Folkul romanesc, intre grandoare si decadenta

Vasile Bolboja

Sunt tentat sa incep aceste insemnari cu sintagma de veste-poveste: A fost odata ca niciodata folkul.... Caci rar ii este dat omului, muritor de rand sa fie contemoran cu nasterea, ascensiunea, apogeului si inscrierea pe o curba descendenta a unui fenomen de talia muzicii folk. Parca ieri aparea omul cu chitara iar acum cand vedem corifeii muzicii folk cu parul alb sau rar ni se pare ca ei si muzica lor au facut un legamant cu eternitatea... Un lucru este clar ca o lacrima: folkul are istorie. Sa parundem in intimitatea lui si sa decelam cateva repere luminoase (si umbroase...) din istoria popularului fenomen muzical. Muzica usoara romaneasca a anilor 60 primea un aer proaspat prin infuzia de muzica straina. Era timpul cand undele radiofonice romanesti erau dominate de cantatorii italinei precum Remo Germany, eternul Adriano Celentano, Rita Pavone, Mina de belgiano-francezul Salvatore Adamo, Edith Piaf, Johny Halliday sau Dalida. De peste Canalul Manecii veneau legendarii The Beatles dar si telegenicul Cliff Richard. Din departarile americane ne emotionau regele rockului, Elvis Presley, celebra formatie a fratilor Fogerty, Creedence Clearwater Revival dar si faimosul duo Simon & Garfunkel. Pe meleagurile mioritice topul feminin era dominat de Margareta Paslaru si Doina Badea, iar cel masculin de Constantin Draghici pozitie amenintata de tineri (pe atunci, o tempora!) Dan Spataru si Aurelian Andreescu. Tot pe atunci se nastea un mit: formatia timisoreana, Phoenix, o culme a talentului muzical romanesc. Incepe sa ne incante si niste melodii simple, directe, melodioase, angajate ale americanilor Bob Dylan si Joan Baez sau ale scotianului Donovan. Se nastea, atunci, un nou curent muzical cu raspandire mondiala: folkul. Surprinzator, si nu prea, avand in vedere sufletul romanului, acesta a prins si la noi. Statisticile consemneaza sec: primul om cu chitara care s-a manifestat ca atare pe meleagurile dambovitene a fost Mihai Munteanu in 1968 la o emisiune muzicala realizata de Cornel Chiriac si Geo Limbasanu. Adolescent pe atunci, din coltul meu de lume (rurala), primul contact cu folkul a fost inedit. Radioul avea o emisiune muzicala (o are si azi) O melodie pe adresa dumneavoastra. In preambul la ora 8.25 se difuza un Moment poetic in cadrul caruia mari actori recitau din poezia unor la fel de mari poeti. Prin 1968 a gazduit un tanar actor din Craiova care a recitatcantat cateva poezii. Actorul interpret era Tudor Gheorghe o culme interpretativa innobilatoare de spatii mioritice. O data actul de nastere comis folkul a cunoscut rapid o larga raspandire. Au aparut corifeii: Doru Stanculescu, Marcela Saftiuc, prea repede uitatul Dan Chebac, Mircea Florian, Mircea Vintila, Vali Sterian, Dorin Liviu Zaharia, Dan Andrei Aldea (cantecul sau Om bun a dat certificat de noblete folkului romanesc). Nicu Alifantis, Nicu Vladimir, Victor Socaciu, Zoia Alecu, Mircea Bodolan, Vasile Seicaru, Stefan Hrusca... Sa-i dam Cezarului partea lui si indiferent de parerea fiecaruia dintre noi sa spunem ca fenomenul Cenaclul Flacara condus de peotul Adrian Paunescu, a fost o culme de manifestarii folkului. Timp de 12 ani (intre 1973-1985) miile de concerte au adunat aproape fara exceptie floarea cea vestita a folkului romanesc. Mai mult chiar a oferit prilejul de a ne ratula cu talentul lor mari actori romani: Florin Pittis, Florin Zamfirescu, Mihai Stan, Eugen Cristea si unui numar impresionant de poeti si scriitori. In plus, foarte multi dintre folkistii de ieri si de azi au debutat in cadrul cenaclului. Acea zi fatidica de 15 iunie 1985 cand in urma incidentelor de pe stadionul din Ploiesti Cenaclul Falcara a devenit istorie a insemnat un evident recul pentru folkul romanesc. A revenit in prim-plan dupa 89, cativa entuziasti precum Victor Socaciu cu Festivalul Om bun si acelasi Adrian Paunescu cu cenaclul Totusi iubirea dar nu mai avea vigoarea, entuziasmul, prospetimea perioadei de aur, 1970-1985. Preferintele tinerilor de azi nu se mai regasesc in muzica folk. Sa fim noi, adolescentii de la nasterea acestui fenomen muzical de o mare sensibilitate si muzicalitate martorii muti ai trecerii lui in uitare? Este un sentiment ciudat, dominat de o incomensurabila tristete, acela de a fi martor neputincios al unei vieti paralele cu a ta: nasterea, cresterea, maturitatea si... batranetea folkului. Si fiecare dintre noi, iubitorii de folk, murim de doua ori: odata prin (cu) el si alta data prin noi insine... Nutrim speranta ca Folkul moare dar nu se preda si generatiile care vin vor simti nevoia, precum noi in alte vremuri, de poezie, de puritate, de sensibilitate, de prietenie prin muzica...

Gen muzical: folk

Data si locul nasterii: 31 1954 Braila

Nicu Alifantis s-a nascut la 31 mai 1954, la Braila, face studii muzicale particulare si debuteaza scenic in 1973. Este angajat in 1975 la Teatrul Maria Filotti din Braila si, gratie concertelor sustinute, devine destul de cunoscut si iubit de public pentru ca in 1976 Electrecord-ul sa-i editeze primul single, Cintec de noapte. acelasi an se inscrie in ATM. Dupa armata devine membru al Cenaclului Flacara, condus de poetul Adrian Paunescu, si participa la majoritatea ?intamplarilor artistice?, melodii ale sale figurand pe compilatiile Folk 1 si 2 aparute la Electrecord in 1977 si, respectiv, in 1978. 1983, la aparitia casetei de discuri care marca 10 ani de activitate a cenaclului, Nicu Alifantis este cel mai bine reprezentat cantautor de pe acest album. Din 1995 infiinteaza un ?grup de proiecte? intitulat NICU ALIFANTIS & ZAN, impreuna cu Virgil Popescu - bass, voce, Sorin Voinea - keyboards, voce, Razvan Mirica - chitare el.ac., sitar, mandolina, voce, Relu Bitulescu - tobe, percutii si Nicolae Traistaru ? tehnic. Site: http://www.alifantis.ro DiscografieNicu Alifantis 1976 Cantec de noapte (Electrecord) 1979 Dupa melci (Electrecord) 1980 Nicu Alifantis & Florian Pitti (Electrecord) 1984 Nicu Alifantis (Electrecord) 1984 Mitic Popescu (Electrecord) 1988 Piata Romana nr. 9 (Electrecord) 1990 Risipitorul de iubire (Electrecord) 1992 Ia toji baladist (Toji Productions) 1992 Decembre (Toji Productions) 1995 Voiaj (Intercont Music) 2000 25 (Intercont Music) 2001 Nichita (Toji Productions) 2001 Cadavrul viu (Toji Productions) 2002 Neuitatele femei (Nemira)

 2004 Sah mat (Nova Music)