Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

4) Bajin M. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei.S.. 2) Hriunova B.. doctoranţii. laborant. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică. competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii. într-o măsură oarecare. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră. docent. şeful catedrei. Apariţia catedrei a fost stimulată. nici studenţii.. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare).F. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific. 3) Pancenco A. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6.. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei. şeful catedrei. Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete.S. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu.socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2. 2) Subbotin A. magistrii.I.C. 6) Pravovscaia O. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3. laborant superior.D. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare. iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5.P. 5) Piscariov M.M.Autorul I. adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre . tabloul existent atunci va fi mai veridic. lector superior.A. lector.. în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni. Catedra economie politică: 1) Sidorov V. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare. lector. Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet.. lecror.A. 4 .. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4. 8) Cemberji T. în acest sens. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă.. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie.. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci. 7) Miacicov V. Aşadar. Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957. fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie. lector superior. Nu constituie o excepţie. docent. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”. iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. lector superior..

2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei). să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric. A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I. e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”.docent la catedra de marxism-leninism. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent. după..T. La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F.P. originar din satul Şapieva regiunea Kiev.M. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921). A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944). Activează în cadrul ISMC între 1. Bajin Mihail Pavel. 2 lectori superiori. Activează în ISMC între VI. Kirsanov regiunea Tambov Rusia. Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev. lector superior din X. Semnează şeful catedrei Omelciuc F.lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad.C. 5 . 1 şef de cabinet instructiv-metodic. La şedinţa a 3-a din 3. 1 laborant. Rusia.VIII.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III.C. ucrainean.un şef de cabinet instructiv-metodic. 11.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12.G.1958 (1946-1947 .1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici.Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”). Corşunova.IV.IX.VIII. În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“. După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. apoi şef al aceiaşi catedre. 1 lector superior.5 lectori (total 3.VIII. Între 1941-1946 . Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V. 4) Gabdullina L.1974).O. Corşunova Iulia Alexei. născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa.D. cea anterioară. Starostenco10. Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8. personalul instructiv auxziliar . Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric . 0. să se anuleze. Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM). şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). Ucraina provine din ţărani. lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14. Se vor ocupa cu aspiranţii F. rus.) 13.1966. lector superior de la 1 septembrie 1953.. personalul instructiv-auxeliar. Pravovscaia O. La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare.IV. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei).1957 şeful catedrei de economie politică.1946 şi 9. apoi ca lector din 22 noiembrie 1952. 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol. . lector. docent din V. nr. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989.5 lectori (total 4. doar articole de ziar. din 27.IX. rusoaică. Feodorova T. născut la 14. 2.).Bajin şi Iu. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici. şeful catedrei. Bajin M.1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei).). Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H. M. (de la catedra “economie politică”). din XII . originară din or. La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr.M. totodată.). S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V. pînă la 9. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952).1956 pînă la 30. A considera necesar ca totodată (aceştia.1911.Pavlov”. născut la 2. Omeliciuc.5 de la 13 martie 1954.1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS.V. 1956 era prezentă Iu. (la 31.O.5 unităţi). 1 laborant (total 2 unităţi).P.1896. sus-nominalizaţi . “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”). Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion. Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut.VII. 1 preparator superior. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare.3) Fiodorova T. (total 3 unităţi).O.1948 şef interimar. născută la 25 noiembrie 1929.X.130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr.5 unităţi). laborant.

apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I .O.5 salariu). începe în semestrul al II-lea. în total 2056 ore.5 unităţi de state 25.sup.5 unităţi de lector.5. ultima din anul universitar ce s-a scurs. În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. poate cu un exces de ilustrări factologice.Iu.O.12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16.2345 (!) ore. II .Pravovscaia. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957).O. La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată . cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic. reface (treptat) componenţa catedrei . econ. lect. Fiodorova (7 ani. în total la catedră 4.10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 . Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. M. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei). în total 462 ore. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general. media de ore la un cadru didactic 1680 17. pe 0. Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat. timp care a devenit pentru ziua de azi istorie.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic). Corşunova. Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice.Corşunova (1 an). T. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr. Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale.908 ore. adică cu ianuarie 1957. În 1915 se stabilesc în or. ele vor fi în următorul an de studii (1957/58). dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21. fapt ce se practica şi la alte catedre 19. lector Iu. Activitatea didactică: prelegeri 342 ore. III. apoi locuiesc în s. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste.1956 nr. Prin dispoziţia directorului ISMC nr.Suhodolischii (6 ani. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . 1 lector superior. s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii.L. II. Activitatea ştiinţifică 0 ore. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică.2546 ore. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr.sup. III (activ. Nicolaev. 2. În total pe catedră 2518. toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe. Desigur. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. unităţi de state 3. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. V.Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. Odată cu venirea V. care a fost considerat neajunsul principal.31 iulie 2000) moldoveancă. consultaţii 334. În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F.21). pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957). Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957. lect.IX. Unităţi de state 4. 6 . examene 610. adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III. Dar predarea filosofiei.ştiinţifică) . Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I.polit. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia. VIII-XX. lect.M.V.Smelîh în fruntea catedrei. Slobozia. şef de cabinet . În total pe catedră 5889 ore.Gabidulina 23.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr.Bajin (10 ani). prelegeri şi ore facultative 172.polit. Omeliciuc (26 ani). seminare 1784. laborant . econ.). optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov . Cele spuse.5. 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă. elaborarea documentaţiei instructive 54.

moldovean.сб. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. .Крянгэ. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău.Кишинев: Картя Молд.232 din 5 august 1963. În 1931 V. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953.. În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. acordată la catedră la 15 aprilie 1960. Aici a scris. 1978. Социологические взгляды М. 1977. În 1926 se sabilesc în or.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. rusoaică. .Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. 20 aprilei 1931 în or. Просветительство в Молдавии// Вопросы философии.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. Selecţiuni din opere: A. . apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. . Т.молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им.И. 1970. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei.Кишинев. al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile. a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie. din anumite motive. О философских воззрениях А. . din martie 1967 lector superior. Totodată. .1958. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 .Стомати //Некоторые вопросы философии. iniţial ca lector. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27. № 3. К вопросу об общественно-политических воззрениях К. la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. apoi ca lector superior din 1960. pe un timp nu prea îndelungat. “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960.. 1984 26. № 3.apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia. Межвуз. Cvasova Ina Ivanovna n.Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли. 1963. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec. ca apoi peste un an. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. 1967.Кишинев: Штиинца. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar. În anii '60 ai se. apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”. VIII.Kustî regiunea Tambov. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“. 1968. Toncovidov Vasile Andrei n. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956. (şi în varianta rusă în 1983). Константин Стамати. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.Кишинев. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo . Chişinău. din iulie 1974 docent. În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”. apoi pe 0. филос. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. Tabacaru Dumitru Nicolae n. Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit.Донич . moldovean.

Молдавиию.h. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. 1986 31. Философские дискуссии 20-х . cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei. Материализм Дж. Ulterior.Александри//Там же. cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. Şceglov Alexei Vasile (n. .etica şi estetica medicală.Nistreanu . În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova). Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V.Кишиев: Картя Молд. 1977. şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940). studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie. De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. 16 martie 1905 Warşovia . Развитие духовной культуры социалистической личности. al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată.Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică. . De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d. Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. etc. Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). Общественно-политические взгляды В.Кишинев: Штиинца. ea va activa ca docent pe 0. iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat.Кишинев: Штиинца.2 mai 1996 Chişinău).5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă. .Scutniţcaia.Cotina. Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. O. .Кишинев: Тимпул. Alexei Şceglov. Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS. D. Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale.Berlinschi. practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю .“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei. Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32. 22 mai 1940 în or.. 1974. La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. . Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. În perioada anilor 1940-1948 a fost represat. În ultimii ani ai deceniului şase al sec. 1970. Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. Platonov. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume . 1972. 1988.Кишинев: Штиинца.f. D. Толанда//Под знаменем марксизма. aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică. secretar ştiinţific. 8 .Кишинев: Штиинца. rusoaică. Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. L. membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе.Cobeţ.Braga. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific. didactică şi popularizatoare.начала 30-х годов. secretar ştiinţific. 1980. 1977. V. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. Noghinsk regiunea Moscova. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964). O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I. О противоречиях советского общества. materialismul istoric. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei.ş.

21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar.Doraş.30 iunie 1994. rus. Selecţiuni din opere: Человек. apoi de lector superior. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. R. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967). Profesorul universitar A.9 februarie 1987.Doraş. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or. Rusia (1973-1978). 8 august 1947 în or.Seu.Canicovschi. Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. .Sprincean.15 ianuarie 1998. Minsk. S. Saratov. În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad. L.15 nov. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. общество. A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 . După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău. se transferă aici cu lucrul 37.Pe parcursul aflării profesorului A. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre. 1982 35.Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36. al XX-lea. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“. Canicovsci Valeriu Ion n. 198334. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie.Lozovanu. Din această pleadă au avut o activitate epizodică V.. Testemiţanu”. Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice. 4 august 1947 în or. 1980. Buşman Alexandru Vasile n. ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi.И.9 martie 1962 în Chişinău.Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V. odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.Anisimova. Lozovanu Constantin Nicolae n. îşi continuă activitatea la catedră pe 0.9 februarie 1988.Lozovanu şi Iu. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina. окружающая Среда // Человек и природа.Sverdlovsk.Ojovanu. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . A. moldovean. D. I. cum ar fi Boxan Valentina Petru. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 . Ulterior a trecut la alt. Caraman. Anisimova Lidia Mihail n. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni.Ţîrdea. Развитие В. Ulterior.Frolov. moldovean.Buşman. La sfîrşitul anilor '80 ai sec.Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986. Moscova.24 septembrie 1987. Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector. 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk. raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. Кишинев: Штиинца. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 . . Dubăsari. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978). Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector. 9 .Кишинев: Картя Молд.Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V.Caraman Doraş Victor Nicolae n. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. C. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40.3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 .Berlinschi. moldovean. rus. serviciu 39. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 .5 salariu pînă la 30 iunie 1992.Кишинев: Штиинца. Carpov Serghei Dumitru n.Gramma. rusoaica. Testemiţanu”. Ulterior între 25 august 1989 .În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad. Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V.Carpov. V. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. Iu. C. Antonova Maria Gavril. ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987). cînd s-a pensionat. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. iar din 1984 docent. S. Frolov Igor Ion n. apoi lector superior.

.perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice.univ. printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N. Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea.catedră universitară elitară: . inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral.h.elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice. s-au realizat multe lucruri importanţe. d. profesor universitar.atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică. orientarea rapidă în situaţii. obşteşti şi cele universitare.Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. Teodor N.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova. Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte.ş.munca riguroasă cu colectivul catedrei.Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002). specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie .. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi. 10 . inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. . prof. -”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară. EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad. .activismul multilateral. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N. Eminent al învăţămîntului public din RSSM. academician.f. . noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei. tenacitatea. apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional. capacitatea imensă de muncă. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. .Ţîrdea. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară. municipal ori republican. universitar. firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite. II.Ţîrdea.

predomina o atmosferă nelucrătoare în general. Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice. .Ţîrdea a fost cea ştiinţifică. şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională. era orientat spre declin. apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969). în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975). .Ţîrdea. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical. Efectuarea unei strategii concrete. mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii.Ojovanu.Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I.univ. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe. A “lupta cu sine însuşi”.Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia. Teodor N. în acel timp. Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional. actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. profesor universitar (1991). Serghei D. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962). noosferologiei ş.noi preocupări”). axiologizare. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti. artă pe care o 11 . care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof. deoarece ea a persistat totdeauna. În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei. depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite. o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. intelectualizare. III ”Noi timpuri . La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. supravieţuirii omenirii. sociocognitologiei. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. atît din motive obiective. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale). Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Teodor N. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s.a.Carpov şi Constantin N. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare. ciberneticii. scientizare. ecologizare. doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992). ecologiei. bioeticii. Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. în special pe problemele filosofice ale informaţiei.Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace.Hîncu. Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N. după cum s-a mai menţionat mai sus. Adriana L. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific.Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. după absolvirea Universităţii pedagogice. (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap. univ.Popovici. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani. obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958). În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică. Teodor N. D-l Teodor N. Teodor N. noosferizare.Paladi.Personalitatea dlui acad. Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959).Teodor N. Sobari judeţul Soroca. Republica Moldova. obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii.afirmă permanent prof.este o mare cucerire sufletească. cît şisubiective. Din 1958. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. Următoarea etapă. care. Aceste succese remarcabile. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului. Rodica V. informaticii. ea a continuat şi ulterior. dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi . informaticii. Lozovanu.Ţîrdea. o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă. strategia lurcului cu cadrele. deţinînd titlu de inginer-electric. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic.

Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof. psihologie şi sociologie). de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). Kanîghin (Kiev. universitar Teodor N.h. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie . Harkov. socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. ecologice. ale altor localităţi. apoi în anii '80 ''90 ai sec. pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie.Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii.filosofia supravieţuirii. participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe.Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice. cognitologie. El publică în perioada nominalizată (din 1987.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). Ukraina).Ţîrdea. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Colaboratorii catedrei sub conducerea d.f. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. orăşeneşti) de partid din RSSM. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. a fenomenelor de informatizare.perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. inclusiv şi în cele de peste hotare. broşuri. scrie manualul Filosofie şi Bioetică. a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie. profesional propagă cunoştinţe de bioetică.N. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. al XX-lea şi la începutul sec. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale. ecologia socială. desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. afiliat de USM. în opinia lui. Pînă în prezent academicianul Teodor N. universitar Teodor N. pe cea ecologică. prof. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). de asemenea membru al diverselor organe (raionale. universitar T. predă cursul de bioetică studenţilor. cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). La acest capitol o importanţă majoră. de noosferizare. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei). În 1969 Teodor N. Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM. cognitologice. în special pe esenţa informaţiei sociale. Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N. În această ordine de idei prof. de istorie a gîndirii filosofice.Ţîrdea. noosferologice etc. informatică. cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău. de intelect şi intelectualizare. filosofie socială. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica. magistratura. sinergetică. noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. apoi de decan (1977). El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987). noosferologie. universitar Teodor N. Universităţii de Stat a artelor din Moldova. asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). bioetică.N. cît şi peste hotare. universitar Teodor N.M. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. monografii.ş. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios.Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. articole ştiinţifice şi elaborări metodice. sinergetica. şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. sinergetice. iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). Acest mod de filosofare. De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii. noosferologie. Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. manuale şi broşuri.D.Ţîrdea funcţionează doctorantura.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare.Ţîrdea . Peisajul intelectual în care şi-a început. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei. doctoranzilor etc. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană.Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova.. Ţine lecţii de filosofie. cosmică şi în fine filosofia noosferică. inclusiv peste 20 monografii. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM. Pe lîngă activitatea universitară T. Chişinău. înglobează în sine filosofia informaţională. 12 . în viziunea prof. cercul filosofic pentru studenţi. cognitologie. sociocognitologie.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. de informatică socială. şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . simpozioane atît în ţară. unde activează pînă în prezent. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. tehnologia metalelor.

ecologiei. Chişinău. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . Selecţiuni din opere: Информация.И. universitar Teodor N. Партийный комитет и партийная информация . управление. de problemele filosofice ale sinergeticii. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания.Problema informaţiei sociale (1975). de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания. Informatica şi progresul social.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). 1981. membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova. a intelectualizării. Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei. 1989. социальное управление. 1982. Tehnica. Chişinău. Chişinău. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei.Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova. Filosofie - 13 . София. Кишинёв. acad. 1997. Информатика на службе ускорения. (În colabor. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). medicinei. Социальная информация. 1984. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996). Bioetică. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Информатизация. 2001. Chişinău. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune . В 2-х т.1994). 1981. Т. În lucrările lui Teodor N. 1989. de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane. Социальная информация и управление социалистическим обществом.Ţîrdea Chişinău. Chişinău. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe. Chişinău.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. ştiinţific acad. 1999. 1995. Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. Chişinău.a informaţiei sociale.Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală. 1988. Progresul tehnico-ştiinţific.î Кишинёв.2. системы. познание. Teodor N. În ultimul timp prof. Кишинёв. Кишинёв. 1990. Teza de doctor în ştiinţe filosofice . şÎn colabor. 2000. acad. universitar Teodor N. Filosofie. modelele. Творческое развитие философии в работе В.Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice. 1998. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept.//Revista de filosofie şi drept. 1997. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie.universitar Teodor N. nr. luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. Filosofia în concepţii şi personalităţi. Red. filosofie.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia . ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. examenîndu-se detaliat tipurile. 1990. 1996.î. Informatizarea. Profesorul universitar Teodor N. şÎn colabor. Философские очерки. 1995. titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987). În operele lui Teodor N. 1975. preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc. Se formulează principiile. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. de etică.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. Informatizarea. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992). Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972). Кишинёв. Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică. Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Chişinău. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. omenirii în genere. Prof. interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă . teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea.Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază. Кишинев. sinergetica. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998). Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. Profesorul universitar Teodor N. Философский очерк. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. Chişinău. Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor. Кишинёв. medicină. Кишинёв.1. noosferologia. Кишинев. Omul. 27-28 aprilie 1997. Ştiinţa.Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare.îChişinău. 1978. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания. 2002. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. a fenomenelor subtil-vibratile în socium.Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională.

2002. 2001. personalităţi. Calea spre ştiinţa postneclasică. Курск. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Filosofie socială şi sociocognitologie. Teodor N. Расширение границ этического знания . Probleme de sănătate publică (igienice. Ţîrdea. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. Academia Ecologică din Rom`nia. nr. epidemiologice şi management). 2001. aliniaritate. Учебник (În colabor. 2.// Filosofie.calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. 14 . Noosferizarea proceselor demografice . perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. 2001. paradigme. Medicină. Red. şÎn colabor. 5. 2001.h.f. 3-5 марта 1998.Etică . 1997. Vol. 1999. 1998. 1998. Chişinău 2001. autoorganizare. Series: Social and Humonistic Sciences. Medicină. Chişinău. Iaşi.). Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Elemente de informatică socială.ş. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului.ştiinţific d. Chişinău. 2001. Civilizaţia noosferică: tendinţe. 2000. Chişinău. Filosofie şi Bioetică: istorie. Философия (С курсом биоэтики). 1999. nr. sociocognitologie şi noosferologie. Ediţia II. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Chişinău. №1. Filosofia contemporană .важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения. Курск. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции.îChişinău. 5. Sinergetică.filosofie a supravieţuirii // Filosofie. Chişinău.) Кишинев.Medicină. Chişinău. Iaşi. Academia Ecologică din Rom`nia.

naturii şi societăţii”. cu o mare doză de curaj. ştiinţific Teodor N. Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. NOI TIMPURI . prof.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . 2) din 1991. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale. deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992). Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”. În a. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie. b) Etapa leninistă în filosofie. Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova). c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. T. naturii şi societăţii”.Ţîrdea. Eseuri filosofice”. În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative.Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi. Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură . în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale.univ.Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale.N.1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. esenţa omului etc. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30. de ce nu.(1992 în limba rusă. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră. 1994 în limba rom`nă) . La 29. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”. de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii.Ţîrdea). adică de la 27 august 1991 cînd Rep. În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări.Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond.01. Începînd cu anul 1995. dirijarea socială. o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”.Ţîrdea.activitatea didactică şi cea ştiinţifică. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990.acad. ştiinţific Teodor N. Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”. pentru acele timpuri. Iniţial e necesar. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent. El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”.autor Teodor N. inclusiv monografia “Informatizarea. schimbării sensului filosofic al acestui fenomen.Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM). ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei . 15 . La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. Ţîrdea. În prezent se “coagulează”. Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”. cunoaşterea. pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei. în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale. credem. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”.III. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”.X. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“.90). Aşadar. însă.

conferenţiar . a ştiinţei şi tehnicii”. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . enciclopedic. potenţial evident.* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne. artistică etc. p. mişcare ştiinţifică. cristalizarea unei paradigme teoretice respective. activitate intensă. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă). existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare. filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie.pe problema supravieţuirii omenirii. profesor universitar. docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. Problema: “Rolul ştiinţei. baza teoretică a acestei mişcări”.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie. De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent. paradigme”. În 2000 se publică de către Teodor N. originalitate. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie.: Univers. După cum s-a menţionat mai sus.2002). Antropologia: implicaţii biologice.Buc. care grupează în jurul ei numeroşi adepţi. lector Rodica Gramma magistru în filosofie. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate. .II.Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. formarea discipolilor. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician. în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”.Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. societăţii şi naturii”. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării. personalităţi. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”. Ed. literară. 1998. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării.

bioeticii. Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). implimentării didactice.Ţîrdea). univ. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi. filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. univ. personalităţi. Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad. “Cognitologia socială”. rezidenţi. Teodor N.Ţîrdea). al doilea . modele de alcătuire a referatelor etc. biologiei. în mod special de dl. prof. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 . rector acad. Teodor N. Petru Galeţchi.Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. meicină practică”.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii. Acest lucru a fost iniţiat de prof. Teodor N. T. doctoranzilor include trei momente esenţiale. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. T. Ion Ababii şi de prim vice-rector prof. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult. În anul următor. filosofie. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa.Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti. tehnica. se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr.1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit.Ţîrdea prin a. Acest curs a fost elaborat în prof. El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia. conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. În prezent ea include mai multe componente ce determină. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. 1930) începînd cu anul 1995. doctoranzi şi chiar medici.N.Cartofeanu şi Sava A.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic.02. magiştri. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie). Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. îndrumări bibliografice.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare.12.univ Teodor N.127-PS din 18.Ţîrdea. cu sediul la Veneţia. 2001. Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare.02. succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie. La ele asistă 50-60 studenţi. “Informatica socială”. datorită eforturilor acad. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale.Balan. alături de stăruinţa studenţilor. La dispoziţia studenţilor. materiale metodice şi didactice elaborate la catedră.Ţîrdea şi de conducerea USMF. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. competitori.. În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. paradigme” (autor acad. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica . prif. progresului tehnico-ştiinţific etc. “Noosferologia”.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. univ. care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. Unele rezultate au fost mediatizate. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”. Anterior acest curs era dus la catedra Istorie. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor.univ. La catedră de către dl Teodor N.

Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. IV. În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr.a. chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune. biblioteca. CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie. 2 încăperi sanitare. 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2. academician. în general. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media. panouri ori vitrite). 2 slaidoscoape şi 1 codoscop. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . televiziune organizate de membrii catedrei. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. profesionaliste. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. conştiente. materiale metodice şi didactice. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei. 3 cabinete pentru cadrul didactic. sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800).4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. de exemplu. 1 cabinet pentru şeful catedrei. reviste ş.didactice (planşete. 18 . Aşa. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină. 1 sală de lectură. prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. monografii.). La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. Atît cadrul didactic. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic.prezent circa 8 mii de volume (manuale.

a. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. 1997. Facultatea Istorie. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi. 3) Didina Nistreanu.3. 12) Olga Criucova. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. 1999. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. 1982. medicină. “Problema supravieţuirii omenirii”. educaţiei. Vol. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии.I.4. 2001. “Filosofie. 19 . Chişinău.şt. 5) lector superior. 2000. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. internaţ. Chişinău. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. Ed. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab.) // Здравоохранение Молдавии. Chişinău. axiologic. N. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic.1. eticii şi bioeticii. 1990. După absolvirea şcolii medii. medicină. VITALIE I. axiologiei. 1997. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. Pirogov” din Moscova. // Некоторые вопросы истории философии. 1999. 2000. 1975. internaţ. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. Chişinău. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. filosofiei şi teoriei medicale. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. 4) Antatol Eşanu. vol.5 salariu). 7) asistent. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. 2000. 1973.profesor universitar. sănătatea”. internaţ. Chişinău. “Progresul tehnico-ştiinţific. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. nr. Chişinău. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N. Chişinău. 1972. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N. Filosofie-etică-medicină. Axiologia medicală // Materialele conf. moralei şi bioeticii. 1998. 1998. Chişinău. conferenţiarii. anuale.5. 1996.Ţîrdea. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. Кишинев. Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice. informatizarea.şt. Chişinău. 13) Angela Mihailova. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. Eliade în Moldova // Luminătorul. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. № 2. Medicina şi educaţia morală. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. ecologie”. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. Chişinău. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же. 15) Sava Balan.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. 1994.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. №17. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. IV şt. ecologie”. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958. 1997. de exist. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. Chişinău. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii. lector superior şi conferenţiar. Chişinău. DIDINA U. 1995. religiei ş.1. PETRU V. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. 1989. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică. laboranţi: 11) Inna Graur. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. III şt. N. umană”. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. 8) asistent Serghei Sprincean. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Chişinău. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. Кишинев. 1993. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf. bioetica şi medicina: prob. USMF. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. 1992. 6) asistent. Chişinău. Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. VI şt.

specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc. 1979. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. Chişinău 2001. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. 1984. ecologie”. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. человек. 20 . Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf.Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. psihologie şi demogafie ale familiei. Chişinău 1998. Штиинца. pe care o va termina în 1989 cu menţiune. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or.G.). Новая книга о Георге Асаки.N.Chişinău. filosofie.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii. Кишинев. Естественнонаучный материализм в работах Е. Filosofie socială şi cognitologie.S.M. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N. şi stud.. Chişinău. 1998. Gh.anuale (17-18 octombrie 1996).научн.”Философия.ХХ вв. Chişinău. raionul Orhei. Zamfirescu ş. Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. ADRIANA L.Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului. 1978. Chişinău 2001. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. culturologiei.Вырнова.Еихака и К. II. raionul Nouasoliţa. aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini.// Кодры. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova. 1991. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956.Liceanu. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică. lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины. Кишинев. Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”.şt.Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia. În unele publicaţii A. Chisinau 2001 (în colab. anuale a colabor. Orhei. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. eticii şi bioeticii. V.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. În decursul a cinci ani de facultate dna A. Chişinău 1998.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei. Vlăduţescu. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T. fenomenului globalizării. Didina U.Didina U. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale.şi stud. medicină. ANATOL I. 1999. eticii şi bioeticii. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995). Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии. перестройка”.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A. 1995.// Здравоохранение. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”.Pleşu. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate.конф.Testemiţanu”. regiune Cernăuţi Ucraina. 12 din or.a.Dem. Chişinău 1998.XVIII-XIX. Кишинев. Chişinău.). Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. Пловдив. Facultatea Istorie. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova. 1980. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii. apoi lector superior şi conferenţiar. Chişinău 2000. Chişinău. Кишинёв. Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent. Chişinău. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. 1991. educaţiei. susţinând licenţa în 1978. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice. PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus. facultatea Medicină Generală.Testemiţanu”.2001 A. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice.şt. //Analele ştiinţifice ale USMF vol. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii. Chişinău. În a.Ţîrdea. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни. Кишинев. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. 1999. Здоровье человека как ценность// Тезисы докл. 1996. Chişinău. 2000.

. Către Cong. colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii. Sociologie şi Drept. În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie. Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne. 1. Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. şi istoria şi filosofia culturii. la Universitatea “Al. În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică. 1999.f. facultatea de Filosofie.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”.2. USM . d.Partea XII. Începînd cu anul 1999. pe specialitatea Drept Economic. 24 oct. Chişinău. România. org. 61 din municipiu. univ. 1999. 2001.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni. Zilei biodiversităţii. î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent.SPRINCEAN – n. Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . D-l academician.Partea XII.2001 . 2000. 2001. Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră.Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova. unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 . din Moldiova.Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept.h. I al filos. SERGHEI L. etc. începînd din februarie 2001. susţinînd cu succes teza de licenţă. 22 dec. 1999.). Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova. Teodor N. Ţîrdea. Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia. prof. După absolvirea şcolii medii nr. etica.Chişinău. pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996.. În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion. 21 .. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. pedagogi de profesie. După absolvire. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti.Nr. La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant. Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. a fost admis în august 1991. Ed. Ioan Cuza” din Iaşi. cu ocaz. Vol.. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). N2-3.Chişinău.GRAMMA.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”. specific şi metode de influenţare). 2001.o cale spre supravieţuire”.ş. 2001. RODICA C. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ. Resentimentul . Chişinău. . USM . II. specialiatea Sociologie – Politologie. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală.Chişinău. Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. 2000. în Chişinău la de 14 decembrie 1973. 1998 (în colab. (coautor). // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). (coautor).

Eşanu A. . .182 п. 224p.Chişinău. 2001..90 p. Ţîrdea T.95p.. Probleme filosofice.Chişinău. 1998. Informatizarea. acad. acad. социальное управление. cunoaşterea.Н. 1997. . 2001. Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale. 8. 1998. .N. ş. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique. . Ţîrdea F.214 p. Ţîrdea T. Filosofia în concepţii şi personalităţi.P. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale.N. 4. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. . 2001.Ţîrdea.a.Filosofie socială şi sociocognitolohie.Chişinău. foruri ştiinţifice şi culturale.. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. 1997.Ţîrdea. Ţîrdea T.. 2001. al XX-lea).N.Chişinău: Ştiinţa.N. acad. . Ţîrdea T.N. . Elemente de informatică socială. Teodor N. politico-informaţionale şi etico-medicale . Bioetică. dirijarea socială. . acad. Progresul tehnico-ştiinţific.Chişinău.N. л. . Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.Etică . 9.Н. Teodor N.272 p. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii ..Ţîrdea.23p.Medicină. 308p. .39p.168p. 13.V. 1989.N. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană.110 п. . Filosofie .) 1. cronică etc.272 p. 2000.Chişinău. de etică. Eseuri filosofice.215 p. Filosofie. . . Teodor N.1987) (Realizări.Ţîrdea. 1995. Calea spre ştiinţa postneclasică.Sinergetică. Ţîrdea T. acad . Информатика ши прогресул сочиал. economico-juridice. 1994. 3. Informatizarea.V. Sub red. 27-28 martie 1997. 5.Chişinău.Chişinău. Берлинский П.Chişinău. Monografii. 7-8 aprilie 1999. Chişinău.N. .308p. Culegere de articole. 2000. Berlinschi P. Ţîrdea T. broşuri 1. (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor. 10.145p. . 15-16 aprilie 1998. 24-25 octombrie 1995. 20p. Teodor N. . 12. Цырдя Ф. VIAŢA CATEDREI (din a. . . Цырдя Ф. . . Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Sub red..Ţîrdea. 11. Sub red. 2002.Chişinău. Философия (с курсом биоэтики). Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii. 25-26 aprilie 2001. 19-20 aprilie 2000. 1995.В.I.Chişinău.N. Chişinău. . paradigme./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale. Teodor N. Sub red..N. 7. Chişinău.58 p. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. Chişinău.Ţîrdea. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. 2002. materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T. Цырдя Ф. . Sub red. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău. Ţîrdea T. manuale. 1999. 178 p. 1990. . Elemente de informatică socială. Teodor N.25 p. autoorganizare.Кишинев. Sub red. aliniaritate. Omul. / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. Ţîrdea T. .N. acad. Medicină. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.Н. . 1999. . 6. ..Кишинев: Штиинца. personalităţi. 2001. познание. Filosofie. 2. Popuşoi E. * 22 . Ţîrdea T. Информатизация.Chişinău. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Filosofie şi Bioetică: istorie. Философские очерки. 2. al XX-lea). .

3 (în colab. 24 aprilie 2002. . Berlinschi P Berlinschi P. Здоровье человека как ценность //Философия.II.Chişinău. . .Кишинев: Штиинца. Ojovanu V.N. Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт.1. 2001.H.Кишинев: Штиинца.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Ţîrdea T. Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. 1991. Berlinschi P. .1. Ojovanu V. 2000. Nistreanu D. Ed. 1991. перестройка.p. львÎв. Ţîrdea T. наук. Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 .1. Ed. medicină practică: Mat.2. Paladi A.II. Tehnica. Курск.Chişinău.Chişinău. Vol.Iaşi. Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale. Eşanu A. конф. . Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. Vol. Нистряну Д. Eşanu A. Către Congr. научн. Ed. 1999. 2001. Sesiunii ştiinţ. Sprincean S. 3. 2000. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.И. Teodor N. Chişinău. Resentimentul . Ţîrdea T. . мÎжнар.I. Eşanu T.Chişinău. . psihologice şi demografice ale familiei.Chişinău. . 24 octombrie 2001. . 2001. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. Ocrotirea sănătăţii . Цирдя Т. 2001. intrenaţ. . ştiinţifică a USM. V şt.Iaşi. 1991. 2000. . 2001. 5.1. 2000.I. . 2000. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr.Chişinău.Chişinău. .1995.Chişinău. Seria ştiinţe socio-umane.Chişinău.1. Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Chişinău.Chişinău. Sub red. internaţ.Chişinău. Berlinschi P. Ed.Ţîrdea.Кишинев.). Ed. Selecţiuni de articole Цырдя Ф. Ojovanu V.nr. . 2001.I.II. Нистряну Д. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины. Нистряну Д.4.problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. . medicină. De la intelectul social la cel noosferic .1. VI şt. Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. Eliade în Moldova // Luminătorul. Ţîrdea T.1989.N. конф.I. acad. Eşanu A.) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică.И. din Moldova. Ed. . Academia Ecologică din Romînia.I. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii. 2001.Chişinău.2.ЛьвÎв. sesiunii şt.важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун.II.Chişinău.N.N. 1998. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. .1. 2001.Chişinău.. 2002. Ed. . 2000.I.1994. .2. . . Ed. conf. ecologie: Mat. 5 Academia Ecologică din Romînia .) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept. Eşanu A. .1 (în colab.I. 5 мая 1999г.N. человек. Către Congresul I al filosofilor din Moldova . Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. .Курск. Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie. conf.2.I. .. (в соавт. I al filos. 24 oct. . Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr.Ştiinţa. 1999. Ноосферизация науки и образования .Nr. 13-14 грудня 1999.И.I.1.1.. Paladi A. . 2000.nr. Ojovanu V.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Н. 2001. 2000. Ţîrdea T. filosofie. .

Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice. 2000. .25p.V. Balan S. 2001. . Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. 2001.Chişinău.31p.N. . Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. 5. 14p.8p.10p.Chişinău. simpoz.N. 1999. I al filos. ştiinţ.N. Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. . Toncovidov V. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice. .U.10p. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. . Materiale didactice multiplicate (din a. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice. Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice. 2000.V. Cartofeanu M. Chişinău. din Moldova.Chişinău. 2001. Către Congr.12p. .19p.22p. .A.Chişinău.N. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice.I. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice. Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă.23p. Filosofia modernă / Materiale didactice. . Etica şi deontologia / Materiale didactice. . . . . . . Alegerile .Chişinău. 2000. . . Filosofia Renaşterii / Materiale didactice.I. . . 4. Berlinschi P.18p. . 1996. Gramma R. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice. Ţîrdea T. (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М.12p. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice. . 15p. Nistreanu D. Tipurile istorice de filosofie. 28p.Chişinău.Chişinău.14p. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice. etică.Chişinău. 1999.N.I.Eminescu) 1968 24 . Ţîrdea T. 2001. 18p. .9p. .20p. .Chişinău. 22 dec.Paladi A. ./ Materiale didactice. Chişinău. 1995.Chişinău. Ţîrdea T. 2001. .V. .Chişinău.1998.D. Ojovanu V. . internaţ.Chişinău. Chişinău.Chişinău.Chişinău. . Noosferizarea . Nistreanu D. Ţîrdea T.. Berlinschi P.14p. 1999.Chişinău.Chişinău.I. 1997. 2001.I. Ţîrdea T. . .I.Chişinău.M.A. .15p. 2000. Cişinău. . etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice. Ojovanu V. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice. N2-3. . Berlinschi P.15p. . . Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V. .Chişinău.Еминеску. Logica şi activitatea medical. . morală / Mat.institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. 1995. 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie. Gramma R. 2000. Eşanu A.N.N.U. Statul . Chişinău.calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice. Sesiunii ştiinţ. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice.A. Nistreanu D. Ţîrdea T. 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века.Chişinău.7p. Eşanu A. 1998.Chişinău. 2001. 1998. 1995.1995) Berlinschi P. Apariţia.C. 1996. . .Chişinău. Ojovanu V. Ojovanu V.16p.A. filosofie şi drept. . Eşanu A. 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat.U. 24 oct.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice. 2001. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM.20p. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice.I.Chişinău. Balan S. 1997.. Ţîrdea T. 1998. 1995. . Balan S.14p. . 2000. . 1999. .V. Gramma R.Chişinău.20p.

1956 .S.I. Eşanu A.1956 .N. Şceglov A.Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом.U. (Informatizarea.25 aug. Принцип детерминизма в физиологическом учении И.V. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация.И.V.I.I. 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В. Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F. Anisimova L. (şef. познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы.30 iun.Corşunova Iu. Tabacaru D. Cotina L. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства.N.)Н. Ojovanu V. Nistreanu D.A.I.П. * (27 aug.M.A.1957) (26 auf. Paladi A. Buşman A.P. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии. Canicovschi V. (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu.1990) (31 aug. Ţîrdea T. Popovici C.I.D. (Dezvoltarea de către V. Hîncu R.1958). Cvasova N.1956 . Corşunova Iu.1957 .G.26 aug.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 .P.(Principiul determinismului în conceptul lui I.L.catedră 27 aug. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6.9 apr.Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P. Цырдя Ф.N.(Т.V. Bajin M.Павлова.V. Carpov S.26 aug.1956 .1957) (31 aug.

9 febr.V.V. Şceglov A.1990) (25 aug.G.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V. (15 aug.Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V.1 febr.V.1964 .1970) (23 aug. Eşanu A.1991) apoi pe 0.1987) (1 aug. Lozovanu C.I.9 febr. Scutniţcaia O. Ţîrdea T. Frolov I.catedră: 26 aug.26 aug.M.V.5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov.1987) (din 27 aug.L.N. Platonov D.1988). Anisimova L.I.I.V.1971 .L. Toncovidov V.univ T. de etică.D.1 sept. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 .1988) (3 aug.N.Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V.15 ian.C. 1968) (din 6 dec.30 iunie 1994) (12 oct.1974 .1987) (7 febr.A.1968 .9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T.1968 .30 iunie 1996) (26 aug.1968 .1972) (17 iulie 1970 .25 aug.A.20 nov. 1995) (din 1 sept.V.1963 .N.M.1968 . 2001) (din 1 febr. Evenimente importante în activitatea catedrei • august .1963 -16 mart.1974) (26 aug.1989 .I.V.A.1 iulie 1970) apoi pe 0.1976) (24 mart.30 aug.N. Caraman Iu.Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat. Braga I.1986 . Sprincean S. Bîscu T.1978 .1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989.1957 . Canicovschi V.1988) (2 sept.N.3 sept.U.M. 2001) 7.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N.I.24 sept.1993 .5 salariu (30 aug.Berlinschi (30 septembrie 1986 . Paladi A.M.Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T. Ojovanu V. Nistreanu D. Carpov S. Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P. Seu D. (şef.1968) (1 oct. prof. Doraş V.N.N. 2001) (din 1 sept.8 iunie 1995) (din 1 sept. Cotina L.Smelîh V. Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A.1974 .C.28 oct. (26 aug.1990) ( 9febr.1988 .1957 .1967) (20 aug. Berlinschi P.15 nov.1998) (din 9 nov. Tabacaru D. Cobeţ V.Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A.G.1974) (din 26 aug.1972) (16 sept.M. Gramma R.1977 . Buşman A.

economico-juridice.. informatizarea.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică.univ. Teodor N.. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T.N.Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ . Tehnica.ş.Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a.ştiinţific acad.h. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica . sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T.N.Berlinschi) în limba rusă VI. Medicină.) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific.c.f. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 . d.V.o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond. Filosofie. prof. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă .Ţîrdea şi P.

Nu zic. Gheorghe V.Ostrofeţ. Cu părere de rău. însă după alte principii. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. deciziile. atunci. paradigme. profesor universitar.Ţîrdea . făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. personalităţi”. transplantul de organe. însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia. sănătate şi moarte. clonare etc. Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. doctor habilitat în ştiinţe medicale. trăim greu. poate salva o viaţă. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. 28 . alături de medic lucrează şi bioeticianul. avort. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. Medicamentele – lucru ştiut. bolnavi psihici. sînt scumpe. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc. Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. toţi aceşti indivizi ne incomodează. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. purtatori unor boli incurabile. preşedintele Asociaţiei de Bioetică. Gheorghe A. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private.Sprincean . asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. biologi. jurist.12. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme.Paladi. de exemplu. totuşi. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare. neagă. doctor habilitat în ştiinţe medicale. importanţa ei în instruirea tinerei generaţii. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane. Bioetica . organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie. Martorii lui Iehova. de asemenea. Aşa. din convingeri religioase. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani.2001. Este. fapt care ne pune în gardă. Da. În opinia Rodicăi Gramma. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient. Scopul ei de a preveni acţiumile. doleanţele pacientului.Ziarul “Făclia” din 5. în cadrul altor organizaţii sociale. chiar dacă viaţa lor e în pericol. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”. academician. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. e vorba despre euthanasie. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări. profesor universitar. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă. Cele mai complicate sînt. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. Astfel. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman. ca fenomen calitativ specific. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. Nu-i greu de a “scăpa” de ei. prorector didactic a USM. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă. academician. numărul cărora creşte în ţară simţitor. profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. spre exemplu.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica. strategiile a materiei vii.Crivoi. şeful Catedrei Economie. magistru în bioetică. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă. comportînd un pericol real pentru specia umană. doctor habilitat în ştiinţe medicale. Constantin P.02. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. Teodor N. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie. filosofi). Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19.2000. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. Sergiu L. aşa e. doctor habilitat în ştiinţe biologice. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor.Eţco. doctor habilitat în filosofie. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici. care este o gravă problemă de ordin bioetic.

caracter moral”. e un zeu. Astăzi în Italia. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul.”. pe Pămînt. Pe de o parte. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa. “Bio” înseamnă “viaţă”. Ţîrdea. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. ne-am permis parafrazarea din titlu. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. scolastice. iar pe de altă parte. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. Care este menirea acestei ştiinţe şi. iar “etos” . problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator. Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale. “Supravieţuirea omenirii” (1998). cînd medicul permite să fie substituit de tehnică. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri.pacient. s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii. A încercat să-l descifreze. unde circa 5 la sută din spitale. articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. bunăoară. Schematic. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . ci la…maşină. eventual. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. logică etc. profesor. Medicină. A editat şi cîteva broşuri. informatizarea. Etică.biosferă”. iar un medic este neapărat şi un filosof. Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . că el o asimilează. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. În asemenea spitale nu există practic nici un medic. Încă în anii ’80. iar maşina. în S.1 în tema dată.“obicei. dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie. adică omenirea înseşi. Ecologie” (1999). practic. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării. totalmente informatizate. A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. Adică. “Sinergetica şi bioetica”. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul.U. academician. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect. Dl. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi.A. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii. la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul. pe 12 iulie 1999. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. doar asistenţi medicali. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică.la Chisinau Nicăieri în ex-URSS.. dodctor habilitat în filosofie. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter.. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. pacientul vine în vizită nu la medic. profesorul. nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou. Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. E un pericol eludabil.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. Teodor Ţîrdea. Pentru început. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . Medicină. ne spune dl Teodor Ţîrdea. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl. Hipocrate. afirma că medicul-filosof aici. Filosofie”. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. “Filosofie. Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi. mai înainte. bunăoară.Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. obţinută nu demult. a tehnologiilor informaţionale intelectuale. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori). în învăţămîntul superior. Sănătatea” (1997). şi mai rău.Testemiţanu” din Republica Moldova. Medicină. om . peste cîtva timp. nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”. nu şi propria viaţă. Cum se intenţionează.

pe cînd în lume. dar în primul rînd şi ale celor umane. Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. În virtutea intereselor lor profesionale. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. Auditoriul însă urmează să fie extins. dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. chipurile. deci. axiologice şi juridice ale bioeticii. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor. socio-filosofice. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. De exemplu. ci întreaga biosferă. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. bunăoară. probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. două. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. dar şi viitorilor pedagogi. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. e deja un atentat direct la viaţă. opinează D-sa. spre cugetul viitorilor medici. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii. problema eutanasiei. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. legislativă. urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. unele dintre maimuţe supravieţuind. aspectele medicale. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. Apoi. Potrivit statisticii. Experimentele demonstrează că. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. bioetica şi transplantologia. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege. au zguduit umanitatea. tot în SUA. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem. De aceea îl interesează în special problemele practice. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. cu cap străin. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. să zicem. mai cu seamă de absenţe. jurişti. pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. clonarea. în anii ‘60-’70. XVI. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. mai primitivi chiar decît în sec. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. Bunăoară. a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. la cel mai precoce termen. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale.ce-i viu. paternalism şi hermeneutică în bioetică. de regulă. problema demografică şi bioetica etc. În rezultat. precum am şi făcut. agronomi. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. ziarişti.

Un pic intimidat. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. Noua lui disciplină – Noosferologia. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii. de prof. neordinare. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. mai interesantă. unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea. Observ că a fi profesor bun e o artă. prof. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). profesor universitar. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. 21-22 31 . întotdeauna vesel. Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. bunăoară. De altfel. unde prof. mai plină de sens. studiază noţiunile. la USMF. în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. etc. Dar mă trezesc repede. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. principiile. Dincolo de problema sănătăţii. *** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. Prima staţie a fost satul Sobari. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit.Testemiţanu ”. studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură.Eram un copil disciplinat şi ascultător. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. supravieţuirea omenirii.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. Bunăoară. reflectează d-sa. Totul e cît se poate de complicat. “geie” . cît viziunile lui asupra lumii. Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. Noosferologia. Pentru asemenea declaraţii. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. împreună. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. doctorantură. generatoare de viaţă. încă peste 10 – 24 de mlrd. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. pur moral. autor al multor articole şi cărţi de specialitate. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. sincer şi amical. politică. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală. Teodor Ţîrdea. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă.identice. Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model. cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii . decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. deşi cursul şi a început. am pornit o fascinantă călătorie în timp. catedra Filosofie şi Bioetică. L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil. În joc e pusă soarta Planetei. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. De fiecare dată. alimentară şi terminînd cu cea demografică. M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. cu o ţinută de invidiat. este extrem de solicitat de studenţi. Apoi. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. prof. bine dispus. în special a părţii ei feminine. din iniţiativa d-sale. pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. Cognitologia socială. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. Nr. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful. pînă a fi înţeles. începînd cu cea economică. Anul acesta. altfel ea ar fi lipsită de sens. În ultimul secol. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. Am iubit întotdeauna şcoala. cum ar fi. Informatica socială. Fizician. Soroca. d-lui a devenit filosof prin convingere . multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N. dar mai cu seamă în ultimul timp. cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. Domnul Teodor Ţîrdea. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti. Ascultîndu-l..

la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? . unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică. 1 32 . Duceam o viaţă extraşcolară activă.Munca. munca şi iar munca. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte. Deşi anevoioşi. romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental.Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog.AN RM).Ce le-aţi dori copiilor. orice s-ar întîmpla.1 al fondului R-3059.Am fost chiar un elev eminent.3. Vieru. să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur. filele 42-53. 3 Ibidem. să rămîi copil în adîncul sufletului şi. filele 38-47. să-şi iubească părinţii. mapa registrului nr. . sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. registru 1. Sp. Vangheli. fond R-3059. anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii. Gloria MIRESCU VII.În primul rînd. Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului. Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . 2 Vezi: AN RM. Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. . dosar 220. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. Cu toate acestea. Obiectul meu preferat era matematica. Gh. pag. După absolvirea facultăţii. adolescent sau matur.2. Valea Trestieni (Nisporeni). În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: . ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal. Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr. În timpul liber citeam sau jucam şah. să fii aproape de interesele şi preocupările lor. dosar 219. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? . trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine. pag. tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. Vodă.

35 Ibidem. fond 2. fila 24. 37 Ibidem. 24 Ibidem. dosar 14136 33 Ibidem. 33 . fond 2. fila 566. dosar 141360. 14 Ibidem. fila 17 verso. 2541. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe . 19 Ibidem. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”. 39 Ibidem. dosar 1457. 10 Ibidem. filele 26 verso. dosar 929. Cozma V. 9 Ibidem. fond 2. 2001. dosar 238. Grossu Iu. 20 Ibidem. dosar 1483. 36 Ibidem.09. 1984. fila 14. 40 Ibidem.57. 97. registru 2. с. 1946-2001. 16 Ibidem.71.4. с. fila 190. dosar 246.69. 27.Chişinău. fila 15. fond R-3059. dosar 141275.57-06. fila 329. 22 Ibidem. Dicţionar istorico-biografic. 12 Ibidem. pag. registru 2. fila 128. fond R-3059.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972). Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R . dosar 141383 32 Ibidem.. registru 2. fila 14. dosar 99. dosarele 1158 şi 14102. 28 AN RM. 18 Ibidem. 29 Кишиневский государственный медицинский институт .Chişinău: INCONCOM. 21 Ibidem.71. dosar dispoziţii 04. dosar 14136. 11 AN RM. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. 8 Ibidem. 30 Ibidem. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF. fila 12. dosar 141116. . Rusnac Gh.Arhiva USMF). c. dosar 141156. fond 2. . c. 15 AN RM. registru 1. filele 96. . filele 564-566. registru 4. filele 1-3. fond 2.Кишинев: Штиинца. fila 256. dosar 509. 38 Ibidem. fila 19. 4 5 VIII. dosar 238. registru 2. p.. registru 1. 1995. dosar 243.Кишинев: Штиинца. 34 Arhiva USMF. fond R-3059. dosar 457. p. 31 Ibidem. 26 Ibidem.Ibidem. filele 9-14. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Ibidem. 13 Arhiva USMF. 6 Кишиневский государственный медицинский институт. 25 Arhiva USMF.67. dosar 141396. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002).. . 21. registru 4. Кишиневский государственный медицинский институт. dosar 238. 23 Ibidem. fila 16. 17 Ibidem.. registru 2. dosar 50.88.193-194.06. fila 16 verso. 1984..

511p.Chişinău.1192 p. Rusnac Gh.Ş. 1995. ACADEMICIAN. II. Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne. .369p. Grossu Iu.Ababii. Попушой. Е. Vitalie I.Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002).. 1998. .F. . Кишинев: Штиинца. Dicţionar istorico-biografic.. К. . . Тестемицану.: Н. 1984. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. Red. PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.Chişinău: INCONCOM.Buc.H. . Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. : Univers enciclopedic. D. Cozma V. Кишиневский государственный медицинский институт / Сост.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 . I. Ed.ŢÎRDEA Redactor E. Ецко и др. 2001.319с. . 1946-2001.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI.

Sfatul Ţării. 8 35 .Tipografia UASM. or. Chişinău. str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful