Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

şeful catedrei. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră. Apariţia catedrei a fost stimulată. 7) Miacicov V. lector superior. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii.A. 2) Hriunova B. docent. 3) Pancenco A. şeful catedrei. Catedra economie politică: 1) Sidorov V. 6) Pravovscaia O. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu. competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii. 5) Piscariov M. Nu constituie o excepţie. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei.M. lector superior. 2) Subbotin A. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F... în acest sens. lector.S. în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor. laborant. iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete. 4 .socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6. Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie. lector superior. doctoranţii. a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. lector. Aşadar. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă.. laborant superior.S. docent. într-o măsură oarecare.. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.A.I. Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică. adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre .Autorul I.. 8) Cemberji T. magistrii.C.. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3.D.. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci. iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). lecror. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei.F. fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4. Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci).. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă.. tabloul existent atunci va fi mai veridic. nici studenţii. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după.. 4) Bajin M. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare.P.

O. născută la 25 noiembrie 1929. 11. Corşunova Iulia Alexei. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V. Pravovscaia O.IV. să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric. Kirsanov regiunea Tambov Rusia. 5 .M. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III.1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici. 1 lector superior..C. Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev.1946 şi 9. 1 preparator superior. Bajin M. 2 lectori superiori. ucrainean. lector superior de la 1 septembrie 1953. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei). Între 1941-1946 . Omeliciuc.IX. Corşunova. Semnează şeful catedrei Omelciuc F. Activează în cadrul ISMC între 1. 1 laborant (total 2 unităţi).1956 pînă la 30.un şef de cabinet instructiv-metodic. A considera necesar ca totodată (aceştia. pînă la 9. lector superior din X. originară din or.Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”). apoi şef al aceiaşi catedre. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989. apoi ca lector din 22 noiembrie 1952. lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14. (total 3 unităţi).). originar din satul Şapieva regiunea Kiev.Bajin şi Iu. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion.VII. (la 31.C. A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I. iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. Bajin Mihail Pavel. din XII . 1956 era prezentă Iu. şeful catedrei. Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut. “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric. Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956.V. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare.IV. 1 şef de cabinet instructiv-metodic.IX. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H.130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”).5 lectori (total 4.X.VIII. născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa. cea anterioară.T. din 27. rusoaică.G.Pavlov”. (de la catedra “economie politică”). Rusia. 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921).P. M.5 unităţi).1958 (1946-1947 .docent la catedra de marxism-leninism.lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad.VIII.3) Fiodorova T.P. La şedinţa a 3-a din 3. docent din V. Ucraina provine din ţărani.).1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS. nr. La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr.M. După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău.5 unităţi). totodată. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici. Feodorova T.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului.1966. În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“. .D. 2. personalul instructiv-auxeliar. Activează în ISMC între VI. Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM). e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”. Starostenco10. sus-nominalizaţi . 1 laborant. Se vor ocupa cu aspiranţii F.1896.5 lectori (total 3.). după. şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12. S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V.VIII. A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944). să se anuleze.) 13. Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric . personalul instructiv auxziliar . A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952). laborant.O. 2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei). 0.1974). rus.. doar articole de ziar. născut la 2.5 de la 13 martie 1954. 4) Gabdullina L.1948 şef interimar.O. lector. Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent.1957 şeful catedrei de economie politică. La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F. născut la 14.1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei).1911.

La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată .O. ultima din anul universitar ce s-a scurs. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. ele vor fi în următorul an de studii (1957/58).Pravovscaia. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. apoi locuiesc în s. 1 lector superior. lect.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr. s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I .sup. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. V.Corşunova (1 an). M. lect. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste. În total pe catedră 5889 ore.5 unităţi de state 25.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. Omeliciuc (26 ani). Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957. Desigur. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic.O. 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V.polit.908 ore.O. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general. Dar predarea filosofiei.polit. III (activ. toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci. Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 . examene 610. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov . Activitatea didactică: prelegeri 342 ore.ştiinţifică) . cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe.5 salariu). În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F.21). adică cu ianuarie 1957. media de ore la un cadru didactic 1680 17. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20.sup. pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957). în total 2056 ore. T.2345 (!) ore.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei).L. Fiodorova (7 ani. laborant .). Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr.31 iulie 2000) moldoveancă. II . Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice. III. dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21.10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18.V. Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I.12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16. În total pe catedră 2518.Bajin (10 ani). econ. 2.5. Unităţi de state 4. Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec. În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. Prin dispoziţia directorului ISMC nr. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice. şef de cabinet . seminare 1784.Gabidulina 23. În 1915 se stabilesc în or. în total 462 ore. timp care a devenit pentru ziua de azi istorie.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . Odată cu venirea V. adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III. econ. Cele spuse. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia.2546 ore. consultaţii 334. unităţi de state 3. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică. începe în semestrul al II-lea. II.5 unităţi de lector. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr. reface (treptat) componenţa catedrei . Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale. lect. în total la catedră 4. apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24. Activitatea ştiinţifică 0 ore. Corşunova.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic). Slobozia. 6 . XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat. elaborarea documentaţiei instructive 54. lector Iu.5. VIII-XX. Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă.Smelîh în fruntea catedrei.Suhodolischii (6 ani. fapt ce se practica şi la alte catedre 19. pe 0. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră.IX. Nicolaev. optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului.Iu.Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957.1956 nr. poate cu un exces de ilustrări factologice. care a fost considerat neajunsul principal. prelegeri şi ore facultative 172. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957).M.

În 1931 V. rusoaică.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.1958. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. . Cvasova Ina Ivanovna n. Chişinău. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“. О философских воззрениях А. 20 aprilei 1931 în or. apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”.apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia. К вопросу об общественно-политических воззрениях К. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30. apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. din iulie 1974 docent. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. . În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară. Просветительство в Молдавии// Вопросы философии. ca apoi peste un an.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. Константин Стамати. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar.Кишинев.сб. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. apoi pe 0. VIII. Aici a scris. Социологические взгляды М. . În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”. Toncovidov Vasile Andrei n. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”. Tabacaru Dumitru Nicolae n. Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău. Selecţiuni din opere: A. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. În anii '60 ai se. 1963.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. . Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit..Кишинев: Штиинца.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. (şi în varianta rusă în 1983). 1977. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956. În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. moldovean. . a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. din anumite motive.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. 1967. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei. pe un timp nu prea îndelungat.Стомати //Некоторые вопросы философии. moldovean. Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова. al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile.Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли. apoi ca lector superior din 1960. Т..Kustî regiunea Tambov. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29.Кишинев: Картя Молд. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27.Кишинев.232 din 5 august 1963.Донич .Крянгэ. iniţial ca lector. “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28. Межвуз.молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. 1978. În 1926 se sabilesc în or. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 . № 3. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo . După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie. . 1970.И. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. 1984 26. din martie 1967 lector superior. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna. Totodată. № 3. филос. 1968. acordată la catedră la 15 aprilie 1960.

iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat. . Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică.2 mai 1996 Chişinău).etica şi estetica medicală. 16 martie 1905 Warşovia . Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică. . În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific.Cobeţ. Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i.Кишинев: Штиинца. D. aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. 22 mai 1940 în or. La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940).Александри//Там же. 1970. rusoaică. Ulterior.ş. 8 . De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d. L.Молдавиию.Scutniţcaia. Толанда//Под знаменем марксизма.Кишинев: Штиинца. 1972. O. Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. secretar ştiinţific. Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov. . Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume .Braga. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). Философские дискуссии 20-х . Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. Материализм Дж. materialismul istoric.Кишиев: Картя Молд. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. О противоречиях советского общества. Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. V. etc. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei. Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. ea va activa ca docent pe 0. la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32.f. Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”. 1977. Alexei Şceglov. didactică şi popularizatoare.Кишинев: Тимпул. O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. . 1977. Platonov. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю . Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964).Berlinschi. Şceglov Alexei Vasile (n.. .h. 1974. Развитие духовной культуры социалистической личности. Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M.Кишинев: Штиинца. 1988.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968).“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei. secretar ştiinţific.Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei. În ultimii ani ai deceniului şase al sec.Nistreanu . Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale. studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie. 1980.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă.Cotina. Noghinsk regiunea Moscova. al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată.начала 30-х годов. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории. 1986 31. D. În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova). În perioada anilor 1940-1948 a fost represat.Кишинев: Штиинца. cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. Общественно-политические взгляды В.

Dubăsari. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“.Ţîrdea. A.24 septembrie 1987.Ojovanu.15 ianuarie 1998. apoi lector superior. raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 . окружающая Среда // Человек и природа. 4 august 1947 în or. iar din 1984 docent.И. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967).Sprincean. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or. 198334. C.Anisimova. Antonova Maria Gavril. îşi continuă activitatea la catedră pe 0. După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău. Canicovsci Valeriu Ion n. moldovean.Lozovanu şi Iu. Rusia (1973-1978). În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad.Seu. Iu.Кишинев: Картя Молд. Кишинев: Штиинца.5 salariu pînă la 30 iunie 1992. Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V. S. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie. Buşman Alexandru Vasile n.Lozovanu. Minsk. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior.Кишинев: Штиинца. apoi de lector superior. Ulterior a trecut la alt. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar.3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978). ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987).Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986.Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом. ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi.Sverdlovsk. Moscova. cînd s-a pensionat.Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981.În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad. Lozovanu Constantin Nicolae n. Развитие В. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre. . Ulterior. Testemiţanu”. Selecţiuni din opere: Человек. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă. 1980. se transferă aici cu lucrul 37. Din această pleadă au avut o activitate epizodică V. Caraman. moldovean.Doraş. Saratov. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni. Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. La sfîrşitul anilor '80 ai sec. rus. odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.Frolov. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată. Testemiţanu”. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or. 8 august 1947 în or. serviciu 39.9 martie 1962 în Chişinău. R.9 februarie 1988. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 ..Canicovschi.Buşman.9 februarie 1987. Ulterior între 25 august 1989 . 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector.Caraman Doraş Victor Nicolae n. Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina.Pe parcursul aflării profesorului A. S.30 iunie 1994. 1982 35. I. Profesorul universitar A. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40. 9 .Carpov. общество. moldovean. cum ar fi Boxan Valentina Petru. D. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N.15 nov. rusoaica. Carpov Serghei Dumitru n. Anisimova Lidia Mihail n. Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 . L. A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 .Gramma. V. C. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 .Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V. al XX-lea.Berlinschi. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector. Frolov Igor Ion n. rus.Doraş. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. .

apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice.atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică. Eminent al învăţămîntului public din RSSM. -”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară.univ.. inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral.activismul multilateral.catedră universitară elitară: . Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte.Ţîrdea.munca riguroasă cu colectivul catedrei. d. s-au realizat multe lucruri importanţe.h.ş. obşteşti şi cele universitare. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N. . Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea.perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară.Ţîrdea.elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice. tenacitatea. II. capacitatea imensă de muncă.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. 10 . municipal ori republican. inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. prof.Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. Teodor N. academician. universitar. specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie . . Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite. firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei. EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad.f.. orientarea rapidă în situaţii. .Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002). . profesor universitar.

după absolvirea Universităţii pedagogice. şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională.Teodor N. noosferizare. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe. informaticii. univ. artă pe care o 11 . obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare. care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof.Ţîrdea. intelectualizare. Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959). . o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă.afirmă permanent prof. care. deoarece ea a persistat totdeauna. Sobari judeţul Soroca. informaticii. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. Din 1958. deţinînd titlu de inginer-electric. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. scientizare. era orientat spre declin. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record. Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional.Hîncu. după cum s-a mai menţionat mai sus. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s.Paladi. În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică.este o mare cucerire sufletească. depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic.Personalitatea dlui acad. Serghei D. Lozovanu. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani. axiologizare. La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. predomina o atmosferă nelucrătoare în general.a.Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale. Teodor N. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere.Carpov şi Constantin N. ecologizare. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. în acel timp. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti. Republica Moldova.Ţîrdea. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962).Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. atît din motive obiective. profesor universitar (1991). cît şisubiective. doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992). Adriana L. ea a continuat şi ulterior. o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei. obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii. (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap. Aceste succese remarcabile.noi preocupări”). Teodor N. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare. supravieţuirii omenirii.Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi . sociocognitologiei. Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N. ecologiei. strategia lurcului cu cadrele. Teodor N. în special pe problemele filosofice ale informaţiei. în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975). . III ”Noi timpuri . ciberneticii. noosferologiei ş. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958).Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. D-l Teodor N.Popovici. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri.univ. În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. bioeticii. mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii. apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969). Următoarea etapă. dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent. Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică. A “lupta cu sine însuşi”. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului.Ojovanu. Teodor N. Efectuarea unei strategii concrete.Ţîrdea a fost cea ştiinţifică. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale). Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. Rodica V. actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei.

În 1969 Teodor N. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica. în viziunea prof. cît şi peste hotare. informatică. El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987).Ţîrdea. El publică în perioada nominalizată (din 1987. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană. filosofie socială. În această ordine de idei prof.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). Peisajul intelectual în care şi-a început. de intelect şi intelectualizare. în opinia lui. apoi în anii '80 ''90 ai sec. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare. pe cea ecologică. doctoranzilor etc. de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . de istorie a gîndirii filosofice. scrie manualul Filosofie şi Bioetică. noosferologie. predă cursul de bioetică studenţilor. La acest capitol o importanţă majoră. Chişinău. de informatică socială.ş. inclusiv peste 20 monografii. universitar Teodor N.N. articole ştiinţifice şi elaborări metodice.Ţîrdea . participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe. cognitologie. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale.Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc.Ţîrdea funcţionează doctorantura. ecologice. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. bioetică. De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane.Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii. Acest mod de filosofare. Harkov. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). manuale şi broşuri. psihologie şi sociologie).perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie . universitar Teodor N. cosmică şi în fine filosofia noosferică. noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. sinergetică. de asemenea membru al diverselor organe (raionale. ecologia socială. noosferologie. magistratura. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios. universitar Teodor N. unde activează pînă în prezent. sinergetice. afiliat de USM. noosferologice etc. pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie. Ukraina). El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi. Colaboratorii catedrei sub conducerea d. şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. sinergetica. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice.D. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. 12 . apoi de decan (1977). orăşeneşti) de partid din RSSM.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice. Universităţii de Stat a artelor din Moldova. monografii. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie. prof. simpozioane atît în ţară. ale altor localităţi. broşuri. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică. a fenomenelor de informatizare. Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof.. Ţine lecţii de filosofie. cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii. tehnologia metalelor. Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM.N. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii. universitar T. universitar Teodor N.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. înglobează în sine filosofia informaţională. desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A.M. profesional propagă cunoştinţe de bioetică. Pe lîngă activitatea universitară T.h. socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. Pînă în prezent academicianul Teodor N. Kanîghin (Kiev. asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. cognitologice. Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu.Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. de noosferizare. cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău. inclusiv şi în cele de peste hotare. iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova.Ţîrdea. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei). cercul filosofic pentru studenţi.Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova. cognitologie. în special pe esenţa informaţiei sociale. sociocognitologie. al XX-lea şi la începutul sec. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N.f.filosofia supravieţuirii. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist.

Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания. 1984.//Revista de filosofie şi drept.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia .2. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Кишинёв. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. Партийный комитет и партийная информация . drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . modelele. medicină. Teodor N. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987). 1982. 1989. София. Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N.Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice.Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. Red. Profesorul universitar Teodor N. universitar Teodor N. ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. universitar Teodor N. Chişinău.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). 1981. управление. Chişinău. Omul. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). В 2-х т. Кишинев. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe.Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională. Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei. Т. Кишинев. nr. interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială. Chişinău. Кишинёв. Кишинёв. 1997. 2001. Информатизация. Se formulează principiile. Selecţiuni din opere: Информация. Progresul tehnico-ştiinţific. Informatica şi progresul social. 1981. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. Bioetică. medicinei. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. ştiinţific acad. Философский очерк.î. 1998. Profesorul universitar Teodor N. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. 1988.И. Chişinău. Социальная информация и управление социалистическим обществом. Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc. 2002. 1995. 1995. Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. şÎn colabor. познание. omenirii în genere. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996). Filosofia în concepţii şi personalităţi. социальное управление. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul. Informatizarea. În operele lui Teodor N. Chişinău. 1996. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. Chişinău. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune . Teza de doctor în ştiinţe filosofice . 1997. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei. de etică. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. 1989. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998).Ţîrdea Chişinău. de problemele filosofice ale sinergeticii. 1990. 27-28 aprilie 1997. de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. Кишинёв. 2000.Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie. noosferologia. acad. системы. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă . Социальная информация.Problema informaţiei sociale (1975).Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. Кишинёв. Информатика на службе ускорения. Filosofie. luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică. 1990. Творческое развитие философии в работе В. Filosofie - 13 .îChişinău. şÎn colabor. membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova.1994). Chişinău. Кишинёв. filosofie. În lucrările lui Teodor N. teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea. Prof. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane. ecologiei. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания.universitar Teodor N.a informaţiei sociale. 1978. Tehnica. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază. a fenomenelor subtil-vibratile în socium.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale.1. 1999. Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972). sinergetica. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. examenîndu-se detaliat tipurile. Ştiinţa. Философские очерки. 1975. Chişinău. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992).Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova. a intelectualizării.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. Chişinău. În ultimul timp prof. Informatizarea. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания. acad.î Кишинёв. (În colabor.

2. Iaşi. Calea spre ştiinţa postneclasică. Философия (С курсом биоэтики). Civilizaţia noosferică: tendinţe. Chişinău. Учебник (În colabor. 2000. Vol.). Medicină. Курск. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции.h. №1.filosofie a supravieţuirii // Filosofie. 1997. 1998. paradigme. 2001. Chişinău 2001.ş. Academia Ecologică din Rom`nia. 2001. Series: Social and Humonistic Sciences. nr. epidemiologice şi management). Filosofia contemporană . Chişinău. personalităţi. aliniaritate. 2002. 2001.) Кишинев. perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. Red. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. 2001.ştiinţific d.Etică . Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad.важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения. Iaşi. 1998. Medicină.f. 1999. 5. autoorganizare. Elemente de informatică socială. Chişinău. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Academia Ecologică din Rom`nia. Teodor N. Filosofie socială şi sociocognitologie.// Filosofie.Medicină. nr. Noosferizarea proceselor demografice . sociocognitologie şi noosferologie. Ediţia II. 5. Chişinău. 1999. Probleme de sănătate publică (igienice. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. şÎn colabor. Sinergetică. 3-5 марта 1998. Курск. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. Ţîrdea. Chişinău. 14 . Расширение границ этического знания . Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.îChişinău. Filosofie şi Bioetică: istorie. Chişinău.calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. 2001.

univ.Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. schimbării sensului filosofic al acestui fenomen. pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei. inclusiv monografia “Informatizarea. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. 1994 în limba rom`nă) .1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“.Ţîrdea). Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova). deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992).Ţîrdea.Ţîrdea. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative. 15 . ştiinţific Teodor N.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei . adică de la 27 august 1991 cînd Rep. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. b) Etapa leninistă în filosofie. Eseuri filosofice”. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. pentru acele timpuri.(1992 în limba rusă. naturii şi societăţii”.autor Teodor N. esenţa omului etc.X. Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM). cu o mare doză de curaj. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale. de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii.Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”. Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N.Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică.01.acad. naturii şi societăţii”. Începînd cu anul 1995. în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale. În prezent se “coagulează”.activitatea didactică şi cea ştiinţifică. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N. ştiinţific Teodor N. credem. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990. c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. dirijarea socială.Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale.N. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie. În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări. NOI TIMPURI . prof. Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră. T. Aşadar. însă. Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”.90). Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură . În a. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului. 2) din 1991. cunoaşterea. o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”. Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”.III. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. La 29.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”. de ce nu. Iniţial e necesar. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). Ţîrdea.

Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. enciclopedic. docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician. lector Rodica Gramma magistru în filosofie.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie.: Univers. baza teoretică a acestei mişcări”. Ed. existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare.pe problema supravieţuirii omenirii. societăţii şi naturii”. cristalizarea unei paradigme teoretice respective. originalitate. conferenţiar . paradigme”. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă).Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. artistică etc. a ştiinţei şi tehnicii”. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie. în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. . Antropologia: implicaţii biologice.II. De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. mişcare ştiinţifică. literară. potenţial evident. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate. personalităţi. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. profesor universitar. După cum s-a menţionat mai sus.2002). tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. p. În 2000 se publică de către Teodor N.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. 1998. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. Problema: “Rolul ştiinţei. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării.Buc. formarea discipolilor.* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne. care grupează în jurul ei numeroşi adepţi. activitate intensă.

magiştri.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic. rezidenţi.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie.Ţîrdea şi de conducerea USMF. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare.12. “Noosferologia”. univ. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor. În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. progresului tehnico-ştiinţific etc. paradigme” (autor acad. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie).02. 2001. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa. T. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. personalităţi. Unele rezultate au fost mediatizate.Ţîrdea prin a. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi. Teodor N. bioeticii. se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare. În anul următor. meicină practică”. La ele asistă 50-60 studenţi. Acest curs a fost elaborat în prof. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie.Ţîrdea). El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia. Acest lucru a fost iniţiat de prof. implimentării didactice. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. biologiei.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. univ. tehnica. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului.127-PS din 18.Ţîrdea.Cartofeanu şi Sava A. Ion Ababii şi de prim vice-rector prof.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate. Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale.N. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 . Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad. La catedră de către dl Teodor N. prif. “Informatica socială”. materiale metodice şi didactice elaborate la catedră. conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. filosofie. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica . medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). T.Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. La dispoziţia studenţilor. prof. “Cognitologia socială”.Balan. 1930) începînd cu anul 1995.Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti. competitori. Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei. Petru Galeţchi. rector acad.univ. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. îndrumări bibliografice. cu sediul la Veneţia. în mod special de dl. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. datorită eforturilor acad. Teodor N.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare. al doilea . Anterior acest curs era dus la catedra Istorie. care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. doctoranzilor include trei momente esenţiale. modele de alcătuire a referatelor etc. doctoranzi şi chiar medici. univ.. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice.02. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. Teodor N. alături de stăruinţa studenţilor.univ Teodor N. În prezent ea include mai multe componente ce determină.Ţîrdea). Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii.1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D.

În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr. IV. 18 .a. 3 cabinete pentru cadrul didactic. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. biblioteca.4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. televiziune organizate de membrii catedrei.didactice (planşete. chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. profesionaliste. CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie. de exemplu. Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii. Aşa. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic.prezent circa 8 mii de volume (manuale. conştiente.). Atît cadrul didactic. reviste ş. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii. 2 slaidoscoape şi 1 codoscop. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei. 2 încăperi sanitare. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media. materiale metodice şi didactice. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. 1 sală de lectură. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . în general. 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2. 1 cabinet pentru şeful catedrei. sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800). panouri ori vitrite). monografii. academician.

medicină. 8) asistent Serghei Sprincean. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии. Vol. educaţiei. Chişinău. internaţ. 2000.3.5 salariu).şt. Facultatea Istorie. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. 1972. umană”. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească. Chişinău. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi. Chişinău. 12) Olga Criucova. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice. 2001. Medicina şi educaţia morală. 1997. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf. informatizarea. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. № 2. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. 7) asistent.5. ecologie”. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. filosofiei şi teoriei medicale. După absolvirea şcolii medii. 1989. eticii şi bioeticii. 1999. internaţ. bioetica şi medicina: prob. Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. Chişinău. // Некоторые вопросы истории философии. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. Chişinău. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. 1996. VITALIE I. de exist. Pirogov” din Moscova. “Progresul tehnico-ştiinţific. 1992. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. 5) lector superior. Chişinău. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi. Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. Chişinău. Filosofie-etică-medicină. №17. 15) Sava Balan. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii. 13) Angela Mihailova. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab. III şt. axiologic. 1982. DIDINA U. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. 1973.a. Chişinău.I. internaţ. 2000. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N. 4) Antatol Eşanu. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. 3) Didina Nistreanu. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. ecologie”. 1998. axiologiei. N. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău. 1994. Chişinău. Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. “Problema supravieţuirii omenirii”.1.1. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. religiei ş.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. Chişinău. 1995. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. moralei şi bioeticii. conferenţiarii. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie. 1997. nr. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia. Chişinău. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. Кишинев. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. laboranţi: 11) Inna Graur. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”.şt. 1993. PETRU V. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. IV şt. conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic.) // Здравоохранение Молдавии. 19 . Кишинев. USMF. N. Ed. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. Chişinău. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N. 6) asistent. lector superior şi conferenţiar. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. 1990. sănătatea”. Axiologia medicală // Materialele conf. 1998. 1975.profesor universitar. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei. Chişinău.Ţîrdea. “Filosofie. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică. VI şt. 1999.4. Eliade în Moldova // Luminătorul. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. vol. anuale. 1997. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. medicină. 2000.

// Кодры.Еихака и К. Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf. 1998. Кишинев. V. Chişinău.Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Chişinău. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice.Pleşu. Новая книга о Георге Асаки. eticii şi bioeticii. apoi lector superior şi conferenţiar.Testemiţanu”. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни. şi stud.научн. raionul Nouasoliţa. 1991. 1995. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995).// Здравоохранение. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. anuale a colabor.M. Facultatea Istorie. Vlăduţescu. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Chişinău 1998.S.ХХ вв. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956. lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr. //Analele ştiinţifice ale USMF vol. 1978.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii. Chişinău 2001. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. 1979. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină.Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины. 1996. culturologiei. aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini.şt. Chişinău 1998. psihologie şi demogafie ale familiei.XVIII-XIX. medicină. человек. ANATOL I. Chişinău. Zamfirescu ş. 2000. Gh. raionul Orhei.2001 A.anuale (17-18 octombrie 1996). facultatea Medicină Generală. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or.Ţîrdea. filosofie. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. susţinând licenţa în 1978. Кишинев. ADRIANA L. II.şt. În decursul a cinci ani de facultate dna A. Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. Chişinău 1998. pe care o va termina în 1989 cu menţiune. Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale. 1980. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova. Chişinău 2001. În unele publicaţii A. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate. Orhei. În a.Dem. Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique.şi stud. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. 1999. перестройка”. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”.Liceanu.Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia.G.Chişinău.Didina U.. 12 din or. Chişinău. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии. educaţiei. Естественнонаучный материализм в работах Е.Вырнова. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică. Chişinău 2000. 1984.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. Кишинев. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice.Testemiţanu”. PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus. Didina U.конф. regiune Cernăuţi Ucraina. Кишинев. ecologie”. Здоровье человека как ценность// Тезисы докл. Chisinau 2001 (în colab. eticii şi bioeticii.”Философия. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM. Кишинёв. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. Штиинца. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii. 1991. Filosofie socială şi cognitologie. Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. Chişinău. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”. Chişinău.). conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc.a.N.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău. Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale.). fenomenului globalizării. 20 . 1999. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. Пловдив. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii.

Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia. În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică.SPRINCEAN – n. . RODICA C. Vol. Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne. în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant.Chişinău. lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova. 1998 (în colab.Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept. cu ocaz. Ţîrdea. prof.Chişinău. etica. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. SERGHEI L. pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996. La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . 2000. Zilei biodiversităţii.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). a fost admis în august 1991. . După absolvire. Ed. org. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică).ş. pe specialitatea Drept Economic. 21 . După absolvirea şcolii medii nr. unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. (coautor). N2-3. la Universitatea “Al. USM . 22 dec. Chişinău. Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. 2001. din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 . 2001.. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ. Resentimentul .Partea XII.f. Sociologie şi Drept. şi istoria şi filosofia culturii. din Moldiova. II. Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. România.Partea XII. 1.Chişinău. d. 1999. În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie. colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii.2001 . (coautor).2.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. începînd din februarie 2001. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion. susţinînd cu succes teza de licenţă.. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. specialiatea Sociologie – Politologie.Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova.Nr. etc. 2001. Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră.. D-l academician.o cale spre supravieţuire”. î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent. Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. 61 din municipiu. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . pedagogi de profesie. Chişinău. 2001.h. facultatea de Filosofie. în Chişinău la de 14 decembrie 1973. USM . Ioan Cuza” din Iaşi. 24 oct. În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie.). 1999. univ. I al filos. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni. Către Cong. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. 1999. Teodor N.GRAMMA. 2000. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”. specific şi metode de influenţare). Începînd cu anul 1999.

. 19-20 aprilie 2000. . Teodor N. acad. . . .Filosofie socială şi sociocognitolohie. 15-16 aprilie 1998. Filosofie. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice. Ţîrdea T. 2001. * 22 .39p. 6.Etică . Sub red. Calea spre ştiinţa postneclasică. 2.N. 1998. VIAŢA CATEDREI (din a. Popuşoi E. Bioetică. dirijarea socială.. Chişinău. Berlinschi P. 2001. . .Chişinău.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.. Teodor N. . Ţîrdea T.Chişinău. 224p. Filosofie. Probleme filosofice. . Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale.I. Цырдя Ф. .Н. 2000. acad.272 p.V.Н. 1989. Информатизация. Elemente de informatică socială.V.25 p.23p. 1999.182 п.110 п.Chişinău. Sub red.215 p. foruri ştiinţifice şi culturale. 27-28 martie 1997.Chişinău.Chişinău. . 1999..308p. 2002.В. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique.N. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . 1997. 7. 1990. 1995. 178 p. познание. 1998. Sub red.58 p. Ţîrdea T.Chişinău. Философские очерки. . 3. Ţîrdea T. cunoaşterea.P. acad.Кишинев: Штиинца. economico-juridice. Ţîrdea F. Teodor N.Ţîrdea.) 1. 7-8 aprilie 1999. Информатика ши прогресул сочиал.N. Chişinău. социальное управление. . 2.a.N. Ţîrdea T. 2001. . (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor. ş. ..Chişinău. .90 p.Chişinău. . sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. Omul. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană. Sub red. .1987) (Realizări.N. cronică etc. Берлинский П. acad . Teodor N. autoorganizare.95p. . paradigme. 24-25 octombrie 1995. Teodor N.. 8. . Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. broşuri 1. Цырдя Ф. politico-informaţionale şi etico-medicale . 13. . 1995. . 9. .Ţîrdea.Ţîrdea. 2001. . Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale. aliniaritate. Monografii.Sinergetică.N. Цырдя Ф.. 1997.214 p. al XX-lea). 2000.145p.. 25-26 aprilie 2001. Informatizarea. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale. Eşanu A. .168p.Chişinău.272 p. acad.Н. Ţîrdea T. manuale. Ţîrdea T. Filosofie .Chişinău. .N. Medicină. Ţîrdea T. 308p. Философия (с курсом биоэтики). л. Teodor N. Informatizarea. de etică. materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T. 11. .Medicină.. Sub red. 2001. Progresul tehnico-ştiinţific.Chişinău: Ştiinţa. Filosofia în concepţii şi personalităţi. 5. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău.Ţîrdea. 1994. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului.N. / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. personalităţi. 4.N. 2002.Chişinău.N. 20p. al XX-lea). Sub red. . Elemente de informatică socială. Culegere de articole. 10. Ţîrdea T./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. Eseuri filosofice.Ţîrdea. Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii.N. acad. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Chişinău.Кишинев. Filosofie şi Bioetică: istorie.Ţîrdea. Chişinău. . 12.

Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.I. V şt.Chişinău. Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. .N. . conf. Chişinău.II. Sesiunii ştiinţ. Eşanu T.Курск. 24 oct.) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică. Tehnica.1994. . Ţîrdea T.Chişinău. Нистряну Д. 2001. ştiinţifică a USM. Ноосферизация науки и образования . Ţîrdea T. internaţ. Ojovanu V.H.Chişinău.Chişinău.I.).1.II. 2000.N. . . Ed.1.3 (în colab. Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 . . 5 мая 1999г. конф. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. 24 octombrie 2001.Кишинев: Штиинца. Seria ştiinţe socio-umane. Paladi A.p. Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale. 2000. Paladi A. acad.ЛьвÎв.Nr. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. 2001. .I. Здоровье человека как ценность //Философия.2.Chişinău. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.2. 2002. перестройка. Ojovanu V.Chişinău. Selecţiuni de articole Цырдя Ф. Ed. 2001. . intrenaţ.1. din Moldova. Ed. Eşanu A.I. Ojovanu V. наук.. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. 2000.Chişinău.nr. Teodor N. Berlinschi P. . Eşanu A. (в соавт. львÎв. 2000. 24 aprilie 2002. Academia Ecologică din Romînia. 2001.1. конф. человек.N. filosofie. Vol.2.1989.Chişinău. .Chişinău.Chişinău. 2000. 2000. Ed.1. . Цирдя Т. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr. conf.1 (în colab. 1999. Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Н.1.1.. . 1991. научн.problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr. 1999.Chişinău. .Chişinău. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii. Vol.I.I. 3. Нистряну Д. мÎжнар.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. . Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 2001. Nistreanu D.И.nr.Chişinău.Iaşi.II. Ed. . . .I. Ocrotirea sănătăţii .1995. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Resentimentul . 5 Academia Ecologică din Romînia . 1991.И.. psihologice şi demografice ale familiei. Курск. 2001. medicină.Chişinău.важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун.Кишинев. Eşanu A.) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept. Sub red.2. 1998. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf.II. 5. Eliade în Moldova // Luminătorul. Berlinschi P Berlinschi P. Către Congresul I al filosofilor din Moldova .Ţîrdea.Iaşi. Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie. 2001. Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. 2000. Ed. Către Congr. De la intelectul social la cel noosferic . 1991. . . Ojovanu V. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины. sesiunii şt. I al filos. . . Ţîrdea T.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Eşanu A. 2001.Кишинев: Штиинца.И.4. .N. Ed. Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт. 2000. Ţîrdea T. .Ştiinţa. Ţîrdea T.Chişinău. . 2001.N.1. 13-14 грудня 1999. VI şt. Sprincean S. medicină practică: Mat. . . Нистряну Д.1. Berlinschi P.I. . ecologie: Mat.I.

Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. 1999.16p. 1997. Ojovanu V.. 2000. Filosofia Renaşterii / Materiale didactice. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice.15p.Chişinău.C. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice. Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă. Ojovanu V. (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М. 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века.19p. .Chişinău. Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. Berlinschi P.V.Paladi A. 1998.1995) Berlinschi P. Ţîrdea T. .I. N2-3. . Noosferizarea ./ Materiale didactice. Berlinschi P. 2000.N. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice.Chişinău. . Ţîrdea T.M. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice. .Chişinău. . . Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V.14p.I. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice. . Balan S. Cartofeanu M. internaţ.8p. 1999. . . . Nistreanu D. Alegerile .Chişinău. 18p.N. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice.20p. 2001.N. . 28p. 1999. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice. 1998. Chişinău. Etica şi deontologia / Materiale didactice. . Eşanu A. Logica şi activitatea medical. 2001.Chişinău.10p. 15p. Balan S. 2001. 14p. Eşanu A. Ojovanu V.12p. 5. din Moldova. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM.1998.N. 1998. 2000.I. Către Congr. 2000.I. Sesiunii ştiinţ. Chişinău.U.D. Apariţia.Chişinău. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice. . .Chişinău. 1996. . . Nistreanu D. Ţîrdea T.20p. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M.N.Chişinău. . Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice.N. Gramma R. 4. Ţîrdea T.18p. 2001. Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. Statul . . 2001. Ţîrdea T.Chişinău. Eşanu A. .Chişinău. . 1995.22p. . . Toncovidov V. Nistreanu D. 1997.U. . Balan S.A.V.N. filosofie şi drept. I al filos. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice. .20p. . . .25p. Cişinău. .. Materiale didactice multiplicate (din a. 1995. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice.14p. . 1996.Eminescu) 1968 24 .A. . 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 1995.Chişinău.Chişinău. Ojovanu V.V. . 2000. . etică. 2001. . ştiinţ. 2001. .Chişinău. . 1995.A. Ţîrdea T.I. .V. .U.Еминеску. Gramma R.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice.10p. 1999. .15p. 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie.14p. simpoz. morală / Mat. .I.I.12p.7p. 2000. Berlinschi P.31p.9p. Tipurile istorice de filosofie. . 24 oct.institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice.Chişinău. Filosofia modernă / Materiale didactice.Chişinău.calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice. Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice.Chişinău.A. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice. . 22 dec. .Chişinău. 2001. Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice.Chişinău. . Chişinău. Gramma R.Chişinău. Ţîrdea T.Chişinău. .Chişinău.23p. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice.Chişinău. Chişinău.

Hîncu R.)Н. Buşman A.I. Popovici C.V.U. познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы.I.1957) (31 aug.1956 . Şceglov A.1957) (26 auf.1957 . (şef.Павлова. (Dezvoltarea de către V. Paladi A. 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В. Canicovschi V.26 aug.L.P.П. Corşunova Iu. Цырдя Ф.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков.P.I. (Informatizarea.N.1958). Bajin M.V.Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом.1956 . Carpov S. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма. Nistreanu D. * (27 aug.I. Cotina L. Tabacaru D. Eşanu A.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 .V.I. Принцип детерминизма в физиологическом учении И. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация. Ojovanu V.catedră 27 aug.N.1956 .Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P.D.26 aug.(Т.1956 .A.30 iun.G. Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F.1990) (31 aug.25 aug.(Principiul determinismului în conceptul lui I. Ţîrdea T. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства.V.9 apr.A.N.M.Corşunova Iu. (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu. Anisimova L. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии.И.S. Cvasova N.

20 nov.1957 .1988).26 aug.V.1963 -16 mart. Scutniţcaia O.1987) (1 aug. Tabacaru D. Evenimente importante în activitatea catedrei • august .V.L.univ T.A. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 .30 iunie 1994) (12 oct.V.M. Frolov I.V.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N.L. Ojovanu V.8 iunie 1995) (din 1 sept.M.1968 .1988 .1 febr.N.9 febr.1974 . Braga I. 1968) (din 6 dec.1974) (din 26 aug. de etică.1957 . Bîscu T.9 febr. 2001) 7. Buşman A.Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat.N.N.1974 .V.1971 .G.I.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V. prof.V.A.15 ian.28 oct. Ţîrdea T.N. 1995) (din 1 sept. Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P.G.C.1987) (din 27 aug.Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A. Nistreanu D.1986 .15 nov. Cobeţ V.Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T.3 sept. Paladi A. Eşanu A. (26 aug. Doraş V.1968) (1 oct.5 salariu (30 aug.9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T. Sprincean S.N.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V.N.1991) apoi pe 0. (15 aug. (şef.1967) (20 aug. Berlinschi P.V.1972) (17 iulie 1970 .5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov. Gramma R.1974) (26 aug.30 aug. Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A.1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989.D.1963 .Berlinschi (30 septembrie 1986 .A.1988) (2 sept. Toncovidov V.I.M.1 sept.1998) (din 9 nov.1988) (3 aug.1970) (23 aug. Cotina L.1987) (7 febr.U.24 sept. Caraman Iu. 2001) (din 1 febr.I.1993 .C. 2001) (din 1 sept.catedră: 26 aug.M.Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V. Lozovanu C.1978 .30 iunie 1996) (26 aug. Carpov S.1976) (24 mart.1972) (16 sept. Anisimova L.M.25 aug.1968 . Şceglov A.I.1990) ( 9febr. Platonov D. Seu D.N.1968 .Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice.1990) (25 aug. Canicovschi V.1 iulie 1970) apoi pe 0.1977 .Smelîh V.1968 .1989 .1964 .I.

Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ . Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă .Ţîrdea şi P.h. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie..o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond.univ.N. Tehnica. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T.N. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica .V. prof.ş.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa. Teodor N.Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.Berlinschi) în limba rusă VI.) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific. Medicină. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 . Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T. Filosofie.. economico-juridice. d.c.f.ştiinţific acad.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică. informatizarea.

Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor. Nu-i greu de a “scăpa” de ei. filosofi). profesor universitar. însă după alte principii.Crivoi.Eţco. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . spre exemplu. însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme. avort. paradigme. academician. ca fenomen calitativ specific. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. sănătate şi moarte.02.Sprincean . Teodor N.2001. deciziile. de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. de asemenea. de exemplu. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. sînt scumpe.Ziarul “Făclia” din 5. În opinia Rodicăi Gramma. Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. doleanţele pacientului. Nu zic. academician. clonare etc. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară. bolnavi psihici. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. alături de medic lucrează şi bioeticianul. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. Astfel. importanţa ei în instruirea tinerei generaţii. Martorii lui Iehova. toţi aceşti indivizi ne incomodează. care este o gravă problemă de ordin bioetic. jurist. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări. Sergiu L. Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19. în cadrul altor organizaţii sociale. e vorba despre euthanasie. Aşa. aşa e. preşedintele Asociaţiei de Bioetică. Constantin P. Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. biologi.Ţîrdea . doctor habilitat în ştiinţe biologice. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. strategiile a materiei vii. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient.Ostrofeţ. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă. trăim greu. din convingeri religioase. Da. la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare. Medicamentele – lucru ştiut. prorector didactic a USM. doctor habilitat în filosofie. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. Cu părere de rău. profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. şeful Catedrei Economie. poate salva o viaţă. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Gheorghe V. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. personalităţi”. doctor habilitat în ştiinţe medicale. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici. comportînd un pericol real pentru specia umană. 28 . Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. neagă. Bioetica . făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica. Scopul ei de a preveni acţiumile. chiar dacă viaţa lor e în pericol. Gheorghe A.2000. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. doctor habilitat în ştiinţe medicale. profesor universitar. magistru în bioetică. atunci. transplantul de organe.12. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. Cele mai complicate sînt. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private. totuşi. Este.Paladi. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă. purtatori unor boli incurabile. fapt care ne pune în gardă. doctor habilitat în ştiinţe medicale. numărul cărora creşte în ţară simţitor.

Etică. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . Pe de o parte. doar asistenţi medicali. Dl. Astăzi în Italia. pe 12 iulie 1999. şi mai rău. ne spune dl Teodor Ţîrdea. Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe. Încă în anii ’80. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie.A. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori). Sănătatea” (1997). cînd medicul permite să fie substituit de tehnică. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică. obţinută nu demult. dodctor habilitat în filosofie. totalmente informatizate. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării. la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa. Medicină. Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii. Schematic. Ţîrdea. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. academician.1 în tema dată. e un zeu. Care este menirea acestei ştiinţe şi. om . Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. Medicină.Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. ci la…maşină. “Sinergetica şi bioetica”. eventual.. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea. nu şi propria viaţă. E un pericol eludabil. În asemenea spitale nu există practic nici un medic. tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri. Pentru început. nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou.. unde circa 5 la sută din spitale. s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii. în învăţămîntul superior. peste cîtva timp. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice. pacientul vine în vizită nu la medic. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi. la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul. logică etc. Medicină.pacient. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. A încercat să-l descifreze. A editat şi cîteva broşuri. Cum se intenţionează. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală. bunăoară. iar “etos” .la Chisinau Nicăieri în ex-URSS. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire.U.biosferă”.“obicei. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. pe Pămînt.”. Adică. profesor. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. ne-am permis parafrazarea din titlu. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. “Supravieţuirea omenirii” (1998). el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. adică omenirea înseşi. bunăoară.Testemiţanu” din Republica Moldova. iar maşina. iar un medic este neapărat şi un filosof. nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator. Filosofie”. iar pe de altă parte. Hipocrate. afirma că medicul-filosof aici. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul. mai înainte. Ecologie” (1999). a tehnologiilor informaţionale intelectuale. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică. articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. că el o asimilează. scolastice. căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. Teodor Ţîrdea. această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. în S. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul. informatizarea. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl. profesorul. Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. “Bio” înseamnă “viaţă”. caracter moral”. “Filosofie. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi. practic.

ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. bunăoară. De exemplu. paternalism şi hermeneutică în bioetică. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. aspectele medicale. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. spre cugetul viitorilor medici. legislativă. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. e deja un atentat direct la viaţă. De aceea îl interesează în special problemele practice. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. mai cu seamă de absenţe. agronomi. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. Experimentele demonstrează că. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. au zguduit umanitatea. În virtutea intereselor lor profesionale. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). problema eutanasiei. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. socio-filosofice. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu. problema demografică şi bioetica etc. chipurile. În rezultat. unele dintre maimuţe supravieţuind. bioetica şi transplantologia. Potrivit statisticii. în anii ‘60-’70. cu cap străin. tot în SUA. dar şi viitorilor pedagogi. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale. mai primitivi chiar decît în sec. pe cînd în lume. deci. XVI. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. clonarea. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. să zicem. axiologice şi juridice ale bioeticii. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. jurişti. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. precum am şi făcut. urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. opinează D-sa. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. de regulă. două. Auditoriul însă urmează să fie extins. ci întreaga biosferă. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. Apoi. dar în primul rînd şi ale celor umane.ce-i viu. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. la cel mai precoce termen. Bunăoară. ziarişti.

Nr. studiază noţiunile.identice. alimentară şi terminînd cu cea demografică. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. cît viziunile lui asupra lumii. În ultimul secol. bunăoară.. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. reflectează d-sa. De altfel. 21-22 31 . mai interesantă. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. Cognitologia socială.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. întotdeauna vesel.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii. autor al multor articole şi cărţi de specialitate. În joc e pusă soarta Planetei. Ascultîndu-l. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. neordinare. Teodor Ţîrdea. cu o ţinută de invidiat. prof. decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. doctorantură. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. mai plină de sens. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. Domnul Teodor Ţîrdea. Anul acesta. sincer şi amical. Dincolo de problema sănătăţii.Testemiţanu ”. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă. încă peste 10 – 24 de mlrd. prof. Bunăoară. *** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. pînă a fi înţeles. este extrem de solicitat de studenţi. Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. principiile. dar mai cu seamă în ultimul timp. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. Fizician. multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii . altfel ea ar fi lipsită de sens. de prof. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. generatoare de viaţă. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. Pentru asemenea declaraţii. pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. De fiecare dată. deşi cursul şi a început. unde prof. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. Apoi. cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. doctor habilitat în ştiinţe filosofice.Eram un copil disciplinat şi ascultător. Noua lui disciplină – Noosferologia. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. am pornit o fascinantă călătorie în timp. Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. Dar mă trezesc repede. Soroca. d-lui a devenit filosof prin convingere . L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti. la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. împreună. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. pur moral. Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. Un pic intimidat. M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. supravieţuirea omenirii. etc. cum ar fi. Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. catedra Filosofie şi Bioetică. în special a părţii ei feminine. “geie” . Prima staţie a fost satul Sobari. începînd cu cea economică. profesor universitar. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. politică. Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. la USMF. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. Noosferologia. Totul e cît se poate de complicat. Informatica socială. bine dispus. Am iubit întotdeauna şcoala. Observ că a fi profesor bun e o artă. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N. din iniţiativa d-sale.

Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului. unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică. la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”. 3 Ibidem. filele 42-53. trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine. fond R-3059. romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental. registru 1. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. Vodă. tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician.Munca. să-şi iubească părinţii. Valea Trestieni (Nisporeni). Vieru. munca şi iar munca. Gh.Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. Duceam o viaţă extraşcolară activă. mapa registrului nr. 1 32 .3. În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: . Obiectul meu preferat era matematica. dosar 220.Am fost chiar un elev eminent. După absolvirea facultăţii. Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. adolescent sau matur. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii.În primul rînd. sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. . pag.Ce le-aţi dori copiilor. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? . filele 38-47.AN RM). Deşi anevoioşi. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte. dosar 219.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? . orice s-ar întîmpla.1 al fondului R-3059. să fii aproape de interesele şi preocupările lor. să rămîi copil în adîncul sufletului şi. obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur. să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic. ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi. Cu toate acestea. pag. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. 2 Vezi: AN RM. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică. Vangheli. În timpul liber citeam sau jucam şah. Sp. Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr. Gloria MIRESCU VII. .2.

88. dosar 14136. fila 256. 19 Ibidem.. fond 2. 31 Ibidem. fond 2. Cozma V. 33 . fila 14. . 1984. 1995. registru 4. fila 566. 9 Ibidem. 25 Arhiva USMF. 26 Ibidem. 16 Ibidem.Ibidem. 35 Ibidem.Chişinău. dosar 238. 12 Ibidem. 23 Ibidem. 4 5 VIII. 8 Ibidem.67. fila 17 verso. 18 Ibidem. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. dosar 929. 39 Ibidem. 1984. 15 AN RM. dosar 141116. dosar 246. fond 2. с... registru 1. 30 Ibidem.06. 17 Ibidem. 13 Arhiva USMF. fila 190. 10 Ibidem. 1946-2001. 14 Ibidem.Chişinău: INCONCOM. dosar 1483. p.57-06. fila 16 verso.71. 11 AN RM. registru 2. Кишиневский государственный медицинский институт. registru 1. fila 15. 29 Кишиневский государственный медицинский институт . с.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972). fila 329. 97. filele 26 verso. . dosarele 1158 şi 14102. fond 2. 6 Кишиневский государственный медицинский институт. registru 2. . dosar 141396. registru 4. 2541. dosar 99.Кишинев: Штиинца. 21 Ibidem. 38 Ibidem. 24 Ibidem. c.Кишинев: Штиинца. fila 16. dosar 238.09.193-194. dosar 1457. fond R-3059. p. dosar dispoziţii 04. fila 19. fila 14.. dosar 141275. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe . Rusnac Gh. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF. dosar 141360. registru 2. dosar 238. 21. registru 2. c. dosar 141383 32 Ibidem. filele 564-566. 28 AN RM. Grossu Iu. registru 2. 36 Ibidem. fila 12. dosar 457. 2001. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 37 Ibidem. Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R . filele 1-3. dosar 509. fila 24. 27. dosar 50.Arhiva USMF).71. fila 128. 40 Ibidem. Ibidem. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002). 34 Arhiva USMF.4. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”.69. filele 9-14. dosar 141156. pag. 22 Ibidem.. fond R-3059. dosar 243. .57. dosar 14136 33 Ibidem. 20 Ibidem. Dicţionar istorico-biografic. fond 2. filele 96. fond R-3059.

369p.. Е.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI. Ed.: Н.Chişinău. . К. Ецко и др. Vitalie I. ACADEMICIAN. . .F.ŢÎRDEA Redactor E. I. Dicţionar istorico-biografic. Кишинев: Штиинца. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002).. . Тестемицану. 1998.Buc. Cozma V. D. .1192 p. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 . : Univers enciclopedic.H. Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne. 1995.Chişinău: INCONCOM. Rusnac Gh.511p. Попушой. Red. .Ş. Grossu Iu.319с. 1946-2001. 1984. Кишиневский государственный медицинский институт / Сост. 2001. II.Ababii. PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N. .

8 35 .Tipografia UASM. Chişinău. str. or.Sfatul Ţării.