel atlt de pretentios incit
am fi sa gasim miicar citi a
teoreticieni in stare a le face
ExisUi. deci probleme de cercetari socio-
logice, intocmai ca in orice alt domeniu
de cercetare care sint de resor-
tul exclusiv al marilor Obi-
nuit, se intelege lesne ca nu avem nevoi_e
de masa intreagii a populatiei ca sii anali-
zam probleme filozofice, pentru a preciza.
de pildii, in ce masurii-sii spunem-este
Vasile Conta materialist sau idealist sau
pentru a ne da piirerea cu privire la
anume probleme de matematicii. superioa-
rii i aa mai departe. Se mai put;-
Alegerea temelor de cer cetare 14
SOCIOLBUC
ca exista i probleme de sociologie care
au acest caracter de inalt nivel
Nu despre ele urmeazii insii a ne ocupa.
Facem numai mentiunea necesara cu
privire la obligajia sociologului de a
munci cu preciidere la rezolvarea proble-
melor prioritare ale tarii, liber fiind ori-
cine de a lucra in plus Ia orice alta pro-
blema 1-ar interesa. Intr-un institut sau
centru de cercetiiri sociologice trebuie
deci sii existe un plan de muncii obliga-
toriu: dar odati=i acesta indeplinit, fiecare
trebuie sii fie liber (i ajutat la nevoie)
sa-i faca cercetarile particulare pe
care le-ar dori.
148 Tehnicile cercetArllor zonale
Clteodatii (foarte rar) se intimplii ca
un cercetator individual sa aibii o viziune
originalii, aparent neinteresantii, dar care
poate purta in sine germenii unor dez-
voltiiri ulterioare, deschizatoare de dru-
muri cu totul noi. Nu e cazul sa uitam
acest lucru, dar nici sii-1 socotim a fi
hotaritor in organizarea unei munci colec-
tive.
Credem ca e bine ca un centru de cer-
cetiiri sociologice sii rezolve mai intii te-
mele prioritare generale, cele valabile pe
toatii tara, abia apoi sa atace proble-
mele locale i in mod cu totul secundar
problemele. de speja, particulare.
Capitolul
In aceastii p
mai ocupa de
gindeascii omul
unui colectiv
totul altceva, a
i tehnici de cru
cei care as
o rejea de col
teritoriale mari.
A face tiin.
tiintificii sint
fiecare din ele
profesionala
1. NECESITA
Problema
se
nu are in ved
gura echipa
ca numiir de
vii, de obicei.
cine e condu -
experientii in
dacii dispurre
personal, atit p:
Problema
atunci dnd
SOCIOLBUC
Capitolul II.
In aceasta parte a lucrarii nu ne vom
mai ocupa de modul cum trebuie sa
gindeasca omul de sociala integrat
unui colectiv interdisciplinar, ci de cu
totul altceva, anume de seria de principii
tebnici de care urmeaza sa tina seama
cei care asuma sarcina de a organiza
o retea de colective, in cadrul unor arii
teritoriale mari.
A face a organiza munca
tiintifica sint doua activitati distincte,
fiecare din ele pretinzind alta formatie
profesionala alte calitati umane.
Problemele
org:anizatorice
ale unei retele
de cerceHiri zonale
Ne permitem a crede ca ,organizatorii"
muncilor colective interdisciplinare tre-
buie sa se afle la un foarte inalt nivel
de profesionalizare, dat fiind ca numai
in masura in care ei au o formatie
sint in masura de a organiza
munci purtate in colectiv. Lor
li se cere nu numai o stapinire metodo-
logica tehnica a problemelor, ci
capacitiiti priceperi, atit in actiunile
de integrare in ruajul administrativ de
stat, cit in cele de minuire a oameni-
lor, deci atit diplomatie, cit simt peda-
gogic psihologic.
1. NECESITATEA UNEI RETELE DE CERCETARE
Problema organizarii unei cercetari
tiintifice se pune desigur i celui care
nu are in vedere dedt munca cu o sin-
gurii ecbipa interdisciplinara, restrinsa
ca numar de participanti. Ea se rezol-
va, de obicei, destul de UOr, daca
cine e conducator al ecbipei are oarecare
experientii in domeniul muncii in comun
daca dispune de un suficient prestigiu
personal, a tit profesional, cit i uman.
Problema devine insii mult mai grea
atunci cind urmeazii sa se organizeze nu
,o ecbipa", ci ,o retea de ecbipe", aco-
perind un intreg teritoriu, cum ar fi de
pildii un judet sau un municipiu.
Organizarea unei asemenea ,retele" de-
pinde insii in mare miisurii de tipul de
orinduire socialii in care lucram.
In aceasta privinta este din nou util
sa analizam pentru ce vechile incerdiri
ale !?Colii sociologice din s-au
soldat cu un final.
In perioada dintre cele doua riizboaie
mondiale, cercetarile sociologice porneau
din initiative private. Vechiul Institut
Social Roman izbutise, ce-i drept, sa se
transforme intr-un ,Institut de cercetiiri
sociale al Romaniei", avind o retea de
,filiale" in principalele centre universi-
tare, precum organe judetene, dublate
de un sistem de ,Carnine culturale" cii-
rora li se dadeau sarcini de cercetare
!ocala. Animat 1nsa numai pe calea initia-
tivelor locale, sistemul nu putea fi viabil.
Incercarile de a le da un caracter statal
prin Legea serviciului social din 1938
Problemele organizatorice ale unei retele de cercetari zonale 149
SOCIOLBUC
s-au izbit de dificultatile de netrecut ale
intereselor statului de atunci, care in-
telegea sa conduca tara pe cai dictatoriale
se $tie ca acestea nu au nevoie, ci,
dimpotriva, de raspindirea in masa a
informatiilor $tiintifice despre nevoile re-
ale ale populatiei.
Problema continua a fi acuta pentru
sociologii din tarile capitaliste. azi,
in Occident, cercetarile privind socialul
se fac din initiativa privata a unor Funda-
tii, Institute $i Universitati, lucrind de
cele mai multe ori pe baza unor ,comenzi"
care, daca sint particulare, au un carac-
ter marginit local, microsocial prin ex-
celenta $i dacii sint de stat,
au caracterul neplacut al transformarii
oamenilor de $tiinta in agenti ai clasei
sUipinitoare, ceea ce da uneori prilej
unor adevarate scandaluri publice, cum
a fost cazul tipic al cercetarii ,Camelot"
pusii in slujba neocolonialismului.
Fapt este iusa ca situatia sociologiei
intr-o orinduire socialista este cu totul
alta; caci intr-adevar, statu! socialist
alciituie$te planul de actiune, in mod
declarat efectiv sustinut, nu numai pe
legilor sociale, ci pe stu-
dierea realitatilor concrete in care aceste
legi au a opera.
In actiunea de realizare a planului de
stat sint antreuate activ marile mase,
care, pentru a putea face fata muncii de
edificare a socialismului, trebuie sa aiba
o pregatire temeiuica o cu-
deplina a situatiilor locale, pe
baza unei documentari tinute permanent
la zi.
Principiile democratiei socialiste cuprind
deci participarea tuturor la beneficiile
invatamintului colaborarea ma-
rilor mase, luminate de la
actiunile colective care se mul-
tilateral, adica atotcuprinzatoare a vietii
sociale, 1n toate domeniile stucturii eco-
nomice de baza in cele ale suprastruc-
turilor.
Centr1nd problematica sociologica,
cum credem ca se cuvine, pe o ,sociologie
a planului de stat", adica pe marile pro-
150 Tehnicile cercetllrilor zonale
bleme asupra carora converge intreg efor-
tul tuturora, omogen sincronic distri-
buit pe intreg teritoriul tarii, este firesc
sa credem cii actiunile tuturor celor care
realizeaza planul trebuie sa fie dublate
de o urmarire a conditiilor
locale in care ele se desfaoara, precum
a rezultatelor obtinute, mergindu-se
in adincime pin a la o analiza tiintifica,
dincolo deci de marginile unor rapoarte
administrat ive, atingindu-se problemele de
baza ale conditiilor efectelor sociale
ale fieciireia din actiunile intreprinse.
0 asemenea cercetare, interdisciplinarii
prin natura ei, urmeazii sii fie
destul de sensibilii inert sa surprinda nu
numai liniile generale de dezvoltare, pe
ansamblul tarii a! judetelor), ci
amanuntele situatiilor locale, diferentiate
de la o zona la alta. In consecinta ea
nu poate fi fiicuta decit daca dispunem
in fiecare localitate de posibilitatea unei
documentiiri potrivit unui plan
metodologic elaborat central, la scara
judeteana i municipalii, pe baza liniilor
trasate pentru tara intreaga.
Planul de stat constituie de fapt o
,comanda social a" ferma in ceea ce pl'i-
munca disciplinelor social-politice,
carora le siut indicate ,temele priori-
tare" de cercetare, o retea de cercetare
putind deci fi indrumata astfel lncit sa
iroseascii fortele, farimitindu-le
pe multiple probleme de
importanta secundara. Masa intreaga a
cercetatorilor a colaboratorilor locali
urmeazii a fi deci organizata astfel 1ncit
striiduintele comune sa se concretizeze
in mod uti! pentru conducerea
a vietii noastre, p1na la nivelul celor
mai modeste unitati administrative locale.
Asemenea cercetari pe teme prioritare,
organizate la scarii nationalii, sint nu
numai necesare, ci posibile in actua-
lele conditii sociale ale tarii noastre. Ciici,
spre deosebire de situatia antebelica,
populatia tiirii noastre nu mai este
analfabeta, fiind in totalitatea ei trecu-
tii prin de eel putin 8 sau 10 ani,
majoritatea ei avind un nivel de pro-
SOCIOLBUC
fesionalitate care nu e deloc ncglijabil.
Dealtfel gradul de ridicare a
al educarii socialiste nu
sufedi nici un fel de comparatie cu situatia
de acum citeva decenii.
In plus, in cea mai mici:i comuna rurala
dispunem azi de un numar impresionant
de mare de de lnalt nivel:
ingineri agronomi , zootehnicieni, medici
umani veterinari, profcsori invata-
tori, culturali, toti sensibilizati
fata de problemele ale discipli-
nelor social-politice, putind fi deci lesne
antrenati in munca de intelegere critica
a realiHitilor pe care le traiesc pe care
le minuiesc, indreptlndu-le spre un
scop comun, cunoscut tuturor.
Cu atit mai mult, dispunem in centrele
urbane de tot ce trebuie, din toate punctele
de vedere, pentru a fi indreptatiti sa
credem ca formarea unui for metodologic
de indrumare a unci retele de investigatie
sociologica nu mai este o utopie, ci
o problema a carei solutionare este nece-
sara, posibila deci obligatorie.
De aceea, inainte de a incepe orice
fel de cercetare este necesara punerea la
punct a unui colectiv de munca, constind
pe de o parte intr-un for central metoda-
logic, care sa asigure coordonarea lucrari-
lor i pe de alta parte intr-o retea de
nuclee de cercetare care sa permita aco-
perirea sistematica a unui intreg spatiu
teritorial.
Nu e cu putinta efectuarea unei cer-
cetari sociologice Ia inaltimea tiintei
moderne fara de rezolvarea prealabila
a acestui deziderat. Nici macar cind se
face o cercetare !ocala, restrlnsa la
analiza unui singur sat sau a unei
singure intreprinderi, nu mai e data
posibilitatea ca un singur cercetator
sa acopere intreaga problematica a
cercetarii sociologice, caci si in acest
caz e nevoie de o echipa ' interdisci-
plinadi. Cu atit mai mult cind aria de
cercetare este un teritoriu administrativ
atit de complex cit este un judet.
In masura in care sintem de acord
cii sociologia a ajuns a fi o luare la cuno-
tintii, pe ciii a societatii despre
ea dacii admitem ca ea are astazi,
ca prima datorie, urmarirea modalitati-
lor de aqionare in viata sociala, in con-
ditiile reale ale unui stat care lucreaza
planificat, obligatia de a Iuera in cerce-
tare la scara insai a dimensiunilor acti-
unii devine stringenta.
Ca sa revenim lao veche imagine, folo-
sita pe vremuri pentru a exemplifica a-
ceasta idee, nu e de ajuns sa angajezi
un de orchestra ca sa poti da un
concert, atita vreme cit nu exista o
orchestra formata. Tot astfel, un so-
ciolog met macar un grup re-
strins de sociologi nu vor putea fa-
ce fatii indatoririlor lor profesionale
daca nu dispun de o retea de cercetare.
E de pilda trimiterea unui sociolog
izolat, pe linga o mare uzinii, daci'i nu
il putem incadra intr-un laborator inter-
disciplinar, cuprinzind psiho-
logi, medici i asistenti sociali, dotati cu
aparatura tehnicii obligatorie intr-un ast-
fel de grup de munca.
Tot astfel, intr-un judet sociologul sin-
guratic va fi complet dezarmat, in ne-
putinta de a face fata rosturilor lui, dacii
nu va formeze unealta de
lucru a unui coJectiv central i a unci
retele teritoriale.
Pentru ca un asemenea instrument sa
poatii fi organizat condus, se cade sa
fim lamuriti cu privire la tehnicile orga-
nizarii muncii Yom incerca, in
capitolul de fata, sa aratam in ce consta
problema, greutatile ei, precum modali-
tatile care pot fi incercate pentru a le
rezolva.
Problemele organizatorice ale unei retele de cercetari zonale 151
SOCIOLBUC
2. TEHNICILE ORGANIZATORICE ALE UNEI RETELE DE CERCETARE
Existenta unei retele de cercetare fiind
singura solutie pentru a se asigura in-
formarea documentarea, corecta
rapida, a tuturor organelor noastre admi-
nistrative, Ia toate nivelele, de Ia cele
ale comunei rurale Ia cele central-statale,
sa vedem care sint principiile de avut
in vedere in organizarea ei .
Ne dam seama ca e vorba de o foarte
indelungaUi staruitoare actiune organi-
zatorica de educare cetateneasca, care
va cere ani de zile pina va fi desaviqit
pusa la punct. Dar cu atit mai mult se
impune ca munca sa fie de indatii in-
ceputa, mai intii modest, poate doar sub
forma unui simplu grup de initiativa !o-
cala, cu posibilitatea insa de a se desa-
pe masura ce puterile noastre
se vor mari, numeric cali-
tativ, baza noastrii tehnicii materiala va
spori formele organizatorice se vor
perfectiona.
Deocamdata, in cele ce urmeaza, nu
vom propune nici un fel de solutie pre-
fabricata, cu pretentia de a fi perfect
pusa la punct. Sintem dimpotriva
ca un sistem final nu va putea fi rea-
lizat decit prin sinteza tuturor experiente-
lor noastre, printr-o continua consultare
bilaterala, efectuata intre cercetatorii
intifici ,beneficiarii" lor, adidi orga-
nele de decizie conducere, doar astfel
putindu-se un ,model" meritind
a fi supus experimentarii generalizate
ulterior oficializarii lui organizatorice.
Vom atinge numai problemele
de metodologie tehnica, de avut in vede-
re in orice actiune de organizare a unei
munci de cercetare operata zonal, prin
colective interdisciplinare. aceasta doar
,in teorie", mai mult ca sugestii eyi dezi-
derate, pe care le supunem discutiei co-
legiale a tuturor celor interesati in pro-
blema, trasind un tablou de reali-
zari viitoare, chiar dadi in acest fel, cele
ce vom propune vor putea sa para unora
ca izvorite dintr-un exagerat optimism.
Cred i:nsa ca, ferindu-ne de planuri
utopice, gindind realist farii a pierde
contactul cu problemele reale ale vietii
sociale, avem datoria de a fi
avind incredere in valoarea fortelor crea-
toare de care dispunem in masa popu-
latiei noastre in capacitatea noastra de
a gasi formule organizatorice adaptate
realitatilor mereu in dezvoltare.
3. INTEGRAREA CERCETARILOR IN RUAJUL ADMINISTRATIV
DE STAT
lnainte de orice, trebuie sa ne fie clar
faptul cii cercetarea nu are
veleitatea de a dubla munca de documen-
tare administrativa; ci, dimpotriva, de
a se pune la dispozitia acesteia pentru
o cercetare mai adincita a unor anume
aspecte ale aqiunii administrative, nece-
sitind un mai lung ragaz de timp decit
eel de care dispun organele de conducere
executie, precum de o cercetare la
un grad de amiinuntime care nu se poate
obtine decit printr-o riguroasa eyi rabda-
toare cercetare interdisciplinara.
Aceasta inseamna ca munca de cer-
cetare trebuie conceputa, inceputa
152 Tehnicile cerceHirilor zonale
dusii la bun capiit in deplin acord cu
administratia de stat, la toate nivelele
ei.
Contactul cu organele administrative
de resort, incadrarea cercetarii
in ruajul administrativ al statului , este
nu numai o obligatie normalii, ci in
timp o a eficientei lu-
crarilor. Obtinerea dezlegarilor necesare
pentru a folosi documentarea existenta,
strinsa pe cale administrativa, nu se
poate asigura decit prin acord cu autorita-
tile de resort. De asemenea obtinerea de
informatii verbale, indicatii tehnice, in-
drumari practice, eventual colaborare di-
SOCIOLBUC
recta din partea diferitilor responsabili
ai sectoarelor de activitate din cadrul
consiliilor judetene comunale, precum
a celor din conducerea diferitelor uni-
tati operative, din teren, depinde de
asemenea de buna noastra integrare in
ruajul administrativ.
in regula generala deci, ierarhici
ai judetului, ai comunelor, ai unitatilor
operative, intr-un cuvint intreg aparatul
politic administrativ, trebuie sa fie de
acord cu alegerea temelor locale de cer-
cetare cu modalitatile de cercetare
propuse. In foarte multe cazuri, acest
acord se concretizeaza prin incheierea
unui contract prin care autoritatile res-
pective devin beneficiare ale cerceUirii
avind deci dreptul de a pre-
tinde ca concluziile ce se trag din cer-
cetare sii le fie de imediat folos. Tot ele
pot ajuta-cind este cazu!-lapublicarea
rezultatelor obtinute, chiar daca un con-
tract propriu-zis, deci un ajutor finan-
ciar tehnic, nu a fost asigurat.
Si in tot cazul, oricare ar fi modalita-
tile de contact intre cercetatorii
organele de partid de stat, contrac-
tuale sau ba, munca nu se
poate duce decit printr-un contact per-
manent, operat in edinte comune de
lucru eyi prin relatii personale, ci:ici a-
ceastii stri'nsii conlucrare constituie nu
numai o obligatie, ci garantia de baza
di lucriirile se vor desfaeyura in mod
util in bune conditii operative.
4. COLECTIVUL ORGANIZATORIC CENTRAL
Oricare ar fi formula organizatorica
folositii, afectind adicii initial doar forma
unui simplu grup de initiativa, sau a unui
cere de studii, sau chiar doar a unei
echipe alcatuite ad hoc pentru rezolvarea
unei singure teme i cu atit mai mult
daca se adopta formula unui laborator
sau a unui Centru judetean de cercetiiri
social-politice, este necesara formarea u-
nui colectiv central, avind rosturi multi-
ple.
a. Sarcinile colectivului
in primul rlnd se cuvine sa se incerce
o rezolvare a problemei existentei in ca-
drul judetului a unor actiuni de cercetare
deja incepute, dar neavind inca o con-
ducere unica, precum sint filialele Aca-
demiei, Laboratoarele sociale universitare,
unitatile centrului de cercetari ale pro-
blemelor tineretului, Muzeele locale, di-
feritele acti uni intreprinse pe linia Consi-
liului Culturii Educatiei Socialiste sau
de catre diverse formatiuni de studiere
a folclorului eyi etnografiei etc. Pentru
a se evita de forte, toate
actiunile de cercetare vor tre-
bui sa sfireascii prin a se coor-
dona, in cadrul unui plan comun, centrat
pe problemele ,priori tare" indicate de
catre planul de stat.
Dar oricare ar fi formula organizatorica
ce se va putea gasi pentru solutionarea
acestei situatii actuale (care nu e rationa-
la), nu e mai putin adevarat ca prin
simpla gasire a unei modalitati de coordo-
nare, munca nu este inca sfireyita, ci de
abia inceputa, in sensu! ca o actiune co-
ordonata nu poate fi realizata decit daca
ii asiguram o conducere metodologicii uni-
tarii.
