P. 1
Istoria catedrei

Istoria catedrei

|Views: 3|Likes:

More info:

Published by: Павел Галадюк on May 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/04/2014

pdf

text

original

Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

şeful catedrei.. doctoranţii. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3. Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific. în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor..S. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie.. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii.socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2. laborant. Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957. Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete. docent. nici studenţii. lector. iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. 2) Hriunova B. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică. lector superior.. iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei. lector superior. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră. Apariţia catedrei a fost stimulată. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă. 8) Cemberji T. lector superior.. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”. docent. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). magistrii. fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare.. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate.S.. tabloul existent atunci va fi mai veridic. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei. lecror. Aşadar.A. 4 . SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare. lector.C. în acest sens..Autorul I. 2) Subbotin A. Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952). Catedra economie politică: 1) Sidorov V.. competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F. într-o măsură oarecare.D. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci..M.I.A. şeful catedrei. adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre . 4) Bajin M. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă. 5) Piscariov M. 3) Pancenco A. 6) Pravovscaia O. 7) Miacicov V. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni. laborant superior. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4.F. Nu constituie o excepţie.P.

5 lectori (total 4.1946 şi 9.V. născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa. doar articole de ziar. Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8.docent la catedra de marxism-leninism. 1 preparator superior. Feodorova T.3) Fiodorova T. din XII . Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev. apoi şef al aceiaşi catedre. .. laborant. M. 1 lector superior.X. La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion.D. 1 laborant (total 2 unităţi). În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“.O.1911. La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F. şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). Corşunova.C.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului. născută la 25 noiembrie 1929. să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric.G. Bajin Mihail Pavel. 5 . S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare. Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut. Omeliciuc.1966.M. rusoaică.O. 11. Corşunova Iulia Alexei.IV. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici.1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei). 2. 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol. originară din or. lector superior din X.1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici.5 lectori (total 3. docent din V. Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric .C.VIII. personalul instructiv-auxeliar.1956 pînă la 30. născut la 2. pînă la 9. originar din satul Şapieva regiunea Kiev. După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău. cea anterioară.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12. Pravovscaia O.5 unităţi). să se anuleze. A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944). Semnează şeful catedrei Omelciuc F.) 13.). după.M.1896.1948 şef interimar.Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”). ucrainean. Între 1941-1946 . Bajin M. Rusia. Ucraina provine din ţărani. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952). A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I. Starostenco10. iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V.1974). Kirsanov regiunea Tambov Rusia.. 1 şef de cabinet instructiv-metodic.).5 unităţi).IV.VIII.un şef de cabinet instructiv-metodic.1958 (1946-1947 . lector.IX. rus. La şedinţa a 3-a din 3. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. (la 31. Activează în cadrul ISMC între 1. 2 lectori superiori. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent.VII. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989. nr. născut la 14. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”). “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric.lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad. S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V.T. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III. La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare. (total 3 unităţi). e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”.P. 2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei). Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei). (de la catedra “economie politică”).1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS.Pavlov”.1957 şeful catedrei de economie politică.5 de la 13 martie 1954.VIII. 1956 era prezentă Iu. personalul instructiv auxziliar .130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr.IX. şeful catedrei. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V. 4) Gabdullina L. Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM). din 27. 0. A considera necesar ca totodată (aceştia. lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14.Bajin şi Iu. lector superior de la 1 septembrie 1953.P.). Activează în ISMC între VI. sus-nominalizaţi . Se vor ocupa cu aspiranţii F. 1 laborant.O. totodată. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H. Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956. apoi ca lector din 22 noiembrie 1952. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921).

apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24. media de ore la un cadru didactic 1680 17. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore. pe 0. T. ultima din anul universitar ce s-a scurs. apoi locuiesc în s. Cele spuse. lect. Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr.Iu. V. lector Iu.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr. Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec.5.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic). examene 610.polit.5. poate cu un exces de ilustrări factologice. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18.ştiinţifică) . reface (treptat) componenţa catedrei . Slobozia.5 unităţi de lector.V.Smelîh în fruntea catedrei. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general. Odată cu venirea V. Activitatea ştiinţifică 0 ore.21). dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21.polit. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr. toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci. Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 . prelegeri şi ore facultative 172. lect. optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului.Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. Desigur. Prin dispoziţia directorului ISMC nr. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei). Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov . care a fost considerat neajunsul principal. Nicolaev. 6 .5 salariu). fapt ce se practica şi la alte catedre 19. unităţi de state 3. s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii. Fiodorova (7 ani.M. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat. Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I. În total pe catedră 5889 ore. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice. 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V. Dar predarea filosofiei. începe în semestrul al II-lea. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957). Omeliciuc (26 ani). cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec.sup. Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice. La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată . lect. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste. adică cu ianuarie 1957. În total pe catedră 2518. II. Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957.1956 nr.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I .L. Corşunova.31 iulie 2000) moldoveancă. Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20. Activitatea didactică: prelegeri 342 ore. În 1915 se stabilesc în or. VIII-XX. adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III.O. III. econ.908 ore. seminare 1784.2345 (!) ore. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe.Bajin (10 ani).12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16. Unităţi de state 4.). elaborarea documentaţiei instructive 54. III (activ. laborant .O.sup. II . consultaţii 334. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. şef de cabinet . În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. M. În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F.10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic.Corşunova (1 an).2546 ore. în total 462 ore. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră.O. timp care a devenit pentru ziua de azi istorie. econ.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. ele vor fi în următorul an de studii (1957/58). Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957).Gabidulina 23.5 unităţi de state 25. în total 2056 ore. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică. 2.Pravovscaia. 1 lector superior.Suhodolischii (6 ani. în total la catedră 4.IX. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia.

rusoaică.сб. apoi ca lector superior din 1960.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. Т.Kustî regiunea Tambov.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei.Донич . apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. Chişinău.apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia. Константин Стамати. A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953.молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им. . În anii '60 ai se. Tabacaru Dumitru Nicolae n. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. Cvasova Ina Ivanovna n. din iulie 1974 docent. филос. 1978. № 3. a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. apoi pe 0.232 din 5 august 1963.Кишинев. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. pe un timp nu prea îndelungat.Крянгэ. Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960. 20 aprilei 1931 în or. 1968. ca apoi peste un an. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970. În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”.Кишинев: Картя Молд. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. În 1931 V. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar. Межвуз. moldovean. О философских воззрениях А. 1963.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. . Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. 1984 26. К вопросу об общественно-политических воззрениях К. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”. VIII.Кишинев: Штиинца. Toncovidov Vasile Andrei n. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie. 1970. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27. apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. moldovean. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo . Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. Просветительство в Молдавии// Вопросы философии. acordată la catedră la 15 aprilie 1960. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 .Кишинев. Aici a scris. “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28.Стомати //Некоторые вопросы философии. 1967. Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. În 1926 se sabilesc în or. 1977. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară.. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec. (şi în varianta rusă în 1983). . al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile.И. Социологические взгляды М.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.1958. În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. din martie 1967 lector superior. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“. iniţial ca lector. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956. № 3. . din anumite motive. Selecţiuni din opere: A.Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли.. . Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. Totodată. . Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău.

Şceglov Alexei Vasile (n. De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie.начала 30-х годов. Материализм Дж.etica şi estetica medicală. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю . Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică. La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. secretar ştiinţific. didactică şi popularizatoare.h. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei.Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei. Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. rusoaică.Braga. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории. Noghinsk regiunea Moscova. Философские дискуссии 20-х . 1972.. Толанда//Под знаменем марксизма. D.Scutniţcaia. În ultimii ani ai deceniului şase al sec.Кишиев: Картя Молд. 8 . În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”.Кишинев: Штиинца. 1986 31. Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. . cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică. Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V. În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova). cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei. la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32. L. 16 martie 1905 Warşovia . Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov. . Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS.ş.Nistreanu . . 1974. Ulterior. ea va activa ca docent pe 0.Berlinschi. О противоречиях советского общества. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific. Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. O. secretar ştiinţific. Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. 1977. D.Молдавиию. Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе.Александри//Там же. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. Alexei Şceglov. De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). Развитие духовной культуры социалистической личности.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). etc. Общественно-политические взгляды В. studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940).“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei. 1970. Provine dintr-o familie de învăţători ruşi. O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). În perioada anilor 1940-1948 a fost represat. Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale.Кишинев: Штиинца. V. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume . 1977. iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat. aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. 1988.Кишинев: Тимпул. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964). 1980. Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i. al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată.Кишинев: Штиинца. materialismul istoric. .f. Platonov. 22 mai 1940 în or.Cotina.2 mai 1996 Chişinău).Кишинев: Штиинца. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. .Cobeţ.

Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector.Anisimova.Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986.24 septembrie 1987. C. L. Frolov Igor Ion n. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 .И. A.3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată. 9 . A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 .Pe parcursul aflării profesorului A. îşi continuă activitatea la catedră pe 0. 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk. окружающая Среда // Человек и природа. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 . S. rus. Canicovsci Valeriu Ion n. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967). Testemiţanu”. Anisimova Lidia Mihail n.Ţîrdea.Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. Profesorul universitar A.Canicovschi.9 martie 1962 în Chişinău. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. Saratov.Caraman Doraş Victor Nicolae n.Ojovanu. 198334. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. общество. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre.30 iunie 1994. cînd s-a pensionat. 1982 35. 1980.Doraş. raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. Carpov Serghei Dumitru n. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or.. Dubăsari. moldovean. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978). Selecţiuni din opere: Человек. După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău. al XX-lea. rusoaica. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40.Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V.5 salariu pînă la 30 iunie 1992. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.Lozovanu. apoi de lector superior. Кишинев: Штиинца. Развитие В. Iu.Carpov.Berlinschi. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina.15 nov. apoi lector superior.Кишинев: Картя Молд. Ulterior. Lozovanu Constantin Nicolae n.Lozovanu şi Iu. serviciu 39. C.Frolov. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987). 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie. . 8 august 1947 în or. Rusia (1973-1978). D. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 . După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 .Buşman. cum ar fi Boxan Valentina Petru. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981. V. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar.Sprincean. 4 august 1947 în or. I. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or. Minsk. Buşman Alexandru Vasile n. Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. Ulterior a trecut la alt. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice. Caraman.Seu.Doraş. Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. La sfîrşitul anilor '80 ai sec.Кишинев: Штиинца. rus. .În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad.9 februarie 1988. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“. Moscova. iar din 1984 docent.Sverdlovsk.Gramma. R. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni.9 februarie 1987. moldovean. Din această pleadă au avut o activitate epizodică V. moldovean. se transferă aici cu lucrul 37. Antonova Maria Gavril. Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V. În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad. Testemiţanu”.15 ianuarie 1998. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni. Ulterior între 25 august 1989 . S.Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V. ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36.

atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică.f. Eminent al învăţămîntului public din RSSM. Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea. EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad.ş. d. capacitatea imensă de muncă. municipal ori republican. orientarea rapidă în situaţii. 10 . .catedră universitară elitară: ..perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. s-au realizat multe lucruri importanţe.Ţîrdea. . profesor universitar. obşteşti şi cele universitare. . universitar. -”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară.elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice. academician. II.Ţîrdea. specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie . Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi. prof. firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. Teodor N.Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.. tenacitatea. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. . apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional. noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei. Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova.activismul multilateral. printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N.Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002). Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral.h.univ. inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte.munca riguroasă cu colectivul catedrei. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N.

şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională. Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N. Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional.Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. deţinînd titlu de inginer-electric.Personalitatea dlui acad. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s. La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. Teodor N. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului. informaticii. deoarece ea a persistat totdeauna. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962). intelectualizare. bioeticii. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. ecologizare. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic. după cum s-a mai menţionat mai sus. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale). Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959). În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri. univ.univ. axiologizare. . Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958). o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă. Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie. Următoarea etapă. o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. . atît din motive obiective. predomina o atmosferă nelucrătoare în general.Ţîrdea. obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii. în acel timp.Ojovanu. Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani.Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I.Paladi. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof. sociocognitologiei.Teodor N. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical. În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice.Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace. Rodica V. apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969). Serghei D. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite.este o mare cucerire sufletească. ciberneticii.Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record. ea a continuat şi ulterior. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. Teodor N. actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. Sobari judeţul Soroca. D-l Teodor N. scientizare. Aceste succese remarcabile. Teodor N.Carpov şi Constantin N.Ţîrdea. în special pe problemele filosofice ale informaţiei. noosferologiei ş. după absolvirea Universităţii pedagogice. Efectuarea unei strategii concrete. (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap. strategia lurcului cu cadrele. Lozovanu. III ”Noi timpuri .a.Hîncu. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. cît şisubiective. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs. în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975). ecologiei. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare. care. artă pe care o 11 . noosferizare. supravieţuirii omenirii. mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii. dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent.afirmă permanent prof. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. profesor universitar (1991). A “lupta cu sine însuşi”. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe.Ţîrdea a fost cea ştiinţifică. Adriana L. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia.noi preocupări”). Din 1958. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi . era orientat spre declin. Teodor N. doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992). Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore. depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic.Popovici. informaticii. Republica Moldova.

noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. cît şi peste hotare. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios. Colaboratorii catedrei sub conducerea d.Ţîrdea. al XX-lea şi la începutul sec.M. filosofie socială. de asemenea membru al diverselor organe (raionale. în special pe esenţa informaţiei sociale. bioetică. sinergetice. orăşeneşti) de partid din RSSM. în viziunea prof. şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale. ecologice. în opinia lui. de noosferizare. participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe. cognitologie. Pînă în prezent academicianul Teodor N. inclusiv peste 20 monografii. cosmică şi în fine filosofia noosferică. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). manuale şi broşuri.Ţîrdea. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). ecologia socială. de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). Chişinău. universitar T. a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie. universitar Teodor N. informatică. ale altor localităţi. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi. desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or.Ţîrdea . apoi în anii '80 ''90 ai sec. pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie. monografii. iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . broşuri. În această ordine de idei prof. noosferologice etc. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie . unde activează pînă în prezent. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. sinergetică. universitar Teodor N. asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM.filosofia supravieţuirii. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice.Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova. înglobează în sine filosofia informaţională. cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii. cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău.h. inclusiv şi în cele de peste hotare. El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987). tehnologia metalelor. noosferologie. scrie manualul Filosofie şi Bioetică. De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. profesional propagă cunoştinţe de bioetică. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei. cercul filosofic pentru studenţi. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica.perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. Pe lîngă activitatea universitară T. apoi de decan (1977).f.N. Harkov. Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof. socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei. universitar Teodor N. prof. Ukraina). noosferologie. 12 . universitar Teodor N.Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A. La acest capitol o importanţă majoră. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). pe cea ecologică. afiliat de USM. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. Ţine lecţii de filosofie. Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu. de intelect şi intelectualizare. cognitologice. simpozioane atît în ţară. Kanîghin (Kiev. sinergetica. de informatică socială. Peisajul intelectual în care şi-a început.ş.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei).Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii. sociocognitologie. doctoranzilor etc. El publică în perioada nominalizată (din 1987. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană. psihologie şi sociologie). La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist. Universităţii de Stat a artelor din Moldova. În 1969 Teodor N.. magistratura.Ţîrdea funcţionează doctorantura.D. a fenomenelor de informatizare. cognitologie. articole ştiinţifice şi elaborări metodice. Acest mod de filosofare. Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N.Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică.N.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). predă cursul de bioetică studenţilor. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice. de istorie a gîndirii filosofice. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM.

Информатизация. 1989. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. Chişinău. 1997. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune . universitar Teodor N. 1978. Filosofia în concepţii şi personalităţi. de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane.Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare. 1988. 27-28 aprilie 1997. социальное управление. şÎn colabor. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază.Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie. Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Teodor N. universitar Teodor N. Profesorul universitar Teodor N. 1995. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998). cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987).a informaţiei sociale. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. Творческое развитие философии в работе В. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. şÎn colabor. управление. modelele.îChişinău. Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. Chişinău. 1990. de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. Т. Социальная информация. de etică.1. Informatizarea. системы. София.1994). În lucrările lui Teodor N.Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. Filosofie - 13 .î. Informatica şi progresul social.//Revista de filosofie şi drept.Ţîrdea Chişinău. 1975. 1984. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. examenîndu-se detaliat tipurile. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale. Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică. Profesorul universitar Teodor N.î Кишинёв. sinergetica. 2002. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept.universitar Teodor N. omenirii în genere. teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea. medicină. Chişinău. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. a intelectualizării. (În colabor. acad. Se formulează principiile. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. ecologiei. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Red. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. În ultimul timp prof. 1990. Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul. Teza de doctor în ştiinţe filosofice . interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială. Informatizarea. 1982.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. Chişinău. acad. Партийный комитет и партийная информация . luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. nr. Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei. 2001. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie.Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională. membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova. preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc. Bioetică. Кишинёв. 2000. Кишинёв. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. Tehnica. Omul. Filosofie. Кишинев. Кишинёв. a fenomenelor subtil-vibratile în socium. В 2-х т. Selecţiuni din opere: Информация. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă . Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания. Кишинёв.И. Социальная информация и управление социалистическим обществом. Информатика на службе ускорения. Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972). Кишинёв.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia .Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). Chişinău. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992). Chişinău. Ştiinţa. de problemele filosofice ale sinergeticii. Философский очерк. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei. ştiinţific acad. Кишинев. Кишинёв. 1998. medicinei. 1997. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe. Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996).2. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . Chişinău. 1995.Problema informaţiei sociale (1975).Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova. познание. În operele lui Teodor N. 1996.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală. noosferologia. 1981. 1999. 1989. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания. Prof. Progresul tehnico-ştiinţific. Философские очерки. 1981.Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice. Chişinău. filosofie. Chişinău.

2001. nr. Red. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. Chişinău. nr. Курск. 2001. Filosofie socială şi sociocognitologie.îChişinău. Iaşi. Ediţia II. Filosofie şi Bioetică: istorie.h. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. autoorganizare. 3-5 марта 1998. 1998. Учебник (În colabor. 1999.ştiinţific d. Sinergetică.Medicină.// Filosofie. Chişinău. Noosferizarea proceselor demografice . Teodor N. Filosofia contemporană .calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. Calea spre ştiinţa postneclasică. Курск. epidemiologice şi management). 14 . 2. Iaşi. 1997. 2001. 1998. 2000. 5.ş. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции. aliniaritate. 2001. Chişinău. Academia Ecologică din Rom`nia. Ţîrdea. paradigme.важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения.). Chişinău. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Academia Ecologică din Rom`nia. Series: Social and Humonistic Sciences. 1999. şÎn colabor.) Кишинев. personalităţi. Probleme de sănătate publică (igienice. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific. perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. Medicină. Medicină. 2001. Философия (С курсом биоэтики). 2002. Vol.filosofie a supravieţuirii // Filosofie. Civilizaţia noosferică: tendinţe. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Chişinău 2001. Расширение границ этического знания . 5. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. Chişinău.Etică .f. Chişinău. Elemente de informatică socială. sociocognitologie şi noosferologie. №1.

Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”. însă. ştiinţific Teodor N. Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative. 15 . ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului.Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică. Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră. 1994 în limba rom`nă) . deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992).autor Teodor N. în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale.1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond.III. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale. Aşadar.Ţîrdea.Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi.X.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei . 2) din 1991. În a. Ţîrdea. El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”. pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei. naturii şi societăţii”.Ţîrdea). pentru acele timpuri. în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale. NOI TIMPURI . naturii şi societăţii”.Ţîrdea.(1992 în limba rusă. în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“. Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova).Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond.01. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent. c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. schimbării sensului filosofic al acestui fenomen. Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30. Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). cunoaşterea. Iniţial e necesar. credem. Eseuri filosofice”. În prezent se “coagulează”. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări. Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990. de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii. esenţa omului etc. b) Etapa leninistă în filosofie. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale.activitatea didactică şi cea ştiinţifică. Începînd cu anul 1995. La 29. de ce nu. ştiinţific Teodor N.90).88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”.univ. Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură . Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM).N. dirijarea socială. În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N. T. prof. Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”. cu o mare doză de curaj. o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N.acad. inclusiv monografia “Informatizarea. Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”. adică de la 27 august 1991 cînd Rep.

. literară.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării. originalitate. personalităţi. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă).Buc.Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. Antropologia: implicaţii biologice.2002). De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării. 1998. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. potenţial evident.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie. societăţii şi naturii”. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor. mişcare ştiinţifică. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale.II. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. baza teoretică a acestei mişcări”.: Univers. cristalizarea unei paradigme teoretice respective. p. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician.* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne. Ed. formarea discipolilor. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. În 2000 se publică de către Teodor N. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”. paradigme”. activitate intensă. lector Rodica Gramma magistru în filosofie. a ştiinţei şi tehnicii”. care grupează în jurul ei numeroşi adepţi. existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . Problema: “Rolul ştiinţei. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie. conferenţiar . După cum s-a menţionat mai sus.pe problema supravieţuirii omenirii.Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. enciclopedic. profesor universitar. artistică etc.

1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D.Ţîrdea). Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice. La ele asistă 50-60 studenţi. univ.Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti. prif.12. meicină practică”.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. prof. filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. Teodor N. implimentării didactice. rector acad. “Noosferologia”.Cartofeanu şi Sava A. În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. 2001. biologiei. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa. T. Petru Galeţchi. Unele rezultate au fost mediatizate.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare. “Informatica socială”.127-PS din 18. medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002). În anul următor. Ion Ababii şi de prim vice-rector prof. datorită eforturilor acad. tehnica.univ Teodor N.Ţîrdea prin a.N.. “Cognitologia socială”. personalităţi. alături de stăruinţa studenţilor. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie. În prezent ea include mai multe componente ce determină. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 . univ. conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult.Ţîrdea şi de conducerea USMF. Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad.univ. filosofie. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi. univ. al doilea . progresului tehnico-ştiinţific etc. doctoranzi şi chiar medici. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare. care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie). 1930) începînd cu anul 1995. competitori. materiale metodice şi didactice elaborate la catedră. Anterior acest curs era dus la catedra Istorie.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”. rezidenţi. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice.Ţîrdea). El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia. bioeticii. îndrumări bibliografice. Acest lucru a fost iniţiat de prof. modele de alcătuire a referatelor etc.Ţîrdea. Acest curs a fost elaborat în prof. în mod special de dl.02.Balan. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. magiştri.Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. Teodor N. paradigme” (autor acad. doctoranzilor include trei momente esenţiale. Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. Teodor N. La catedră de către dl Teodor N. succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei. cu sediul la Veneţia. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare. T. La dispoziţia studenţilor.02. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica . Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii.

2 slaidoscoape şi 1 codoscop. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii.4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. monografii. televiziune organizate de membrii catedrei. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. profesionaliste. biblioteca. chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media. panouri ori vitrite). conştiente. Atît cadrul didactic. sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800). Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . IV. de exemplu. reviste ş. 2 încăperi sanitare. academician. 1 sală de lectură. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. în general. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. 18 .prezent circa 8 mii de volume (manuale. 1 cabinet pentru şeful catedrei.).a. Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii. La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. materiale metodice şi didactice.didactice (planşete. 3 cabinete pentru cadrul didactic. Aşa. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină. prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2. CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie.

conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei. medicină. 1972. ecologie”.5 salariu). Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. Pirogov” din Moscova. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. nr. 13) Angela Mihailova. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească. 4) Antatol Eşanu. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. Chişinău.a. 1989. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. 1997. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”. Eliade în Moldova // Luminătorul. III şt. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf. bioetica şi medicina: prob. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. medicină. Chişinău. 1998. 6) asistent. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică. Кишинев. 1995. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. eticii şi bioeticii. 1975. Chişinău. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. umană”.5. religiei ş. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. internaţ. Chişinău.I. VITALIE I. 1992. moralei şi bioeticii.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. USMF. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf. // Некоторые вопросы истории философии. Chişinău. 2001. 15) Sava Balan. Chişinău. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же.1. 2000. “Progresul tehnico-ştiinţific. 1993. Medicina şi educaţia morală. laboranţi: 11) Inna Graur. 8) asistent Serghei Sprincean. 12) Olga Criucova. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. 7) asistent. Chişinău. IV şt. 1973. Chişinău. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. №17. 1998. Facultatea Istorie. N. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. lector superior şi conferenţiar.4. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. Chişinău. DIDINA U. vol.) // Здравоохранение Молдавии. Chişinău.profesor universitar. Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. 1999. Chişinău. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice. internaţ. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. informatizarea. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. Filosofie-etică-medicină. Ed. axiologic. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii. VI şt. Кишинев. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. conferenţiarii. 2000. № 2. 19 .Ţîrdea. internaţ. 5) lector superior. “Problema supravieţuirii omenirii”. 1997. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии. 2000. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. “Filosofie. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. educaţiei. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. Chişinău. 1997. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic. 1990. ecologie”. 1982. sănătatea”. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. Vol. 3) Didina Nistreanu.şt. anuale. filosofiei şi teoriei medicale. 1996. de exist. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. 1994. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N. Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. Axiologia medicală // Materialele conf. axiologiei. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi.şt. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie. 1999. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf. După absolvirea şcolii medii. PETRU V.1. N. Chişinău. Chişinău.3. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie.

anuale (17-18 octombrie 1996). culturologiei.Didina U.XVIII-XIX. 1978.научн. 1984. Vlăduţescu. 1979.şt. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or. Chişinău. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii. În a. PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus.”Философия. Zamfirescu ş. Кишинев. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. Didina U. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii. specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Chişinău. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique. Chişinău. 1991. aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova. 12 din or.Chişinău. Chişinău 2001. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. ADRIANA L. Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei.N. eticii şi bioeticii. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice.şi stud. Chişinău.Testemiţanu”. Chişinău. anuale a colabor.Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate. 1991. psihologie şi demogafie ale familiei. Chisinau 2001 (în colab.şt. 1999. Новая книга о Георге Асаки. Gh.G. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. 1996. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”.Вырнова.конф. Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf. Facultatea Istorie.// Здравоохранение. eticii şi bioeticii. pe care o va termina în 1989 cu menţiune. Chişinău. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale. În unele publicaţii A. Chişinău 1998.2001 A. regiune Cernăuţi Ucraina. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat. filosofie. Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. Пловдив. человек. II. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”. Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale.Liceanu. Кишинев.Еихака и К. Кишинев. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii. Chişinău 2001. 1998. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină. şi stud. facultatea Medicină Generală. medicină.). Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. raionul Orhei. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii. educaţiei. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană.// Кодры. Filosofie socială şi cognitologie. ecologie”.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. 1995. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. ANATOL I. Chişinău 1998.Pleşu. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie.Testemiţanu”. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova.). Chişinău 2000.Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956. //Analele ştiinţifice ale USMF vol.Ţîrdea. susţinând licenţa în 1978. V. 1980. apoi lector superior şi conferenţiar. lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr. 20 . medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”. Кишинев. Chişinău 1998. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T. 1999. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995).Dem.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A. raionul Nouasoliţa. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N. Штиинца.S.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei.Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia. Orhei.ХХ вв.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины. 2000.a. Кишинёв. Естественнонаучный материализм в работах Е. Здоровье человека как ценность// Тезисы докл.M. Chişinău. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии. fenomenului globalizării. În decursul a cinci ani de facultate dna A. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни. перестройка”.

în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant. Vol.. 24 oct. facultatea de Filosofie. d. specific şi metode de influenţare). în Chişinău la de 14 decembrie 1973. Chişinău. a fost admis în august 1991. Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne. din Moldiova. cu ocaz. prof. î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent. din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 . (coautor).h. După absolvirea şcolii medii nr. Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia. II.Nr. 2000.GRAMMA. unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. . La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . Sociologie şi Drept. susţinînd cu succes teza de licenţă. 22 dec. 2001.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”. Începînd cu anul 1999.2001 . 2001. Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră. 1. N2-3.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.Partea XII.o cale spre supravieţuire”. În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie.f.SPRINCEAN – n. univ. specialiatea Sociologie – Politologie. Chişinău. 2000. În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică. etica. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. D-l academician. 2001.). Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. Ioan Cuza” din Iaşi.Chişinău. USM .Partea XII. org.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”.ş.. etc. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală. la Universitatea “Al. 1998 (în colab. pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996. După absolvire.. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion. 2001. USM . 1999. Teodor N. 1999. pe specialitatea Drept Economic. Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. şi istoria şi filosofia culturii.Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept.Chişinău. .2. Ed. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică).Chişinău. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ. SERGHEI L. 61 din municipiu. 21 . România. Ţîrdea. începînd din februarie 2001. Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . Zilei biodiversităţii.Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova. colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii. pedagogi de profesie. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova. Resentimentul . 1999. (coautor). Către Cong. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie. RODICA C. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni. I al filos.

Chişinău. VIAŢA CATEDREI (din a. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Информатика ши прогресул сочиал. .Chişinău. . sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. 3. cunoaşterea. 2000. aliniaritate. acad .23p. социальное управление. Ţîrdea T. Ţîrdea T. л. 1995. Ţîrdea T.Н.215 p. . Философия (с курсом биоэтики).Ţîrdea.272 p. . 4. 1990. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale.N. 1989. 27-28 martie 1997. . Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii. . broşuri 1. / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. 9. Teodor N. 1998.Н. 2001.Medicină.308p. Информатизация. Sub red. . manuale.N. Берлинский П. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice. Culegere de articole. * 22 .Chişinău. . Chişinău. acad. 1999. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană. 15-16 aprilie 1998. Ţîrdea T.145p. Ţîrdea F. . 2001.Sinergetică. Eşanu A. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale. Sub red.Ţîrdea.39p. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului.Chişinău. Filosofie şi Bioetică: istorie. Elemente de informatică socială.Ţîrdea. Probleme filosofice.Кишинев: Штиинца. Цырдя Ф. personalităţi. 2000. Teodor N. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. ş. 1994. Sub red. . 24-25 octombrie 1995.a. Filosofie.. al XX-lea).N. 6. . dirijarea socială. 7. 8. foruri ştiinţifice şi culturale. acad. .. Ţîrdea T.Ţîrdea.В. 224p.N. de etică. 12. .Ţîrdea.V. 19-20 aprilie 2000. 2. Sub red. . 1995.Chişinău.. . materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T. Calea spre ştiinţa postneclasică. .Н. 308p. 5.N. Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale. Progresul tehnico-ştiinţific. Sub red. Chişinău. 1997. 178 p. Filosofia în concepţii şi personalităţi.Chişinău. Berlinschi P. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec.Chişinău. . Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale.25 p.Chişinău: Ştiinţa.1987) (Realizări. познание. 20p. 1998. economico-juridice.N. 1999. 1997. Ţîrdea T. Sub red. .272 p.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. Ţîrdea T.110 п. .. cronică etc. 2001. . Omul. . Teodor N. Monografii. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique.Кишинев. .N.. .Chişinău. Informatizarea. .90 p.168p. .. Filosofie . 13. Chişinău. 7-8 aprilie 1999. (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor.Etică .N. Teodor N.P. Informatizarea. 10.N. . 2001. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale.. politico-informaţionale şi etico-medicale . acad. Chişinău. Цырдя Ф. . 25-26 aprilie 2001. paradigme. 2. Teodor N. .Chişinău.Chişinău. Eseuri filosofice.) 1.. Ţîrdea T. Medicină. Popuşoi E.214 p.182 п. Ţîrdea T. autoorganizare. . Философские очерки. 2002. al XX-lea). 2001. Bioetică.Chişinău.Ţîrdea. Elemente de informatică socială. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii . 11. 2002.I.95p.N. acad.V. Teodor N.Filosofie socială şi sociocognitolohie. acad. Цырдя Ф.58 p. Filosofie.N.

Chişinău. 2001. 2000. . Seria ştiinţe socio-umane. Eliade în Moldova // Luminătorul. (в соавт. Ed. Ţîrdea T. Ed. Către Congr. 1991. 2002.1. 3. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr. Нистряну Д. Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт.. Berlinschi P. Цирдя Т.N.).Chişinău. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. 2001. 2001. Nistreanu D.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.ЛьвÎв. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины. .nr. acad. . Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale. Selecţiuni de articole Цырдя Ф.I. Ed. Paladi A.II. . De la intelectul social la cel noosferic . 2000. VI şt. Здоровье человека как ценность //Философия. Ojovanu V. . Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie. Ojovanu V. Sub red.I. Teodor N.1. . Eşanu T. . 1998. 1991. conf. 2001.Chişinău. Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. internaţ. filosofie. Ţîrdea T. 2000.Кишинев: Штиинца. 24 octombrie 2001. Tehnica.Chişinău. 2000. 5 Academia Ecologică din Romînia . Ţîrdea T. Vol.Chişinău. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. 2000. конф.) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică.N. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr.2.Chişinău. I al filos.Nr. Sprincean S. .1 (în colab. 2000.I. Нистряну Д. . Ed.Chişinău.Chişinău. 24 oct. . Курск. .I.важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун.1.4. 2001.Chişinău. V şt. наук. Academia Ecologică din Romînia. medicină.I. Sesiunii ştiinţ. conf. .I.Iaşi. 2001. . medicină practică: Mat.. Нистряну Д. Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.II.Ţîrdea. Ed. перестройка. 13-14 грудня 1999.Chişinău. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf. intrenaţ. 2001. 24 aprilie 2002. . Ноосферизация науки и образования .И.2. 2001. Ţîrdea T.3 (în colab. .H. мÎжнар. Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat.Курск. Vol.II.Кишинев. Ojovanu V. 2000. ştiinţifică a USM.2.Chişinău. . Chişinău.1.p.1. 2000. . конф.problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.I.1. Ojovanu V.II.1994.N. Eşanu A. . psihologice şi demografice ale familiei.Chişinău.Кишинев: Штиинца.nr. . Ed. din Moldova.1. Eşanu A.1. .. .И.1995. Ed. .И. человек.I. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Ţîrdea T.) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept. Către Congresul I al filosofilor din Moldova .1989.2.Chişinău. 1999. Berlinschi P Berlinschi P. Paladi A.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Ştiinţa. . sesiunii şt. . львÎв. Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 .Chişinău. научн. Ocrotirea sănătăţii .N. ecologie: Mat. Ed. . Resentimentul .N. Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Iaşi. Eşanu A.I. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale.1. Eşanu A. Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. 1999.Chişinău. 5 мая 1999г. .Н. 5. 1991. Berlinschi P. . 2001.

Ojovanu V. Filosofia modernă / Materiale didactice. 2001. . Chişinău.V. 2001. 2000.I. .A. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice.Chişinău. . filosofie şi drept. Ojovanu V.I. Tipurile istorice de filosofie. Eşanu A. Nistreanu D. Gramma R.V./ Materiale didactice. internaţ.20p. . . Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice. .14p. Ţîrdea T. . 1995. . . 1995.I. . . 14p. Etica şi deontologia / Materiale didactice. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice.C. Toncovidov V.U. . 1999. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice. Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. . . . Filosofia Renaşterii / Materiale didactice. Alegerile .Chişinău. .16p. etică. Către Congr. Ţîrdea T. Balan S. .Chişinău. 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. .U. Materiale didactice multiplicate (din a.V. . . . 2000.31p. din Moldova. Chişinău. Apariţia.V. Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice.Chişinău. 1996. . 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie.10p. . (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice.M. 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века. Nistreanu D. . 24 oct.A. Eşanu A. 28p. I al filos. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM.9p. 2001.Eminescu) 1968 24 . .20p.18p.N. 1999. Chişinău.Chişinău.Chişinău.N.Еминеску.1998. 2000. Ţîrdea T. Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. . 1997. 1999. 4. 2001. 1995. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice.Chişinău.Paladi A. simpoz.Chişinău.Chişinău.N. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice.N.. Statul . Balan S.D. 1995. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice.N.Chişinău. Ojovanu V. . Eşanu A.12p. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice. 5. 2001.22p.A. morală / Mat.calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice. Balan S. 2000.N.14p. Ojovanu V. Berlinschi P. Nistreanu D.20p.I. (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. . Berlinschi P. ştiinţ. .Chişinău. . 1999.Chişinău.U.15p. Ţîrdea T. .institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice.7p. Gramma R.I. . Cişinău. 1998. 1997. Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V.10p.Chişinău.N. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice.15p. .Chişinău.23p.Chişinău.Chişinău. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice.25p. 1996. Ţîrdea T.Chişinău. . Logica şi activitatea medical.Chişinău.A.Chişinău. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice. 2001. Sesiunii ştiinţ. Gramma R. .I. 2001. . Ţîrdea T. Berlinschi P. 18p.I. . 2001. . . 1998. Chişinău.. N2-3.1995) Berlinschi P. . . 2000. .Chişinău. Ţîrdea T. . Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice.Chişinău.12p. Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. .Chişinău. 1998. Cartofeanu M.19p.14p. 22 dec.8p. 2000. . 15p. Noosferizarea .Chişinău.

M.26 aug.1956 . Ţîrdea T. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма.25 aug.1956 .N.30 iun.Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P.U. Corşunova Iu.A. Tabacaru D. Buşman A.A. 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В. * (27 aug. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6.P.V.И.S. Ojovanu V.V.P.V. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация.I.9 apr.1958).D. (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu.Павлова. Paladi A. Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F.(Principiul determinismului în conceptul lui I. Hîncu R.(Т.catedră 27 aug. Şceglov A.L.G.I.I. Принцип детерминизма в физиологическом учении И. (Informatizarea.1956 . Cotina L.N. Anisimova L.N. Bajin M. Eşanu A. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства.V.I. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии.1990) (31 aug.1957) (26 auf.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 .Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом. Nistreanu D. Цырдя Ф.Corşunova Iu.1957 .П. Cvasova N.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков. (Dezvoltarea de către V. Carpov S.)Н. (şef.1956 .26 aug.I. Popovici C.1957) (31 aug. Canicovschi V. познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы.

Eşanu A.I.A.V.V.A.1968 . Lozovanu C. Cotina L.1974 .M. Paladi A.1974 .Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat. 1995) (din 1 sept. Ojovanu V.5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov.20 nov.1976) (24 mart.15 nov. (şef.C.1964 .1972) (16 sept.8 iunie 1995) (din 1 sept.1971 .1970) (23 aug.26 aug.univ T.A.Berlinschi (30 septembrie 1986 .1989 . prof. Nistreanu D.1 sept. Toncovidov V.N. 2001) 7. Gramma R.V.I. Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A. Buşman A.N.1974) (26 aug.1993 . Braga I.V.Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A.1988). (26 aug. 1968) (din 6 dec. Doraş V.1968 . de etică.1972) (17 iulie 1970 .1967) (20 aug.1991) apoi pe 0. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 .28 oct.1987) (1 aug.C.9 febr. Frolov I.V. Anisimova L. Scutniţcaia O.1988) (2 sept. 2001) (din 1 sept. Cobeţ V.M.catedră: 26 aug.1990) (25 aug. Tabacaru D.30 aug.1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989.1987) (7 febr. Ţîrdea T.L. Berlinschi P.1987) (din 27 aug.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V.V.N.I. (15 aug.25 aug.1990) ( 9febr.M. Bîscu T.V. Evenimente importante în activitatea catedrei • august .9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T. Caraman Iu.1986 .M.1968 .N.1963 -16 mart.Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice.M.1998) (din 9 nov. Sprincean S.1 iulie 1970) apoi pe 0.9 febr. Carpov S.L.1988 .1974) (din 26 aug.D.1957 .Smelîh V.N.Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V.3 sept.N.G. Seu D.I.1988) (3 aug.24 sept.1963 .5 salariu (30 aug.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V.30 iunie 1994) (12 oct.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N. 2001) (din 1 febr. Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P.1977 .N. Canicovschi V.1 febr.U.1968) (1 oct. Platonov D.30 iunie 1996) (26 aug.1957 .1968 .Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T.I. Şceglov A.G.1978 .15 ian.

) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific.ştiinţific acad. Tehnica. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice.Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ . Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T.c.N.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa. d.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul. Teodor N.. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă .univ..f.o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond.Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie. Medicină. economico-juridice. prof.N. informatizarea. Filosofie. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 .ş. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica .h.Berlinschi) în limba rusă VI.V.Ţîrdea şi P.

de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. numărul cărora creşte în ţară simţitor. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. Nu-i greu de a “scăpa” de ei. doctor habilitat în ştiinţe medicale. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. doctor habilitat în ştiinţe biologice.2001. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman. magistru în bioetică. Astfel. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”.Paladi. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme. din convingeri religioase. e vorba despre euthanasie. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private. avort. alături de medic lucrează şi bioeticianul. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. atunci. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă. care este o gravă problemă de ordin bioetic. şeful Catedrei Economie. în cadrul altor organizaţii sociale. doctor habilitat în ştiinţe medicale. făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. transplantul de organe. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. spre exemplu. academician.Ostrofeţ. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. În opinia Rodicăi Gramma. însă după alte principii. preşedintele Asociaţiei de Bioetică. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. trăim greu. Aşa. doctor habilitat în ştiinţe medicale. Sergiu L. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară. Constantin P. deciziile. la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare. Nu zic. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia. de asemenea. doctor habilitat în filosofie. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica.Ţîrdea . Da. de exemplu. chiar dacă viaţa lor e în pericol. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie. sînt scumpe. fapt care ne pune în gardă. Medicamentele – lucru ştiut. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. clonare etc. organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. poate salva o viaţă. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici. Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă. purtatori unor boli incurabile. neagă. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani. Teodor N. importanţa ei în instruirea tinerei generaţii.Sprincean . Scopul ei de a preveni acţiumile. Bioetica . strategiile a materiei vii. aşa e. jurist. Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. Cu părere de rău. personalităţi”. academician. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient. Gheorghe A. doleanţele pacientului. prorector didactic a USM. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”.02. filosofi).2000. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. ca fenomen calitativ specific. 28 . Este. toţi aceşti indivizi ne incomodează. Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. comportînd un pericol real pentru specia umană. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . sănătate şi moarte.Ziarul “Făclia” din 5. Martorii lui Iehova.12. totuşi. Gheorghe V. Cele mai complicate sînt. bolnavi psihici.Crivoi. paradigme. Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19. biologi.Eţco. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. profesor universitar. profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. profesor universitar. biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă.

Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii. “Bio” înseamnă “viaţă”.. cînd medicul permite să fie substituit de tehnică. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . obţinută nu demult. Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . om . iar pe de altă parte.1 în tema dată. academician. Ţîrdea. dodctor habilitat în filosofie. Dl. căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. în învăţămîntul superior. ne spune dl Teodor Ţîrdea.”. nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou. el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. logică etc. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter. bunăoară.“obicei. pe 12 iulie 1999. Hipocrate. Pentru început. ci la…maşină. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală. Încă în anii ’80. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”. în S. unde circa 5 la sută din spitale. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea.A.la Chisinau Nicăieri în ex-URSS. adică omenirea înseşi. A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică.pacient. informatizarea.. Medicină. e un zeu. În asemenea spitale nu există practic nici un medic. “Filosofie. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa. a tehnologiilor informaţionale intelectuale.biosferă”. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . Etică. Astăzi în Italia. eventual. bunăoară. profesorul. A încercat să-l descifreze. Ecologie” (1999). pacientul vine în vizită nu la medic. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. ne-am permis parafrazarea din titlu. Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. practic. profesor. iar “etos” . Cum se intenţionează. scolastice. Medicină. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării. A editat şi cîteva broşuri. doar asistenţi medicali. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. Teodor Ţîrdea. şi mai rău. Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe. Care este menirea acestei ştiinţe şi. că el o asimilează. Adică. afirma că medicul-filosof aici. Pe de o parte.Testemiţanu” din Republica Moldova. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect. peste cîtva timp. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul. totalmente informatizate. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori). nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. mai înainte. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri. Medicină. Filosofie”. “Sinergetica şi bioetica”. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl. iar un medic este neapărat şi un filosof. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică. pe Pămînt. problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator. caracter moral”. dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi. nu şi propria viaţă. E un pericol eludabil. Schematic. “Supravieţuirea omenirii” (1998). s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii.U. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. Sănătatea” (1997).Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. iar maşina.

opinează D-sa. clonarea. pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. e deja un atentat direct la viaţă. bunăoară. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. mai primitivi chiar decît în sec. XVI. ci întreaga biosferă. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. Bunăoară. agronomi.ce-i viu. precum am şi făcut. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. În virtutea intereselor lor profesionale. ziarişti. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. axiologice şi juridice ale bioeticii. legislativă. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. dar în primul rînd şi ale celor umane. jurişti. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. au zguduit umanitatea. Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. deci. Auditoriul însă urmează să fie extins. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. Experimentele demonstrează că. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. paternalism şi hermeneutică în bioetică. spre cugetul viitorilor medici. două. În rezultat. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. unele dintre maimuţe supravieţuind. cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. pe cînd în lume. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. socio-filosofice. tot în SUA. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. la cel mai precoce termen. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. de regulă. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. bioetica şi transplantologia. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. problema eutanasiei. De exemplu. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. cu cap străin. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem. în anii ‘60-’70. mai cu seamă de absenţe. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. Apoi. ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. problema demografică şi bioetica etc. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. să zicem. De aceea îl interesează în special problemele practice. chipurile. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. aspectele medicale. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. dar şi viitorilor pedagogi. Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. Potrivit statisticii. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor.

etc. în special a părţii ei feminine. Dar mă trezesc repede. Informatica socială. unde prof. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. În ultimul secol. începînd cu cea economică. cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. neordinare.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii.. deşi cursul şi a început. d-lui a devenit filosof prin convingere . Noosferologia. Teodor Ţîrdea. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. În joc e pusă soarta Planetei. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. Pentru asemenea declaraţii. cum ar fi. Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă. bunăoară. am pornit o fascinantă călătorie în timp. împreună. Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură. Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit. catedra Filosofie şi Bioetică. Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model.Testemiţanu ”. L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil. este extrem de solicitat de studenţi. multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. prof. Nr. prof. Cognitologia socială. studiază noţiunile. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti. cu o ţinută de invidiat. Bunăoară. Fizician. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală.Eram un copil disciplinat şi ascultător.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. De fiecare dată. Observ că a fi profesor bun e o artă. Noua lui disciplină – Noosferologia. *** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. din iniţiativa d-sale. doctorantură. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful. Apoi. Domnul Teodor Ţîrdea. sincer şi amical. mai interesantă. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. Dincolo de problema sănătăţii. Soroca. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. Anul acesta. “geie” . pînă a fi înţeles. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. dar mai cu seamă în ultimul timp. Ascultîndu-l. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. generatoare de viaţă. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . reflectează d-sa. Prima staţie a fost satul Sobari. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. întotdeauna vesel. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. alimentară şi terminînd cu cea demografică. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. mai plină de sens. autor al multor articole şi cărţi de specialitate. cît viziunile lui asupra lumii. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult. unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea. principiile. Un pic intimidat. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. pur moral. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. de prof. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. Am iubit întotdeauna şcoala. 21-22 31 . pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii . supravieţuirea omenirii. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. De altfel. bine dispus. profesor universitar.identice. Totul e cît se poate de complicat. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. politică. decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. la USMF. altfel ea ar fi lipsită de sens. încă peste 10 – 24 de mlrd.

Deşi anevoioşi. mapa registrului nr.1 al fondului R-3059. dosar 220. Vodă. registru 1. După absolvirea facultăţii. munca şi iar munca. pag. 2 Vezi: AN RM. Vangheli. sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician. unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică. fond R-3059. . orice s-ar întîmpla. tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic.3. În timpul liber citeam sau jucam şah. să-şi iubească părinţii. Obiectul meu preferat era matematica. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte. Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”.AN RM). Sp.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? .Munca. să rămîi copil în adîncul sufletului şi. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental. trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine.Am fost chiar un elev eminent. Cu toate acestea. 1 32 . filele 42-53. obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur. 3 Ibidem. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică. Valea Trestieni (Nisporeni). Gloria MIRESCU VII. Duceam o viaţă extraşcolară activă. adolescent sau matur. Vieru. filele 38-47. În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: .2. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? . . Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. să fii aproape de interesele şi preocupările lor. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii.Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog.În primul rînd. ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi. Gh. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . pag.Ce le-aţi dori copiilor. dosar 219.

fila 128. Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R . Rusnac Gh. 6 Кишиневский государственный медицинский институт. registru 2. registru 2. dosar 243. 25 Arhiva USMF. p. dosar 50. . 27. 17 Ibidem. fila 256. pag. c. 30 Ibidem. fila 16. registru 4. fila 16 verso. fila 17 verso. Grossu Iu. 39 Ibidem.193-194. fila 19. dosar 141396.Кишинев: Штиинца. 36 Ibidem. registru 2. fila 566.. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. dosar 246. dosar 509. 35 Ibidem. 4 5 VIII. registru 2. dosar 99. fila 14. 40 Ibidem. fond 2.. filele 26 verso.88. 21 Ibidem. filele 9-14.. dosar dispoziţii 04.57-06. fond 2.06. 34 Arhiva USMF.57. dosar 141275. filele 96. 38 Ibidem. dosar 1457.. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002). 97. dosar 141156. fila 329. 31 Ibidem. 18 Ibidem. с. dosar 238. Cozma V. 11 AN RM. 19 Ibidem. 29 Кишиневский государственный медицинский институт . fond R-3059. 28 AN RM. 2001. registru 1. 15 AN RM. dosarele 1158 şi 14102. dosar 457.67. 8 Ibidem. . dosar 929.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972). fond 2. fila 12.71.Ibidem. 1946-2001. 16 Ibidem. 37 Ibidem. registru 2. c. fond 2. dosar 141360. . fond R-3059. dosar 141383 32 Ibidem. 1984. 26 Ibidem. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. fond 2. dosar 14136 33 Ibidem. 9 Ibidem. fond R-3059. p. 12 Ibidem. filele 564-566. . 23 Ibidem.Chişinău. registru 4. 10 Ibidem. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe . dosar 238. dosar 141116. fila 24.Arhiva USMF). fila 14.4. Кишиневский государственный медицинский институт. dosar 14136. dosar 238. 22 Ibidem. Ibidem. Dicţionar istorico-biografic. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF.. 13 Arhiva USMF.Кишинев: Штиинца. filele 1-3. 2541. с.69. 1995. 1984. 33 . 21. registru 1.71.09. dosar 1483. fila 15.Chişinău: INCONCOM. 14 Ibidem. 20 Ibidem. fila 190. 24 Ibidem.

Buc.. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. 1984. PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N. Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne. . Grossu Iu. . Попушой.Chişinău: INCONCOM. Кишиневский государственный медицинский институт / Сост. Vitalie I. ACADEMICIAN. : Univers enciclopedic.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI.319с.369p.Chişinău. Cozma V.: Н. Е.Ababii. 1998. .Ş. Ed. 2001. .ŢÎRDEA Redactor E. .Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002). 1946-2001. D. К. I. Dicţionar istorico-biografic. Rusnac Gh. Тестемицану.F. Кишинев: Штиинца.H. . II.1192 p. Red. . Ецко и др. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 .. 1995.511p.

Tipografia UASM. or. str. Chişinău. 8 35 .Sfatul Ţării.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->