Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

.C. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă. Catedra economie politică: 1) Sidorov V. a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului.P. adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre . competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii. Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete.. fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. 8) Cemberji T. doctoranţii.A. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F.D. 4) Bajin M. iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică. docent. într-o măsură oarecare. şeful catedrei. laborant.... Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei.M. şeful catedrei. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie.A. lecror. lector superior. Nu constituie o excepţie. docent. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă. 4 ..I.. în acest sens. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare.. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră. iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci.. Apariţia catedrei a fost stimulată. laborant superior.socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2. nici studenţii. tabloul existent atunci va fi mai veridic. Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific.F. în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor. lector.Autorul I. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.S. 6) Pravovscaia O. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957. 3) Pancenco A. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). 2) Hriunova B. 7) Miacicov V. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”. 2) Subbotin A. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare.. lector. lector superior. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). 5) Piscariov M. lector superior. Aşadar. Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet. magistrii. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni.S.

În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“.1948 şef interimar.O. Se vor ocupa cu aspiranţii F.1911. Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956.VIII.V.VII.1957 şeful catedrei de economie politică. Pravovscaia O.C. Feodorova T. totodată. 1 laborant (total 2 unităţi).1896.M. 4) Gabdullina L.O.O.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului.).un şef de cabinet instructiv-metodic. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei).1974). docent din V. Ucraina provine din ţărani. (total 3 unităţi).1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici. Omeliciuc.5 lectori (total 4. 1 laborant. născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa.G.Bajin şi Iu. Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut. Activează în cadrul ISMC între 1. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V.). şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). originar din satul Şapieva regiunea Kiev.IV. nr. M. Între 1941-1946 . După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău. apoi şef al aceiaşi catedre. laborant. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III.VIII. lector.Pavlov”. 2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei). Bajin Mihail Pavel. ucrainean. din 27.IV. cea anterioară. lector superior de la 1 septembrie 1953. născută la 25 noiembrie 1929. La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare. Kirsanov regiunea Tambov Rusia.1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS. Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric . lector superior din X.C. 1956 era prezentă Iu. născut la 14. A considera necesar ca totodată (aceştia. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”).D.3) Fiodorova T. Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev.IX.. La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F. şeful catedrei. e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”. 5 . Rusia. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici. 1 şef de cabinet instructiv-metodic. Activează în ISMC între VI. A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952). “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric.1946 şi 9.1956 pînă la 30.5 de la 13 martie 1954.VIII. Corşunova.1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei). Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8.P. pînă la 9. La şedinţa a 3-a din 3.5 lectori (total 3. personalul instructiv-auxeliar. 2. . doar articole de ziar. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare. S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V.P.. (de la catedra “economie politică”).5 unităţi). din XII . Corşunova Iulia Alexei. (la 31.) 13.). iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. sus-nominalizaţi .130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol.T. născut la 2. Semnează şeful catedrei Omelciuc F. personalul instructiv auxziliar . Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM). să se anuleze. rusoaică.5 unităţi).lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad.docent la catedra de marxism-leninism.1958 (1946-1947 . 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol. A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944).IX. 1 lector superior. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H. Bajin M. apoi ca lector din 22 noiembrie 1952. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent. La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr.Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”). 1 preparator superior.M.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12.X. să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric.1966. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921). după. 2 lectori superiori. lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14. Starostenco10. rus. originară din or. 11. 0. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989.

Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 . econ.ştiinţifică) . în total 462 ore.L. care a fost considerat neajunsul principal. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. poate cu un exces de ilustrări factologice.V. În total pe catedră 2518. cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec. în total 2056 ore. În total pe catedră 5889 ore. Fiodorova (7 ani.sup.Suhodolischii (6 ani. timp care a devenit pentru ziua de azi istorie. Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec. unităţi de state 3. începe în semestrul al II-lea. laborant .5. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice.M. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I .21). s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii. pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957).O. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. elaborarea documentaţiei instructive 54. dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21. 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V.polit.Iu. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general. T. M. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20. econ. ele vor fi în următorul an de studii (1957/58). adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III. ultima din anul universitar ce s-a scurs.1956 nr.O. VIII-XX.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei). toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957. Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I. III (activ.Corşunova (1 an). În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F.).Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. Activitatea ştiinţifică 0 ore.2345 (!) ore. adică cu ianuarie 1957. şef de cabinet . Corşunova. optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului. lect.Pravovscaia. La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată .10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. reface (treptat) componenţa catedrei .5 unităţi de lector.O. Unităţi de state 4.5 salariu). media de ore la un cadru didactic 1680 17.12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat. în total la catedră 4. 6 . fapt ce se practica şi la alte catedre 19. lect. apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24. Omeliciuc (26 ani). pe 0. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră. Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe. lect.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. V. consultaţii 334.Smelîh în fruntea catedrei. Slobozia. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957). Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale. Nicolaev.2546 ore. Dar predarea filosofiei. 1 lector superior.908 ore. Prin dispoziţia directorului ISMC nr. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic. III.sup. II .IX.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste.Bajin (10 ani). II. apoi locuiesc în s. Desigur. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18.polit. 2.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic). În 1915 se stabilesc în or. Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice.5. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov . examene 610. Odată cu venirea V. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr.5 unităţi de state 25. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie.31 iulie 2000) moldoveancă. Activitatea didactică: prelegeri 342 ore. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore.Gabidulina 23. prelegeri şi ore facultative 172. În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. Cele spuse. seminare 1784. lector Iu. Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă.

apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. În anii '60 ai se. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. rusoaică. Aici a scris. apoi pe 0. .Kustî regiunea Tambov. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie. din iulie 1974 docent. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei. apoi ca lector superior din 1960. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar. . apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. Социологические взгляды М. Chişinău. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова.Кишинев.Кишинев: Штиинца. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 . . În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. În 1926 se sabilesc în or.Крянгэ.. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. Selecţiuni din opere: A. iniţial ca lector. О философских воззрениях А. ca apoi peste un an. Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo . 20 aprilei 1931 în or.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30. 1984 26. pe un timp nu prea îndelungat. Константин Стамати.Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“. К вопросу об общественно-политических воззрениях К.сб. филос.. Totodată. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală.Кишинев. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”. a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. moldovean.1958. “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.Донич . 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna. 1968. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967. moldovean. 1967.apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia.Стомати //Некоторые вопросы философии. Т.Кишинев: Картя Молд.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. Toncovidov Vasile Andrei n. . În 1931 V.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29. Tabacaru Dumitru Nicolae n. Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit. din anumite motive. din martie 1967 lector superior. № 3. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. Cvasova Ina Ivanovna n. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960. (şi în varianta rusă în 1983). . Просветительство в Молдавии// Вопросы философии. al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. 1977. 1963. la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. № 3. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec. .И. acordată la catedră la 15 aprilie 1960. Межвуз. VIII.232 din 5 august 1963. 1978. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953.молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им. 1970.

La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. În ultimii ani ai deceniului şase al sec.. materialismul istoric.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă. Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. . Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică.2 mai 1996 Chişinău). D.Кишиев: Картя Молд. 1977.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. 1977.“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964). al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată. rusoaică. iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat. Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе.Nistreanu . V. Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov.Александри//Там же. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V.Кишинев: Тимпул. cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei. Ulterior. 1972. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). L. Толанда//Под знаменем марксизма. Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov.Berlinschi. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”. cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. secretar ştiinţific. 1988. Alexei Şceglov. 1970.Кишинев: Штиинца. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific. 16 martie 1905 Warşovia .ş. secretar ştiinţific. De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I.etica şi estetica medicală. 1974. Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i. . la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32. didactică şi popularizatoare. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d. Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. ea va activa ca docent pe 0. Общественно-политические взгляды В. studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie. 8 .Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei. Материализм Дж.Cobeţ. Noghinsk regiunea Moscova. Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. .Cotina.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). O.Молдавиию. Platonov. În perioada anilor 1940-1948 a fost represat. 1986 31. Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории. Философские дискуссии 20-х . Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS.Кишинев: Штиинца. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю .h. . Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei. D. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996.Braga. О противоречиях советского общества. practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. 22 mai 1940 în or. În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova). aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare.Кишинев: Штиинца. şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940). membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). etc. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale.начала 30-х годов.Кишинев: Штиинца.Scutniţcaia. Şceglov Alexei Vasile (n. Развитие духовной культуры социалистической личности. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume .f. 1980. .

raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. Testemiţanu”. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“.Gramma.9 martie 1962 în Chişinău.5 salariu pînă la 30 iunie 1992. Кишинев: Штиинца. Iu. Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice. Din această pleadă au avut o activitate epizodică V. Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V.Caraman Doraş Victor Nicolae n.15 nov. Ulterior între 25 august 1989 . odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector. moldovean. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978).Frolov. 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk.Pe parcursul aflării profesorului A. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or. Moscova. A. În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina. cînd s-a pensionat.Sprincean.Berlinschi.Doraş. V.9 februarie 1987. se transferă aici cu lucrul 37. D. Ulterior a trecut la alt. Minsk. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. moldovean. cum ar fi Boxan Valentina Petru. . A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967). Rusia (1973-1978). L. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. rus.Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V.И. iar din 1984 docent.15 ianuarie 1998. Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 . 198334. Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. 4 august 1947 în or. al XX-lea. ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987).Seu. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or. S.Lozovanu şi Iu.24 septembrie 1987. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar.9 februarie 1988. 1980. Testemiţanu”. I. S. ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi. A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 . Caraman.. serviciu 39.Doraş. .Canicovschi. La sfîrşitul anilor '80 ai sec. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 .Anisimova. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981.Ojovanu.Кишинев: Картя Молд. 1982 35.30 iunie 1994. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie.Sverdlovsk. общество.Lozovanu. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector. apoi lector superior.Ţîrdea. Selecţiuni din opere: Человек. Profesorul universitar A. Buşman Alexandru Vasile n. rusoaica. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36. R.Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V. Canicovsci Valeriu Ion n. Anisimova Lidia Mihail n. C. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 . 9 .3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 . Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată. apoi de lector superior. Carpov Serghei Dumitru n. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. окружающая Среда // Человек и природа. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. Saratov. Dubăsari.În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad.Кишинев: Штиинца. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. moldovean. C.Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом. Ulterior.Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40. Frolov Igor Ion n. îşi continuă activitatea la catedră pe 0. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. Antonova Maria Gavril. 8 august 1947 în or. Развитие В.Buşman. rus. Lozovanu Constantin Nicolae n.Carpov.

Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea.Ţîrdea.elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice. academician.perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice. capacitatea imensă de muncă. Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite. Teodor N. . inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral.. firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. II. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. prof. universitar.univ. s-au realizat multe lucruri importanţe.h. apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional.f. printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N. profesor universitar.Ţîrdea. tenacitatea. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N.catedră universitară elitară: . ..Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002).Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. d. 10 .ş. specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie .munca riguroasă cu colectivul catedrei. -”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară.activismul multilateral. municipal ori republican. EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad. orientarea rapidă în situaţii. Eminent al învăţămîntului public din RSSM.atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte. obşteşti şi cele universitare. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova. . noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. .

o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. ciberneticii. în special pe problemele filosofice ale informaţiei. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare. informaticii.Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. Serghei D. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei.Ţîrdea a fost cea ştiinţifică. noosferizare. în acel timp. Teodor N. Lozovanu. Teodor N. apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969). Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N. cît şisubiective. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică. Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962). Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional. strategia lurcului cu cadrele. În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. supravieţuirii omenirii. D-l Teodor N. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. Sobari judeţul Soroca. univ. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale). . Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. Aceste succese remarcabile. sociocognitologiei. atît din motive obiective.Popovici. care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi . doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992). Republica Moldova. Adriana L. . scientizare.este o mare cucerire sufletească.noi preocupări”). dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent.Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale. Rodica V. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri. artă pe care o 11 .Ţîrdea. era orientat spre declin. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului. obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. predomina o atmosferă nelucrătoare în general. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap.Carpov şi Constantin N. bioeticii. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti.Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. A “lupta cu sine însuşi”. Teodor N.univ. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare. o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă. deoarece ea a persistat totdeauna.Personalitatea dlui acad. care. mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii.a. după cum s-a mai menţionat mai sus. În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. noosferologiei ş. Efectuarea unei strategii concrete. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958). depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic. La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. Teodor N. axiologizare.Teodor N.Paladi. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia. informaticii. obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii. Din 1958. Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice. ecologizare. ecologiei. după absolvirea Universităţii pedagogice.Ţîrdea. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe.Ojovanu. în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975). şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959).Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic. III ”Noi timpuri . profesor universitar (1991).afirmă permanent prof. ea a continuat şi ulterior. intelectualizare. Următoarea etapă.Hîncu. deţinînd titlu de inginer-electric. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite.

pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie.. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. 12 . socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). universitar T. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). de asemenea membru al diverselor organe (raionale. Acest mod de filosofare. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N.Ţîrdea . El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie . Ţine lecţii de filosofie. sinergetice. El publică în perioada nominalizată (din 1987. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei.ş.Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. bioetică.D. iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. predă cursul de bioetică studenţilor. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. profesional propagă cunoştinţe de bioetică. asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). înglobează în sine filosofia informaţională. Kanîghin (Kiev. universitar Teodor N.Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova. noosferologie. universitar Teodor N. de informatică socială. participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe. La acest capitol o importanţă majoră. Chişinău. articole ştiinţifice şi elaborări metodice. Colaboratorii catedrei sub conducerea d. Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof. inclusiv peste 20 monografii. cît şi peste hotare. În această ordine de idei prof. ecologia socială. unde activează pînă în prezent. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM. universitar Teodor N. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi. sociocognitologie. Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM. scrie manualul Filosofie şi Bioetică. sinergetica.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A.N. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N. cognitologie. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). în viziunea prof. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei). El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987). pe cea ecologică. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale. informatică. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică. magistratura.N. în opinia lui. şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . în special pe esenţa informaţiei sociale.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice. prof. filosofie socială. broşuri. inclusiv şi în cele de peste hotare. al XX-lea şi la începutul sec.M. creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist.Ţîrdea funcţionează doctorantura.f. noosferologie. noosferologice etc. afiliat de USM. Pînă în prezent academicianul Teodor N. apoi în anii '80 ''90 ai sec. Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu. tehnologia metalelor.filosofia supravieţuirii. sinergetică. ale altor localităţi. desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or. cercul filosofic pentru studenţi. De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. apoi de decan (1977). şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. de noosferizare.Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare. Pe lîngă activitatea universitară T.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina).Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc. cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău. de intelect şi intelectualizare. noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. În 1969 Teodor N. cosmică şi în fine filosofia noosferică. cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii. Peisajul intelectual în care şi-a început. Harkov.h. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. ecologice. monografii. orăşeneşti) de partid din RSSM.perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. psihologie şi sociologie). a fenomenelor de informatizare. cognitologice. simpozioane atît în ţară.Ţîrdea. universitar Teodor N. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei. Universităţii de Stat a artelor din Moldova. de istorie a gîndirii filosofice. Ukraina). Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii.Ţîrdea. doctoranzilor etc. manuale şi broşuri. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie. cognitologie.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios.

(În colabor. modelele. Filosofie. София. В 2-х т. 1996. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază. Chişinău.universitar Teodor N. ştiinţific acad. 1995.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. În operele lui Teodor N. acad. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания. Red. 1989. Progresul tehnico-ştiinţific.//Revista de filosofie şi drept. universitar Teodor N. Profesorul universitar Teodor N. познание.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). Chişinău. Chişinău. 1982. Философский очерк. Информатика на службе ускорения. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания.Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie. a intelectualizării. medicină. În ultimul timp prof. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale.Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova. 1981. şÎn colabor.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. Selecţiuni din opere: Информация. Философские очерки. Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei. Кишинёв. 1998.î Кишинёв. Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания.Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice. Кишинев. examenîndu-se detaliat tipurile. Se formulează principiile. Ştiinţa. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală. Informatica şi progresul social. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova. 2000. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei. Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972).a informaţiei sociale. Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. Социальная информация.Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. 1997. Informatizarea. ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. системы. Chişinău. medicinei.Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. 1988. 1984. Т. Tehnica. 1999. Партийный комитет и партийная информация . управление. titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987). universitar Teodor N. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul. teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea. sinergetica. социальное управление. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. Teza de doctor în ştiinţe filosofice . de problemele filosofice ale sinergeticii.Problema informaţiei sociale (1975). noosferologia. de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane. 1990. de etică. ecologiei. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă . 1981. Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale.î. 1978. Кишинев. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Chişinău. acad. a fenomenelor subtil-vibratile în socium. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. Filosofie - 13 . Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996). Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Творческое развитие философии в работе В. nr. omenirii în genere. Кишинёв. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. Chişinău. Chişinău. Кишинёв. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992). Teodor N. Социальная информация и управление социалистическим обществом. 1990. Chişinău. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune . luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. Информатизация. În lucrările lui Teodor N.Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. 1995.2. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. 1989. Omul. Кишинёв. 1975.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia . al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998).Ţîrdea Chişinău. Bioetică. Кишинёв.И. 27-28 aprilie 1997. şÎn colabor. Chişinău. de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). 2001.1. Profesorul universitar Teodor N. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. Кишинёв. Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. Informatizarea. 2002. Filosofia în concepţii şi personalităţi. interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială.îChişinău.1994). filosofie. 1997. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie. Prof. preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc.

Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. Medicină. nr.filosofie a supravieţuirii // Filosofie. 2. sociocognitologie şi noosferologie. 2001. Расширение границ этического знания . Medicină. 5. Курск. personalităţi. Chişinău. 5. Chişinău. Red. №1. paradigme.îChişinău. perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. Iaşi. aliniaritate.h. epidemiologice şi management). Teodor N. Filosofie şi Bioetică: istorie. Elemente de informatică socială.важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения. Chişinău. Vol. 1999. Ţîrdea. 1999. 2001.ş. 2000. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. Iaşi. 3-5 марта 1998.Medicină. Noosferizarea proceselor demografice . Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului.calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. Chişinău 2001.f. Probleme de sănătate publică (igienice. Курск.) Кишинев. 2001. 2002. Учебник (În colabor.). 2001. Filosofia contemporană . 1997. nr. autoorganizare. 1998.ştiinţific d. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. Filosofie socială şi sociocognitologie. Academia Ecologică din Rom`nia.Etică . Chişinău. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции. Sinergetică. Chişinău. Ediţia II.// Filosofie. şÎn colabor. Chişinău. Civilizaţia noosferică: tendinţe. Философия (С курсом биоэтики). Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. 1998. 14 . 2001. Academia Ecologică din Rom`nia. Series: Social and Humonistic Sciences. Calea spre ştiinţa postneclasică.

Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM). prof. esenţa omului etc.N. Aşadar.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). adică de la 27 august 1991 cînd Rep. credem.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei . Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”.activitatea didactică şi cea ştiinţifică.acad. ştiinţific Teodor N. în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei.Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent. 1994 în limba rom`nă) . în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. inclusiv monografia “Informatizarea. Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale.1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. Eseuri filosofice”. de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii.Ţîrdea. naturii şi societăţii”. Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră. cunoaşterea. El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”. o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative.Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. 2) din 1991.autor Teodor N. însă. deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992). naturii şi societăţii”. b) Etapa leninistă în filosofie. cu o mare doză de curaj.Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond. Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”. c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS.III.univ. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură .Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi. dirijarea socială. în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale. Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova). pentru acele timpuri. schimbării sensului filosofic al acestui fenomen. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale.Ţîrdea. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”. Începînd cu anul 1995. Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”. La 29. de ce nu.90). În prezent se “coagulează”. În a. T. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N. ştiinţific Teodor N.01. NOI TIMPURI .(1992 în limba rusă.Ţîrdea). Iniţial e necesar. În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări. În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N.X. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. Ţîrdea. 15 .

De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent. tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. potenţial evident. societăţii şi naturii”. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă). Ed. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor. 1998. baza teoretică a acestei mişcări”. . formarea discipolilor. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie. personalităţi. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării. conferenţiar . În 2000 se publică de către Teodor N. cristalizarea unei paradigme teoretice respective.pe problema supravieţuirii omenirii. mişcare ştiinţifică. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. paradigme”. Antropologia: implicaţii biologice. După cum s-a menţionat mai sus. Problema: “Rolul ştiinţei. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate. în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie.* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne.Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. activitate intensă.Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. enciclopedic. literară.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie. artistică etc. care grupează în jurul ei numeroşi adepţi. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale. p. profesor universitar. existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare. originalitate. a ştiinţei şi tehnicii”.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”.: Univers.Buc. lector Rodica Gramma magistru în filosofie.2002).II.

prif. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare.12.N. personalităţi.Balan. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica . care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. rezidenţi. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii. Teodor N.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. 1930) începînd cu anul 1995. Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare. se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. progresului tehnico-ştiinţific etc.02.Ţîrdea prin a.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare. univ.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate.Ţîrdea). Anterior acest curs era dus la catedra Istorie. filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. Unele rezultate au fost mediatizate.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 . În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie). competitori. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. doctoranzilor include trei momente esenţiale. paradigme” (autor acad.Ţîrdea. Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. Petru Galeţchi.. “Cognitologia socială”. Ion Ababii şi de prim vice-rector prof. biologiei. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult. În prezent ea include mai multe componente ce determină.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit. Acest lucru a fost iniţiat de prof. La dispoziţia studenţilor. prof. Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. datorită eforturilor acad. implimentării didactice. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. Teodor N. Teodor N.Ţîrdea şi de conducerea USMF. “Informatica socială”. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. T. succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. materiale metodice şi didactice elaborate la catedră. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”. Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. La catedră de către dl Teodor N. cu sediul la Veneţia.univ Teodor N. alături de stăruinţa studenţilor. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. Acest curs a fost elaborat în prof. T.Cartofeanu şi Sava A. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie. îndrumări bibliografice.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale.Ţîrdea). 2001.univ. bioeticii. în mod special de dl.1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D. filosofie.02.127-PS din 18. modele de alcătuire a referatelor etc. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice. rector acad. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor. doctoranzi şi chiar medici. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi. univ. magiştri. La ele asistă 50-60 studenţi. medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). univ. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. În anul următor.Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti. al doilea .Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. tehnica. “Noosferologia”. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. meicină practică”.

monografii.a.prezent circa 8 mii de volume (manuale. biblioteca. panouri ori vitrite).4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . academician. în general. profesionaliste. 3 cabinete pentru cadrul didactic. CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie. 2 încăperi sanitare. televiziune organizate de membrii catedrei. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. Atît cadrul didactic. chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune. de exemplu. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. conştiente. 1 cabinet pentru şeful catedrei. 2 slaidoscoape şi 1 codoscop.). prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină. 18 . sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800). Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii. IV. În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr.didactice (planşete. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. reviste ş. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii. 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2. materiale metodice şi didactice. Aşa. La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. 1 sală de lectură. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media.

Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. 1989. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. 1999. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. Chişinău. informatizarea. 4) Antatol Eşanu. axiologiei. laboranţi: 11) Inna Graur. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău.1.I. Chişinău. Eliade în Moldova // Luminătorul. Chişinău. 1992. 1972. 1998. № 2. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. 1997. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. medicină. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N. Ed.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. USMF. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. Кишинев. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. 12) Olga Criucova. Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. Axiologia medicală // Materialele conf. anuale. №17. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia. Chişinău. Chişinău.) // Здравоохранение Молдавии. moralei şi bioeticii. Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. 2000. 1997. VITALIE I. bioetica şi medicina: prob. eticii şi bioeticii. Chişinău.şt. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. Medicina şi educaţia morală. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi. Chişinău. medicină. 3) Didina Nistreanu. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice.1.şt. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei. IV şt. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. 1998. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. sănătatea”. lector superior şi conferenţiar. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии. 6) asistent. ecologie”. 5) lector superior. axiologic. Chişinău. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic. 2001. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. 13) Angela Mihailova. vol. ecologie”. 1990.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. Vol. religiei ş. 1997. Chişinău. internaţ. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N.Ţîrdea. de exist. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. 1975. Chişinău. nr. // Некоторые вопросы истории философии. Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf.5 salariu). conferenţiarii. Pirogov” din Moscova. 19 . 1995.3. “Problema supravieţuirii omenirii”. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf. Chişinău. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească.5.a. Chişinău. filosofiei şi teoriei medicale. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. 1999. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. 1993.profesor universitar. 1996. umană”. 2000. Chişinău. 1994. După absolvirea şcolii medii. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 7) asistent. 15) Sava Balan. “Progresul tehnico-ştiinţific. Facultatea Istorie. N. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. III şt. Кишинев.4. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii. DIDINA U. internaţ. VI şt. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. 2000. 8) asistent Serghei Sprincean. 1973. Filosofie-etică-medicină. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. 1982. educaţiei. PETRU V. “Filosofie. N. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. internaţ. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică.

PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus.a.. 1996. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale. Chişinău.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A. raionul Nouasoliţa. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956. 2000. II. Штиинца.Dem. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent. 1991. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. 1998. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale.). educaţiei. aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”. În unele publicaţii A. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice. Кишинев. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”.N. Vlăduţescu. перестройка”.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.// Кодры. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică. 20 . Chişinău 1998. psihologie şi demogafie ale familiei. V. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни. Zamfirescu ş. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999.Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A. Filosofie socială şi cognitologie. 1984. 1980.şt. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM. eticii şi bioeticii. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat.Testemiţanu”. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice. Chişinău 1998. Gh. Orhei. Кишинёв. eticii şi bioeticii. 1995.Pleşu.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei. Кишинев. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”. medicină. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. 1999. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. fenomenului globalizării. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or.конф. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. Пловдив. pe care o va termina în 1989 cu menţiune. Chişinău 2001. 1991. specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii.2001 A. Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf. Новая книга о Георге Асаки. Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique. человек.şt.Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia.M.// Здравоохранение. Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. regiune Cernăuţi Ucraina. 1979. lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr. susţinând licenţa în 1978.anuale (17-18 octombrie 1996).Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or.XVIII-XIX. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate. ANATOL I.Liceanu. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană.научн. facultatea Medicină Generală.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995). În decursul a cinci ani de facultate dna A. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii.Еихака и К. Chisinau 2001 (în colab.Didina U.Ţîrdea. Chişinău. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. Chişinău. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T. Chişinău 2000. Chişinău.ХХ вв. Естественнонаучный материализм в работах Е. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. şi stud. Кишинев. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova. Chişinău. 1999. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии. Chişinău 1998.”Философия. 1978. anuale a colabor. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii. Chişinău 2001. Chişinău. Facultatea Istorie. apoi lector superior şi conferenţiar.Вырнова.G.şi stud. În a. raionul Orhei. Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины. 12 din or. Didina U.Testemiţanu”.).S. ecologie”. filosofie. Chişinău.Chişinău. Здоровье человека как ценность// Тезисы докл. culturologiei. //Analele ştiinţifice ale USMF vol. Кишинев. ADRIANA L.

Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră. RODICA C. USM . pe specialitatea Drept Economic.Chişinău.Chişinău.o cale spre supravieţuire”. 1998 (în colab.ş. Chişinău. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 . România.Chişinău.Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova. După absolvirea şcolii medii nr. î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent. din Moldiova. II.2001 .Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept.).o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”. specialiatea Sociologie – Politologie. Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. a fost admis în august 1991.f. pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996. Începînd cu anul 1999. USM . 22 dec. lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova. în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant. cu ocaz.GRAMMA. etc. facultatea de Filosofie.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. . specific şi metode de influenţare).h. 2001.2. Sociologie şi Drept. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. începînd din februarie 2001. După absolvire. 1999. la Universitatea “Al. univ.. 1999. Ed. 21 . Ţîrdea.. I al filos. 2001.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. (coautor). La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . 1. N2-3. Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni. Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală. Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . pedagogi de profesie. Ioan Cuza” din Iaşi. 1999.SPRINCEAN – n. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. D-l academician. SERGHEI L. susţinînd cu succes teza de licenţă. prof. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie. Teodor N. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. şi istoria şi filosofia culturii. Către Cong. etica. Vol. în Chişinău la de 14 decembrie 1973. 24 oct. Resentimentul . Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. (coautor). În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică.. unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. 61 din municipiu.Partea XII. Zilei biodiversităţii. În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie. Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne. . d. 2000. 2000. Chişinău. colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii.Partea XII. 2001.Nr. 2001. org.

1987) (Realizări. Teodor N. Culegere de articole. . Medicină.N. .23p. Ţîrdea T. 2001. . foruri ştiinţifice şi culturale.V. Informatizarea. Filosofie. 15-16 aprilie 1998. al XX-lea).215 p. 2001. 13.Кишинев. Берлинский П.Chişinău.Chişinău. 7-8 aprilie 1999. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Sub red. Monografii. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale.95p.Chişinău. . personalităţi. manuale. Omul. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău. . Sub red. Filosofie ./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. . 1995.. 1995. 24-25 octombrie 1995.Chişinău. materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T. .214 p. VIAŢA CATEDREI (din a. Teodor N. . Ţîrdea T.N.a. Elemente de informatică socială. (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor. 2.N. .N..Chişinău.Filosofie socială şi sociocognitolohie. . aliniaritate. .Ţîrdea. 27-28 martie 1997. 12. Sub red. 2000. Ţîrdea F.Medicină. . Teodor N. Ţîrdea T.110 п. politico-informaţionale şi etico-medicale . sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. economico-juridice. acad. . / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. 5.Chişinău. Chişinău. cunoaşterea. Sub red. 3.Chişinău.Ţîrdea. Teodor N. paradigme. 25-26 aprilie 2001. acad. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale. Calea spre ştiinţa postneclasică. Ţîrdea T.N.. Filosofie şi Bioetică: istorie.Ţîrdea. de etică. 1999. 1998. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană.Chişinău. Философия (с курсом биоэтики). 2002.168p. ş. . autoorganizare. acad. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Chişinău.N. Informatizarea. Popuşoi E.В. * 22 . 1990.. Информатизация.N. социальное управление. Цырдя Ф. Filosofia în concepţii şi personalităţi.272 p. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique. . Информатика ши прогресул сочиал. 1998.Chişinău: Ştiinţa. 6.90 p. Chişinău. Filosofie.39p. Elemente de informatică socială. 2001. 2002. 1989. Sub red.Ţîrdea. 224p.) 1. .58 p.272 p. Eşanu A.Н.. Цырдя Ф.Chişinău. Философские очерки. acad. .. Progresul tehnico-ştiinţific. . Sub red. Ţîrdea T.Н.P. Цырдя Ф.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. cronică etc. 20p. . al XX-lea).N. л. 1999. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . 4.Кишинев: Штиинца. broşuri 1.145p. 1994. 11. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. Ţîrdea T.N.I. . Teodor N.Ţîrdea. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. 308p. . . 9.Chişinău.25 p.Н. dirijarea socială. Probleme filosofice. 178 p. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice. 2000.. 8. Teodor N.V. .Chişinău. 10. . Ţîrdea T. acad .182 п.. Bioetică. 2.N. Berlinschi P. 2001. . Eseuri filosofice. 7. 1997. 1997. Ţîrdea T.Ţîrdea. Chişinău. познание. . .Etică . 2001. Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale.N. acad. Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale.308p. 19-20 aprilie 2000. . Ţîrdea T.Sinergetică. .

2001. internaţ. Ed. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Eşanu A. .1. 24 aprilie 2002.важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун.2. Paladi A. acad. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины.Chişinău.Chişinău.1.) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept. 2001.1. Eşanu T. . Eşanu A.1989. Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт. 13-14 грудня 1999. 1991. .). 2001. intrenaţ. .) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică. человек. Ţîrdea T. Paladi A. . Здоровье человека как ценность //Философия.Chişinău. 5. Berlinschi P Berlinschi P.I. conf. Vol.Iaşi. 2001. 2000.Chişinău.1. 2000.Курск.II. ecologie: Mat. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. 1991. 2000. Цирдя Т. Ţîrdea T. 24 oct.2. 2001. . . . 5 Academia Ecologică din Romînia .Chişinău. Teodor N. De la intelectul social la cel noosferic . Resentimentul .И. 1998.Chişinău..p. Ноосферизация науки и образования .I.N. . Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 . Berlinschi P.H. Ţîrdea T. 2000.1995.Iaşi. Ed.Chişinău.4. .nr.Chişinău.1. Către Congr.Кишинев. (в соавт.Chişinău. Ed. Ed. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr. Sesiunii ştiinţ. Нистряну Д. конф.N. Ojovanu V.И. Selecţiuni de articole Цырдя Ф.3 (în colab. 2002. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf. . 2000. Ed. I al filos. . . Ţîrdea T. Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale. Seria ştiinţe socio-umane. 2001. Курск.. наук. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.2.I.1.Chişinău. 2001.nr. 24 octombrie 2001. Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. VI şt. Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. . мÎжнар. перестройка. Ed.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. . Chişinău.Кишинев: Штиинца.2. Ţîrdea T.II. 2001. . научн. . Eşanu A. filosofie. . 5 мая 1999г. 2001. 2000. Nistreanu D. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr.И. Academia Ecologică din Romînia.Ştiinţa. . 3. . din Moldova.1994. Tehnica.1. . Ojovanu V. Нистряну Д. Ojovanu V.Chişinău. Vol.Chişinău. V şt. конф. medicină practică: Mat. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii. .I. .I. Eşanu A.Ţîrdea. Eliade în Moldova // Luminătorul.1 (în colab. Ed.Н. medicină. psihologice şi demografice ale familiei.. Sprincean S.Chişinău.N. . львÎв. conf. 1999.I. Sub red. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. ştiinţifică a USM. Ed.Nr.Chişinău. 1999. sesiunii şt. Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.II.I. Ocrotirea sănătăţii . .N.Chişinău.I. Berlinschi P. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Ojovanu V. 2000. Către Congresul I al filosofilor din Moldova . Нистряну Д.I. Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. .1. Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie.problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat.II.1. 2000. .N.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Кишинев: Штиинца. 1991.ЛьвÎв.

. Logica şi activitatea medical. simpoz. Cartofeanu M.31p.D. Cişinău.12p.20p.18p. morală / Mat. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice. Gramma R.10p.I. Statul . 1996. . Ţîrdea T. 22 dec. . . . Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. .Chişinău. 15p. N2-3.. .15p. din Moldova. 1999.U. internaţ. .14p. . Berlinschi P. Balan S.10p. Ţîrdea T. 1998.Chişinău.Chişinău. 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat.Chişinău. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice. . ştiinţ. .14p. 2001. 1997. . Berlinschi P.A. 2000. Chişinău.N. Chişinău.Chişinău. .M. Ţîrdea T.Chişinău.9p. Nistreanu D. Ojovanu V.A. Apariţia.N.Chişinău. . 1998. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice. .Chişinău. . Etica şi deontologia / Materiale didactice. .I.U.institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. Ojovanu V. 1995. 1995. .15p. 18p.N. Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. Ţîrdea T.N. Eşanu A.20p.C. . Berlinschi P. Chişinău. . Tipurile istorice de filosofie. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. .25p.A.19p. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice.. .7p. . Temeliile ştiinţei / Materiale didactice. 28p. Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă. . Balan S. Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V. I al filos. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice. 2001.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice.14p. 1995.Chişinău. . .V.Paladi A.N. 1999. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. 2001.V.U.calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice.N. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice. Noosferizarea . . Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice./ Materiale didactice. 1998.Chişinău. .Chişinău. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice.I. Ojovanu V. Sesiunii ştiinţ. Nistreanu D.20p. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice.Chişinău. 2001. Eşanu A. Filosofia Renaşterii / Materiale didactice. (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М. .Chişinău.I. 4. 2000.Chişinău.Chişinău. filosofie şi drept.1995) Berlinschi P. .12p. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice. 1995.Chişinău. Către Congr. Eşanu A. Ţîrdea T. 2001. 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie. Chişinău. 2000.I. 2000. Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice. . 2001.Еминеску. .A.8p. Gramma R. 1997.Chişinău.Chişinău.N.Chişinău.I. Toncovidov V. Nistreanu D.Eminescu) 1968 24 . . . . 24 oct. Filosofia modernă / Materiale didactice. Ojovanu V. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice. 2000. 1996. . etică. . 1999.1998. . . Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice.V. .16p. 2001. 5. . 2001. 1999. Ţîrdea T.V. . Alegerile . Materiale didactice multiplicate (din a. . 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века. .Chişinău. Ţîrdea T. Gramma R. 2000.22p. Balan S.I. 14p.Chişinău.Chişinău.Chişinău.23p. .

1958). Принцип детерминизма в физиологическом учении И.(Principiul determinismului în conceptul lui I. Cvasova N. Anisimova L.I.)Н. (Informatizarea.И. познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы.1990) (31 aug.P.I. Tabacaru D.26 aug.N. Carpov S.D.1957) (26 auf. Nistreanu D. (şef. Buşman A.(Т.V. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии.M.26 aug. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков.I.V.S.N. Ojovanu V.G. Corşunova Iu. 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В.1957) (31 aug. Paladi A. Bajin M.L.I.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 .I.Павлова.1956 .V.A. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6. Cotina L. Ţîrdea T.A. * (27 aug.25 aug. Popovici C. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства.П. (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu.Corşunova Iu.U.1957 .9 apr.N.catedră 27 aug. Hîncu R.1956 .1956 . Цырдя Ф. Canicovschi V. Eşanu A.Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом. Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F.Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P.30 iun.P. Şceglov A. (Dezvoltarea de către V. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма.V.1956 .

Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A.V.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V.9 febr. Doraş V.1991) apoi pe 0.V. 1968) (din 6 dec.30 iunie 1996) (26 aug.I.L.9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T.1968) (1 oct. Platonov D.1987) (1 aug.1988) (3 aug. Scutniţcaia O.30 aug.N. Bîscu T.I. Caraman Iu.Smelîh V.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V.1977 .N. Ţîrdea T. Sprincean S.1987) (din 27 aug.5 salariu (30 aug.Berlinschi (30 septembrie 1986 . Tabacaru D.25 aug. Cotina L. Paladi A.Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V.N.15 ian. Anisimova L. Lozovanu C. 2001) 7.8 iunie 1995) (din 1 sept.A.20 nov. 2001) (din 1 sept.I.1 febr. Nistreanu D.1968 .C.1976) (24 mart.1978 . Cobeţ V.1 sept.I.1974 .1970) (23 aug. (şef.M.I. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 .15 nov.M.1993 .1964 .N. Eşanu A.3 sept.1988).1957 .1974) (26 aug.N.C.A.U.1989 .30 iunie 1994) (12 oct.M.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N.1968 .28 oct.1974) (din 26 aug.Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice. Berlinschi P.Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A.1957 .1963 .catedră: 26 aug.1986 . Braga I.1971 .L.1963 -16 mart. Buşman A.24 sept.M.1998) (din 9 nov. de etică. Ojovanu V.V.G.1987) (7 febr.5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov.9 febr. (26 aug. Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P.1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989. prof.1974 .1968 . Şceglov A. Seu D. Frolov I. Canicovschi V.M.V.V. Gramma R.V.univ T.A.1972) (17 iulie 1970 .G.1990) (25 aug.1972) (16 sept. Carpov S.1 iulie 1970) apoi pe 0.1968 .V. Evenimente importante în activitatea catedrei • august .N.Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T.1967) (20 aug. 2001) (din 1 febr. 1995) (din 1 sept.26 aug.1988) (2 sept.N. (15 aug.Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat.1990) ( 9febr.1988 . Toncovidov V.D.

sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.h. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica .N.V. Teodor N. Medicină.ştiinţific acad. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie.ş. informatizarea.) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul.Ţîrdea şi P. Tehnica.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa.Berlinschi) în limba rusă VI.o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond. Filosofie.Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a.. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 . Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T. d. economico-juridice.f. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă . prof.N.Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ ..c.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică.univ. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T.

de exemplu. trăim greu. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări. filosofi). Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. personalităţi”. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. academician. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane. Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19. însă după alte principii. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Martorii lui Iehova. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”. sînt scumpe. sănătate şi moarte. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. care este o gravă problemă de ordin bioetic. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici.2000. atunci.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica. magistru în bioetică. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient. aşa e. Cu părere de rău.Sprincean . preşedintele Asociaţiei de Bioetică. neagă. fapt care ne pune în gardă. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. şeful Catedrei Economie. Cele mai complicate sînt. chiar dacă viaţa lor e în pericol. organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie.2001. academician. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie. prorector didactic a USM. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. Medicamentele – lucru ştiut. Nu zic. profesor universitar. numărul cărora creşte în ţară simţitor. clonare etc. Aşa. doctor habilitat în filosofie.Crivoi. însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. avort. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă.Ţîrdea . profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. purtatori unor boli incurabile. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. doleanţele pacientului. În opinia Rodicăi Gramma. de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. bolnavi psihici. transplantul de organe. la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman. poate salva o viaţă.02. biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă. Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. Este. Da. paradigme. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. 28 . doctor habilitat în ştiinţe biologice. toţi aceşti indivizi ne incomodează. Astfel.Ziarul “Făclia” din 5. importanţa ei în instruirea tinerei generaţii. Bioetica . doctor habilitat în ştiinţe medicale. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. doctor habilitat în ştiinţe medicale. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani. Gheorghe V. Scopul ei de a preveni acţiumile. Teodor N. Constantin P. alături de medic lucrează şi bioeticianul. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă. deciziile. spre exemplu. Nu-i greu de a “scăpa” de ei. jurist. comportînd un pericol real pentru specia umană. Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. în cadrul altor organizaţii sociale. strategiile a materiei vii. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”. ca fenomen calitativ specific. biologi. de asemenea. Sergiu L.Paladi.Eţco. doctor habilitat în ştiinţe medicale. Gheorghe A.12. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. din convingeri religioase. profesor universitar. făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. e vorba despre euthanasie. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . totuşi.Ostrofeţ. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private.

A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică. adică omenirea înseşi. pe Pămînt. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală. iar un medic este neapărat şi un filosof. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . Care este menirea acestei ştiinţe şi. practic.Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale. Filosofie”. Pentru început. Medicină. nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. dodctor habilitat în filosofie. informatizarea. profesor. caracter moral”. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării. ne spune dl Teodor Ţîrdea. A încercat să-l descifreze. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire. Adică. la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. Cum se intenţionează. Schematic. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice. şi mai rău. obţinută nu demult.U. Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul. afirma că medicul-filosof aici. E un pericol eludabil. cînd medicul permite să fie substituit de tehnică.A. În asemenea spitale nu există practic nici un medic. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică. eventual. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri. Astăzi în Italia.Testemiţanu” din Republica Moldova.pacient. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. Dl. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul. nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. A editat şi cîteva broşuri. Ecologie” (1999). dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie.“obicei. în învăţămîntul superior. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. nu şi propria viaţă. Ţîrdea. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi. unde circa 5 la sută din spitale. ci la…maşină. articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator.biosferă”. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. “Supravieţuirea omenirii” (1998). doar asistenţi medicali. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi. Hipocrate. e un zeu. “Sinergetica şi bioetica”. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”. “Bio” înseamnă “viaţă”. bunăoară. iar “etos” . s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii. Medicină. Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe. om . Teodor Ţîrdea. profesorul. peste cîtva timp. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl.. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. Încă în anii ’80. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . pe 12 iulie 1999. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. Pe de o parte. pacientul vine în vizită nu la medic. Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . a tehnologiilor informaţionale intelectuale. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori). el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. academician. căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. bunăoară. tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. “Filosofie. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. totalmente informatizate. logică etc.1 în tema dată. Etică.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. Sănătatea” (1997).la Chisinau Nicăieri în ex-URSS. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa. Medicină. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea.. în S. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. ne-am permis parafrazarea din titlu. că el o asimilează. mai înainte.”. iar pe de altă parte. Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi. iar maşina. scolastice.

probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. cu cap străin. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu. dar în primul rînd şi ale celor umane. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. Potrivit statisticii. ci întreaga biosferă. opinează D-sa. De exemplu. mai cu seamă de absenţe. clonarea. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. unele dintre maimuţe supravieţuind. dar şi viitorilor pedagogi. Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. spre cugetul viitorilor medici. bioetica şi transplantologia. să zicem. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. în anii ‘60-’70. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. două. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii.ce-i viu. de regulă. axiologice şi juridice ale bioeticii. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege. ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. În rezultat. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. tot în SUA. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. pe cînd în lume. Apoi. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). Experimentele demonstrează că. jurişti. a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. În virtutea intereselor lor profesionale. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. la cel mai precoce termen. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor. aspectele medicale. XVI. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. ziarişti. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. deci. paternalism şi hermeneutică în bioetică. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. precum am şi făcut. Auditoriul însă urmează să fie extins. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. De aceea îl interesează în special problemele practice. dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. Bunăoară. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. problema demografică şi bioetica etc. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. mai primitivi chiar decît în sec. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. agronomi. chipurile. bunăoară. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. legislativă. pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. e deja un atentat direct la viaţă. au zguduit umanitatea. socio-filosofice. problema eutanasiei. Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale.

Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. Dar mă trezesc repede. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală. d-lui a devenit filosof prin convingere . în special a părţii ei feminine. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. principiile. împreună. Dincolo de problema sănătăţii. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. bunăoară.Eram un copil disciplinat şi ascultător. De altfel. catedra Filosofie şi Bioetică. Pentru asemenea declaraţii. Soroca. sincer şi amical. *** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. cum ar fi. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. bine dispus. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N. cu o ţinută de invidiat. 21-22 31 . Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. neordinare. Apoi. Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. doctorantură. profesor universitar. Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. la USMF.. decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit. studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură. etc. încă peste 10 – 24 de mlrd. Teodor Ţîrdea. la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. Cognitologia socială. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. Am iubit întotdeauna şcoala. Bunăoară. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. prof. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti. Noua lui disciplină – Noosferologia. alimentară şi terminînd cu cea demografică.identice. multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. supravieţuirea omenirii.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii. În joc e pusă soarta Planetei. prof. Noosferologia. am pornit o fascinantă călătorie în timp. studiază noţiunile. Ascultîndu-l. Observ că a fi profesor bun e o artă. autor al multor articole şi cărţi de specialitate. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. Fizician. întotdeauna vesel. altfel ea ar fi lipsită de sens. M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. de prof. deşi cursul şi a început. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. Un pic intimidat. este extrem de solicitat de studenţi. De fiecare dată. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. mai interesantă. din iniţiativa d-sale. Anul acesta. reflectează d-sa. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. Nr. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. pînă a fi înţeles. dar mai cu seamă în ultimul timp. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. începînd cu cea economică. Domnul Teodor Ţîrdea. politică. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. mai plină de sens. cît viziunile lui asupra lumii. pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. Prima staţie a fost satul Sobari. Totul e cît se poate de complicat. În ultimul secol. cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea. “geie” . Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). generatoare de viaţă. căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful.Testemiţanu ”. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă. unde prof. cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii . în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. pur moral. Informatica socială.

să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte. mapa registrului nr. 3 Ibidem. ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi. Sp. pag. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. Vodă. Obiectul meu preferat era matematica. Gh. pag.Am fost chiar un elev eminent. Deşi anevoioşi.În primul rînd. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. Gloria MIRESCU VII. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . 2 Vezi: AN RM. munca şi iar munca. fond R-3059. registru 1. trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine. să fii aproape de interesele şi preocupările lor. Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr. Vieru. Cu toate acestea. tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. Vangheli.Munca. filele 38-47. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal. obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur. orice s-ar întîmpla.1 al fondului R-3059.Ce le-aţi dori copiilor.Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog.2. 1 32 . dosar 220.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? . dosar 219. sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. filele 42-53.3. romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental. Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? . În timpul liber citeam sau jucam şah. la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”. Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului. Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician. anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii. să-şi iubească părinţii. să rămîi copil în adîncul sufletului şi. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. După absolvirea facultăţii. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică.AN RM). . În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: . Duceam o viaţă extraşcolară activă. . adolescent sau matur. Valea Trestieni (Nisporeni).

dosar 14136 33 Ibidem. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova.69. 11 AN RM. 6 Кишиневский государственный медицинский институт. Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R . 21. Ibidem. fond 2. 15 AN RM. c. registru 1. fila 12. 20 Ibidem. . fila 190. registru 2. 24 Ibidem. 18 Ibidem. 12 Ibidem.67. Grossu Iu. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”.57. fond 2. dosar 238. 22 Ibidem. dosar 141116. 2001. 14 Ibidem.09. Cozma V. filele 26 verso. 97. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002). filele 96. 19 Ibidem.4. с. c.. 1984. 1995. fond 2. fond R-3059. dosar 99. dosar 929. Кишиневский государственный медицинский институт. dosar 141156. 10 Ibidem. registru 2. 9 Ibidem. 33 . 31 Ibidem.57-06. filele 564-566. dosar 457. dosar 50. 1984.Кишинев: Штиинца. с. dosar 238. fila 17 verso. 27. 23 Ibidem. dosarele 1158 şi 14102. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe . dosar 246. fond 2. fila 24. dosar 1457. p. registru 2.Chişinău.71. fila 256.06. fila 329. 13 Arhiva USMF. p.. Dicţionar istorico-biografic. 8 Ibidem.. . 34 Arhiva USMF. dosar 141360. filele 1-3.. fila 14. fond R-3059. fila 16. registru 2.Arhiva USMF). 39 Ibidem. pag. 40 Ibidem.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972). registru 4.Кишинев: Штиинца. 38 Ibidem. dosar 1483. fila 19. dosar 243.. dosar dispoziţii 04. fila 128.193-194. fond R-3059. 25 Arhiva USMF. 36 Ibidem. fila 16 verso. 21 Ibidem. dosar 14136. 17 Ibidem. registru 1. 4 5 VIII. 37 Ibidem. . filele 9-14. 35 Ibidem. fila 566. fila 14. 28 AN RM. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF.Ibidem. dosar 141383 32 Ibidem. registru 4.Chişinău: INCONCOM. . 1946-2001. dosar 238. fila 15. 2541. 30 Ibidem. registru 2. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 16 Ibidem. dosar 141275. 26 Ibidem. dosar 141396. dosar 509.88. 29 Кишиневский государственный медицинский институт . fond 2.71. Rusnac Gh.

1946-2001. II. Rusnac Gh. Cozma V. Попушой.1192 p. 1984.Chişinău: INCONCOM.ŢÎRDEA Redactor E. Тестемицану. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova.319с.Ş.: Н. : Univers enciclopedic.Buc.Ababii.369p.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI. Vitalie I. К. . I.511p.Chişinău. Grossu Iu. ACADEMICIAN. Кишиневский государственный медицинский институт / Сост. Е.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 . . Dicţionar istorico-biografic. Ецко и др.. . Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Кишинев: Штиинца. . PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N. .Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002).H. . Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne. 1998. D. . Red.F. 2001. Ed.. 1995.

str.Sfatul Ţării. Chişinău.Tipografia UASM. or. 8 35 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful