Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

8) Cemberji T. lector superior. lector superior. adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre .A. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”...socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). Catedra economie politică: 1) Sidorov V. Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957. Apariţia catedrei a fost stimulată. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6. a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. 4 . E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău.F. Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific.D.M. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. într-o măsură oarecare.P. 5) Piscariov M. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3.. docent.. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4. şeful catedrei. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci. şeful catedrei. 2) Subbotin A..A. Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet.S. Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică. fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). nici studenţii.I. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei.S. în acest sens. lector. lector. docent. în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor. 2) Hriunova B. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă. 3) Pancenco A.. lector superior.Autorul I. Aşadar. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii. laborant.. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare.. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci. competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii. magistrii. 7) Miacicov V. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. lecror. 4) Bajin M. tabloul existent atunci va fi mai veridic. 6) Pravovscaia O... iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă. doctoranţii. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. laborant superior. Nu constituie o excepţie. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F.C. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1.

după. nr. (de la catedra “economie politică”). 1 lector superior. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion. Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8. Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut. lector. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare. Omeliciuc. 4) Gabdullina L.3) Fiodorova T. totodată.Pavlov”.VIII. La şedinţa a 3-a din 3.130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr. 1 şef de cabinet instructiv-metodic.un şef de cabinet instructiv-metodic. sus-nominalizaţi .1896.IV. A considera necesar ca totodată (aceştia. Se vor ocupa cu aspiranţii F. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H.1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V.1966. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”).P.1958 (1946-1947 . să se anuleze. Semnează şeful catedrei Omelciuc F. Corşunova Iulia Alexei. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989. laborant. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III.VII. ucrainean. În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“. originară din or. născut la 14. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952).IV. 1 preparator superior.O. docent din V. Starostenco10. La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare. Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev. şeful catedrei.P. Pravovscaia O.IX. (total 3 unităţi). S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V. născută la 25 noiembrie 1929. La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr.X. personalul instructiv-auxeliar.). . Corşunova. 1956 era prezentă Iu. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici. lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14.Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”).G.1948 şef interimar.VIII.VIII. Rusia. 2 lectori superiori.D. născut la 2.5 lectori (total 4. apoi şef al aceiaşi catedre. Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM). 11. e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”. Între 1941-1946 . 2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei).5 unităţi). 5 . 2.1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei). Activează în cadrul ISMC între 1. rusoaică. Ucraina provine din ţărani.T.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei). pînă la 9.5 lectori (total 3.5 unităţi). 1 laborant (total 2 unităţi). A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921). din 27.) 13. (la 31.docent la catedra de marxism-leninism. Feodorova T. din XII .1974).).1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS. După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău. La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F.M.. să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric.O..IX. personalul instructiv auxziliar . “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric. lector superior de la 1 septembrie 1953.). lector superior din X. M. iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. 1 laborant.C.lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad.1946 şi 9. născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa. 0. doar articole de ziar. Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956.C. Kirsanov regiunea Tambov Rusia.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului.1957 şeful catedrei de economie politică.1911.O.V. şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric . Bajin M. 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol. rus. A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944). apoi ca lector din 22 noiembrie 1952. Bajin Mihail Pavel. cea anterioară.1956 pînă la 30. Activează în ISMC între VI.5 de la 13 martie 1954.M.Bajin şi Iu. originar din satul Şapieva regiunea Kiev. A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I.

M. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic. începe în semestrul al II-lea. econ.L.5 salariu). Fiodorova (7 ani. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat. laborant . În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I. prelegeri şi ore facultative 172.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic).Corşunova (1 an). lect. consultaţii 334. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general.5 unităţi de state 25. pe 0.10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. Nicolaev.ştiinţifică) . Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 . În total pe catedră 5889 ore. M.1956 nr. Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale. Cele spuse. 6 . Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec. ele vor fi în următorul an de studii (1957/58).V. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I . media de ore la un cadru didactic 1680 17. econ.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22.O.5. şef de cabinet . 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V.O. Dar predarea filosofiei. La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată . Prin dispoziţia directorului ISMC nr. II . adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III.5 unităţi de lector. care a fost considerat neajunsul principal.). Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice.Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci. în total 2056 ore. examene 610. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia. V.Pravovscaia. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. T. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră. Slobozia. VIII-XX. Desigur. s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii.O. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov . timp care a devenit pentru ziua de azi istorie.sup. în total 462 ore. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă. Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr.Suhodolischii (6 ani. dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21. apoi locuiesc în s.Gabidulina 23. III (activ. În 1915 se stabilesc în or. Activitatea didactică: prelegeri 342 ore. în total la catedră 4.12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste.polit. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr.21). cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec. pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957).2345 (!) ore. Unităţi de state 4. 2. Omeliciuc (26 ani). III.Iu. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe. lector Iu. elaborarea documentaţiei instructive 54. Activitatea ştiinţifică 0 ore. seminare 1784.polit. ultima din anul universitar ce s-a scurs. unităţi de state 3. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. 1 lector superior.908 ore. lect.31 iulie 2000) moldoveancă. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20. Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957.sup. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr. poate cu un exces de ilustrări factologice. II. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice. lect. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore. apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . Odată cu venirea V.Smelîh în fruntea catedrei.IX. adică cu ianuarie 1957. optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului.Bajin (10 ani). E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică. reface (treptat) componenţa catedrei .2546 ore. Corşunova. În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei). Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957). fapt ce se practica şi la alte catedre 19. În total pe catedră 2518.5.

6 iunie 1931 în localitatea Panovo . Toncovidov Vasile Andrei n.сб. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară. Tabacaru Dumitru Nicolae n. Т. din anumite motive. 1977. . În 1931 V.Донич . Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău. 1968. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie. acordată la catedră la 15 aprilie 1960. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. . 1978. Totodată. Aici a scris. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile. a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30. ca apoi peste un an. . Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова. . К вопросу об общественно-политических воззрениях К.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. În 1926 se sabilesc în or.. Chişinău. iniţial ca lector.Кишинев.Крянгэ. apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. Межвуз. № 3. 1984 26.Kustî regiunea Tambov. 1967. Selecţiuni din opere: A. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 . la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970. Cvasova Ina Ivanovna n. “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28.232 din 5 august 1963. № 3.Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли.И. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec.молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им. În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. VIII. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. 1970. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar.1958. apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. moldovean. apoi pe 0. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29.Кишинев: Картя Молд. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna. филос. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. apoi ca lector superior din 1960. rusoaică. 20 aprilei 1931 în or. 1963. În anii '60 ai se. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956.. din iulie 1974 docent. О философских воззрениях А. (şi în varianta rusă în 1983). Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960. din martie 1967 lector superior.Стомати //Некоторые вопросы философии. Социологические взгляды М. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. Константин Стамати. moldovean. .Кишинев: Штиинца. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.Кишинев. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. .apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia. pe un timp nu prea îndelungat. Просветительство в Молдавии// Вопросы философии. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967.

