Sunteți pe pagina 1din 6

Efectul chimic

Edit 0 11

Legile electrolizei.doc Details Download 23 KB

Electroliza (efectul chimic al curentului elctric) reprezinta fenomenul de disociere in ioni a unei substante si depunere a acestora la electrozii baii de electroliza.

Electroliza solutiei de CuCl2 In figura alaturata este ilustrata celula electronica folosita la electroliza CuCl2 in solutie apoasa, folosind electrozi de grafit. Speciile din solutia apoasa de CuCl2 sunt: ionii Cu2+ si Cl- si moleculele de apa. Ionii care se descarca la electrozi sunt ionii Cu2+ si Cl-. Reactiile chimice care au loc la cei doi electrozi sun reptrezentate prin urmatoarele ecuatii chimice:
reducere

(-) catod (C): Cu2++2e- Cu0


oxidare

(+) anod (A): 2Cl--2e-2Cl0 Ecuatia totala:Cu2+(aq)+2Cl-(aq)Cu(s)+ Cl2(g) Electroliza topiturii de clorura de zinc c) ZnCl2(s)Zn2++2Clreducere

(-) catod (C) :Zn2++2e-Zn0


oxidarereactii principale

(+)anod (A):Cl--1e-Cl0
Reactii secundare, in urma carora atomii sau grupele de atomi rezultati in urma reactiilor principale se stabilizeaza. 2Cl0Cl2 Procesul de electroliza al ZnCl2 conduce la obtinerea zincului si a clorului. Ecuatia generala:
electroliza

ZnCl2(topitura)Zn(s)+ Cl2(g) Electroliza solutiei de NaCl Investigatie! - pregateste un dispozitiv ca cel folosit la electroliza CuCl2, folosind solutie de NaCl. Adauga cateva picaturi de solutie de fenolftaleina in spatiul catodic. - Noteaza observatiile. - Interpreteaza observatiile si stabileste concluziile.

Speciile din solutia apoasa de NaCl sunt: ionii Na+ si Cl- si moleculele de apa. La catod, in timpul electrolizei, solutia capta o coloratie rosu-carmin, ceea ce indica prezenta unui mediu bazic, deci a ionilor OH-, care provin din apa. Deci , la catod se reduce apa. La anod, se descarca ionii Cl-. Reactiile redox care au loc in timpul procesului sunt: (-) catod (C): 2H2O+2e-2HO-+H2 (+)anod (A): 2Cl-Cl2+2eEcuatia totala: 2H2O(l)+2Cl-(aq)2OH-(aq)+H2(g)+Cl2(g) Ionii ramasi in solutie, ionii Na+ si OH- formeaza un compus ionic: Na(aq)-+OH(aq)-NaOH(aq) Procesele chimice care au loc la electroliza se pot reprezenta rin ecuatia:
electroliza

2NaCl(aq)+2H2O(l)2NaOH(aq)+H2(g)+Cl2(g) Metoda se aplica industrial pentru obtinerea hidroxidului de sodiu. Exista pericolul ca hidroxidul de sodiu sa reactioneze cu clorul, conform ecuatiei chimice: 2NaOH(aq)+Cl2NaCl(aq) + NaClO(aq) +H2O(l) Pentru a evita aceasta reactie se poate folosi, in scopul separarii spatiului catodic de cel anodic, un perete poros sau o membrana poroasa, denumite diafragme. Electroliza apei Electroliza apei in mediul acid
Electoliza apei - Proiect ChimiePPt..ppt Details Download 202 KB

Dispozitivul in care se va produce electroliza apei acidulate se numeste electrolizor si este alcatuit din: doi electrozi de grafit si conductori metalici care fac legatura la sursa de curent electric continuu (U=12V), un vas in care se introduce solutia diluata de H2SO4, doua eprubete gradate asezate deasupra celor doi electrozi. Electroliza apei acidulate se mai poate realiza intr-un dispozitiv special: voltametrul Hoffmann. Dupa ce ai umplut electrolizorul cu solutie diluata de H2SO4, leaga conductorii metalici la sursa de curent continuu (U=12V). CONCLUZII. Ai observat la inceput formarea unor bule de gaz pe suprafata celor doi electrozi, apoi ai observat dezlocuirea apei din cele doua eprubete (sau cele doua ramuri exterioare ale voltametrului).De ce? Gazele formate la cei doi electrozi sunt foarte putin solubile in apa si se vor capta in aprtea superioara a eprubetelor. Cele doua gaze sunt H2 si O2. Speciile chimice prezente in solutie sunt: SO42-, H3O+ si H2O. Ionii SO42- si H3O+ provin din disocierea H2SO4 in apa, conform ecuatiilor: H2SO4+H2OHSO4-+ H3O+reducere HSO4-+H2OSO42-+H3O+oxidare H2SO4+2H2OSO42-+2H3O+ Procesele chimice care au loc:

La catod (-): 2H3O++2e-H2+2H2O La anod (+): 3H2O1/2O2+2H3O++2eEcuatia reactieie globale: H2OH2+1/2O2 Deci apa se descompune sub actiunea curentului electric in H2 si O2. Electroliza apei in mediu alcalin Daca se electrolizeaza apa alcalinizata (soplutie diluata de NaOH), fenomenele observate vor fi aceleasi: degajarea oxigenului si hidrogenului la cei doi electrozi. In solutia alcalina vor fi prezente urmatoarele specii chimice: Na+, HO-, H2O. Procesele chimice care au loc la electrozi: (-): 2H2O+2e-H2+2HO-reducere (+): 2HO-1/2O2+H2O+2e-oxidare H2OH2+1/2O2 Electroliza apei in mediu neutru Activitate experimentala Intr-un tub in forma de U introdu o solutie diluata de sulfat de sodiu. Picura in solutie albastru de bromtymol. La extremitatile tubului introdu electrozi de grafit pe care trebuie sa-I legi la sursa de curent continuu. Interpretarea observatiilor experimentale Ai observat de asemenea degajarea unor bule de gaz pe suprafata electrozilor, dar si colorarea solutiei din spatiul anodic in galben, iar a spatiului catodic in bleu. Procesele care au loc la electrozi sunt: La catod (-): pH-ul este bazic: 2H2O+2e-H2+2HO- reducere La anod (+): pH-ul este acid: 3H2O1/2O2+2H3O-+2e-oxidare Ecuatia reactiei globale: 5H2OH2+1/2O2+2HO-+2H3O+ In cazul electrolizei apei in mediu salin ionii H3O+ si HO- se acumuleaza in spatiul anodic, respectiv, catodic. In spatiul anodic pH-ul este acid, iar in cel catodic, pH-ul este bazic. Cantitatile de O2 si H2 formate la electroliza apei (in mediu acid, bazic sau neutru) depind de cantitatea de electricitate care trece prin vasul de electroliza. Aceasta dependenta a fost stabilita pornind de la determinarea legilor electrolizei.

Electroliza apei
1. Introducere
Electroliza apei este singura tehnologie validata industrial pentru producerea hidrogenului. Celelalte metode, cum sunt ciclurile termodinamice, fotoelectrochimice sau biochimice sunt n stadiu de cercetare, iar, din punct de vedere ingineresc si economic, pentru acestea se ntrevad, n viit 14414s1824o orul apropiat, putine sanse de producere a hidrogenului n conditii industriale. Electroliza se efectueaza cu o solutie apoasa de KOH sau NaOH (25 - 30 %). Aceste solutii prezinta o conductibilitate buna si sunt mai putin corozive dect cele acide. Reactiile care au loc la interfata conductor electronic/ conductor ionic, n mediu bazic, sunt:

la catod:

(1)

la anod: iar reactia globala este:

(2)

(3) Reactoarele folosite la electroliza apei sunt compartimentate pentru a permite obtinerea de produsi ct mai puri si pentru a optimiza conditiile de desfasurare a proceselor pentru fiecare electrod n parte. Separarea spatiului catodic de cel anodic aduce nsa si dezavantajul cresterii tensiunii la borne, datorita rezistentei ohmice a separatorului interpolar. Deoarece n conditiile unui electrolit alcalin, singurele procese de electrod sunt degajarea de hidrogen si respectiv de oxigen, randamentul de curent este practic de 100 %. n aceasta situatie, calea pentru a scadea consumul specific energetic consta n diminuarea tensiuni la borne EB, care depinde de componentele exprimate n relatia:

(4) unde: Ee este tensiunea de echilibru (egala cu FEM);

si

suprapotentialul anodic, respectiv catodic;

- caderea ohmica de tensiune, prin electrolit;

- caderea de tensiune datorata separatorului interpolar.

Suprapotentialele

si

sunt determinate, n principal, de proprietatile electrocataliticeale celor doi electrozi si este determinat

de densitatea de curent, depinde de structura si proprietatile separatorului interpolar, iar de proprietatile ionic conductoare ale solutiei apoase de KOH.

2. Scopul lucrarii Lucrarea de laborator are ca scop evaluarea experimentala a componentelor care alcatuiesc tensiunea la bornele reactorului (potentialul anodic, , potentialul catodic, , caderea ohmica de tensiune prin electriolit si pe separatorul interpolar) precum si dependenta lor de densitatea de curent. De asemenea se evalueaza consumul specific de energie.

3. Principiul lucrarii Lucrarea consta din teste de electroliza n regim galvanostatic, la diferite densitati de curent; din volumul de H2 degajat se calculeaza randamentul de curent, iar cu ajutorul valorilor masurate ale potentialelor de electrod si tensiunii la borne se calculeaza consumul specific de energie pentru fiecare determinare. 4. Aparatura si materiale necesare sursa de curent continuu, stabilizata si reglabila; ampermetru digital voltmetru digital; celula de electroliza compartimentata separator interpolar (membrana schimbatoare de ioni Nafion); electrozi de Pt sau Ni; solutie apoasa de KOH 25 % (% masa).

5. Modul de lucru n celula de electroliza se introduce o solutia apoasa de KOH 25% si se realizeaza montajul din Figura 1. Se umple coloana de lichid a eudiometrului si se conecteaza sursa de curent si aparatele de masura. Ampermetrul digital (7) se fixeaza pe domeniul 200 mA (DC) iar voltmetrul digital (6) se fixeaza domeniul 2000 mV (DC) cnd se masoara potentialele anodice si catodice, respectiv pe domeniul de 20 V cnd se masoara tensiunea la bornele reactorului. Se efectueaza 2-4 teste cu o durata de 10 - 30 min, la densitati de curent cuprinse ntre 1 si 5 A/dm2 (50 - 200 mA). Se mentine constanta intensitatea de curent si se citesc din 5 n 5 min. potentialele celor doi electrozi si tensiunea la borne. La sfrsitul fiecarui test se masoara, dupa cca. 5 minute, volumul de hidrogen acumulat n eudiometru.

Figura. 1. Instalatia de laborator pentru electroliza apei:


1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. sursa de curent continuu stabilizata celula de electroliza; catod; anod; electrod de referinta (ECS); voltmetru digital; ampermetru digital; capilare Luggin; eudiometru; separator interpolar; comutator dublu.

6. Interpretarea rezultatelor Pentru fiecare test n parte se calculeaza valorile medii ale potentialelor celor doi electrozi si ale tensiunii la borne. De asemenea se calculeaza randamentul de curent catodic si consumul specific de energie. Se evalueaza caderea de tensiune prin electrolit si separatorul interpolar. Datele obtinute se trec ntr-un tabel. Se analizeaza dependenta dintre densitatea de curent si ceilalti parametri ai procesului (potential de electrod, randament de curent, etc.). 7. Sectiunea finala a). Este posibila evaluarea caderii de tensiune prin electrolit cunoscnd doar densitatea de curent si rezistivitatea solutiei de KOH 25%? b). Care ar fi justificarea recircularii electrolitului n conditiile operarii la densitati de curent mari n celule compartimentate? c). Ce proprietati permselective ar trebui sa posede separatorul interpolar pentru a favoriza procesul de electrod?