Nu e de ajuns ca toata lumea sa fie
de acord sii atace una din problemele
,prioritare" figurind in planul de stat
pentru ca rezultatele obtinute de ciitre
toate unitiitile cuprinse in retea sii poatii
fi sintetizate. Totalizarea lor e cu nepu-
tintii dacii fiecare unitate procedeazii la
cercetare pe baza unor conceptii proprii
cu o metodologie tehnici proprii, cu
ipoteze de lucru diverse cu unelte de
lucru neomogene.
Coordonarea muncilor efectuate in retea
nu poate fi efectuatii decit dacii existii
un for central care sa asigure metodologia
Problemele organizatorice ale unei retele de cercetari zonale 153
SOCIOLBUC
lucdirilor, constind in alegerea temei,
concretizarea ei, elaborarea ipotezei de
lucru a tehnicilor de folosit pentru
fiecare tema in parte, testarea uneltelor,
mergindu-se pina la cele mai mici de-
talii, adica pina la modalitatile de pre-
lucrare a datelor ale redactarii finale
fixindu-se cit mai precis planul calendaris-
tic de lucru. Evident, cu precizarea no-
minala a colectivelor antrenate in muncii,
precum calcularea necesiHitilor huge-
tare ale investigatiei.
for metodologic, ca grup cen-
tral de initiativa organizare, va avea
de efectuat alte sarcini.
Astfel, va trebui sa procedeze la instruc-
tajul tuturor celOi care vor participa la
executarea pe teren a lucrarilor, atit prin
prelegeri teoretice, cit mai ales prin de-
monstratii practice. Grupul acesta central
poate lua chiar obligatia ca, in cadrul
prelegerilor tinute la universitatile popu-
lare, ale cercurilor de invatamint politic
etc., sa organizeze cursuri sistematice cu
privire la problemele ce urmeaza a fi
analizate sociologic, la teren, folosindu-
se in acest scop posibilitiitile de a publica
in periodicele locale informatiile utile
muncii de cercetare.
De asemenea, odata actiunea
de cercetare, adica formate echipele, in-
structate plasate pe teren, acest colectiv
central are sarcina de a indruma coer-
dona munca tuturora, prin colaborare
directa, sfatuire control, astfel ca sa
se asigure seriozitatea omogeneitatea
lucriirilor, stabilindu-se in mod uniform
modul de rezolvare a diverselor probleme
sau greutati teoretice ce se ridi ca inevi-
tabilln cursu! oricarei investigatii.
colectiv are indatorirea de a stringe
materialele culese redacH'irile partiale,
de a le organiza pe dosare de teme
subteme de a proceda in final la o
redactare unitara a concluziilor.
Dealtfel, intr-o cercetare zonaHi sint
unele probleme care nu pot fi rezolvate
decit de catre acest grup central, in care
adica reteaua teritorialii nu este de folos.
154 Tehnicile cerceHirilor zonale
Astfel, de pildii, geologia unei regiuni,
geomorfologia climatologia ei se pot
foarte bine clarifica de catre
grupului central.
Colectivului central ii poate reveni
sarcina de a organiza, intr-o forma sau
alta, de comunicare a rezultate-
lor obtinute, astfel ca un cit mai larg
numar de cetateni poata da avizul
cu privire la solutiile propuse argumen-
tele aduse in sprijinul lor.
Evident, in primul rind, colectivul are
datoria de a tine permanent contact cu
organele de decizie locale, sfatuindu-se
cerind informatii dezlegari, pas cu
pas, pe miisura ce investigatia progresea-
za.
b. Structura interna
a forului de conducere
De la inceput trebuie aditat ca nu e
vorba de o ,schema" in sens de incadrare
intr-un stat de plata. Cel mult, ciriva
functionari vor putea fi eventual, pliititi,
cum ar fi un secretar, lucrind
la multiplicari Xerox, la elec-
tronice de calcul etc. Membrii colectivu-
lui de cercetare vor Iuera insa in cadrul
obligatiilor lor de cercetare
dacii e vorba de membrii corpului didac-
tic, sau ca cetateni, prestind muncii
tifica de folos
Oricum, colectivullor trebuie organizat.
Sint mai multe solutii de avut in vedere.
Una este foarte ispititoare, parind a fi
simpla logica; anume de a organiza
,centrul" pe , ram uri sociologice", adica
pe sectoare, cum ar fi ,sociologie indus-
triala ", ,sociologie rural a", ,sociologie
a invatam!ntului" etc. sau adopt!ndu-se
formula impartirii pe sectoare, cite unul
de fiecare disciplina sociala particulara,
precum ,economia politidi ", ,geografia
sociala", ,psihologia sociala", urbanism"
etc.
Solutia nu este insa satisfaciitoare. In
primul' rind pentru ca ea corespunde
mai mult unei conceptii , multidiscipli-
nare" decit uneia ,interdisciplinare". In
SOCIOLBUC
fapt, unul specialist, sa spunem
un economist, are de adus aportul sau
atit in domeniul sociologiei urbane, dt
a celei rurale, in studiul sociologic
al invatam[ntului, cit in urbanism. Nu
existii problema sociala care sa nu ne-
cesite contributia tuturor disciplinelor so-
ciale. De aceea orice impartire pe ,sec-
toare" vine in contrazicere cu
ideea interdisciplinaritatii, incitlnd la mul-
tidisciplinaritate, termenul de ,sec-
tor" avind intelesul de ,decupare", ,tii-
iere" (in latina= secare), sectorul fiind
deci prin excelenta ,sectar", adica con-
siderare In sine a unui fragment rupt
de contextul siiu originar.
Mai operati va mi se pare solutia de
a concepe ansamblul membrilor alciitui-
tori ai grupului central ca pe un singur
colectiv alciituit din membri egali, solici-
tati dea, deopotriva simultan,
o contribulie, prin dezbateri partici-
pare la lucrari, in oricare problema s-ar
fi hoHirit de comun acord a se lua in
cercetare.
Grupul central ar constitui astfel un
for realmente interdisciplinar, din ce in
ce mai eficient pe masura ce membrii
lui vor deprinde nu numai tehnicile, ci
etica muncii in colectiv.
Cum orice cercetare in sociale
are un caracter interdisciplinar, forul a-
cesta metodologic va trebui sa cuprinda
reprezentanti autorizati ai tuturor discipli-
nelor sociale particulare. Evident, nu vor
putea intra in formatia lui toti
din jude!, ciici e de presupus ca nu toti
vor fi de acord dea aportul continuu,
in spiritul eticii muncii de folos
Se vor declara de acord in special acei
destul de pasionati de profesia
lor ca dea seama de importanta
problemei de eficienta contributiei pe
care o pot aduce.
Grupul restrins de initiativa va trebui
sa aibii. de la inceput un inventar
al tuturor fortelor de care dis-
pune judetul, pentru a solicita rind pe
rind pe toti cei de care va fi nevoie, nu
numai ca membri permanenti ai nucleu-
lui central, ci ca ocazionali colaboratori
la diverse teme sau ca simpli detinatori
de informatii utile.
Un asemenea inventar e bine sa cuprin-
da nu numai lista nominala a acestora,
ci informatii despre pregatirea lor de
specialitate, locul lor de muncii., adresa
etc., merglndu-se in centrele bine organi-
zate, pina la alcatuirea unor cuprin-
zind biografia, bibliografia chiar foto-
grafia fieciirui colaborator. Pentru un
istoric viitor, dornic sa analizeze cum
s-a dezvoltat cercetarea aseme-
nea fi?iere vor putea fi de un real folos.
Dar pentru organizatorul muncii actua-
le, e o buna unealtii de lucru.
Lista inventar a colaboratorilor posibili
e lung a poate fi schematizatii astfel:
$tiintele naturii
Geologi, (de toate speciali-
tiitile), climatologi, meteorologi, pedologi,
hidrografi, zoologi.
Demografie
Statisticieni demografi, medici,
in sanatate publica.
Producfie materia/a
lngineri de mine, ingineri industriali (de
toate profilurile), contabili,
directori de intreprinderi, serviciilor
de personal, in management,
marketing, securitate a muncii, ergonomic,
psihologie, asistentii socialii de intreprin-
dere.
Directori de bancii, directorii C.E.C.
Sefii cooperatiei
lnginerii agronomi, silvici, pastorali,
zootehnicieni, legumicultori, medici vete-
rinari, ingineri de constructii rurale, pre-
directori de CAP, IMA
lAS-uri.
Sistematizari teritoriale
Arhitectii sistematizatori
teritoriali. lnginerii de ciii de transpor-
turi comunicatii, de bonificari teritori-
ale, transporturi IRTA comu-
nale, oficiilor de turism.
Problemele organizatorice ale unei retele de cercetari zonale 155
SOCIOLBUC
Culturii educafie socialistii
Corpul didactic, directorii de Coli,
cursuri, universitati populare, ciimine cul-
turale, biblioteci, muzee, case memoriale,
tipografii, presa, posturi locale de radio,
teatre, cinematografe, animatorii cultu-
rali, sportivi, et-
nografii, istoricii arheologii.
5. RETEAUA TERITORIALA
Idealul ar fi sa dispunem in fiecare
comuna ruraHi. de un grup de ciirturari
organizati in vederea alcatuirii de cerce-
tari tiintifice, adica a unor ,monografii
locale". Teoretic exista azi in orice co-
muna forte intelectuale suficiente in acest
scop. Dar oricit de am fi, sa
tim i realiti i sa ne dam seama cii
planul de a organiza in fiecare comuna
o grupa interdisciplinara de activitate
monograficii nu poate fi re.-.lizat. Yom
da, ulterior, explicatiile necesare pentru
ca, acolo unde vom gasi localnici
dornici sa pornesca la 0 astfel de muncii,
ei sii poatii fi organizati indrumati.
Deocamdata sa ne multumim cu mai
putin, adicii cu strictul necesar, gasind in
fiecare comuna rurala macar un om
pe care sii-1 convingem a fi ,coresponden-
tul", ,colaboratorul" nostru benevol sau
,membru asociat" al forului central. Nu
are importantii ce titlu ii vom da. Esential
este sa giisim pe cineva care, nu din
obligatie profesionala administrativa, ci
din pur interes sa se declare
gata sa colaboreze cu noi, angajindu-se
sa tina legaturii permanentii cu forul
central, sii raspunda la cererile de in-
formatii, pe care i le vom comunica fie
in scris, fie prin publicatii, fie prin viu
grai, dupii imprejurari.
Acest colaborator poate fi gasit dadi
oamenii din fiecare comuna.
El poate sa fie, dupa caz, un profesor
sau invatator local, un director de camin
cultural, un bibliotecar, un inginer agro-
156 Tehnicile cercetarilor zonale
Evident, nu vor fi omii, dimpotrivii,
conduciitorii organizatiilor de UTC, pio-
nieri, sindicate, organizatii de masa, de-
putatii locali, primarii, secretarii comu-
nali i toti cei care, intr-un sistem sau
altul, se aflii sub conducerea unica a
organizatiilor de bazii ale partidului. Cu
toti cum am spus, se cade sa
tinem eel mai strins contact, informindu-i
necontenit asupra mersului lucdirilor.
nom, un medic, un secretar de primarie,
un preot sau deseori chiar un membru
al cooperativei locale avind aplecare
spre asemenea probleme sociale i o
pricepere care poate fi sporitii necontenit,
prin aqiunea de cercetare la care
il antrenam.
Exista in comunele rurale localnici
care au pasiunea cercetarilor, de dragul
locului natal interesindu-se de istoricul
satului lor, de problemele lui actuale
care incearca scrie amintirile cu-
sub forma, ajunsa astazi foarte
cunoscutii, a ,monografiei satului ".
Din vechea monografica a rii-
mas, cum am mai spus, inca treaza
aceastii dorinta a multora de a face
,monografia satului". Foarte deseori sint
solicitati cei din centrele de cercetare
ale marilor orae, cei din catedrele de
tiinte sociale, de ditre asemenea ,mono-
grafiti" locali, care cer sa li se dea
indrumiiri i sprijin in alciituirea de studii
sociale. Ba se intimpla ca din initiative
locale sii se formeze grupe de asemenea
cercetatori, cu ambitia de a purcede la
studii de mai vasta intindere, mai preten-
tioase decit de simpla memorialistica.
Fenomenul acesta cultural este imbu-
curiitor. Dar fata de el trebuie sa fim
foarte prudenti, aducindu-ne aminte cii
o cercetare tiintifica nu se poate impro-
viza. Oricit de entuziati ar fi aceti
adevarul este ca cerce-
tare tiintifica nu o pot face decit cerce-
Hitori educati tiintific cu o deosebita
SOCIOLBUC
rigoare cii cercetarile sociologice pre-
tinct existenta unor colective interdiscipli-
nare, membrilor lor cerindu-li-se, in afara
de legate direct de speciali-
tatea lor, o baza filozofica marxista
o a metodelor tehnicilor
de lucru, ceea ce nu se poate obtine dec!t
prin invatamint de specialitate.
Asemenea colective locale, pe de alta
parte, se miirginesc la studierea situatii-
lor din comuna lor, fara sa aiba o viziune
completii asupra judetului cu atit mai
putin asupra situatiei intregii tari. Deo-
potrivii, ei nu inteleg destul de clar
la ce trebuie sa foloseasca 0 cercetare
in ce mod informatiile locale pot
fi racordate la documentarea centrala
necesarii bunului mers al actiunilor in-
scrise in planul de stat.
Initiativele locale nu trebuie insii in
nici un caz descurajate, ci mai curind
indrumate spre a le incadra in complexul
de cercetari zonale, care urmeazii a fi
fiicute pe plan judetean, sub conducerea
metodologica a unui for central.
Primul pas care trebuie facut consta
deci in folosirea fortelor locale potrivit
unui plan de coordonare a tuturor cerce-
tarilor pe o singurii tema, comunii tuturor
satelor, stringindu-se strict acele infor-
matii care sint necesare pentru Himurirea
temei puse in lucrare. La inceput modeste
aceste teme vor putea fi multi-
plicate complicate ulterior, abordindu-
se probleme din ce in ce mai grele, pe
masurii ce capacitatea de munca a retelei
va spori.
'in acest scop, spuneam, sa ne multu-
mim la inceput prin a avea cite un cola-
borator in fiecare comunii, ciiruia ii vom
cere informatii utilizabile, in primul rind
pentru centrul de documentare judetean,
care, cum vom arata, are nevoie de
privind fiecare comunii in parte,
neinregistrate pe cale administrativa, to-
indispensabile pentru o
a ,zonelor" diverse, adicii a ariilor social-
culturale existente din care e alcatuit
judetul.
Practic, vom vedea de indata cum tre-
buie procedat in acest domeniu de acti-
vitate. Subliniem pentru moment doar
necesitatea de a ne organiza o retea de
informatori, a carei conditie esentiala
este sa fie completa, adicii acoperitoare
a tuturor comunelor rurale din judet,
orice !ipsa in retea diiunind caliUitii
cercetiirilor de caracter zonal.
Odata ce munca de alegere convin-
gere a acestor corespondenti din retea
a fost realizatii, grija centrului trebuie
sa fie de a tine permanenta legaturii
cu ei. Se pot face convocari in
comune, acestea implica cheltuieli
invingerea unor greutiiti de organi-
zare. Se pot insii face vizite in comune,
cu prilejurile diverse ale unor indatoriri
profesionale oarecari mai ales se pot
purta corespondente scrise.
Regula de avut in vedere este urmii-
toarea: daca ceri cuiva o informatie trebuie
sa-l convingi cii informatia lui a fost
folosita, ca sa nu aiba impresia cii ai
facut o cerere formalii, la care el a ras-
puns, formal, fara ca vreun folos oarecare
sa rezulte din aceste douii acte formale.
De aceea, oricit de greu s-ar parea, orice
informatie primitii trebuie de indatii
confirmata, spunind corespondentului res-
pectiv ca ai primit la timp (sau cu
intirziere) informatia, eli ai analizat-o,
cii e bunii (sau are anumite lacune,
pe care i le arati, cerind indreptarea).
Cind informatjile au fost toate primite
au fost totalizate, rezultatele cercetiirii
trebuie comunicate public, astfel ca
toti colaboratorii sa capete convingerea
ca intr-adevar nu au lucrat zadarnic.
Se pot de asemenea intrebuinta mij-
loacele de antrenare la munca prin orga-
nizarea unor sisteme premiale, care pot
consta uneori in publicarea numelui
celor care au dat cele mai bune mai
prompte riispunsuri (ceea ce poate face
prin gazetele locale sau emisiile de radio,
dacii existii posturi locale), precum
prin premieri constind in
carti tiparite, abonamente la ziare
reviste, solutia potrivitii depinzind de
Problemele organizatorlce ale unei retele de cercetarl zonale 157
SOCIOLBUC
mijloacele de care dispunem local i
de buniivointa organelor care se ocupii de
problemele riispindirii culturii, care in
acest domeniu ne pot fi de un nepretuit
folos.
Exista tendinta (fireascii) de a forma
o retea de colaboratori folosindu-se re-
teaua gata formatii a activitilor cultu-
rali. E drept cii pot fi mai UOr
convocati la edinte de lucru i la cursuri
de specializare. Totui munca de cer-
cetare tiintificii nu dii rezultate daca e
considerata doar ca o obligatie profesio-
nala a unei retele care in fond are alt
scop decit eel al cercetarii
Sintem convini ca o buna parte din cei
prini in reteaua de cultura i educatie
socialista vor avea dorinta de a lucra
i in domeniul cercetarii Cu
a tit mai bine: cu conditia ins a ca aceasta
munca sa aiba caracterul muncii benevole,
facuHi din pur interes tiintific, iar nu ca
simpla obligatie de serviciu.
1n tot cazul, daca recurgem la o retea
gata formata, sa avem grija nu cumva
sa omitem persoanele care, fara nici un
fel de obligatie, au ele dorinta sincera
de a colabora la asemenea munci tiin-
tifice. Totul depinde de situatiile locale,
de cunoaterea oamenilor, pentru ca
alegerea acestui prim colaborator al
forului central sa fie rationala, adicii
eficienHi.
Am spus ,acest prim colaborator"
pentru ca el nu este decit eel dintii pion
pus intr-o actiune care in cele din urma
6. ECHIPELE FORMATE PE TEME
Reteaua de colaboratori locali, for-
mata deci fie dintr-un singur om, fie
din grupuri locale de mai multe persoane,
constituie baza oricarei cercetari zonale.
Ea este instrumentul de care ne putem
folosi in permanenta pentru solutionarea
unor probleme simple constind in infor-
matii brute, neadincite, precum i ca
retea de ,opera tori de ancheta" atunci
cind recurgem la tehnicile formularelor,
158 Tehnicile cercetarilor . zonale
va trebui amplificata pina la formarea
unui ,nucleu" de cercetare. Coresponden-
tul trebuie deci astfel ales incit sa poatii
ulterior proceda i la formarea acestui
nucleu, adicii a unui colectiv care sa
cuprindii mai multi colaboratori, folo-
sindu-se specialitii de diverse formatii
profesionale existenti in comunii. Ynsa
tot pe idee a muncii benevole,
acceptate din sincerii dorintii de a pola-
bora la o activitate care obli-
gatiile strict profesionale.
Acest corespondent, om de legaturii
al nostru, va putea desigur colabora inca
de la inceput cu cine va crede de cuviinta,
lucrind in spiritul anchetatorului social
care tie ca numai prin indelungi con-
vorbiri cu oamenii in mijlocul ciirora lu-
crezi se pot obtine informatii exacte i
pertinente.
Formarea unui colectiv local, dadi
se poate obtine pe aceasta cale, va fi
binevenitii; dar nu e neaparat necesarii.
Yom arata de ce monografierea adincita
a unei comune urmeaza a se face nu ale-
gind-o la intimplare, ci cu socoteala,
prin procedee care sa garanteze 0 maxima
posibilitate de generalizare a concluziilor
la care se ajunge.
1n acele sate, unde va fi necesara o
monografiere adincita va fi utilii formarea
unui nucleu local. Dar aci, vor trebui sa
fie organizate i echipe de specialiti
in disciplinele sociale particulare, de
foarte inalt nivel tiintific, lucrind in
colaborare directa cu grupul local.
in cadrul unui sondaj fiicut prin ean-
tionare, aa cum de asemenea vom ariita.
Dar aceastii retea de colaboratori locali,
oricit de importanHi ar fi, nu raspunde
tuturor nevoilor i posibilitiitilor noastre
de cercetare.
Se tie cii, potrivit sarcinilor trasate de
catre conducerea de partid i de stat,
membrii corpului didactic au obligatia de
a executa cercetiiri tiintifice, legindu-le
SOCIOLBUC
de practicii. De asemenea, cii studentii
au ei obligatii de a lega invii-
tiimlntul de cercetare cercetarea de
practica.
Orice judet dispune deci de o masa de
forte de munca care trebuie
folosita In mod rational, indrumind-o
spre atacarea problemelor locale de bazii,
adica legate de realizarea planului de
stat. Necesitatea unei coordonari a tu-
turor cercetarilor se impune.
Forul central de care am vorbit, din
simplu cere de studiu sau colectiv de
initiativii, este menit sa se transforme
in ,Centru judetean de sociale",
intr-o forma care va trebui stabilita
prin instructiuni sau reglementiiri oficiale.
In tot cazul este clar ca, oricare va fi
forma ce s-ar da acestor centre judetene,
ele vor trebui sa fie puse sub conducerea
acelui organ local care are riispunderea
culturii propagandei din judet, singurul
In miisura sa stabileascii modalitatile
concrete ale colabodirii dintre diversele
unitati retele de cercetare, incadrin-
du-le pe toate intr-un program de lucru
rational realmente util nevoilor sociale.
Retinem ins a ideea urmiitoare: sint ne-
cesare, pe de o parte ,reteaua teritoriala",
permanenta, pe de alta parte ,echipele"
formate temporar, ,pe teme", adica orga-
nizate pentru executarea unei anume in-
vestigatii pe o tema data, contractata
sau ba eu organele judetene sau cu
conducerea unor intreprinderi, planificate
a lucra un anumit n'igaz de timp, care
poate merge de la dteva luni la citiva ani,
urmind a fi desfiintate la terminarea lu-
crarilor sau sii capete a!Ui formatiune
odaHi cu prelucrarea unei noi teme.
Acestea spuse, sa ne reintoarcem la
indatoririle forului central aditind di
cea dintii grija trebuie sa-i fie organizarea
unui ,Centru judetean de informare
documentare".
Consideram cii problema este deosebit
de importanta, in lipsa unui asemenea
centru, nici un fel de cercetare zonala
completii neputind fi fiicutii. 1i vom
acorda deci un capitol de sine stiiHitor.
Problemele organizatorice ale unei retele de cercetliri zonale 159
SOCIOLBUC
Capitolul III.
1. UNELTELE DOCUMENTARII
Orice centru de documentare
o serie unelte procedee de lucru pe
care e bme sii le amintim.
a) Bibliografia este cea dintii unealtii
la care trebuie sii ne gindim. Tehnica
redactiirii bibliografice" este in-
cunoscutii nu e cazul sii intriim
in amiinunte, ariitind folosul clasificiirii
potrivit sistemului decimal, ale ciirei
tame le orice bun bibliotecar.
. numai asupra faptului cii
b1bhografia unui centru local are un
caracter deosebit, dat fiind cii scopul
ce se este unor
situatii locale, bibliografia urmind deci sii
cuprindii lucriirile privitoare la zona
noastrii teritorialii, atit cele anume in-
chinate ei, cit cele care cuprind doar
razlete informatii care ne privesc.
In plus, in aceastii bibliografie inclu-
dem lucrarile manuscrise detinute de
particulari, nu numai cele publi-
cate in volume sau De asemenea
semnaliim articolele sau studiile apii-
rute in diverse reviste ziare.
Si aci un sf at: orice colectionar
ca e mai sii constitui o colectie decit
sa o reconstitui. adicii intot-
deauna de la zi tii apoi la curent
zi de zi, tot ce apare, procedind doar
miisura posibilitiitilor la reconstituirea
trecutului. Ca sii de pildii arti-
colele apiirute in ziare vechi e o muncii
:xtn::m de grea. A lua nota de ce apare
In z1lele noastre e mult mai
160 Tehnicile cercetarilor zonale
Centrul judetean
de informare
documentare
local a
Bibliografiile se lucreazii pe iar
nu pe liste, pentru motive pe care oricine
le intelege: posibilitatea de intercalare
a unor informatii noi, posibilitatea cla-
siirii pe autori, pe materii, pe localitiiti
.. Ele trebuie sii cuprindii adnotatii
entice, scurte rezumate a temelor tratate
fiind in felul acesta mult mai utile. '
Adiiugiim cii imbogiitirea acestei bib-
liografii se poate asigura daca dispunem
de un colectiv de colaboratori de diverse
profesiuni discipline pe care
ii _convingem sa coopereze la tinerea in
a literaturii problemei, prin
comumcare de bibliografice din spe-
cialitatea lor.
b) Biblioteca. Ideal ar fi sa existe nu
numai o bibliografie cit mai completii,
dar o bibliotecii de specialitate, privind
adicii problemele locale, manuale re-
viste. Va trebui sii giisim modalitiiti de
realizare, biblioteca sociologicii fiind un
instrument de lucru de care nici un om
de nu se poate lipsi.
Deocamdatii ne putem stri'idui miicar
ca in una din bibliotecile publice sii avem
grijii sii existe categorisite grupate te-
matic lucriirile necesare in munca cer-
cetiirilor sociologice. de exemplu,
pentru temele de demografie sa existe
la un loc seria publicatiilor de recensii-
mint, incepind cu cele din 1930, 1941,
1948, 1956 1966.
c) Fototeca .yi fonoteca. Fotografii
filme se iau de amatori,
SOCIOLBUC
In cantitiiti enorme. Nu toate sint utile
din punctul de vedere al documentiirii
sociale. toate cele privind urba-
nismul, cHidiri de institutii i particulare,
striizi, cartiere, lucriiri de bonificare a
terenurilor, geografice, aspecte
folclorice etnografice etc., atitea cite
existii, trebuie coleqionate, convingind
pe posesorii lor sii ne dea o copie.
masura in care acest lucru e posibil,
va trebui sa procediim la 0 campanie
sistematica de fotografieri, avind grija
ca fiecare fotografie sa fie lipita pe 0
cuprinz'ind informatiile necesare pen-
tru identificarea analizarea lor.
Fonoteca de asemenea e utilii, constind
in colectionarea pastrarea sistematica
a tuturor inregistrarilor facute Ia mag-
netofon, in cursu! interviurilor i a
diverselor prize de sunete pe care le facem
in cursu! unei campanii de cercetiiri.
d) Muzeul. Colectionarea de obiecte
m uzeologice intra de asemenea in rosturile
unui centru de cercetari sociale. Nu e
desigur vorba de a constitui muzee pro-
prii, ci doar de a contribui Ia imbogiitirea
muzeelor existente, centrale locale, cu
piese care sa arate nu numai aspectele
in orice muzeu local, ci
cele care scot in relief viata socialii tre-
cuUi actuaHi, cu procesele ei de trans-
formare, cu proiectele de viitor cuprinse
in planurile de perspectiva.
Muzeul ,social" trebuie conceput ca
o modalitate de a pune la curent publicul
cu marile probleme sociale, semnalin-
du-se trasaturile specifice ale zonei, cu-
prinzind deci nu numai marturii ale tre-
cutului, ci perspectivele viitorului.
Un muzeu conceput ca o ,prelegere"
de sociale constituie dealtfel o
tema asupra careia urmeaza a ne mai
gindi, pina ii vom putea gasi solutiile
cele mai potrivite, pentru a-1 face sa
devina cu adevarat ceea ce trebuie sa fie,
adica o unealta de pedagogie
in folosul marilor mase.
e) Arhiva # dosarele nu trebuie nici
ele uitate. Cu conditia sa nu le concepem
ca pe coperte in care stringem in-
formatiile de care nu mai avem nevoie,
cum in administratia de tip vechise
spunea despre 0 hirtie din uz ca
urmeaza a se pune ,Ia dosar". Ci do-
sarul este el o unealta de lucru, in
care stringem sistematic informatiile ne-
cesare pentru rezolvarea unor probleme
aflate in curs de cercetare.
Distingem in primul rind dosarele cu-
prinzind ,cup uri" din ziare, adicii articole
informatii taiate din corpul ziarelor $i
triate pe probleme, muncii ce poate 'fi
facuta prin urmarirea la zi a tot ce se
publica. Taieturile Iipite pe coli de hirtie
aranjate Ia Iocul lor in dosare, pe pro-
bleme, formeaza cu incetul 0 sursa de
documentare de prima importantii.
Exista insa dosare in care depo-
ziHim materialele strinse in decursul unor
cercetari (formulare statistice, redactari in
ciornii etc.) care trebuie astfel organizate
inclt sa fie posibilii operatia denumitii
,analiza secundarii".
Sii nu uitiim nici faptul cii 'orice con-
cluzie tiintificii nu e demnii de credinta
decit in masura in care poate fi contra-
lata prin consultarea datelor primare de
la care s-a pornit. Materialele ,vechi",
depozitate in dosare, nu sint deci moarte,
scoase din uz, ci riimin in
continuare o documentare de
care vom mai a vea nevoie.
Reamintim ca tebnica cercetarilor ,pa-
nel" ne obliga sa finem Ia zi dosarele
vechi, ele constituind temeiul pentru orice
nouii cercetare.
Un aspect special problemei
dosarele de lucru folosite in timpul unei
campanii de cercetare colectivii.
vom insista asupra acelor
dosare care sint efectiv dosare de Iucru,
in munca prealabilii de documentare pe
care sintem datori a o face inainte de a
alege ,temele" de cercetare deci de a
porni efectiv la munca de teren.
Aceasta ,documentare" nu consta nu-
mai in' stringerea de informatii, cite existii
Centrul judetean de informare documentare zonala 161
SOCIOLBUC
_gata facute, ci m elaborarea lor de
ditre noi, dat fiind faptul ca sint doua
mari capitole pe care trebuie sa le avem
in vedere: unul privind pozitia judetului
In cadrul general al tarii altul privind
structura interna a judetului el
2. PROBLEMA ,BA.NCII DE DATE"
intreg sistemul de informatii pe care
l-am schitat. socotindu-1 uti! punerii in
actiune a unui plan de cercetare socio-
logicii, constituind laolaltii nucleul ,Ar-
hivei" documentare a centrului judetean,
nu reprezintii decit o etapii in vederea unei
viitoare organizari a unui aparat informa-
tional la nivelul tehnicilor moderne.
cum este conceput, sistemul de
arhivare pe care il propunem riimine
greu de minuit mai ales in nepu-
tintii de a fi tinut la zi in cadrul unui sistem
informational, adica a unei evidente
<>perative, permitind extragere
-corelare de probleme, a informatiei exis-
tente.
Nu putem acorda in acest volum prea
mult spatiu pentru a da lamuririle tehnice
necesare rezolviirii unei astfel de pro-
bleme. expunerea citorva prin-
cipii de baza poate fi utila pentru a
.sugera gasirea unor solutii operative,
1n special pentru a semnala cii. o arhivii
documentara, oricit de empiric am conce-
pe-o, nu trebuie sa fie decit un prim pas
spre o finala modernizare a echipamen-
tului informational.
Mai intii trebuie sii ne fie clara ideea
.cuprinsa in formula curent folosita a
,biroului motor".
Toata lumea e de acord sa lupte impo-
triva abuzului ,birocratiei", careia i se da
:sensu! peiorativ de ,scriptologie" inutila.
Pe buna dreptate dealtfel, caci prea de-
:seori ,evidentele" cerute nu sint destul
de rational concepute, diminind necoor-
donate intre ele, fiicind dublii intrebuin-
tare, mai mult folosind respon-
:sabili ca sa aibii 0 ,acoperire" formalii
il62 'l'ehnicile cercetarilor zonate
In amindoua aceste capitole, hotaritor
este modul in care concepem sociologic
problemele si felul in care sa le
sintetizam folosind in special unealta
de documentare care se , car-
toteca ".
a activitatii lor, ,forma" facuta cintarind
astfel mai greu decit realizarile obtinute.
Dar in timp nu trebuie sa uitam
eli Ia nivelul tehnicii de azi, ,evidenta"
a ajuns a fi strict necesara 1, cu conditia
sa fie ,operativa", adicii unealta de lucru,
iar nu proces-verbal alcatuit in vederea
unui control formal.
Se comparii deseori ,biroul" modern
cu un ,tablou de bord" a! unui a vi on
sau cu un ,tablou de comandii" intr-o
uzina automatizatii. Un avion modern
are un tablou de bord extrem de compli-
cat, in !ipsa ciiruia zborul nu ar fi insii
cu putintii. 0 uzinii automatizata ar sta
in permanentii panii daca nu ar exista
evidenta tabloului central, care permite
sa intervii instantaneu pentru restabilirea
mersului normal a! fluxului tehnologic.
De asemenea intr-un tier modern, ,dru-
mul critic" (care nu e decit o evidenta
a actiunilor planificate) nu e nici el
, birocratie", ci unealta de lucru.
Trebuie sa ajungem la convingerea ca
in materie de asemenea ,ta-
blouri de bord ", ,dispecerate", adica
evidente tinute Ia zi, sint indispensabile,
fara de ele fiind cu neputinta coordona-
rea lucriirilor interdisciplinare colective,
planuite pe mai lungi intervale de timp.
1
Max Weber e deseori socotit ca teoretician
al , birocratiei " , ca element necesar al oricarei
organizatii moderne. Dar se uita ca eel dint ii
ginditor care a teoretizat problema ,birocraJiei "
nu este Weber. ci Marx. cum aratii
Andras Hegedus in lucrarca ,Ana/isa di Marx
della birocrazia e Ia realta socialista" (Citata
de UMBERTO MELOTfi. in Marx e if
terzo mondo. Milano, 1971, Ia pagina 61 , nota
145).
SOCIOLBUC
Atita vreme cit un om de Iuera
de unul singur, el nu avea nevoie de un
prea complicat sistem de tinere In evi-
denta a lucrarilor lui. nici cerce-
Hitorul singuratic nu poate trai fiira
tine , agenda" lucrarilor, fara
face o evidenta a sarcinilor pe care le
are sau pe care singur le asuma. Viata
moderna ne obliga pe toti sa tinem seama
de calendar de orar, fie ca sintem sau
nu de aceasta aparenta stin-
jenire a , libertatii" personale, In fond
garantie a eficientei eforturilor noastre.
Cind insa de Ia treapta muncii indivi-
duale trecem Ia cea a muncii colective,
necesitatea de a coordona intre ele acti-
vitatile rezultatele obtinute a foarte
multor colaboratori, ,planificarea"
, evidenta" se impun ca o aspra necesi-
tate. Acest principiu general cu privire
Ia rostul , birocratic" al unui ,birou
motor ", conceput ca unealta de lucru,
se aplicii deopotriva atit in conducerea
actiunilor, cit in compulsarea rezul-
tatelor obtinute, amindoua aceste cate-
gorii de fapte putind fi transformate
in ,informatii", pentru tratamentul cii-
rora fiind astazi pusa Ia punct o intreaga
tehnica, cea a , informaticii ", care tre-
buie sa ne inspire sa ne foloseasca in
masura maxima a priceperilor noastre.
Desigur, idealul ar fi ca intr-un labo-
rator de sociale politice, de
caracter judetean, sa existe posibilitatea
organizarii unei ,Banci de date", do-
taHi cu toata aparatura electronica nece-
sara. Nu ne facem insa iluzia ca vom
putea ajunge, dintr-un singur salt, pina
Ia acest nivel. Dar nici nu socotim ca
este admisibila atitudinea de indolenta
care ne-ar indemna sa aminam rezolvarea
problemei pinii cind vom putea trece de
Ia condei la de calcul de ,ultima
generatie". Plna a ajunge acolo este
necesara o indelungata munca, constind
nu numai in elaborarea sistematica a
setului de informatii necesare, ci de
formare a noastra a colaboratorilor
Ia noua mentalitate a dispece-
ratului
in aceastii faza initialii, de formare a
premiselor unei viitoare munci
tific organizate, slnt de tinut in seamii
citeva principii, pentru luarea lor in con-
siderare foarte serioasii trebuind sa.
activam.
Mai intii, sa ne fie clar cii o ,Banca
de date" are exact valoarea ,datelor"
pe care le contine. Daca acestea sint in-
corecte, nesigure, neprecise i neexacte,
cea mai bunii electronicii de.
calcul ne va induce in eroare. Zadarnic
deci am indesa milioane de informatii
dubioase in ,memoria" intreaga
noastrii muncii tot va riimine claditii pe.
nisipul incertitudinii.
Informatii ,exacte precise" nu se pot
insa obtine decit pe calea unei bune
organiziiri a muncii administrative. Este
stabilit de pilda ca valoarea cifrelor sta-
tistice corespunde pina la identitate cu
valoarea a administratiei care le
stringe. Informatiile statistice - dar
celelalte - sosind pe filiera administra-
tiva iau caracterul acestei filiere, fiind
mai bune sau mai putin bune, dupa
calitatea a organismului adminis-
trativ care opereaza pe teren.
Problema e greu de dezlegat, datoritii
faptului cii agentul de executie fiind eel
care raporteazii despre propria sa acti-
vitate, informatia sa este in primejdie.
permanenta de a fi subiectiva.
CerceUitorii tiintifici nu pot rezolva.
asemenea probleme, care ii cu
mult. ei pot macar pleda pentru
principiul di ,evidenta informationalii"
trebuie cit se poate mai mult despiirtitii
de ,activitatea administrativa". Cei care
executa anume program de actiune in
teritoriu sint desigur obligati a tine evi-
denta lucriirilor infaptuite. Nu putem
concepe un executiv, oricare ar fi el,.
care sa tie evidenta celor executate.
El are necesitatea de centraliza
rezultatele pentru a le supune controlului
pe scara ierarhica stabilita de
administrativ respectiv. Dar evidentele.
acestea totalizate sub forma mai ales.
de tabele statistice nu au valoare
Centrul judetean de informare !ii documentare zonaHi 163
SOCIOLBUC
tificii decit dacii sint temeinice; nu
pot fi temeinice decit dacii sint contra-
late de ciitre un organ care nu are nici
un fel de sarcina operativii deci nici
un interes de a se auto-aprecia favorabil.
Acest organ informational neutru nu
poate insii controla decit dacii are acces
la ,datele primare". Un tabel statistic
cuprinzind date globale, dacii nu are la
baza o evidenta nominala cind e vorba
de oameni sau in tot cazul un inventar
de ,cazuri" identificabile individual, nu
oferii nici o certitudine.
Laboratorul de sociale poate deci
pleda necesitatea existentei acestor ,date
primare", care sa permita controlul li-
vriirilor de date globale. !n tot cazul
introducerea intr-o bane a de date globale,
netrecute prin prealabila operatie de ve-
rificare a temeiniciei lor, ramine 0 simpla
operatie formala, neducatoare la scop.
Sa nu uitam ca procedeul comunica.rii
!ji acceptarii de date globale, fara posi-
bilitate de control, constituie una din
principalele surse de eroare sistematica,
fund o incitatie la furnizarea de date
,evaluate", apreciate din ochi, iar nu
,numarate". Agentii executanti din retea,
daca nu sint suficient formati profesional
- nici nu pot fi daca nu sint controlati
potrivit tehnicelor informationale cu
a tit mai rau .cind nu sint nici suficient de
corecti - au tendinta de a nascoci
cifre, avind eel mult valoarea unor
aprecieri personale, deseori foarte du-
bioase.
Aparatura de cercetare la
tenm poate fi insa, in aceasta privinta,
un excelent procedeu de profesionalizare
a agentilor executanti, fie cei din primarii,
cooperative de productie agricola, dis-
pensarii medicale, unitati sau
culturale etc., evident printr-o colaborare
sincera intre organele locale de executie
l1i cele de documentare specia-
lizate in tehnicile informaticii, colaborare
posibila in cursul unor cercetari facute
Ia fata locului.
Poate ca multi vor spune ca o ase-
menea sarcina capacitatea de
Ui4 Tehnicile cercetl'irilor zonale
actiune deci obligatiile cercetatorului
de teren. Ceea ce este, eel putin pentru
moment, foarte adevarat. Dar omul de
e dator sa fie un promotor al
tehnicilor celor mai avansate, un pro-
pagandist educator al acestor tehnici.
Ca atare, oricit am dori sii amlniim sar-
cina aceasta pentru viitor, datoria noastrii
e sa incepem a lucra inca de pe acum
pentru acest vii tor; caci in materie de
seriozitate ziua de miine incepe
azi.
!n aceasta munca de pregati re a vii-
toarei , banci de date" mai exista inca
o datorie de implinit, care de data aceasta
este pur fara nici o contin-
genta cu sarcini administrative.
Ea rezulta din faptul ca intr-o cercetare
nu avem nevoie de o ,evidenta
administrativa" completa. Ea nu con-
stituie pentru noi decit un rezervor de
fapte un mijloc de control al totali-
zarilor statistice. Atita tot.
A vern nevoie ins a de o selectie a fap-
telor.
Am aratat in volumul intii, in ce consis-
ta aceasta problema a ,decupiirii" din
realitate a unui set de fapte, clasate pe
citeva ,dimensiuni" red use la a tit
cit se pot cuprinde intr-un numar restrins
de ,indica tori".
Aceasta inseamna ca cercetatorii
tifici au obligatia de a stabili lista mini-
mala a informatiilor de care e stricta
nevoie pentru cercetarea unui numar
de teme, restrinse ele la cele de prima
importanta.
E clar pentru oricine ca in evidenta
centrala a unui birou de studii sau in
,memoria" unui aparat electronic de
calcul nu va fi nevoie sa inregistram
totalitatea realitiitilor sociale, pinii in
cele mai mici detalii. Pentru a ana-
liza un proces social, sa spunem de
pilda eel pe care l-am mai folosit, al
adaptarii la munca profesionala urbana,
nu va fi necesar sa !jtim absolut totul
despre fiecare individ in parte. Ar fi
ridicol sa ne interesiim dacii are sau nu
SOCIOLBUC
are un dine de apartament sa corelam
numele acelui cline cu situatia lui in
profesie. Ar fi o curiozitate nu numai
absurdii, ci i de-a dreptul grotescii.
Yntrebarea este insa de uncle incepe curio-
zitatea noastrii sii devinii legitimii! Adicii
sa stabilim acele fapte care ne par a fi
in legiiturii cu procesul social pe care
vrem sii-1 liimurim. Poate ca analiza
bibliotecii lui, dacii o are, e mai semni-
ficativii. Poate cii gindul de a reveni
la tara, odatii cu la pensie, joacii
un rol. aa, in continuare, ,triem
faptele".
Trierea i ierarhizarea faptelor semni-
ficative constituie de fapt elaborarea unei
ipoteze, aa cum di trebuie procedat
in orice cercetare ,,tiintificii", adicii
,metodidi".
Ca atare, in actiunea de documentare
se cuvinc sa operiim o simplificare, omo-
genizare ierarhizare a informatiilor
noastre.
Cind va fi sosit momentul de a trece
la constituirea unei biinci de date va
trebui deci sii avem gata experimentat
un astfel de sistem de documentatie
minima/a, pe care trebuie sii-1 ' punem
mai intii la punct cu tehnicile cl1;1sice ale
rationalizarii muncilor de birou, folosin-
du-se in acet scop tehnicile fielor infor-
mative, fiele fiind de fapt prototipul
viitoarelor ,cartele perforate" pe care
le vom preda mainilor de calcul.
Inventarierea informatiilor, reducerea
lor Ia strictu! necesar, codificarea lor se
cade sii fie fiicuta cit mai urgent.
In tot cazul tin uta in vedere i urmiiritii
staruitor inca de la primirea celor dintii
documente de care vom dispune.
Adaugam: banca de date nu va anula
intreg restul documentiirii. Cercetarea
vietii sociale a oamenilor are nevoie i de
analiza descriptivii, de contactul viu al
cercetatorului cu terenul. V om continua
deci a stringe documentele necesare
acestei prize directe de contact cu reali-
tatea. Dar vom extrage din ele vom
colectiona pe fie toate determiniirile
codificabile.
Aceste douii munci, cea a pregiitirii
,biincii de date" care pot fi supuse unui
tratament matematic i cea a studierii
aspectelor de viata care nu pot fi nici
miisurate, nici numiirate, trebuie sa
meargii in paralel, sprijinindu-se unele
pe altele.
3. DOCUMENTAREA PRIVIND }NCADRAREA JUDE'fULUI
IN ANSAMBLUL 'fARII
Revenim acum insii la alta scarii,
asupra principiului pe care l-am mai sem-
nalat cind am aratat cii sociologul e o-
bligat a incadra orice fenomen, luat in
studiu, in complexul general al societiitii
globale din care face parte.
Acest principiu riimine valabil i cind
ceea ce studiem este un intreg judet.
a. Sociologia moodiala, nationala locala
Pentru a intelege pozitia specifica a
unui judet, in ansamblul tiirii al aces-
teia in ansamblul tiirilor cu care ne
inveciniim i, in continuare, in ansamblul
lumii intregi, este necesadi o informatie
stiiruitor acumulatii critic inteleasa
cu privire la o serie de pro bleme ,actuale ",
foarte complexe i toate interconexate.
Se poartii in literatura mondiaHi de
astiizi nenumiirate discutii in necunoa-
terea carora ceea ce despre tara
noastrii nu are decit o valoare restrinsii,
neputindu-se incadra intr-o conceptie
generalii despre viitorul omenirii.
In lumea intreagii, in toate tarile, se
discutii din ce in ce mai aprins probleme
privind ,soarta" globului pamintes.c in
totalitatea lui. Sint semnalate probleme
grave, cum sint cele ale ,exploziei de-
mografice", ale unei posibile ,foamete
mondiale", de alimente i de energie,
Centrul judetean de informare documentare zonalli 165
SOCIOLBUC
de o catastrofalii posibilitate de ,poluare"
a aerului, apelor, alimentelor.
Rind pe rind, se tin in toate capitalele
lumii, multe din ele Ia noi in tara, con-
grese de demografie, de implant.are
industriilor in lumea ruralii, de ratwnala
distributie a industriilor in lume pe
teritoriul fieciirei tiiri, in general, de
,viitorologie", care, toate, oricit de multe
ar fi, se centreazii pe probleme care nu
pot riimine stdiine nici unui cetiitean
cu atit mai mult nici unui
sociolog.
Tinerea Ia curent cu tot ce se lucreazii
in acest domeniu al soartei actuale
viitoare a omenirii este deci obligatorie,
:fiecare cercetiitor in parte fiind indemnat
faca o parere despre pozitia propriei
sale tiiri, fatii de fiecare din aceste pro-
bleme mondiale, precum pozitia pro-
priului sau judet in tara sa.
Cineva se poate tine Ia curent cu ase-
menea probleme citind ziarele revistele,
-de culturii generalii, dar i de specialitate,
participind Ia simpozioane mese ro-
.tunde, studiind tratatele lucriirile, nu
numai din propria sa specialitate, ci
.din cit mai multe domenii cu putinta.
In acest fel, sociologul se p6ate docu-
menta cu privire Ia toata seria de feno-
mene sociale care alciituiesc tabloul,
infinit variat, al tuturor societatilor umane
de pe toata suprafata pamintului, i pe
intreaga lor duratii istorica, ceea ce este
cu atit mai necesar, cu cit se cii orice
.determinare a unui fenomen nu e cu
:putintii decit pe calea comparatiei lui
cu alte fenomene, similare sau diferite.
Nu numai Durkheim sustinea cii socio-
ijogia este prin vocatie o compara-
.tiva, dar inaintea lui, de Ia Leibniz
se cii ,determinatio este
negatio" in special de Ia Hegel
rtenind noi, pe filierii marxista, aceasta
conceptie, care ne obligii sii avem tot-
deauna in vedere ansamblul fenomenelor,
1n tot complexul lor de relatii, de pozitii
:i c0ntrapozitii, de teze antiteze, de
polarizare, in negativ pozitiv i de
reciproca conditionare !ntre ele.
il.66 Tehnicile cercetlirilor zonale
Un sociolog care se sa
studieze doar un fragment de viata so-
cialii, de pildii, doar judetul siiu, Hicind
abstractie de restul intregului, s-ar ase-
mana cu un fizician care ar dori sa stu-
dieze doar polul pozitiv al unui curent
electric sau tot de aberant, cu cineva
care ar tinji sa taie in doua o vergea
cu gindul sa scape astfel de unul din cele
doua capete ale sale.
Orice istorie sociala !ocala nu are rost
decit daci'i e incadrata intr-o istorie
universalii. Tot astfel o geografie !ocala
e doar un fragment din geografia uni-
versala cu atit mai mult orice sociologie
nationala nu poate fi inteleasa decit ca
parte dintr-o sociologie mondialii .
Sociologul lucreaza corect doar daca
are in fata orizonturile Iarg deschise ale
intreg globului terestru ale intregii
istorii. Cu cit mai clara va fi viziunea
sa integrala asupra lumii, cu atit capa-
citatea sa de a alege problemele esentiale
ale sociologiei natiunii lui va fi mai clar-
vazatoare teoretic l mai eficienta prac-
tic.
Desigur, ii vine cuiva mai uor sa se
margineascii exclusiv Ia studierea unor
fenomene ,microsociale", sarcina pe care
o poate rezolva i un meteugar marunt.
Dar sociologia, cea de reala valoare, e
prin definitie o ,macrosociologie"; acest
din urma termen fiind a fi inteles nu
numai prin ceea ce numesc francezii
,societe englobante", ci inca mai larg
Ia scarii mondiala i in sensul incadriirii
oncarui fenomen social in structura
unor formatiuni social-economice de
caracter istoric, adica ivite intr-un anume
ir de dezvoltare in timp i avind simultan
anume raspindirea teritoriala, in mij-
locul altor forma1iuni sociale, unele mai
mult, altele mai putin dezvoltate decit
cea avuta in vedere.
Abia in masura in care un sociolog
are mai multe informatii despre ce se
petrece in lume, poate dea seama cum
stau lucrurile la el acasa, fixindu-Ie
,pozitia" particular a.
SOCIOLBUC
Studierea acestor particularitiiti ale
propriei tale tari nu este insa o operatic
Dacii despre intreaga lume ne
putem informa prin lecturi de biblioteca,
despre tara ta trebuie sii afii ce e esential
prin propria ta striiduin}ii.
b. Informatia de istorie sociala
Am afirmat eli orice cercetare socialii
trebuie incadrata istoric. Judetul asupra
ciiruia ne centriim atentia are el o
istorie localG, care face parte din istoria
sociaHi a tarii intregi, dupa cum aceasta
ea nu e decit o ,istorie !ocala"
a marii istorii universale a omenirii.
Interesant, pentru orice cercetiitor, lo-
cal, e tocmai acest fapt al existentei unor
istorii ,locale", diferentiate temporal
spatial, ajunse la nivele deosebite pe
urma unor procese de dezvoltare desfa-
in forme structurale de o infinita
diversitate.
De aci necesitatea pentru un cercetiitor
al unei arii geografice restrinse, de pilda,
al unui judet al tarii, de a lntelege mai
intii pozitia istorica pe care o ocupii
tara in complexul tiirilor din aceasta
parte a Europei apoi abia amiinuntul
specificului local al zonei teritoriale de
care urmeaza a se interesa.
A studia adincit care sint conditiile
sociale specifice istoriei noastre sociale,
mi se pare a fi esential pentru a putea
intelege (sociologic vorbind) problematica
ce ni se impune, ajutindu-ne sa nu ne
pierdem In sterile plagieri ale unor doc-
trinari striiini.
Desigur, efortul teoretic ce se cere a
fi fiicut este important sintem inca
in sociologilor care vor fi
in miisura sa-l faca.
Deocamdatii, poate cii nu ar fi riiu
daca am tine seama de traditia cerce-
tiirilor marxiste de Ia noi din tara, pentru
a o !ega de situatiile actuale, reconsi-
derind critic lucrarile anterioare de istorie
sociala de Ia noi. mi se pare ne-
cesar ca, Julndu-le, deocamdaUi, sub
beneficiu de inventar, sa avem pururi
in minte cele ce au gindit antecesorii.
Ma refer in primul rind Ia Constantin
Dobrogeanu-Gherea despre care am spus
ca va veni momentul sa-l reintilnim.
Deocamdata, expun felul in care, in
decursul carierii mele l-am
inteles (poate (dar nu cred) i
m-am folosit de el ca de un cadru de
referinta subiacent, obligatoriu in oricare
cercetare sociologicii romaneascii.
Gherea a ariitat, inca de Ia
veacului al 19-lea \ ca tara noastra,
inapoiata din punct de vedere social,
odata cu extinderea comertului inter-
national , dupii tratatul de Ia Adrianopole,
a intrat in orbita de influenta a tiirilor
capitaliste occidentale, atit pe plan eco-
nomic, cit pe eel al institutiilor libe-
rale. Din aceastii pricinii, cursu! dezvol-
tiirii sale istorice a luat o cale noua, care
a dat natere unui sistem social ,hibrid".
denumit de el ,neoiobiigie", in care ele-
mentele iobage se amestecau cu cele capi-
taliste. Ceea ce il preocupa ceea ce de-
termina pozitia lui politicii era
gindul ca, atunci cind tiirile socialiste
ne vor cuprinde in orbita lor, nu cumva
sa se nascii un ,neocapitalism", forma
hibridii intre capitalism socialism,
primejdie fatii de care, socotea el, data-
ria partidului social-democrat era de a
duce o lupta de prevenire a primejdiei.
La epoca in care scria el, exista cre-
dinta, care s-a dovedit cii socia-
lismul se va in tarile occidentale
capitaliste cele mai dezvoltate. E o
intrebare lnsii dacii avem dreptul sa
imputiim lui Gherea faptul cii, in 1910,
nu a profetizat crearea primului stat
socialist in Rusia i nu in Anglia. Nu
e locul sa intram in detalii, dar fapt este
cii teoria lui Gherea trebuie consideratii in
ce are pozitiv anume in schema ei
abstract-teoretica, potrivit ciireia orice
tara inapoiatii, o data intrata in orbita
unei tiiri inaintate, are o linie de dez-
1
Vezi Cuvinte uitate. Este socialismul o
flowe exotica? desigur Neoiobiigia.
Centrul judetean de informare !ii documentare zonaHi 167'
SOCIOLBUC
voltare socialii specificii, alta decit cea
expusii de ciitre Marx Engels ca fiind
valabilii pentru procesul de formare a
orinduirii capitaliste in tarile ei de ori-
gine.
Studiul proceselor sociale de dezvol-
tare care se in tara pe care
urmeaza sa le analizam prin cercetiiri
de sociologie efectuate in teren presupune
deci ceva mai mult decit o bunii cunoas-
tere a teoriei marxiste, dublata de o teh-
nica perfecta de investigare. Anume, pre-
supune o cunoatere adincitii a ,situatiei
istorice" in care se afiii tara in momentul
cind incepem cercetarea.
Ii spunem ,situatie istorica" gindin-
du-ne la imprejuriirile concrete ale vietii
noastre sociale; sau, aa cum spune
Engels intr-o scrisoare ditre Mehring,
intelegind prin ,istoric" pur simplu
o denumire colectivii pentru politic, ju-
ridic, filozofic, teologic. Pe scurt pentru
toate domeniile care apartin Societ::itii
nu numai Naturii
1

c. Informatia de geografie sociaBi
Spre deosebire de documentarea isto-
rica, care ridica importante probleme
teoretice, existii i o alta documentare mai
putin controversaHi privind teritoriul geo-
grafic pe care se desfaoara viata oame-
nilor.
El poate fi vazut din douii puncte de
vedere. Mai intii avem a considera Na-
tura, aa cum am ariitat, ca pe un ,la-
borator" de muncii al oamenilor, adica
drept un rezervor din care, prin teh-
nici:i, extragem materiile prime !?i ener-
giile necesare mentinerii vietii noastre.
Acesta e punctul de vedere, foarte clar
exprimat de Marx, corespunzind cu
ceea ce se poate numi a fi o ,anthropo-
geografie" sau o ,geografie umanii".
Dar exista i un al doilea punct de ve-
dere cu privire la teritoriul ocupat de
oameni, eel ,ecologic" (sau de ,mor-
1
MARX-ENGELS. Opere alese. vol. II.
p. 545.
168 Tehnicile cerceHirilor zonale
fologie socialii" cum este denumit in
terminologia durkheimianii), care sub-
liniaza importanta modului cum dife-
ritele fenomene sociale se afiii distri-
buite teritorial.
Intreaga informatie de care dispunem
se poate concretiza din acest punct de
vedere prin admirabila unealtii de lucru,
care sint ,cartogramele ".
Pe masa cercetatorului trebuie sa fi-
gureze deci, in permanenta, nu numai
dictionarele enciclopediile, care ne
permit sa folosim terminologia in mod
corect prin urmare trebuie necontenit
consultate, oricit de excelenta ne-ar fi
memoria, ci un bun Atlas al globului
i mai ales harta tarii.
Se cade ca, orice lectura am face, de
istorie, de tiinte sociale sau de orice alt
fel, dnd intilnim citate localitati, munti,
riuri etc. sa le identificam neapiirat pe
harta. Altfel, un nume risca sa ramina
doar un sunet pe care 11 invatam pe de
rost, fiira sii-i corespunda nimic concret
i pe care deci 11 putem uita UOr. Daca
citesc de pildii ca s-a incheiat un tratat
la Cuciuc Kainargi, altul la Passarowitz,
altul la Adrianopol trebuie neapiirat
sa vad pe hartii unde se aflii aceste
localitati, ca sa inteleg de ce, la
unor anume razboaie, au fost alese aceste
puncte geografice nu altele. Tot astfel,
daca aflu cii a luat :fiinta un nou
industrial, la Gura Motrului, de pildii,
sint dator sa caut localitatea pe hartii,
ca sa-mi dau seama in ce regiune se afia,
cu ce sistem de drumuri se leaga, la ce
distante de alte se afia. Tot aa
trebuie sa identific pozitia noilor ,plat-
forme industriale", ca vechile .. tari"
traditionale precum ale Vrancei,
Oltului, etc.
Tot ce se afla legat de o zona sau de un
punct geografic trebuie deci identificat
pe hartii interpretat cu ochi de geograf.
Dealtfel, obligatia de a ti sa citeti
hiirtile, sii te descurci in reteaua curbelor
de nivel, sa interpretezi geomorfo-
logia unui teritoriu, este esentiala pentru
un sociolog. Un cercetator de teren
SOCIOLBUC
care nu :;;tie minui hartile, pentru care
o harta ramine o enigma, e departe de
a avea o buna pregatire profesionala.
Dealtfel, citirea hartilor, vechi :;;i noi,
in special a celor bune, poate constitui
o lectura tot atit de pasionanta ca cea
a unui roman. Pe harta poti face ,cala-
torii imaginare", pasionante extrem
<ie utile, mai ales atunci dnd efectiv ai
<ie gind sa vezi apoi cu ochii regiunile
pe care ai inceput a le studia pe harta.
Ba tu insuti trebuie sa :;;tii sa trasezi
o sectiune verticala printr-o vale, folo-
sindu-te de curbele de nivel, sa fixezi
elementele esentiale ale unui peisaj
rural sa-i faci un crochiu.
Cu alte cuvinte, formatiunea geografica,
<ieprinderea tehnicilor elementare ale u-
cenicului in geografie intra in bagajul
obligator de ale sociologului
de teren.
Nu inseamna totu:;;i ca orice sociolog
trebuie sa fie profesionist al geografiei;
<far in tot cazul i se cade a fi macar un
,amator avizat", adica un cunoscator
<iestul de adincit al problemelor geogra-
fice ca s