rusoaică. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю . 1988. Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. Şceglov Alexei Vasile (n.Кишинев: Штиинца. cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”. 1980.ş. Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V.Berlinschi. 1977. Alexei Şceglov. studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie. Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific. O.Nistreanu . Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d. 16 martie 1905 Warşovia . Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. Ulterior. .Cotina.Braga. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată. Noghinsk regiunea Moscova. Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS. practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale.Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei.начала 30-х годов.Александри//Там же. didactică şi popularizatoare. . Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. 1986 31. Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. secretar ştiinţific. 22 mai 1940 în or.h. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964).Scutniţcaia. În ultimii ani ai deceniului şase al sec. Развитие духовной культуры социалистической личности. .Молдавиию. .5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă. secretar ştiinţific. 1977. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică.etica şi estetica medicală. ea va activa ca docent pe 0. materialismul istoric. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории. La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. 1970. Философские дискуссии 20-х . Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică.Кишинев: Штиинца. În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova).Кишинев: Тимпул. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei. 8 . D. Материализм Дж. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). 1974. L. la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32. 1972.Кишинев: Штиинца.f. şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940). iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat. Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i. aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. Platonov. D. O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I. În perioada anilor 1940-1948 a fost represat.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). Общественно-политические взгляды В. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. V.Кишиев: Картя Молд.. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume . etc.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov.Кишинев: Штиинца. cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. .“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei.Cobeţ. О противоречиях советского общества. Толанда//Под знаменем марксизма.2 mai 1996 Chişinău).

окружающая Среда // Человек и природа. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 .Lozovanu şi Iu. Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36. Кишинев: Штиинца. Profesorul universitar A.. I.30 iunie 1994. Rusia (1973-1978). ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978). La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie.Caraman Doraş Victor Nicolae n. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. Dubăsari.Anisimova. Развитие В. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. rusoaica.9 martie 1962 în Chişinău. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina. Ulterior. cînd s-a pensionat. Selecţiuni din opere: Человек.24 septembrie 1987. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or.Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie. Moscova. 1980. Antonova Maria Gavril. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . Minsk. Anisimova Lidia Mihail n.Buşman. Caraman. Ulterior a trecut la alt.Carpov. A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 . . Frolov Igor Ion n.Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40. Ulterior între 25 august 1989 .Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом.Sverdlovsk. apoi de lector superior.И. iar din 1984 docent. S. Buşman Alexandru Vasile n. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967). 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk. Canicovsci Valeriu Ion n. D. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. Carpov Serghei Dumitru n.Ojovanu.Ţîrdea.Кишинев: Штиинца.Pe parcursul aflării profesorului A.3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 . Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981. 9 . Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. rus. cum ar fi Boxan Valentina Petru. Testemiţanu”. общество. Lozovanu Constantin Nicolae n. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 . V. C.Gramma.9 februarie 1988. al XX-lea. 198334.Canicovschi. se transferă aici cu lucrul 37. 8 august 1947 în or.Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V. . moldovean. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni.Doraş. serviciu 39. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. apoi lector superior. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector.Seu. C. S. Iu. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă. moldovean.5 salariu pînă la 30 iunie 1992. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or.Lozovanu.15 ianuarie 1998. În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad. odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. L. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 . Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice.Sprincean. rus.Doraş. La sfîrşitul anilor '80 ai sec. R. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată. moldovean. A.Кишинев: Картя Молд. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre. raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. Testemiţanu”.Berlinschi. După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău. ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987).15 nov.În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad. 1982 35. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“. îşi continuă activitatea la catedră pe 0. Din această pleadă au avut o activitate epizodică V. Saratov.Frolov. 4 august 1947 în or. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector.9 februarie 1987.

printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N. Eminent al învăţămîntului public din RSSM..munca riguroasă cu colectivul catedrei. obşteşti şi cele universitare. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi.f.perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice.ş. academician. inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei.atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. orientarea rapidă în situaţii. 10 . . tenacitatea.catedră universitară elitară: . Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite. profesor universitar. firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. . EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad. Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. Teodor N. Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară. apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova.Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002). capacitatea imensă de muncă. II.Ţîrdea.. .activismul multilateral. inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral.h. s-au realizat multe lucruri importanţe.elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice.Ţîrdea. universitar. prof. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N.Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie . doctor habilitat în ştiinţe filosofice.univ. d. -”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară. municipal ori republican. .

actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare.Ojovanu. o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992). Următoarea etapă. dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent. cît şisubiective.Hîncu. Din 1958. ciberneticii. predomina o atmosferă nelucrătoare în general. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic. intelectualizare. noosferologiei ş. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958). obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii. Efectuarea unei strategii concrete. Rodica V. D-l Teodor N. Serghei D. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului. sociocognitologiei. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi . (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap. Teodor N.a. atît din motive obiective. deoarece ea a persistat totdeauna.Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I. care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof. Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959).Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale. deţinînd titlu de inginer-electric. .Paladi.este o mare cucerire sufletească. Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie. Republica Moldova. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale).afirmă permanent prof. obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. axiologizare. Teodor N. supravieţuirii omenirii.Teodor N. ea a continuat şi ulterior. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional. În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii.univ. Lozovanu. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. ecologiei. bioeticii. informaticii. Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N. în acel timp. A “lupta cu sine însuşi”. după cum s-a mai menţionat mai sus. depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962).Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice. ecologizare. artă pe care o 11 . Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. Teodor N. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare.Ţîrdea. . apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969).Popovici. Teodor N. după absolvirea Universităţii pedagogice. în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975).Carpov şi Constantin N.noi preocupări”). strategia lurcului cu cadrele. Aceste succese remarcabile. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani.Ţîrdea a fost cea ştiinţifică. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. care. era orientat spre declin. şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe. în special pe problemele filosofice ale informaţiei. profesor universitar (1991).Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei. informaticii. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia. univ. o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. Sobari judeţul Soroca. Adriana L. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică.Ţîrdea. III ”Noi timpuri . La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. scientizare.Personalitatea dlui acad. noosferizare.

de istorie a gîndirii filosofice. 12 . ecologia socială. inclusiv peste 20 monografii. psihologie şi sociologie). participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A. El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987). de noosferizare. În 1969 Teodor N. cognitologice. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. magistratura. Acest mod de filosofare. Pe lîngă activitatea universitară T. Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. Kanîghin (Kiev. bioetică. înglobează în sine filosofia informaţională. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie . în viziunea prof.Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. Chişinău. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei). unde activează pînă în prezent. sinergetice. universitar Teodor N.Ţîrdea. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N. universitar Teodor N.h. pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie. articole ştiinţifice şi elaborări metodice. apoi în anii '80 ''90 ai sec. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. cognitologie. apoi de decan (1977). noosferologie. cosmică şi în fine filosofia noosferică. creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist.ş. sociocognitologie. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei. Peisajul intelectual în care şi-a început. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). La acest capitol o importanţă majoră. în opinia lui. de intelect şi intelectualizare. universitar T. tehnologia metalelor. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale. broşuri.M. sinergetica.Ţîrdea . informatică. universitar Teodor N. filosofie socială. noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. pe cea ecologică.Ţîrdea funcţionează doctorantura.perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii. El publică în perioada nominalizată (din 1987. manuale şi broşuri.f. în special pe esenţa informaţiei sociale.N. al XX-lea şi la începutul sec. cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii. simpozioane atît în ţară.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare. cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău. Universităţii de Stat a artelor din Moldova. Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM.D. şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. prof. În această ordine de idei prof. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica. universitar Teodor N. de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). Pînă în prezent academicianul Teodor N. sinergetică. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie. asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). Ukraina). Harkov. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. orăşeneşti) de partid din RSSM. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică. cercul filosofic pentru studenţi. ecologice.Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova. cît şi peste hotare. de asemenea membru al diverselor organe (raionale. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM. doctoranzilor etc. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM).filosofia supravieţuirii. predă cursul de bioetică studenţilor. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. de informatică socială.Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc.Ţîrdea. scrie manualul Filosofie şi Bioetică. monografii.Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. a fenomenelor de informatizare. cognitologie. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova.N. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Ţine lecţii de filosofie. profesional propagă cunoştinţe de bioetică. Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof. Colaboratorii catedrei sub conducerea d.. desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or. noosferologie. noosferologice etc. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. afiliat de USM. Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu. inclusiv şi în cele de peste hotare. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. ale altor localităţi.

Chişinău. titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987). Selecţiuni din opere: Информация.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia .Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. medicină.Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională.2. a fenomenelor subtil-vibratile în socium. 1997. Progresul tehnico-ştiinţific. Teza de doctor în ştiinţe filosofice . Кишинёв. şÎn colabor. Ştiinţa. Chişinău. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. Chişinău. Informatizarea. 1981.Ţîrdea Chişinău. Chişinău. Chişinău. Prof. medicinei. Социальная информация. Filosofia în concepţii şi personalităţi. 1984.Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare. Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания. Teodor N.î.universitar Teodor N. 2002. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998). Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. Chişinău. modelele. examenîndu-se detaliat tipurile. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune . Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei. membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova. (În colabor. 27-28 aprilie 1997. omenirii în genere. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. Кишинёв. sinergetica. Informatica şi progresul social. 1978. Т. В 2-х т. 1988. 1995.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. 1996. interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială. Кишинёв. Кишинев. Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Информатика на службе ускорения. Filosofie. 2000. 1997.И. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă .Problema informaţiei sociale (1975). Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. Информатизация. София. Filosofie - 13 . de etică. de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. universitar Teodor N. În ultimul timp prof. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. Omul. Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972). ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe. a intelectualizării. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. universitar Teodor N. управление. 1998. şÎn colabor. Profesorul universitar Teodor N. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie. Tehnica. filosofie. 1999.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor.//Revista de filosofie şi drept. Кишинёв. 1989.Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice. teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea. Философские очерки. 1990. acad. În lucrările lui Teodor N. luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. 1975. Chişinău.1. познание. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996). Партийный комитет и партийная информация . De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază. 1990. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei. 2001. Chişinău. Кишинев. preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc. Se formulează principiile. noosferologia. 1995. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. 1989. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992).1994).Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova. În operele lui Teodor N. Red. социальное управление.îChişinău. ecologiei. Философский очерк.Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. Социальная информация и управление социалистическим обществом. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания. ştiinţific acad.a informaţiei sociale. de problemele filosofice ale sinergeticii. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală.î Кишинёв. 1981. nr. Chişinău. de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane. Profesorul universitar Teodor N.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. Кишинёв. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. Кишинёв. acad. Bioetică. Informatizarea. 1982. системы. Творческое развитие философии в работе В.

1999. №1. 2. 1997. Chişinău. Medicină. Calea spre ştiinţa postneclasică. personalităţi. Курск. aliniaritate.ş. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. 2002. Философия (С курсом биоэтики). 1998. 2001. Teodor N.). autoorganizare.важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения. Red.Etică . epidemiologice şi management). Chişinău. Civilizaţia noosferică: tendinţe.calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. Chişinău. Chişinău. 5. 2001. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Series: Social and Humonistic Sciences. Iaşi. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. 5. şÎn colabor. Ediţia II.f.filosofie a supravieţuirii // Filosofie. Chişinău. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. Noosferizarea proceselor demografice . Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Elemente de informatică socială. nr. Sinergetică.) Кишинев. 2001. Probleme de sănătate publică (igienice.îChişinău. 3-5 марта 1998. Chişinău.h. 2001. Chişinău 2001. Academia Ecologică din Rom`nia. Учебник (În colabor. paradigme. Ţîrdea. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. 1999. Academia Ecologică din Rom`nia.// Filosofie.ştiinţific d. Расширение границ этического знания . Iaşi. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции. nr. perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. Курск. Medicină. Vol. Filosofie socială şi sociocognitologie. sociocognitologie şi noosferologie. 2001.Medicină. Filosofie şi Bioetică: istorie. 2000. 1998. Filosofia contemporană . 14 .

Ţîrdea). Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării.autor Teodor N. naturii şi societăţii”. de ce nu. inclusiv monografia “Informatizarea. esenţa omului etc. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. 2) din 1991. În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N. Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. b) Etapa leninistă în filosofie.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale. de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii.acad. prof.90). o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent.Ţîrdea. credem. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. schimbării sensului filosofic al acestui fenomen.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei . în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale.activitatea didactică şi cea ştiinţifică. Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM).01. ştiinţific Teodor N. Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova). ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. adică de la 27 august 1991 cînd Rep.1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. T. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”.III. În a. NOI TIMPURI . dirijarea socială. deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992).(1992 în limba rusă. Aşadar. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului. Eseuri filosofice”. ştiinţific Teodor N. În prezent se “coagulează”. cu o mare doză de curaj. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”. pentru acele timpuri. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură . Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990. La 29. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N. Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”.Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi.Ţîrdea. 15 .Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică. însă.X. c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. Începînd cu anul 1995. Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. Ţîrdea. În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări.Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative. Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”. în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“.Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. 1994 în limba rom`nă) .univ. El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”. naturii şi societăţii”. cunoaşterea. pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei. Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”. Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. Iniţial e necesar.N.

potenţial evident. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă).* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne. lector Rodica Gramma magistru în filosofie. conferenţiar . formarea discipolilor. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării. După cum s-a menţionat mai sus.2002). mişcare ştiinţifică. Problema: “Rolul ştiinţei. enciclopedic. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. Ed. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării. profesor universitar. baza teoretică a acestei mişcări”. p.II. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. literară. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate. De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent.: Univers.Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor. tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician. artistică etc. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. 1998. societăţii şi naturii”.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie.pe problema supravieţuirii omenirii. filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. În 2000 se publică de către Teodor N. . existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare.Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. cristalizarea unei paradigme teoretice respective. originalitate. a ştiinţei şi tehnicii”. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale. personalităţi. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . paradigme”.Buc. care grupează în jurul ei numeroşi adepţi. activitate intensă. Antropologia: implicaţii biologice.

Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii. Ion Ababii şi de prim vice-rector prof.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa.Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica .1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D.Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic.Ţîrdea). competitori. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor. univ. Acest lucru a fost iniţiat de prof. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia. Teodor N. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”. implimentării didactice. Teodor N. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. filosofie. În anul următor. medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). materiale metodice şi didactice elaborate la catedră.Ţîrdea.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit. rezidenţi. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. personalităţi. Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie). Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale. “Informatica socială”.Ţîrdea şi de conducerea USMF. prof. al doilea . La ele asistă 50-60 studenţi. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. Petru Galeţchi.. Anterior acest curs era dus la catedra Istorie.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare. biologiei. Acest curs a fost elaborat în prof.Cartofeanu şi Sava A. Unele rezultate au fost mediatizate. îndrumări bibliografice. 1930) începînd cu anul 1995. doctoranzilor include trei momente esenţiale. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. univ. modele de alcătuire a referatelor etc. magiştri. univ. T. Teodor N. datorită eforturilor acad. paradigme” (autor acad. La catedră de către dl Teodor N. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult. conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF.127-PS din 18. bioeticii. se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. La dispoziţia studenţilor. “Cognitologia socială”. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei.univ.Balan.univ Teodor N.02. rector acad. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice.Ţîrdea).Ţîrdea prin a. prif. 2001. “Noosferologia”. În prezent ea include mai multe componente ce determină.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. progresului tehnico-ştiinţific etc.02. care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. în mod special de dl. doctoranzi şi chiar medici. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie. Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare.N. T. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. meicină practică”.12. tehnica. cu sediul la Veneţia. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. alături de stăruinţa studenţilor. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 .

IV.prezent circa 8 mii de volume (manuale. 18 . academician. biblioteca. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. televiziune organizate de membrii catedrei. în general.didactice (planşete. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. Aşa.4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. Atît cadrul didactic. CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. de exemplu. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800). profesionaliste. Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii. 2 slaidoscoape şi 1 codoscop. La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune. 1 sală de lectură. panouri ori vitrite). În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr.a. monografii. materiale metodice şi didactice. 1 cabinet pentru şeful catedrei.). reviste ş. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2. conştiente. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media. prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. 3 cabinete pentru cadrul didactic. 2 încăperi sanitare.

Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi.5. Chişinău. 1998. Eliade în Moldova // Luminătorul. 13) Angela Mihailova. Chişinău. lector superior şi conferenţiar.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. Axiologia medicală // Materialele conf. 4) Antatol Eşanu.4. 1998. 1997. conferenţiarii. filosofiei şi teoriei medicale. internaţ. internaţ. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. internaţ.1. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же.I. vol. Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N. Кишинев. VITALIE I. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. PETRU V. moralei şi bioeticii. 12) Olga Criucova. Chişinău. Chişinău. Chişinău. Chişinău. informatizarea. 1997. umană”. ecologie”. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. “Progresul tehnico-ştiinţific. DIDINA U. 1989. Chişinău. № 2. “Problema supravieţuirii omenirii”. 1982. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. 2001. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf. 1975. Chişinău. 2000.Ţîrdea. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic. 8) asistent Serghei Sprincean. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. anuale. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf. axiologiei. Chişinău. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. N. Chişinău. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. Chişinău.profesor universitar. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 1990. Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. Vol. bioetica şi medicina: prob. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice. 1996. 2000. Chişinău. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică.5 salariu). Medicina şi educaţia morală. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. 1999. ecologie”. 1994. Chişinău. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească. Pirogov” din Moscova. eticii şi bioeticii. religiei ş. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. 15) Sava Balan. 2000.a. III şt. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab. medicină. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. IV şt. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. 1973. 1992. 6) asistent. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. laboranţi: 11) Inna Graur. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. 7) asistent. Filosofie-etică-medicină. USMF.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. №17. axiologic. 1999. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. 1972. educaţiei. Facultatea Istorie. Кишинев.) // Здравоохранение Молдавии. “Filosofie. nr. de exist. 1993. 5) lector superior. 1997. Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. N. medicină. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. 1995. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie.3. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii.1.şt. conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. sănătatea”. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958. 3) Didina Nistreanu. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale.şt. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. După absolvirea şcolii medii. 19 . S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei. // Некоторые вопросы истории философии. Ed. Chişinău. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. VI şt. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi.

