Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

şeful catedrei. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie. adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre . lector superior. lecror. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.M.. iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. Apariţia catedrei a fost stimulată. iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5. 2) Subbotin A.. competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii.. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie.. laborant. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră.. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4. magistrii. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. 6) Pravovscaia O. a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci. laborant superior. lector.I. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei.F. 5) Piscariov M.. Nu constituie o excepţie. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu. nici studenţii. docent. lector superior. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). tabloul existent atunci va fi mai veridic. docent.S. Aşadar.A.S. doctoranţii. Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete. lector.Autorul I. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică. Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957.C. în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor... şeful catedrei.P. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă.. în acest sens. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3. 8) Cemberji T. 4) Bajin M. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”. 3) Pancenco A. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet. Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare.. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după.D. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6.A. Catedra economie politică: 1) Sidorov V. lector superior. 2) Hriunova B. într-o măsură oarecare. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare. 7) Miacicov V. 4 .socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2.

130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr..1946 şi 9.1957 şeful catedrei de economie politică. Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric . A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I.1896. iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. apoi şef al aceiaşi catedre. născut la 2.1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS.1974).5 unităţi). (total 3 unităţi). lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14. cea anterioară. La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare.docent la catedra de marxism-leninism. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989. A considera necesar ca totodată (aceştia.1911.IX. pînă la 9. să se anuleze.IV. 1 laborant.M.G.C.X. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952). originară din or.un şef de cabinet instructiv-metodic. Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM).O. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei). ucrainean.5 lectori (total 4. personalul instructiv auxziliar .VII. 0. să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric.Pavlov”.Bajin şi Iu. Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8. 5 . La şedinţa a 3-a din 3.Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”). La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F. 1 lector superior.VIII. născută la 25 noiembrie 1929. docent din V. Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956. totodată.V. Corşunova Iulia Alexei. Starostenco10.VIII. (de la catedra “economie politică”).5 de la 13 martie 1954. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare.O.5 lectori (total 3.). şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). Feodorova T. lector superior de la 1 septembrie 1953. Între 1941-1946 .P.) 13. 2 lectori superiori. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion. M. originar din satul Şapieva regiunea Kiev.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului. (la 31.1966. Pravovscaia O. Activează în ISMC între VI. nr.VIII. născut la 14. laborant.lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad. Ucraina provine din ţărani. Se vor ocupa cu aspiranţii F. după. “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric.1956 pînă la 30. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”).1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei). 1 laborant (total 2 unităţi). S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V. 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol.D.M. doar articole de ziar.1958 (1946-1947 . La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr. Activează în cadrul ISMC între 1.. născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent. Omeliciuc. rus.). din 27. 1956 era prezentă Iu. 1 preparator superior. . Rusia. A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944).P. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H. rusoaică.1948 şef interimar.5 unităţi). Corşunova. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921).IV.). Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12. Bajin M. şeful catedrei. din XII . lector superior din X. sus-nominalizaţi .IX. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III.C. personalul instructiv-auxeliar. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V.3) Fiodorova T. Kirsanov regiunea Tambov Rusia. 4) Gabdullina L. În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“. apoi ca lector din 22 noiembrie 1952. Semnează şeful catedrei Omelciuc F. 1 şef de cabinet instructiv-metodic. lector. e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”. 2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei).T.O. 11. 2. După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău.1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici. Bajin Mihail Pavel. Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev.

M. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră. reface (treptat) componenţa catedrei . 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V. Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale. seminare 1784.5 salariu). Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă. II . III. În total pe catedră 2518. dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20. Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957.). econ. începe în semestrul al II-lea. Cele spuse.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic). Prin dispoziţia directorului ISMC nr.O. lect. adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III. Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice. poate cu un exces de ilustrări factologice. unităţi de state 3.5. 6 .ştiinţifică) .O. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic. care a fost considerat neajunsul principal.1956 nr.908 ore. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. Nicolaev.5 unităţi de state 25.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr. lect. Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr. În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. Slobozia. optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului. s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii. 1 lector superior. pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957). ele vor fi în următorul an de studii (1957/58). fapt ce se practica şi la alte catedre 19. Fiodorova (7 ani. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore.12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16.Gabidulina 23. Dar predarea filosofiei. econ.2345 (!) ore. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică.Bajin (10 ani). Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I. Odată cu venirea V. Activitatea didactică: prelegeri 342 ore.IX. consultaţii 334. pe 0. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957). în total la catedră 4. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I .Iu. VIII-XX. apoi locuiesc în s. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . Omeliciuc (26 ani). Corşunova. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste. examene 610. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov . 2. M.Smelîh în fruntea catedrei. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec.sup. media de ore la un cadru didactic 1680 17. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat. Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec. V.sup. În total pe catedră 5889 ore.Pravovscaia.31 iulie 2000) moldoveancă.Suhodolischii (6 ani. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr. toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci. în total 2056 ore.V. Unităţi de state 4.5 unităţi de lector. adică cu ianuarie 1957.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. timp care a devenit pentru ziua de azi istorie.5. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 . În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F.L. T.O. lect.polit. în total 462 ore. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18.10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. II. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe.21).2546 ore. lector Iu. prelegeri şi ore facultative 172. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia. În 1915 se stabilesc în or. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general.polit. elaborarea documentaţiei instructive 54. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr.Corşunova (1 an). laborant . La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată .) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei). Activitatea ştiinţifică 0 ore.Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. ultima din anul universitar ce s-a scurs. Desigur. şef de cabinet . III (activ.

1967. Просветительство в Молдавии// Вопросы философии. În anii '60 ai se.Кишинев: Картя Молд. Т. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo . Selecţiuni din opere: A.Кишинев. .молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară.сб. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar. apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei. moldovean. Межвуз. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. (şi în varianta rusă în 1983). “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28. Totodată. 1977. din martie 1967 lector superior.Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли. apoi ca lector superior din 1960. În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”. iniţial ca lector. Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit. Tabacaru Dumitru Nicolae n. În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953. apoi pe 0. 1968. Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. № 3. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. 1963. Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960. . al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile.Кишинев: Штиинца. Константин Стамати. 1978.1958.Стомати //Некоторые вопросы философии.Kustî regiunea Tambov.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“.И. moldovean.. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956. la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. Chişinău. 20 aprilei 1931 în or. din anumite motive. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”. din iulie 1974 docent. acordată la catedră la 15 aprilie 1960.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии.232 din 5 august 1963. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 . .apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie.. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna. 1984 26.Крянгэ. ca apoi peste un an. În 1926 se sabilesc în or. № 3. 1970. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27. . . филос.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. pe un timp nu prea îndelungat. К вопросу об общественно-политических воззрениях К. VIII. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. Aici a scris. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. Социологические взгляды М. Cvasova Ina Ivanovna n. Toncovidov Vasile Andrei n. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. rusoaică. О философских воззрениях А. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec.Кишинев. .Донич . În 1931 V.

“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei. D.Александри//Там же. la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32. Философские дискуссии 20-х . О противоречиях советского общества. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică. D. V.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964). 1970. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n.Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei. cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată. În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova). Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS.Berlinschi. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume . Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d..Cobeţ. aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I.etica şi estetica medicală. În ultimii ani ai deceniului şase al sec. 22 mai 1940 în or. . Şceglov Alexei Vasile (n. Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. O.Кишинев: Штиинца.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale. Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i. Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov. Ulterior. La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat.Кишинев: Штиинца. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. ea va activa ca docent pe 0. L. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории. 1977. 8 . . De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. În perioada anilor 1940-1948 a fost represat. 1986 31.Кишинев: Штиинца.Scutniţcaia.2 mai 1996 Chişinău). Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V. secretar ştiinţific. 1974.Cotina.h. 16 martie 1905 Warşovia .Nistreanu . 1988. rusoaică.Кишиев: Картя Молд.начала 30-х годов. Alexei Şceglov. 1972. Noghinsk regiunea Moscova. materialismul istoric. Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. . studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie.Кишинев: Тимпул. Материализм Дж. 1977.Молдавиию. 1980.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни.f. Развитие духовной культуры социалистической личности. Толанда//Под знаменем марксизма. .Кишинев: Штиинца. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”. Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. etc. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю . cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940). . Platonov. Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică. didactică şi popularizatoare. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei.ş. Общественно-политические взгляды В.Braga. secretar ştiinţific.

Canicovsci Valeriu Ion n.Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986.Sverdlovsk. 9 .Caraman Doraş Victor Nicolae n. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă. ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi.Frolov.Кишинев: Штиинца.9 februarie 1987.Ojovanu. Caraman. окружающая Среда // Человек и природа. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967). L. 1982 35.24 septembrie 1987. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. apoi de lector superior. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector. Ulterior.И.Doraş. Anisimova Lidia Mihail n. Dubăsari. Iu.15 nov. S.Doraş.3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 . Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. S. 198334.5 salariu pînă la 30 iunie 1992. Развитие В. rus. serviciu 39.15 ianuarie 1998. raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. R. A. V. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or. rus. 1980. moldovean. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina. cum ar fi Boxan Valentina Petru. Saratov. Testemiţanu”. 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 .În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad.Кишинев: Картя Молд. Selecţiuni din opere: Человек. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. Rusia (1973-1978). Din această pleadă au avut o activitate epizodică V. Testemiţanu”.Seu. La sfîrşitul anilor '80 ai sec. rusoaica. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată.Anisimova. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. C.Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V. Lozovanu Constantin Nicolae n. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni. 8 august 1947 în or. Moscova. apoi lector superior. Ulterior între 25 august 1989 ..Canicovschi.Lozovanu. iar din 1984 docent. moldovean. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“. Profesorul universitar A.Pe parcursul aflării profesorului A.Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом.Sprincean. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre.Berlinschi. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie. C. Ulterior a trecut la alt.Lozovanu şi Iu.Buşman. Buşman Alexandru Vasile n. A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 . . 4 august 1947 în or. moldovean. Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V.Carpov. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 . Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. Carpov Serghei Dumitru n. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. se transferă aici cu lucrul 37. общество. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36. După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . Minsk. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 . În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad.9 martie 1962 în Chişinău. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. I. odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.Gramma. al XX-lea.Ţîrdea. Antonova Maria Gavril. D. cînd s-a pensionat. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978).9 februarie 1988.Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V.30 iunie 1994. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987). Кишинев: Штиинца. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40. îşi continuă activitatea la catedră pe 0. . Frolov Igor Ion n.

obşteşti şi cele universitare.f. doctor habilitat în ştiinţe filosofice.univ. apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional. municipal ori republican. d. .Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.. capacitatea imensă de muncă. Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea. tenacitatea. inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. .catedră universitară elitară: . 10 .ş. . specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie . Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite.atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică. firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi..Ţîrdea. universitar.perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice. s-au realizat multe lucruri importanţe. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova. inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei. . EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad.h. profesor universitar. II. prof. Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte. -”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară. Teodor N.elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. academician.Ţîrdea.Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002). orientarea rapidă în situaţii. printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N.munca riguroasă cu colectivul catedrei.activismul multilateral. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N. Eminent al învăţămîntului public din RSSM.

care. predomina o atmosferă nelucrătoare în general.Paladi. în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975). Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. ecologizare. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962). . În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent. III ”Noi timpuri .noi preocupări”). deţinînd titlu de inginer-electric.Ţîrdea a fost cea ştiinţifică.Popovici. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. informaticii. bioeticii. supravieţuirii omenirii. doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992).Hîncu. după absolvirea Universităţii pedagogice. Teodor N. Efectuarea unei strategii concrete. era orientat spre declin. Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice. noosferologiei ş. ea a continuat şi ulterior. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Teodor N.este o mare cucerire sufletească. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s. Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N. după cum s-a mai menţionat mai sus. Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional. în acel timp. Teodor N. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. ciberneticii. atît din motive obiective. Teodor N. Următoarea etapă. deoarece ea a persistat totdeauna. care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof. obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii. informaticii. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare.Teodor N. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record.Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958). mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii. profesor universitar (1991). În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi .Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale. Lozovanu. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. axiologizare. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia. Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie.Ţîrdea.Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I. apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969).Personalitatea dlui acad. (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap.afirmă permanent prof. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti. artă pe care o 11 . A “lupta cu sine însuşi”. strategia lurcului cu cadrele. Serghei D. scientizare. Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959). Adriana L. depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical.Ţîrdea. cît şisubiective.Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. . o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. Sobari judeţul Soroca.Carpov şi Constantin N. obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. în special pe problemele filosofice ale informaţiei.a. Republica Moldova. intelectualizare.univ. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului. Din 1958. Rodica V. univ.Ojovanu. sociocognitologiei. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei. ecologiei. Aceste succese remarcabile. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe. La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale). noosferizare. D-l Teodor N. şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională.

universitar Teodor N. cognitologie. ecologice. inclusiv şi în cele de peste hotare. iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). unde activează pînă în prezent. 12 .Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. cercul filosofic pentru studenţi. cosmică şi în fine filosofia noosferică.Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. noosferologice etc. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei. pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie. de noosferizare. noosferologie. tehnologia metalelor. afiliat de USM. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica. cognitologice. El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987). scrie manualul Filosofie şi Bioetică. În 1969 Teodor N. a fenomenelor de informatizare. socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei). asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu. profesional propagă cunoştinţe de bioetică. broşuri. ale altor localităţi. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău. filosofie socială. Ţine lecţii de filosofie. manuale şi broşuri. Acest mod de filosofare.M. Peisajul intelectual în care şi-a început. în viziunea prof. sinergetică. El publică în perioada nominalizată (din 1987. de asemenea membru al diverselor organe (raionale. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. doctoranzilor etc. sociocognitologie. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei.Ţîrdea.D. Pînă în prezent academicianul Teodor N. monografii. şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . La acest capitol o importanţă majoră. universitar Teodor N.h. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. În această ordine de idei prof. în opinia lui. Chişinău. cît şi peste hotare.Ţîrdea. simpozioane atît în ţară. de istorie a gîndirii filosofice. apoi de decan (1977).Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii. Kanîghin (Kiev.f. ecologia socială. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM. sinergetica. Harkov.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. informatică. apoi în anii '80 ''90 ai sec. articole ştiinţifice şi elaborări metodice. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios.. noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. bioetică. Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică. cognitologie. Pe lîngă activitatea universitară T.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice. sinergetice.perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară.Ţîrdea . al XX-lea şi la începutul sec. De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. de informatică socială. de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). psihologie şi sociologie).Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova. universitar T. Ukraina). cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii. magistratura. inclusiv peste 20 monografii. noosferologie. participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe.ş. de intelect şi intelectualizare.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. în special pe esenţa informaţiei sociale. predă cursul de bioetică studenţilor. desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. pe cea ecologică. Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. universitar Teodor N. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.Ţîrdea funcţionează doctorantura.N. înglobează în sine filosofia informaţională. prof. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie .filosofia supravieţuirii.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice. a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie.N. universitar Teodor N. orăşeneşti) de partid din RSSM. Universităţii de Stat a artelor din Moldova. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi. creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist. Colaboratorii catedrei sub conducerea d.

Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională. Progresul tehnico-ştiinţific. universitar Teodor N. membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova. (În colabor. Творческое развитие философии в работе В. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe. ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. nr. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc. titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987). 1981. interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială. 2001. 2002. Tehnica. Informatica şi progresul social. Chişinău. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază. Chişinău. Teza de doctor în ştiinţe filosofice . luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. şÎn colabor. 1989. Chişinău. medicină.1994). de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane. 1988.1. Teodor N. În operele lui Teodor N. Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972). Философские очерки. În lucrările lui Teodor N. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания.Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice. Информатика на службе ускорения.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. Filosofie - 13 . a intelectualizării. medicinei. системы. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă . Кишинёв. filosofie. Социальная информация и управление социалистическим обществом. познание. noosferologia. acad. Ştiinţa. de etică. Chişinău. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998). Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică. În ultimul timp prof.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune . Chişinău. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale.universitar Teodor N.î. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei. Кишинев. sinergetica. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. Prof. modelele. управление. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii.2. teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea.Ţîrdea Chişinău. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală. Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor. de problemele filosofice ale sinergeticii.Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie.Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. omenirii în genere. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. examenîndu-se detaliat tipurile. ştiinţific acad. de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. Партийный комитет и партийная информация .Problema informaţiei sociale (1975). Se formulează principiile.î Кишинёв. Кишинёв. София. Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. Информатизация. acad. 1990.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Кишинёв. Социальная информация. 1999. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. Informatizarea.И. 1996. ecologiei. 1975.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia . şÎn colabor. 1995. Profesorul universitar Teodor N. Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. Chişinău. Filosofie. a fenomenelor subtil-vibratile în socium. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996). Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. Кишинёв.îChişinău. 1989. 1984. 1978. Informatizarea.Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare. Философский очерк. Т.Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova. 1997. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. universitar Teodor N. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii.a informaţiei sociale. Selecţiuni din opere: Информация. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. Chişinău. В 2-х т. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания. 1998. Bioetică. Кишинёв. Profesorul universitar Teodor N. 1997. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992). 2000. Кишинёв. Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei. 1982. Red. Filosofia în concepţii şi personalităţi.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. Chişinău. 1981. 27-28 aprilie 1997. Кишинев. 1990. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Chişinău. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul. 1995. Omul.//Revista de filosofie şi drept. социальное управление.

f. Filosofie socială şi sociocognitologie.filosofie a supravieţuirii // Filosofie. 3-5 марта 1998. nr. Учебник (În colabor. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. 5.îChişinău. 5.// Filosofie.Etică .). Chişinău. Civilizaţia noosferică: tendinţe. Elemente de informatică socială. Teodor N. Academia Ecologică din Rom`nia. şÎn colabor. 1999. 1998. Red. 2001. sociocognitologie şi noosferologie. perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Ediţia II. Ţîrdea. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. №1. 2001.важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения. Noosferizarea proceselor demografice . 1999. Medicină. autoorganizare. Chişinău 2001. paradigme. Chişinău. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции. Iaşi. 1998. Vol. personalităţi. Chişinău. 2000.Medicină. Курск.h.ş. 2. 14 .ştiinţific d. Filosofie şi Bioetică: istorie. Философия (С курсом биоэтики). Курск. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. 2001. Probleme de sănătate publică (igienice. aliniaritate. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Filosofia contemporană . Iaşi. Chişinău. 1997. Расширение границ этического знания . 2001. Calea spre ştiinţa postneclasică. Sinergetică.calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. Series: Social and Humonistic Sciences. Academia Ecologică din Rom`nia. Chişinău. 2001. Chişinău. 2002.) Кишинев. epidemiologice şi management). Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Medicină. nr.

cu o mare doză de curaj. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale. c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. ştiinţific Teodor N. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent. inclusiv monografia “Informatizarea.90). schimbării sensului filosofic al acestui fenomen. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992).Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative.activitatea didactică şi cea ştiinţifică. în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“. ştiinţific Teodor N. În a. dirijarea socială. Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova).1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. 2) din 1991.Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi. de ce nu. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului. cunoaşterea. În prezent se “coagulează”. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990.Ţîrdea. naturii şi societăţii”. Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”. Ţîrdea. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări. prof. 1994 în limba rom`nă) .N. 15 . pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. adică de la 27 august 1991 cînd Rep. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. Iniţial e necesar. Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie.Ţîrdea. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. NOI TIMPURI . Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”.acad. Aşadar. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei . credem. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”.autor Teodor N.01.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”. Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului.univ. Eseuri filosofice”. însă.Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond. naturii şi societăţii”.Ţîrdea). T. o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM). Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră. esenţa omului etc. La 29. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30.III.(1992 în limba rusă. b) Etapa leninistă în filosofie.X. pentru acele timpuri. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură . Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”. în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale. Începînd cu anul 1995.Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică.

activitate intensă.* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne. profesor universitar. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent. Problema: “Rolul ştiinţei.Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician. enciclopedic. a ştiinţei şi tehnicii”. originalitate.: Univers. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă). conferenţiar . mişcare ştiinţifică. filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie. artistică etc. personalităţi. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. societăţii şi naturii”. lector Rodica Gramma magistru în filosofie. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . În 2000 se publică de către Teodor N. După cum s-a menţionat mai sus. . în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării. 1998. tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. paradigme”. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării.Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. baza teoretică a acestei mişcări”. p.II.pe problema supravieţuirii omenirii. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. care grupează în jurul ei numeroşi adepţi. Ed.2002). literară. cristalizarea unei paradigme teoretice respective. Antropologia: implicaţii biologice. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor.Buc. existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie. docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. potenţial evident.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie. formarea discipolilor.

Unele rezultate au fost mediatizate. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. La dispoziţia studenţilor. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica . Acest curs a fost elaborat în prof. al doilea . Petru Galeţchi.univ Teodor N. El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia.Cartofeanu şi Sava A. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare. “Informatica socială”. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. La ele asistă 50-60 studenţi. se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”.02. 2001. paradigme” (autor acad. În anul următor. modele de alcătuire a referatelor etc. alături de stăruinţa studenţilor. T. univ. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. univ. conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. materiale metodice şi didactice elaborate la catedră. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. implimentării didactice. succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei. univ. competitori. Teodor N. Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad.univ. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa. îndrumări bibliografice. La catedră de către dl Teodor N. tehnica.Ţîrdea). filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. magiştri.127-PS din 18. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice.Ţîrdea şi de conducerea USMF. care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale. în mod special de dl.Ţîrdea prin a.Ţîrdea. “Noosferologia”. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. Acest lucru a fost iniţiat de prof. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii. 1930) începînd cu anul 1995.12. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie. Teodor N.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . Ion Ababii şi de prim vice-rector prof. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie.02. bioeticii. medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). progresului tehnico-ştiinţific etc.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic. prof. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. datorită eforturilor acad. personalităţi.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. În prezent ea include mai multe componente ce determină. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi.Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti. T. rezidenţi. filosofie. rector acad.Balan.1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare.N.. biologiei. doctoranzi şi chiar medici.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit. În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. cu sediul la Veneţia. “Cognitologia socială”. Teodor N. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie). Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 . Anterior acest curs era dus la catedra Istorie.Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. prif. meicină practică”. doctoranzilor include trei momente esenţiale.Ţîrdea).

prezent circa 8 mii de volume (manuale. 1 cabinet pentru şeful catedrei. 3 cabinete pentru cadrul didactic. profesionaliste. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină. 2 încăperi sanitare. în general. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. materiale metodice şi didactice. 2 slaidoscoape şi 1 codoscop. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. 1 sală de lectură. reviste ş. sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800).). CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii. 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2.didactice (planşete. Atît cadrul didactic. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. biblioteca. IV. conştiente. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media. La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. de exemplu. televiziune organizate de membrii catedrei. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei.4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . Aşa. panouri ori vitrite). monografii. 18 . În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr. academician.a. Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii. chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune.

internaţ. Chişinău. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic. 1995. de exist.profesor universitar. Chişinău. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. anuale. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale.5. Pirogov” din Moscova. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. internaţ. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. medicină.şt. Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. №17. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. 2001. Кишинев. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. bioetica şi medicina: prob. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf.5 salariu). Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. Eliade în Moldova // Luminătorul. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же. ecologie”.4. 1994. 1997. 5) lector superior. Chişinău. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. internaţ. 1993.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. Filosofie-etică-medicină. Chişinău. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Chişinău. informatizarea. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf. PETRU V. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei.Ţîrdea. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. Кишинев. eticii şi bioeticii. 7) asistent. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. axiologiei. 2000. 6) asistent. Chişinău. // Некоторые вопросы истории философии. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. 13) Angela Mihailova. vol. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. umană”. IV şt. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească.) // Здравоохранение Молдавии. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia. 2000. VITALIE I. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. 3) Didina Nistreanu. nr. 12) Olga Criucova. 4) Antatol Eşanu. laboranţi: 11) Inna Graur. 1999. 1996. filosofiei şi teoriei medicale. VI şt. Chişinău. educaţiei. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf. conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. ecologie”. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică. moralei şi bioeticii. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău. 1972.a. 1990. Chişinău. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. Axiologia medicală // Materialele conf. 1997. sănătatea”.1. 1992. Vol. Facultatea Istorie. 1973.şt. 1998. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. 2000. DIDINA U. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. Chişinău. 1998. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. 1999. Chişinău. axiologic. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии. 19 .3. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. După absolvirea şcolii medii. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958.I. Ed. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. 8) asistent Serghei Sprincean.1. N. № 2. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N. 1997. “Filosofie. “Progresul tehnico-ştiinţific. 1989. 15) Sava Balan. conferenţiarii. “Problema supravieţuirii omenirii”. lector superior şi conferenţiar. III şt. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. Chişinău. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii. Medicina şi educaţia morală. Chişinău. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. N. USMF. medicină. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi. 1975. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. Chişinău. religiei ş. 1982.

Orhei. V.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei.şt. Didina U. În decursul a cinci ani de facultate dna A. educaţiei.Вырнова. Кишинёв.конф. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie.Ţîrdea. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. Chişinău.2001 A. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. apoi lector superior şi conferenţiar. человек. PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus. Chişinău 1998.Еихака и К. Пловдив. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. filosofie. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice. raionul Nouasoliţa. Кишинев.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice. 1996. medicină. 2000.Testemiţanu”. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T.”Философия. ANATOL I. Кишинев. 1984.N. Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf. 12 din or.// Здравоохранение. Chişinău. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995). şi stud. 1980. 1991. Кишинев.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat. fenomenului globalizării. II. Chişinău. ecologie”. перестройка”.G. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii. Chişinău. Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999.Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.Testemiţanu”.Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului.Pleşu.// Кодры. susţinând licenţa în 1978. 1979. ADRIANA L. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N.. Новая книга о Георге Асаки.Didina U.şt. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. Zamfirescu ş. Facultatea Istorie. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice. 20 .a. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii. specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii. anuale a colabor.Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A. culturologiei.Liceanu.). lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM. eticii şi bioeticii. psihologie şi demogafie ale familiei. Chişinău 2001. Chisinau 2001 (în colab. Кишинев. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Chişinău 1998. 1999. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. pe care o va termina în 1989 cu menţiune. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică.S. Здоровье человека как ценность// Тезисы докл. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956. Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. 1998. Chişinău. 1995. În unele publicaţii A. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină.). facultatea Medicină Generală. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique.anuale (17-18 octombrie 1996). aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini.научн. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. Vlăduţescu. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N. 1978. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. Filosofie socială şi cognitologie. 1999. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or. În a. Chişinău 1998. Штиинца.XVIII-XIX. 1991. Chişinău.ХХ вв.şi stud.M. Естественнонаучный материализм в работах Е. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale. regiune Cernăuţi Ucraina.Chişinău.Dem. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. //Analele ştiinţifice ale USMF vol. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии. Chişinău 2001.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii. Chişinău 2000. Gh. raionul Orhei. eticii şi bioeticii. Chişinău.

d. Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia.Partea XII. 2001. Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne. unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.ş. facultatea de Filosofie.Chişinău.2. Începînd cu anul 1999. Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . II.o cale spre supravieţuire”.h. în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant. Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. 22 dec. începînd din februarie 2001. 2000. (coautor).Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept. . Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova.Chişinău. colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii.f. cu ocaz. 2001.Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). N2-3. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni. prof. 61 din municipiu. (coautor). RODICA C. Ţîrdea. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 .GRAMMA. Ioan Cuza” din Iaşi. I al filos.Nr. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion. 1998 (în colab. la Universitatea “Al. În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie. În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică. Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”. 1999. D-l academician.). specific şi metode de influenţare). Chişinău. România. etica. Către Cong. Zilei biodiversităţii. 24 oct.. SERGHEI L. pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996. 2001. şi istoria şi filosofia culturii. 2000.. La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . Sociologie şi Drept. pe specialitatea Drept Economic. în Chişinău la de 14 decembrie 1973. î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent. Chişinău. USM . 1. etc. Teodor N. Vol.SPRINCEAN – n. a fost admis în august 1991.2001 . În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie. susţinînd cu succes teza de licenţă. După absolvire.Partea XII. univ. din Moldiova. 2001. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.Chişinău. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. 1999. Ed. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 1999. Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. pedagogi de profesie. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM.. specialiatea Sociologie – Politologie. După absolvirea şcolii medii nr. Resentimentul . org. . 21 . USM . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică).

Ţîrdea T. al XX-lea). 2. . acad.Chişinău. dirijarea socială. Medicină. Sub red. .Н. 178 p. Философия (с курсом биоэтики). 4.Ţîrdea. 308p. . .Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. Sub red.Filosofie socială şi sociocognitolohie.Etică . Цырдя Ф. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană. acad. Chişinău.Ţîrdea. . 2002. 1998. . Chişinău. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. manuale. acad . Teodor N.272 p.Chişinău.Ţîrdea.25 p.V.I. . politico-informaţionale şi etico-medicale . 1999.Н. . Sub red. acad.Chişinău. 1999. .N. al XX-lea).Chişinău. autoorganizare. (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor. 1989. VIAŢA CATEDREI (din a. 3.N.V. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec.Chişinău..23p. cronică etc. / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. 2001.Chişinău. 20p. Berlinschi P. Ţîrdea T./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. 25-26 aprilie 2001.N. economico-juridice. Culegere de articole. . 1995.Chişinău. 15-16 aprilie 1998..N. 19-20 aprilie 2000.В.215 p. . Ţîrdea T. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice. . 2000. 11. Ţîrdea T. Eşanu A. 5.168p. Ţîrdea T. . Elemente de informatică socială. 2001.Ţîrdea. materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T. broşuri 1..272 p. Informatizarea. . 7. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. . . 2001. Teodor N. Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale. Chişinău.Chişinău. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii .N. . 1994. Информатизация.Н. Chişinău.Ţîrdea. paradigme. personalităţi. 10. 2.Chişinău. Цырдя Ф. . Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii.Кишинев. 2001. * 22 . Probleme filosofice. Ţîrdea T. 12.N. 2000.308p.N.N. Progresul tehnico-ştiinţific. Calea spre ştiinţa postneclasică. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique. Popuşoi E.. Monografii. Teodor N. 1998. Filosofia în concepţii şi personalităţi. Elemente de informatică socială. 1997. Informatizarea. познание. Ţîrdea T. . 24-25 octombrie 1995.. Sub red.a. Teodor N. cunoaşterea. . Философские очерки. .214 p. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale. de etică. . Omul.N. 1995. 7-8 aprilie 1999.P.. . Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Teodor N.58 p. социальное управление.1987) (Realizări. 9. 27-28 martie 1997. Teodor N.. .Medicină. Информатика ши прогресул сочиал.Ţîrdea. 2001. 13. Filosofie. Берлинский П. Sub red. Цырдя Ф.. foruri ştiinţifice şi culturale. Ţîrdea T. Bioetică.Chişinău.Кишинев: Штиинца. л. aliniaritate. acad.90 p.145p. Eseuri filosofice. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. . acad.Chişinău: Ştiinţa.39p. . 1990. Ţîrdea T.Chişinău. . 6. Filosofie. . ş.95p.N.182 п. 8. 2002.) 1. 224p. Sub red. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău. . Filosofie şi Bioetică: istorie. Ţîrdea F. Filosofie . 1997.Sinergetică.110 п.N.

Кишинев.nr.1. Ed. . psihologice şi demografice ale familiei.I. 24 oct. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.I. De la intelectul social la cel noosferic .Chişinău. . .I. Ojovanu V. Teodor N. Ed. 2000. Нистряну Д.Н.II.N. . 1991.I.Chişinău.1. .N.Chişinău. Ed. Курск. 2000.I. Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Chişinău. 2000.p.4. 1999. . Ţîrdea T. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Chişinău. Paladi A. V şt. человек. 2002. Nistreanu D. 2000. .II. Здоровье человека как ценность //Философия.Chişinău.I. . Ţîrdea T. Chişinău.1.Ştiinţa. мÎжнар. 5 мая 1999г. Berlinschi P Berlinschi P.II. Eşanu A.Chişinău.II.1. 2001. filosofie.1.2. Ojovanu V. Vol. Sesiunii ştiinţ. Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie. Sprincean S.Кишинев: Штиинца.Курск.H. 24 aprilie 2002. 2001. . Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 ..1989. Paladi A. Sub red. 5.N. conf.. I al filos.1994.И. научн. medicină. din Moldova. Către Congresul I al filosofilor din Moldova . 1991. medicină practică: Mat. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr. Ed.N. Ed. Ţîrdea T. Eliade în Moldova // Luminătorul. Ed. Eşanu A. Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale.I.Chişinău. . . . Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf.2. 2001.ЛьвÎв.. .И. 2001.2.Chişinău. 1991.problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 2000. конф. 3. Către Congr.Ţîrdea.3 (în colab. .1. львÎв. 2000. Berlinschi P. 2000. 13-14 грудня 1999. 2001. Academia Ecologică din Romînia.Chişinău.1 (în colab. конф. conf. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr.Chişinău. 2001. Ed. 1999. Цирдя Т.) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept. intrenaţ. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii.Chişinău.Chişinău.2. .N.I.nr.Iaşi. 2001. . 5 Academia Ecologică din Romînia . Resentimentul . sesiunii şt. . . Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 2001. Tehnica. 2000. . 24 octombrie 2001. Eşanu T. ecologie: Mat.И. Нистряну Д. . Нистряну Д.важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун. ştiinţifică a USM. . Ed. 1998. Ţîrdea T. Ţîrdea T. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.1. перестройка. Berlinschi P. Ноосферизация науки и образования . 2001.1995. Ojovanu V.Кишинев: Штиинца.I.Chişinău.1. Eşanu A. наук. internaţ.Nr. VI şt. . Selecţiuni de articole Цырдя Ф.1.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. acad. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины. Eşanu A. Ocrotirea sănătăţii . Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт. Vol. .) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. . . (в соавт. Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Seria ştiinţe socio-umane. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. . Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ojovanu V.Iaşi.Chişinău.). . Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale.

Еминеску.20p.9p.V. . Noosferizarea .N. Gramma R.15p.Chişinău. .N.Chişinău. .N. . . Berlinschi P. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice.7p. 1999. Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice.12p. . Materiale didactice multiplicate (din a. . 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века. Statul . Ţîrdea T.20p. 2001. . din Moldova. I al filos. (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М. 2000. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. 1998.14p. . Ojovanu V. 2000.16p. filosofie şi drept. . 22 dec. ştiinţ. 18p.I.1998.Chişinău. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice. 1998. . Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. Logica şi activitatea medical. Nistreanu D. . 1995. .Chişinău. .N. Nistreanu D. 1999. Ţîrdea T./ Materiale didactice.. .calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice.A. Gramma R. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. . Cişinău. Filosofia Renaşterii / Materiale didactice. Alegerile .D. 2001.8p.14p. . 2001. . Ţîrdea T. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice.I. . 2000. Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice. .1995) Berlinschi P.Chişinău. . . Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice. 2000. Ojovanu V. .I. 2001. .N.Chişinău.Chişinău.Chişinău. Chişinău. Chişinău. Chişinău. 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. . Balan S.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice. . 24 oct. . 5. Sesiunii ştiinţ. 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie. Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă. Ojovanu V.U. 1995. Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. .25p.18p. .12p.Chişinău.C.I. 28p.Chişinău. . Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V.V.U.Chişinău. .A. . Ţîrdea T. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice.Chişinău. .A.Eminescu) 1968 24 .Chişinău.22p. Cartofeanu M. Apariţia.institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. 2001. 1995. Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. Tipurile istorice de filosofie. 1999. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice.Paladi A. . 1995.14p. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice. . .Chişinău. Berlinschi P. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice. 2001.Chişinău.U. 4. 1998. 14p. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice. Chişinău. 2000. 2001.M.V. . N2-3.Chişinău.Chişinău.20p. Gramma R.Chişinău. . Ojovanu V. Către Congr. . Eşanu A. Ţîrdea T. . 2001. Nistreanu D.Chişinău. Etica şi deontologia / Materiale didactice.N.10p. . .23p. . 1997. morală / Mat.Chişinău. 1999. Toncovidov V. simpoz. .. Ţîrdea T. Balan S.Chişinău.10p. 1997. .15p. internaţ.19p. Eşanu A.Chişinău. 1996. etică.V. 15p.I.N. Eşanu A.I. 1996. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice. Berlinschi P. Balan S.A.I. Ţîrdea T.31p. Filosofia modernă / Materiale didactice. 2000. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice.Chişinău.

I. Carpov S.I.M.U. Corşunova Iu.26 aug. Buşman A. Ţîrdea T.V.V. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6.I.И.1958).D.(Т.N.1956 .25 aug.1956 .P. познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы.N.I.1957) (31 aug.26 aug.S. (Informatizarea. Принцип детерминизма в физиологическом учении И. Popovici C.П.1957) (26 auf. Cotina L. Bajin M.G.I. Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F.(Principiul determinismului în conceptul lui I.A.N.Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма.A.Corşunova Iu. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация.1956 .9 apr. Hîncu R. Eşanu A. * (27 aug.Павлова. (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu.P.V. Anisimova L. (Dezvoltarea de către V.)Н. Şceglov A. 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В. Cvasova N.1990) (31 aug. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков.30 iun.1957 . Nistreanu D.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 . Ojovanu V. Paladi A.Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом. Цырдя Ф. Tabacaru D.catedră 27 aug. Canicovschi V. (şef.L.1956 .V.

1968 .I.1990) (25 aug.1987) (din 27 aug. (şef.1972) (16 sept.Smelîh V. de etică.V.30 iunie 1994) (12 oct.1986 .1991) apoi pe 0.1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989. Berlinschi P.I.1987) (1 aug.1 sept. Nistreanu D.N.N.V.30 aug. Cotina L.8 iunie 1995) (din 1 sept. 1995) (din 1 sept.9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T.1974 .N.9 febr.5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov. 2001) 7. Ojovanu V.1976) (24 mart.Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice.M.I.L.M. Toncovidov V.V. (15 aug.A. Gramma R. Caraman Iu.1990) ( 9febr.M.1987) (7 febr. (26 aug.1968 . Platonov D. Ţîrdea T. Bîscu T.1974) (din 26 aug.C.catedră: 26 aug. Evenimente importante în activitatea catedrei • august . Anisimova L.A.N.1963 -16 mart. Frolov I.9 febr.Berlinschi (30 septembrie 1986 . Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P.L.1974) (26 aug.25 aug. 2001) (din 1 febr.I.G.1964 .1968 .C.1970) (23 aug.1988) (2 sept.24 sept. Cobeţ V.1968 .20 nov. Scutniţcaia O.1963 .1971 . Doraş V.V.1967) (20 aug.U.26 aug.1988 . 2001) (din 1 sept.Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T.N.1 febr. Buşman A.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V.3 sept. prof.5 salariu (30 aug. 1968) (din 6 dec.M.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V. Carpov S.univ T.1988) (3 aug. Sprincean S.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N. Braga I.Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat. Paladi A.28 oct.1972) (17 iulie 1970 .N. Eşanu A.1957 .A.G.V.1977 .V.1957 .1993 .15 ian. Tabacaru D.I.M.15 nov.30 iunie 1996) (26 aug. Canicovschi V.Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A.1989 . Lozovanu C. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 .1998) (din 9 nov. Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A.1974 .1 iulie 1970) apoi pe 0.1978 . Seu D. Şceglov A.1968) (1 oct.V.1988).Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V.D.N.

Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T.o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă .ştiinţific acad.h. prof. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 .c. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica . Filosofie. informatizarea.V. Teodor N. economico-juridice. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie.N.Berlinschi) în limba rusă VI.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul. d.Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a.Ţîrdea şi P. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ .N.) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific. Medicină.f.. Tehnica.univ..ş.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică.

în cadrul altor organizaţii sociale. doctor habilitat în ştiinţe biologice. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări. doctor habilitat în filosofie.Sprincean . Teodor N. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare.2000. totuşi. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani. de asemenea. ca fenomen calitativ specific. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară.Ziarul “Făclia” din 5. strategiile a materiei vii. Da. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. magistru în bioetică. Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. poate salva o viaţă. 28 . jurist. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă. chiar dacă viaţa lor e în pericol. importanţa ei în instruirea tinerei generaţii. Nu zic. trăim greu. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. comportînd un pericol real pentru specia umană. Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc. academician. Este. Astfel. academician. fapt care ne pune în gardă. Scopul ei de a preveni acţiumile. Gheorghe A.Crivoi. Martorii lui Iehova. sănătate şi moarte. clonare etc. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. transplantul de organe. care este o gravă problemă de ordin bioetic. profesor universitar. Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. personalităţi”. biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane. doleanţele pacientului. purtatori unor boli incurabile. În opinia Rodicăi Gramma. biologi. filosofi). Cu părere de rău. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”.12. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . doctor habilitat în ştiinţe medicale.02. Aşa. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. Medicamentele – lucru ştiut. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă.Eţco. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. atunci. însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia.2001. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. prorector didactic a USM. Cele mai complicate sînt. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. din convingeri religioase. Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. de exemplu.Paladi. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. însă după alte principii. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme. Sergiu L. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. neagă. numărul cărora creşte în ţară simţitor. organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie. Constantin P. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. toţi aceşti indivizi ne incomodează. Bioetica . Nu-i greu de a “scăpa” de ei. Gheorghe V. şeful Catedrei Economie. doctor habilitat în ştiinţe medicale. bolnavi psihici. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. profesor universitar. spre exemplu. sînt scumpe. deciziile. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient. avort. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. e vorba despre euthanasie.Ostrofeţ. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor. preşedintele Asociaţiei de Bioetică.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman.Ţîrdea . aşa e. paradigme. alături de medic lucrează şi bioeticianul. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. doctor habilitat în ştiinţe medicale.

“Sinergetica şi bioetica”. pacientul vine în vizită nu la medic. Astăzi în Italia. iar “etos” . academician.. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. obţinută nu demult. Adică. problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator. Încă în anii ’80. doar asistenţi medicali. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi. Sănătatea” (1997). “Supravieţuirea omenirii” (1998). Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul. la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul. ne-am permis parafrazarea din titlu. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. practic.“obicei. Ţîrdea. Dl. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl. această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou. mai înainte. şi mai rău. profesor. Cum se intenţionează. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. iar maşina. Hipocrate. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. dodctor habilitat în filosofie. informatizarea. Pentru început.”. Medicină. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori). Teodor Ţîrdea. Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică. totalmente informatizate. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter.Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice. eventual.. Pe de o parte. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . peste cîtva timp. logică etc. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. scolastice. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri. căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. Medicină. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală. E un pericol eludabil. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. “Filosofie. “Bio” înseamnă “viaţă”. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. ci la…maşină. profesorul. bunăoară. la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică. iar un medic este neapărat şi un filosof.1 în tema dată. pe Pămînt. A editat şi cîteva broşuri. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. caracter moral”. Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . în S. Medicină. nu şi propria viaţă.U. afirma că medicul-filosof aici. a tehnologiilor informaţionale intelectuale. Etică. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. Care este menirea acestei ştiinţe şi.biosferă”. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect.la Chisinau Nicăieri în ex-URSS. pe 12 iulie 1999. unde circa 5 la sută din spitale. adică omenirea înseşi. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul.A. în învăţămîntul superior. că el o asimilează. Schematic. Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. e un zeu. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării. s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii. om . articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi. cînd medicul permite să fie substituit de tehnică.Testemiţanu” din Republica Moldova.pacient. dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie. Ecologie” (1999). Filosofie”. bunăoară. ne spune dl Teodor Ţîrdea.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. A încercat să-l descifreze. În asemenea spitale nu există practic nici un medic. iar pe de altă parte. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi.

opinează D-sa. problema demografică şi bioetica etc. mai primitivi chiar decît în sec. paternalism şi hermeneutică în bioetică. dar în primul rînd şi ale celor umane. a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. spre cugetul viitorilor medici. la cel mai precoce termen. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. cu cap străin. bioetica şi transplantologia. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. Potrivit statisticii. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. două. În virtutea intereselor lor profesionale. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. De exemplu. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. deci. În rezultat. mai cu seamă de absenţe. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. Auditoriul însă urmează să fie extins. ci întreaga biosferă. în anii ‘60-’70. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu. Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. unele dintre maimuţe supravieţuind. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. legislativă. e deja un atentat direct la viaţă. probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. problema eutanasiei. ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. precum am şi făcut. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. XVI. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. au zguduit umanitatea. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem.ce-i viu. Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. jurişti. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. Bunăoară. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale. clonarea. chipurile. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. socio-filosofice. cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. aspectele medicale. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. dar şi viitorilor pedagogi. urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. axiologice şi juridice ale bioeticii. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. bunăoară. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. să zicem. pe cînd în lume. agronomi. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. de regulă. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii. Apoi. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). De aceea îl interesează în special problemele practice. tot în SUA. Experimentele demonstrează că. ziarişti.

*** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. Bunăoară. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult. bunăoară. pur moral. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. “geie” . Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . de prof. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. mai interesantă. bine dispus. în special a părţii ei feminine. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model. împreună. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă. reflectează d-sa. Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. studiază noţiunile. Dincolo de problema sănătăţii.identice. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. Prima staţie a fost satul Sobari. neordinare. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. etc. Noua lui disciplină – Noosferologia. Observ că a fi profesor bun e o artă. generatoare de viaţă. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. dar mai cu seamă în ultimul timp. mai plină de sens. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. Dar mă trezesc repede. sincer şi amical. la USMF. unde prof. Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. Cognitologia socială. căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful. Nr. doctorantură. Fizician. prof. încă peste 10 – 24 de mlrd. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. întotdeauna vesel. 21-22 31 . Am iubit întotdeauna şcoala. pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. Noosferologia. principiile.Testemiţanu ”.Eram un copil disciplinat şi ascultător. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. am pornit o fascinantă călătorie în timp. Un pic intimidat. În joc e pusă soarta Planetei. De altfel. L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil. Pentru asemenea declaraţii. Totul e cît se poate de complicat. De fiecare dată. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. Ascultîndu-l. supravieţuirea omenirii.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii. cum ar fi. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală. Soroca. pînă a fi înţeles. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. politică. la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. Domnul Teodor Ţîrdea. d-lui a devenit filosof prin convingere . studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. alimentară şi terminînd cu cea demografică. cît viziunile lui asupra lumii. este extrem de solicitat de studenţi. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit. autor al multor articole şi cărţi de specialitate. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. doctor habilitat în ştiinţe filosofice.. decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. cu o ţinută de invidiat. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. În ultimul secol. deşi cursul şi a început. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. Informatica socială. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. Anul acesta. altfel ea ar fi lipsită de sens. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N. multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. începînd cu cea economică. Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. catedra Filosofie şi Bioetică. Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. profesor universitar. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. Apoi. prof. unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea. din iniţiativa d-sale. Teodor Ţîrdea. cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii .

pag. tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. Obiectul meu preferat era matematica. munca şi iar munca. 2 Vezi: AN RM. să-şi iubească părinţii. să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic. Valea Trestieni (Nisporeni).2. obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur.Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog. dosar 220. Gloria MIRESCU VII. Sp. Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului. În timpul liber citeam sau jucam şah. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . pag. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. Duceam o viaţă extraşcolară activă. Deşi anevoioşi. Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. Vangheli. În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: . ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi. registru 1. să fii aproape de interesele şi preocupările lor. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică. 3 Ibidem. Vieru. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal. . la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”. Gh. filele 38-47. 1 32 . dosar 219. fond R-3059. mapa registrului nr. orice s-ar întîmpla. filele 42-53.În primul rînd.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? . romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental.Am fost chiar un elev eminent. După absolvirea facultăţii.AN RM). să rămîi copil în adîncul sufletului şi. trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine. unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică. Vodă. . Cu toate acestea. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? .Munca.1 al fondului R-3059.3. sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte.Ce le-aţi dori copiilor. Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician. adolescent sau matur.

1984. fila 19. fond 2.. dosar 1457. dosar 50. 14 Ibidem. 6 Кишиневский государственный медицинский институт. Grossu Iu. fila 16 verso. fond R-3059. dosar 243.Ibidem. Кишиневский государственный медицинский институт. 17 Ibidem. fond R-3059. .. dosar 238.4. 30 Ibidem. registru 2.57. fila 14. 29 Кишиневский государственный медицинский институт . dosar 99. 33 .Chişinău.71. 24 Ibidem. 12 Ibidem. dosar 929. dosar 141116. 20 Ibidem. 40 Ibidem. 97. 10 Ibidem. 21 Ibidem.Кишинев: Штиинца. fond 2. 34 Arhiva USMF.88. registru 4. 19 Ibidem. 37 Ibidem. fila 329. 13 Arhiva USMF. dosar 14136. 11 AN RM. 16 Ibidem. pag. 21. registru 2. dosarele 1158 şi 14102. 15 AN RM. 26 Ibidem. registru 2. Ibidem. c. dosar 457.67. registru 1. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Rusnac Gh. dosar 141396. 1946-2001. fila 15.09.06. 2001. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe .. Cozma V. 23 Ibidem.71. registru 2. fond 2.Arhiva USMF). dosar 246. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002). registru 1. . filele 26 verso. 8 Ibidem.69. 28 AN RM. Dicţionar istorico-biografic. fila 14. 1995. 27. fila 190. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. dosar 238. dosar 1483. filele 9-14. registru 2. 18 Ibidem.Кишинев: Штиинца.. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”. fila 16. dosar 14136 33 Ibidem. Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R .57-06. fila 24. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF. fond 2. dosar dispoziţii 04. 4 5 VIII. fila 256. 22 Ibidem. fond 2. p. dosar 509. 35 Ibidem. 2541. . 1984. dosar 238. 36 Ibidem. c. registru 4. . 39 Ibidem. dosar 141156. p.Chişinău: INCONCOM.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972). fila 12. dosar 141275. dosar 141383 32 Ibidem. dosar 141360. fila 128. с.193-194. fila 17 verso.. 25 Arhiva USMF. fond R-3059. filele 1-3. 31 Ibidem. 9 Ibidem. filele 564-566. 38 Ibidem. fila 566. с. filele 96.

. Cozma V. PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N. 2001. .1192 p.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 . Кишинев: Штиинца. Кишиневский государственный медицинский институт / Сост. D.: Н. Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne. ACADEMICIAN. Ed. Попушой.ŢÎRDEA Redactor E. К. Ецко и др. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. I.Buc. : Univers enciclopedic.Ababii. Е. 1998..H. II. .319с. Vitalie I.F.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI. . 1995. 1946-2001. Тестемицану.Chişinău: INCONCOM. Rusnac Gh.Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002). Dicţionar istorico-biografic. .Chişinău.511p.369p. ..Ş. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Red. . Grossu Iu. 1984.

Sfatul Ţării.Tipografia UASM. 8 35 . Chişinău. or. str.