ХХ вв. Chisinau 2001 (în colab. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. filosofie. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină. V. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent. Gh.Testemiţanu”.Ţîrdea. În decursul a cinci ani de facultate dna A.Вырнова. 1999.şt.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii. În a. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova.). Здоровье человека как ценность// Тезисы докл. Didina U.Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A.Pleşu.научн. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии. Кишинёв. Кишинев.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei.Еихака и К.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A.Dem.M. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T.Didina U. Кишинев. Orhei. Chişinău 2001. II. 1999. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”. ADRIANA L. eticii şi bioeticii.”Философия..Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia.G. 12 din or. ecologie”.N. aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini.S. psihologie şi demogafie ale familiei. fenomenului globalizării. Chişinău 1998. Chişinău. Chişinău. Кишинев. ANATOL I. Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf. Facultatea Istorie. //Analele ştiinţifice ale USMF vol. Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique. Пловдив. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N. 1978. medicină. 1995. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. Chişinău. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. 2000. Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. 1991. Естественнонаучный материализм в работах Е. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii. eticii şi bioeticii.şt. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii. În unele publicaţii A.XVIII-XIX. Штиинца. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины.Chişinău. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii. susţinând licenţa în 1978.// Здравоохранение.// Кодры. lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr.конф. Новая книга о Георге Асаки. 1991. apoi lector superior şi conferenţiar. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. Vlăduţescu. raionul Nouasoliţa. Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. Chişinău 1998. educaţiei. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. 1984.2001 A.Testemiţanu”. перестройка”. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică. Chişinău 1998. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii. Filosofie socială şi cognitologie. 1998. Chişinău. Chişinău 2001. specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc. PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice. Zamfirescu ş.a. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”. şi stud. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova.şi stud. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995). Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. 20 . Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale. 1996. raionul Orhei. Chişinău.anuale (17-18 octombrie 1996). În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. Chişinău. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956. facultatea Medicină Generală.Liceanu.). Кишинев. Chişinău 2000. 1979. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate. anuale a colabor. Chişinău. culturologiei. pe care o va termina în 1989 cu menţiune. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни.Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului. человек. regiune Cernăuţi Ucraina. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or. 1980. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM.

. 2001. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni. După absolvirea şcolii medii nr. facultatea de Filosofie. SERGHEI L. N2-3.. Vol. specific şi metode de influenţare). î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală. Chişinău. În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică. pe specialitatea Drept Economic.f. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). prof.Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Ed. Teodor N. unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. în Chişinău la de 14 decembrie 1973. 2000. Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia. 2000.).Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 1999. Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. USM . pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. D-l academician. org. 2001. şi istoria şi filosofia culturii. la Universitatea “Al. etica. etc. cu ocaz.Partea XII. pedagogi de profesie. univ.Nr. 1998 (în colab.Chişinău. 22 dec. Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne. 1999.ş. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion.GRAMMA. 21 . Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. 1.SPRINCEAN – n. Chişinău.2001 . din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 . susţinînd cu succes teza de licenţă. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ. specialiatea Sociologie – Politologie. a fost admis în august 1991. d. 2001. I al filos. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . 61 din municipiu. Ţîrdea. RODICA C. Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni.Chişinău. 2001. Ioan Cuza” din Iaşi. În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie. Către Cong. Sociologie şi Drept. începînd din februarie 2001. în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant. Resentimentul . din Moldiova. II.o cale spre supravieţuire”. Începînd cu anul 1999. . USM . lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”.Partea XII. colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii. România.. În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. 24 oct. 1999.Chişinău. Zilei biodiversităţii.h. După absolvire. (coautor). Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică).2. Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră.. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. (coautor).

1995. Берлинский П. broşuri 1. Calea spre ştiinţa postneclasică.Chişinău. 1999.Кишинев: Штиинца.. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană. materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T. 224p. Философия (с курсом биоэтики). 7.Н.. Ţîrdea T. 2000. л. 27-28 martie 1997. Eşanu A. . познание. .N. . Teodor N. 15-16 aprilie 1998. Teodor N. Ţîrdea F.90 p.Н. Monografii. . Omul. . 4. .N. aliniaritate. 6.Ţîrdea. Medicină.Ţîrdea.Н. .Chişinău: Ştiinţa..N. Eseuri filosofice.Chişinău. Цырдя Ф. Teodor N.V.N. 11. Informatizarea.Ţîrdea.P. Ţîrdea T.I. Ţîrdea T.Ţîrdea. .95p.25 p. manuale. .a. Filosofie şi Bioetică: istorie. социальное управление. Elemente de informatică socială. Filosofie.145p. .168p. 1997. . Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. . VIAŢA CATEDREI (din a. Teodor N. 2000. . Filosofia în concepţii şi personalităţi. . 2. Ţîrdea T.Etică . sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. 1998. . politico-informaţionale şi etico-medicale . acad. 1989. 2001.Chişinău.272 p. Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale. . Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Teodor N. dirijarea socială. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique. 1995.Chişinău..N.Chişinău. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.Ţîrdea. 19-20 aprilie 2000. acad.N. 3. 178 p. Teodor N. Probleme filosofice. cunoaşterea. . 5.В. Sub red. .272 p. 308p. al XX-lea).. de etică. Sub red. . Chişinău. acad. al XX-lea).Chişinău. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale. 24-25 octombrie 1995. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . 1999. Цырдя Ф. 10. 12.Chişinău.Chişinău. Информатизация. .N.Chişinău.N. / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. * 22 . Chişinău. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale.Кишинев. paradigme. 8.308p. Ţîrdea T. Sub red. .N. Философские очерки. 13. ş. . . Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Popuşoi E. .. .. 1990. 2001. 2001. .N.Chişinău. Ţîrdea T. Filosofie . Progresul tehnico-ştiinţific. acad .182 п. 9. Berlinschi P. 1994. Ţîrdea T. autoorganizare. Bioetică.Ţîrdea. 2001. Filosofie.23p./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. Elemente de informatică socială. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului.V.Sinergetică. 1998. Информатика ши прогресул сочиал. economico-juridice.58 p. Ţîrdea T. 2. . Chişinău. 7-8 aprilie 1999. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău. personalităţi.110 п.39p.Medicină. (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.1987) (Realizări. acad. 2001. 2002.Filosofie socială şi sociocognitolohie. cronică etc. . 1997. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. 20p. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. acad. Culegere de articole. Sub red.215 p. Ţîrdea T.N.. foruri ştiinţifice şi culturale. 2002. 25-26 aprilie 2001. Informatizarea.214 p. Sub red.Chişinău. Sub red.) 1. Chişinău. . Цырдя Ф.

1.2. Către Congresul I al filosofilor din Moldova .1994.4. Ed. Ţîrdea T. Eşanu T.I. .Chişinău.II. Ojovanu V. Ţîrdea T.) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică. .I. Нистряну Д.. Ojovanu V. Eliade în Moldova // Luminătorul. 1999.1 (în colab.nr.Chişinău. Eşanu A. Ţîrdea T. 3. .Chişinău.Chişinău. Ţîrdea T. .важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун.1. Eşanu A. 2001.И. Нистряну Д. Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. 2000. 2001. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины.1. medicină. 2000. internaţ. 1991. .Chişinău.Chişinău.N.Chişinău. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii.nr.Ţîrdea. .II. Ojovanu V. . перестройка. конф.I. . din Moldova.I.. 1998.Chişinău. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr.Chişinău.Chişinău.И. conf.). 2000. ecologie: Mat.Nr. 2001. . Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale.Chişinău. Chişinău. 24 oct. .II. Ed. Ed. acad.Ştiinţa.. Academia Ecologică din Romînia.1. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.И. Ed. 13-14 грудня 1999. 2001.ЛьвÎв.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale. Berlinschi P. конф.I. Nistreanu D. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr. Sesiunii ştiinţ.I. . Ocrotirea sănătăţii . . . Resentimentul .1.1. .II. . 2001. Здоровье человека как ценность //Философия. 5.N. Курск.problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 24 aprilie 2002. Selecţiuni de articole Цырдя Ф.Кишинев: Штиинца. 5 мая 1999г. . V şt.p.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. intrenaţ. Ojovanu V. Sprincean S.Chişinău. Teodor N. 2000.Chişinău. . Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.3 (în colab. Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie.I.H. (в соавт. научн. Seria ştiinţe socio-umane.1.Chişinău.Курск. . 2002. I al filos. 24 octombrie 2001.Н. 1999. 2001. . Ноосферизация науки и образования .I. Ed. человек. . Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 .Iaşi.1. De la intelectul social la cel noosferic . Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт. .Iaşi. conf. 5 Academia Ecologică din Romînia .2.1989. Ţîrdea T. мÎжнар. Ed. 2000. 2001.2.N.) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept.N. 2000. 2000. . . VI şt. filosofie. Paladi A. 1991. 2001. Berlinschi P Berlinschi P. Eşanu A.1. Vol. Paladi A. sesiunii şt. Ed. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни.1995. наук. львÎв.2. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. medicină practică: Mat. Sub red. . . Цирдя Т. 2000.I. Ed.N.Chişinău. psihologice şi demografice ale familiei. ştiinţifică a USM. . Нистряну Д.Кишинев: Штиинца. 2001. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf. Vol. 1991.Кишинев. Berlinschi P. . Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. Eşanu A. Către Congr. Tehnica.

V. Ojovanu V.D. Berlinschi P. ./ Materiale didactice.Chişinău. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice. Gramma R. Chişinău.Chişinău. 28p. 1996.V. Filosofia Renaşterii / Materiale didactice.16p. 1998. .N. Eşanu A. Ţîrdea T.I. 2000.1995) Berlinschi P.Chişinău.Chişinău. .U.Chişinău. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice. 2000. . 2001. Chişinău. Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice. Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. .Chişinău. Toncovidov V. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice.Chişinău. . Balan S. . Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice.Chişinău.Chişinău. Ţîrdea T. Ojovanu V. .1998.A.31p. 1997.U. Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă. Apariţia.N. . Nistreanu D. .Chişinău.19p. . . . Eşanu A.Chişinău. Nistreanu D. Chişinău.. .N.N. . 2001.Chişinău.V. 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века. 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie. Statul . ştiinţ. 2000. morală / Mat.14p. Gramma R.calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice.V. Eşanu A. Ojovanu V. (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М. etică. .Chişinău. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice.Chişinău. 2000. Ţîrdea T. Ojovanu V.10p.Еминеску.Chişinău. 4. 1999. . 15p. 2001. Ţîrdea T.Chişinău. 1998.22p.M.Chişinău. Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice.I. Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. . 2000.N. Tipurile istorice de filosofie. . 22 dec. 1999.Chişinău. Ţîrdea T. Chişinău.institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. Balan S.Eminescu) 1968 24 .8p.Chişinău. .A. I al filos. 24 oct. 2001. 1999. .Paladi A. .10p. . . Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice. 2001.Chişinău. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice. Berlinschi P.A. .Chişinău. . 2000. Logica şi activitatea medical. .I.25p.20p. .N.I. Balan S. Gramma R.Chişinău. . Materiale didactice multiplicate (din a. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice. Etica şi deontologia / Materiale didactice. . . filosofie şi drept. Ţîrdea T. Către Congr. . 1995. Cartofeanu M.I. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. . 1997.U. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice. .14p. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice.15p.Chişinău. internaţ. Sesiunii ştiinţ. Ţîrdea T. 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 1995. . . Nistreanu D. . .7p. simpoz.C. 1995. 2001. . N2-3. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice.I. 1998.12p. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice. 1995. . Berlinschi P.A.18p. Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V.15p.9p. 2001. .14p.20p. 1996.23p.N. 5. 14p. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice. Noosferizarea .I. Alegerile . Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice. Cişinău.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice. . 18p. 1999.20p. Filosofia modernă / Materiale didactice. ..12p. . din Moldova. . 2001.

N. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии.V. Paladi A.I.N. * (27 aug. Corşunova Iu.V.L. Nistreanu D. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства.25 aug.1956 .1956 . (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6. Eşanu A.1958). 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В.9 apr.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 . познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы. Anisimova L. Cvasova N. Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F. Hîncu R. Ojovanu V. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма. Tabacaru D. Bajin M. Popovici C.N.26 aug.catedră 27 aug.Corşunova Iu. Цырдя Ф.(Principiul determinismului în conceptul lui I.P.1957) (31 aug.1956 . Cotina L.P.A.G.1957) (26 auf.П. (Informatizarea.M. Ţîrdea T.S. Carpov S.U.I. Şceglov A. (Dezvoltarea de către V. Принцип детерминизма в физиологическом учении И.I. (şef.D.1990) (31 aug.Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом.Павлова.30 iun.V.A. Buşman A.1957 .И.I. Canicovschi V.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация.26 aug.)Н.Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P.(Т.V.1956 .I.

3 sept.30 aug.1972) (17 iulie 1970 .1963 .1988). Cobeţ V.28 oct.U. Gramma R.N.M. Frolov I.A.Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A. Cotina L.26 aug. (15 aug. Lozovanu C.Berlinschi (30 septembrie 1986 .M.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V. Paladi A.1988) (2 sept. Caraman Iu.1987) (1 aug.1991) apoi pe 0. de etică.1 iulie 1970) apoi pe 0.I. Sprincean S.1988) (3 aug.15 ian.N. 2001) (din 1 sept.1968 .1968 .C.1957 .D.9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T.1957 .1974 .Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T. Anisimova L.N. Scutniţcaia O.V. Nistreanu D.V.1989 .M.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V.I.1968) (1 oct. Braga I.1963 -16 mart. Ojovanu V.1974 .G.Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V.1998) (din 9 nov. Şceglov A.N. Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P. prof.9 febr.M.1987) (din 27 aug.1971 .C.1986 .5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov. Canicovschi V.1974) (din 26 aug. (26 aug.M.Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat.1978 .G.1977 .catedră: 26 aug.univ T.24 sept.V.5 salariu (30 aug. Berlinschi P.V.Smelîh V. Tabacaru D. Platonov D.1970) (23 aug.L. Buşman A. Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A. Doraş V.V.9 febr.A.I.V.I. Ţîrdea T.30 iunie 1996) (26 aug.V.1972) (16 sept.N.N. 2001) 7. Toncovidov V.1 febr.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N.1976) (24 mart. Bîscu T.25 aug.A. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 .8 iunie 1995) (din 1 sept.L.1968 .1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989.1 sept.1988 .20 nov. 1968) (din 6 dec. Eşanu A. Evenimente importante în activitatea catedrei • august . 2001) (din 1 febr.1987) (7 febr.1964 .1990) (25 aug.I. Carpov S.15 nov.1968 . (şef.1993 . Seu D.30 iunie 1994) (12 oct.N.1990) ( 9febr.1967) (20 aug.Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice.1974) (26 aug. 1995) (din 1 sept.

N. d. economico-juridice..V..o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond. Filosofie.c.f.ş.Berlinschi) în limba rusă VI.Ţîrdea şi P.h.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul.ştiinţific acad. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie.Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa.) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 . prof. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica . Teodor N. informatizarea. Tehnica.univ.Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ .N.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Medicină. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă . sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.

biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă. Cele mai complicate sînt. profesor universitar. ca fenomen calitativ specific. Nu zic. Scopul ei de a preveni acţiumile. jurist. fapt care ne pune în gardă. Gheorghe V. chiar dacă viaţa lor e în pericol. Nu-i greu de a “scăpa” de ei. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme. care este o gravă problemă de ordin bioetic. Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare. Martorii lui Iehova.Ţîrdea . sînt scumpe. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări. din convingeri religioase. doctor habilitat în ştiinţe medicale. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor. Gheorghe A. şeful Catedrei Economie. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”.2000. Medicamentele – lucru ştiut.02.Sprincean . neagă. academician. doctor habilitat în ştiinţe medicale. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani. totuşi. Constantin P. paradigme. poate salva o viaţă. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc.12. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane.Ostrofeţ. doctor habilitat în ştiinţe biologice. de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. în cadrul altor organizaţii sociale. doctor habilitat în ştiinţe medicale.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. aşa e. Bioetica . asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. purtatori unor boli incurabile. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. profesor universitar. însă după alte principii. prorector didactic a USM. Aşa. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă.Eţco. transplantul de organe.2001. academician. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . comportînd un pericol real pentru specia umană. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. alături de medic lucrează şi bioeticianul. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară. profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient. magistru în bioetică. Teodor N. spre exemplu. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. Astfel. În opinia Rodicăi Gramma. Cu părere de rău. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman. toţi aceşti indivizi ne incomodează. atunci. e vorba despre euthanasie. Este. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. numărul cărora creşte în ţară simţitor. 28 . Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie. Da. biologi. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie.Crivoi. bolnavi psihici. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”. de exemplu. deciziile. preşedintele Asociaţiei de Bioetică. sănătate şi moarte. importanţa ei în instruirea tinerei generaţii.Paladi.Ziarul “Făclia” din 5. doleanţele pacientului. avort. Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19. personalităţi”. doctor habilitat în filosofie. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private. clonare etc. Sergiu L. de asemenea. Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. filosofi). trăim greu. strategiile a materiei vii.

tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect. eventual.la Chisinau Nicăieri în ex-URSS. nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală.Testemiţanu” din Republica Moldova. nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. cînd medicul permite să fie substituit de tehnică. “Bio” înseamnă “viaţă”. doar asistenţi medicali. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl. Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi. iar un medic este neapărat şi un filosof. Pe de o parte. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul. mai înainte. Filosofie”. informatizarea.. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi. profesorul. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi. adică omenirea înseşi. e un zeu. la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. Medicină. Schematic. Care este menirea acestei ştiinţe şi. pe 12 iulie 1999. “Filosofie. totalmente informatizate. Hipocrate.1 în tema dată. practic. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. nu şi propria viaţă. Medicină. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori).”. el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . pacientul vine în vizită nu la medic. Ecologie” (1999). Medicină. şi mai rău. pe Pămînt. ne spune dl Teodor Ţîrdea. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. Pentru început. în S. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter. bunăoară. problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea. Sănătatea” (1997). Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale. peste cîtva timp. Etică. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. dodctor habilitat în filosofie. În asemenea spitale nu există practic nici un medic. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul. bunăoară. dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie. unde circa 5 la sută din spitale.U. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul. iar “etos” . om . această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. “Supravieţuirea omenirii” (1998). articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe.biosferă”. obţinută nu demult. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice. s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii.. Adică.Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. afirma că medicul-filosof aici. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică. Astăzi în Italia. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării.pacient. Încă în anii ’80. Cum se intenţionează. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. că el o asimilează. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică. “Sinergetica şi bioetica”. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. A editat şi cîteva broşuri. a tehnologiilor informaţionale intelectuale. Teodor Ţîrdea. căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. Ţîrdea.A. iar pe de altă parte. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. logică etc. ne-am permis parafrazarea din titlu. scolastice. ci la…maşină. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. caracter moral”. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire. profesor. iar maşina. E un pericol eludabil. Dl. A încercat să-l descifreze. în învăţămîntul superior. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri. academician.“obicei.

pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. opinează D-sa. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. ci întreaga biosferă. chipurile. cu cap străin. Potrivit statisticii. la cel mai precoce termen. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale. Bunăoară. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. problema eutanasiei. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. clonarea. Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. mai cu seamă de absenţe. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. Experimentele demonstrează că. de regulă. paternalism şi hermeneutică în bioetică. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. legislativă. dar şi viitorilor pedagogi. De exemplu. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii. Apoi. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege. mai primitivi chiar decît în sec. iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. aspectele medicale. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. De aceea îl interesează în special problemele practice. dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. agronomi. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. în anii ‘60-’70. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. două. deci. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. unele dintre maimuţe supravieţuind. e deja un atentat direct la viaţă. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. au zguduit umanitatea. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. În virtutea intereselor lor profesionale. În rezultat. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. tot în SUA. axiologice şi juridice ale bioeticii. jurişti. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. dar în primul rînd şi ale celor umane. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. Auditoriul însă urmează să fie extins. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. să zicem. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. socio-filosofice. bunăoară. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. XVI. ziarişti. precum am şi făcut. problema demografică şi bioetica etc. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. spre cugetul viitorilor medici. bioetica şi transplantologia. ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu.ce-i viu. pe cînd în lume.

cît viziunile lui asupra lumii. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. unde prof. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. autor al multor articole şi cărţi de specialitate. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti. am pornit o fascinantă călătorie în timp. sincer şi amical. Soroca. cu o ţinută de invidiat. doctorantură. studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură. din iniţiativa d-sale. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală. Bunăoară. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit. decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. Un pic intimidat. Prima staţie a fost satul Sobari. Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. reflectează d-sa. începînd cu cea economică. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . prof. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. prof. etc. Apoi. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. supravieţuirea omenirii. altfel ea ar fi lipsită de sens. 21-22 31 . Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. În ultimul secol. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. Observ că a fi profesor bun e o artă. bine dispus. Nr. Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model. neordinare. este extrem de solicitat de studenţi. Dar mă trezesc repede. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult. *** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. încă peste 10 – 24 de mlrd. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. De fiecare dată. pur moral. Totul e cît se poate de complicat. întotdeauna vesel.Eram un copil disciplinat şi ascultător. Anul acesta. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. dar mai cu seamă în ultimul timp. d-lui a devenit filosof prin convingere . la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă. Domnul Teodor Ţîrdea. Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. Ascultîndu-l. principiile. mai interesantă. cum ar fi. bunăoară. catedra Filosofie şi Bioetică. cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii . de prof. politică. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. “geie” . împreună. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. la USMF. alimentară şi terminînd cu cea demografică. L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil. în special a părţii ei feminine. profesor universitar. Informatica socială. De altfel. Cognitologia socială. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă.identice. Dincolo de problema sănătăţii. căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful. Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. pînă a fi înţeles. unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea. mai plină de sens. Teodor Ţîrdea.Testemiţanu ”.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii. Am iubit întotdeauna şcoala. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. Noua lui disciplină – Noosferologia. Pentru asemenea declaraţii. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N.. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. generatoare de viaţă. deşi cursul şi a început.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. Fizician. În joc e pusă soarta Planetei. Noosferologia. studiază noţiunile.

pag. Vangheli.Ce le-aţi dori copiilor. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. În timpul liber citeam sau jucam şah. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal.Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog. Gh.AN RM). să-şi iubească părinţii. .1 al fondului R-3059. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur. munca şi iar munca. Gloria MIRESCU VII. anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii. Vodă.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? . tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. Valea Trestieni (Nisporeni). unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică.Munca. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică. să rămîi copil în adîncul sufletului şi. romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental. trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine.În primul rînd. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi. Sp. să fii aproape de interesele şi preocupările lor. Duceam o viaţă extraşcolară activă. 2 Vezi: AN RM. orice s-ar întîmpla. Cu toate acestea. Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician. adolescent sau matur. sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”. Vieru. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. pag. Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. . Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte.2. dosar 220. După absolvirea facultăţii. filele 38-47. fond R-3059. registru 1. 1 32 . În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: .3. să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic. mapa registrului nr. Obiectul meu preferat era matematica. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. filele 42-53. 3 Ibidem. dosar 219. Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? .Am fost chiar un elev eminent. Deşi anevoioşi.

fond 2. registru 2.. registru 2.Chişinău. filele 1-3. fond 2. 40 Ibidem. 34 Arhiva USMF. fila 24. Cozma V. 97.Кишинев: Штиинца. pag. filele 564-566.71. fila 15. 36 Ibidem. c. fila 14. Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R .57-06. fond 2. dosar 1457. fila 19. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. registru 4.Ibidem.. dosar 14136. Grossu Iu. filele 26 verso. dosar 50.88. fila 16. registru 2. 8 Ibidem.4. . registru 1. с. 21 Ibidem. dosar 141383 32 Ibidem.71. Ibidem. fond R-3059. fila 16 verso. fond R-3059. p. dosar 99. 19 Ibidem. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF.. registru 2. 9 Ibidem. . 1984.193-194. 2001. 18 Ibidem. fila 128. dosar 243. 29 Кишиневский государственный медицинский институт . dosar 1483. с. 21. 15 AN RM. dosar 141275. 38 Ibidem. fila 190. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. fond 2. 22 Ibidem. dosar 238. dosar 929. dosar 141156. 23 Ibidem. 17 Ibidem. dosar 141360. dosar 457. dosarele 1158 şi 14102. 1946-2001.06. fila 329. filele 9-14. Dicţionar istorico-biografic. 4 5 VIII. 1995. . dosar 238. 39 Ibidem. c.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972). 25 Arhiva USMF. 13 Arhiva USMF. 35 Ibidem.Chişinău: INCONCOM. Rusnac Gh. 10 Ibidem. fila 17 verso. . dosar 14136 33 Ibidem. registru 1. registru 2. 16 Ibidem. 31 Ibidem. 24 Ibidem. registru 4.. 27.Arhiva USMF). dosar 238.67. fond 2. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”. 28 AN RM.57. Кишиневский государственный медицинский институт. fila 14. 26 Ibidem. fila 566. dosar 246.69. 30 Ibidem. fila 256. 1984.. fond R-3059.09. dosar 509. 37 Ibidem. 33 . filele 96. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002). dosar 141396. fila 12. 11 AN RM. 14 Ibidem. 20 Ibidem. 12 Ibidem. p. 6 Кишиневский государственный медицинский институт. 2541. dosar 141116.Кишинев: Штиинца. dosar dispoziţii 04. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe .

: Univers enciclopedic. . 2001. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova.319с.H. Попушой.Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002). Кишинев: Штиинца. . Vitalie I. Ed. Red.369p. II. Grossu Iu.Chişinău: INCONCOM.: Н.Buc. D. .1192 p.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI. 1984. Тестемицану. PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.Ababii. . I.ŢÎRDEA Redactor E. 1998. Cozma V.F.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 . 1946-2001.511p.. К. .Chişinău. Кишиневский государственный медицинский институт / Сост. Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne.. Ецко и др. Rusnac Gh. Е.Ş. ACADEMICIAN. 1995. Dicţionar istorico-biografic. . .

8 35 .Sfatul Ţării. Chişinău.Tipografia UASM. or. str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful