Vitalie I.

OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” DIN REPUBLICA MOLDOVA Catedra Filosofie şi Bioetică Vitalie I.OJOVANU

TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII

CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI, ACADEMICIAN, D.H.Ş.F., PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N.ŢÎRDEA

CHIŞINĂU * 2002 CZU O Vitalie I.Ojovanu. Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea. - Chişinău: UASM, 2002, ..... p.

Lucrarea dezvăluie activitatea catedrei de Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” din RM din momentul fondării ei şi pînă în prezent. Autorul, utilizînd un bogat material izvoristic, de asemenea şi practica sa de cieca 15 ani de lucru în componenţa catedrei, purcede la o analiză profundă a direcţiilor şi formelor de activitate întreprinse în cadrul ei. O atenţie deosebită se acordă lucrului ştiinţific, atît a colaboratorilor, cît şi a studenţilor, practicii de instruire filosofică, implimentării reformatoare a noilor cursuri ca Bioetica, Noosferologia, Informatica socială, Filosofia ştiinţei şi tehnicii. Se analizează amplu activitatea renovatoare a şefului catedrei acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea şi a altor membri ce activează în prezent. Pentru studenţi, doctorazi, istoricii ştiinţei, pentru alte categorii de specialişti, precum şi publicului larg.

Redactor responsabil Petru V.Berlinschi doctor în filosofie

Recenzent Didina U.Nistreanu doctor în filosofie

Aprobată la şedinţa catedrei de Filosofie şi Bioetică 26 martie 2002 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii: “ Torţă a înţelepciunii. Caterdra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” la aniversarea celor 45 ani de activitate şi 65 ani de la naşterea şefului catedrei, academician, d.h.ş.f., profesor universitar Teodor N.Ţţrdea” / autor dr.ş.f. Vitalie Ojovanu.- Chişinău: UASM, 2002, .....p. Antit: Univ. de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Rep.Moldova.

2

ISBN 200 ex. ISBN ........

© Vitalie Ojovanu

Chişinău - 2002

CUPRINS

I. Succintă retrospectivă istorică ....................................... II. Eminenţa personalităţii: între cugetare şi responsabilitate..... (Activitatea reformatoare a acad., d.h.ş.f., prof.univ. Teodor N.Ţîrdea) III. Noi timpuri - noi preocupări........................................ (Catedra în prezent) IV. Catedră de personalităţi............................................. V. Viaţa catedrei (din a.1987)........................................ (Realizări, foruri ştiinţifice şi culturale, cronică etc.) VI. Opinii despre activitatea noastră................................ VII. Note.................................................................... VIII. Surse utilizate......................................................

Omagiu celor ce în valurile vitrege ale vremii nu se pierd ci pot din răsputeri exista, crea şi altoi altora cunoştinţe despre misterul înţelepciunii

3

D. Drept ilustraţie vom demonstra componenţa acestor catedre în ajunul deciziei şi după. şi de mărirea crescîndă a numărului de studenţi la Institutul de Medicină (de atunci). Nu întîmplător în cele două monografii dedicate Universităţii de Medicină şi Farmacie: “Кишиневский государственный медицинский институт” (1984) şi “Universitatea de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1995) este indicat acest an 6. trebuie să accepte o poziţie serioasă în privinţa predării filosofiei. Tot în acest an catedrele de istorie a medicinei şi de organizare a ocrotirii sănătăţii s-au unit într-o singură catedră..S. Apariţia catedrei de filosofie în Univesitatea noastră a avut premizele ei. exepţie n-a fost nici secolul XIX nici perioada interbelică.A. În timpul fondării Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. iar activitatea ştiinţifică (la aceste discipline era aproape) “la pămînt” 1. şeful catedrei. a apărut o necesitate obiectivă dictată de imperativele timpului. tabloul existent atunci va fi mai veridic. Dacă vom privi îtrucîtva înapoi şi vom reconstitui preludiul şi momentul apariţiei catedrei de Filosofie. Din dările de seamă şi din alte documente ale susnumitelor catedre din prima jumătate a anilor ′50 (mai cu seamă intervalul 1952-1956) reiese că n-a fost vre-o activitate legată cu filosofia predomină aproape exclusiv tematica din domeniul istoriei PCUS şi cel al comunismului ştiinţific. Catedra economie politică: 1) Sidorov V. Cunoştinţele de filosofie (fie şi excesiv ideologizată) lipseau complet. istoria organizării ocrotirii sănătăţii şi cursul de educaţie fizică şi gimnastică curativă (transformat în catedră în 1952).C. Iată componenţa nominală de la 4 iunie 1956 7: Catedra bazelor marxism-leninismului: 1) Onuliciuc F. lector.M. 5) Piscariov M. 8) Cemberji T. lipsa specialiştilor în filosofie fiind certă. În septembrie 1948 mai apar catedrele cum ar fi istoria medicinei. de viziuni conceptuale şi calităţi morale profunde pentru tineretul studios din cele mai diverse domenii. într-o măsură oarecare. În vara anului 1956 catedrei bazelor marxism-leninismului i s-a schimbat denumirea în “Catedra istoriei PCUS”. doctoranţii. copleşită de schimbările benefice din viaţa poliltică internă. Un deoasebit interes se acordă instruirii filosofice în cadrul facultăţilor de medicină ori a instituţiilor universitare medicale. competitorii şi chiar cadrele didactice cu experienţă ce se pregătesc să devină specialişti ori activează deja în domeniul medicinii. docent. lector. lecror. docent. 7) Miacicov V. magistrii. SUCCINTĂ RETROSPECTIVĂ ISTORICĂ Filosofia totdeauna a constituit nu numai domeniul de predilecţie a specialiştilor abilitaţi ci şi o instimabilă sursă de inspiraţie creatoare.socio-umanistice erau 2: Catedra Bazele marxism-leninismului şi catedra de Limbi străine 2.. Nu constituie o excepţie... adică la 5 aprilie 1946 din cele 30 catedre . lector superior. Această disciplină începînd cu Evul mediu european permanent şi pretutindeni a fost studiată în instituţiile universitare. iar catedrei de economie politică în catedra de “Economie politică şi filosofie” 5. Aşadar. şeful catedrei. nici studenţii. Pînă la aprariţia catedrei specializate de filosofie studenţilor s-a predat cursurile: “Bazele marxismleninismului” şi “Economia politică” (de la catedrele corespunzătoare). lector superior. Totodată era necesară o delimitare strictă a cadrelor didactice pe perioada disciplinelor concrete. lector superior. Pe lîngă conştientizarea rolului filosofiei în formarea unor deprinderi metodologice şi anumitor viziuni ajustate într-o anumită poziţie ideologică a timpului de atunci.A.. laborant. fapt după care se poate spune că anume acest an (1957) se consideră anul fondării catedrei de Filosofie.P. 6) Pravovscaia O.Autorul I.I. În 1951 cu drept de catedră a fost întrodus cursul de economie politică3. 4 . laborant superior. ulteior transformat în catedră de economie politică în septembrie 1954 4. 2) Subbotin A. Mai devreme sau mai tîrziu conducerea statală a fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM) din anii cincizeci. 3) Pancenco A.. 2) Hriunova B. Am utilizat cursivul s-a schimbat denumirea fiindcă o reorganizare adecvată s-a desfăşurat începînd cu vara anului 1957. în acest sens.S. E greu de conceput şi nivelul corespunzător al pregătirii teoretice şi pedagogice a catedrelor didactice din acest domeniu. 4) Bajin M. Filosofia a fost şi este un obiect de prestigiu al şcolii superioare din toate ţările civilizate. Apariţia catedrei a fost stimulată... în urma unei decizii s-a purces la schimbarea denumirilor catedrelor. însoţită totodată de permutări în componenţa acestor subdiviziuni.F...

Şeful cabinetului instructiv-metodic (fost lector de la catedra “bazele marxism-leninismului”).1958 (1946-1947 . “Komvuzu-l” din Harcov (1928-1931) şi tot aici aspirantura (19311933) după care a primit dreptul de a preda materialismul dialectic şi istoric. La 25 august 1956 conducerea Institutului de Medicină a emis renumita dispoziţie nr.) 13. originară din or. Activează în ISMC între 31 august 1956 şi 30 iunie 1989.1957 şeful catedrei de economie politică. paralel predă la Institutul Pedagogic de aici. iar la a 7-a (8 octombrie 1956) V. şeful catedrei. 4) Gabdullina L. Ca rezultat apare o nouă distribuire a statelor la două catedre cu o nouă denumire 9: 1) catedra economie politică şi filosofie: 1 docent (şeful catedrei). după. 2.). născut în satul Novo-Troevka gubernia Ufa. Între 1963 şi 1966 face aspirantura la Academie agricolă din Kiev. (total 3 unităţi). să se anuleze. A susţinut teza de doctor în filosofie la 1 aprilie 1968 pe tema: “Principiul determinismului în teoria fiziologică a lui I. 1935-1936 şeful catedrei de ştiinţe social-economice a Institutului agricol.P. Aceste catedre sunt două din cele 35 catedre existente la acel moment în Institutul de Stat de Medicină din Chişinău 8. Corşunova.C. 1 şef de cabinet instructiv-metodic.130 care aproba statul de personal în conformitate cu cel de la 3 iunie 1956 nr.5 unităţi). pînă la 9. Peste două zile la 30 august are loc cea de-a doua şedinţa a catedrei la care s-a stabilit sarcina pedagogocă la cursul de materialism dialectic şi istoric . (de la catedra “economie politică”).Bajin şi Iu. Ucraina provine din ţărani.. Rusia. După absolvire a fost repartizată la Universitatea de Stat din Chişinău. S-a decis următoarele: “Luînd în consideraţie că cursul de materialism dialectic şi istoric se va duce la anul III începînd cu semestrul II (adică din 1957-V. 1937-1941-şeful catedrei al marxismleninism în Institutul Pedagogic din Tiraspol. docent din V. 2 lectori superiori.VIII. născută la 25 noiembrie 1929. lector superior de la 1 septembrie 1953. Kirsanov regiunea Tambov Rusia. e necesar ca în primul semestru să se ocupe mai intens cu aspiranţii care se predătesc să dee examenul de minimum de candidat”. Starostenco10. (ambii de la fosta catedră de “bazele marxismleninismului”).O. Conform aceleiaşi despoziţii noua distribuire a statelor la aceste catedre o pune în acţiune de la 1 septembrie 1956. totodată.lector superior la şcoala de tancuri din Stalingrad. lector al catedrei de economie politică şi filosofie cu predarea filosofiei din 31 august 1956) 14.Suhodolischii (la cursul de economie politică) 12.C.T. 2) catedra istorie a PCUS: 1 docent (şeful catedrei).1360 aprobat de Ministerul învăţămîntului superior al URSS. rus. apoi şef al aceiaşi catedre.un şef de cabinet instructiv-metodic.5 de la 13 martie 1954.1974). . ucrainean.V. Feodorova T. nr. A considera necesar ca totodată (aceştia..X.M. personalul instructiv-auxeliar. apoi ca lector din 22 noiembrie 1952.IX.1911. originar din satul Şapieva regiunea Kiev. rusoaică. Omeliciuc. Aici la catedra de filosofie lucrază ca laborant superior apoi ca asistent. M. Bajin M. 1 preparator superior. sus-nominalizaţi . cea anterioară.O.1966.).5 unităţi).1956 e admisă în funcţie de lector al catedrei). 0. La şedinţa a 3-a din 3.VII. S-au planificat 16 ore de prelegeri şi 14 ore seminare.VIII.D. Semnează şeful catedrei Omelciuc F.O. 1 lector superior. 5 . La şedinţă s-a stabilit că la anul III la economia politică revin în total 38 ore: 32 prelegeri şi 6 seminare.3) Fiodorova T. A studiat la: Universitatea populară serală din Vladivostoc (1919-1921).5 lectori (total 3.VIII. lector superior din X. Corşunova (care începe activitatea de la 31 august 1956-V.1896.1946 şi 9.docent la catedra de marxism-leninism. A absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Moscova (1947-1952). Între 1933-1934 lucrează instructor în sectorul politic în Tiraspol (RASSM). 11. laborant. personalul instructiv auxziliar . şcoala sovietică de partid din Kiev (1923-1925). din XII . Pînă la 6 mai 1946 publicaţii ştiinţifice n-a avut.P. La numai 3 zile 28 august 1956 are loc prima şedinţă a nounominalizatei catedrei cu următoarea componenţă: Omelciuc F. Bajin Mihail Pavel. Pînă a trece la alte momente e necesar de a ne face cunoscut pe scurt cu componenţa cadrului didactic al catedrei (cei numiţi să predee din 1957 filosofia): Omelciuc Filip Semion.1956 pînă la 30.5 lectori (total 4. Pravovscaia O. Altă întrebare examinată la aceeaşi şedinţă a fost aprobarea proiectului programei analitice la materialismul dialectic şi istoric conform planului tranzitoriu pentru anul III.).1948 şef interimar. 1 laborant (total 2 unităţi). A absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Asiei Medii din Taşchent (1939-1944). să elaboreze cursul de lecţii de materialism dialectic şi istoric. lector.IV. născut la 14. doar articole de ziar. Activează în cadrul ISMC între 1. (la 31. Se vor ocupa cu aspiranţii F. În 1947 studiind aproape un an în cadrul Academiei de Ştiinţe Sociale pe lîngă CC al PCUS (b) a susţinut teza “Lupta bolşevicilor pentru revoluţia culturală în Moldova Sovietică“. 1956 era prezentă Iu. Activează în ISMC între VI.G. 1 laborant.IX.1952 şi 26 august 1957 (iniţial ca asistent interimar al catedrei marxism-leninismului.Pavlov”. Corşunova Iulia Alexei.IV. Între 1941-1946 . născut la 2.1958 (cînd iese la pensie) lucrează ca lector superior tot aici. Dispoziţia e semnată de directorul Institutului de Stat de Medicină din Chişinău H.M. din 27.

O. apare ca prezentă cu o informaţie despre consfătuirea unională a şefilor de catedră din domeniul ştiinţelor sociale Vera Smelîh 24. VIII-XX.31 iulie 2000) moldoveancă. cît şi din tradiţia bine statornicită la catedra (incă din anii '70 ai sec. pînă acum reflectă o perioadă de tranziţie de la schimbarea denumirii catedrei (vara anului 1956) şi pînă la formarea respectivă a catedrei (august 1957). Aici denumirea catedrei e indicată “economia politică“ şi conţine următoarele componente: I. econ.). poate cu un exces de ilustrări factologice.O. T. Fiodorova (7 ani. Acest fapt a precedat dispoziţiei nr. În total pe catedră 2518. optimizează activitatea obştească şi ştiinţifică a colectivului.908 ore. şef de cabinet . În 1915 se stabilesc în or. Unităţi de state 4. fapt ce se practica şi la alte catedre 19. Odată cu venirea V.2546 ore. Şi în anul 1958/59 după programă stabilă vor studia la anul II economia politică. Activitatea ştiinţifică 0 ore. elaborarea documentaţiei instructive 54. În anul 1956 încă nu era nici o experienţă cîtuşi de cît în privinţa predării filosofiei. 6 . 124 de la 5 septembrie 1957 prin care candidatul în ştiinţe filosofice V.IX.) în următoarea componenţă: 1 docent (şeful catedrei). Începînd cu şedinţa catedrei din 4 iulie 1957 (proces verbal nr.Corşunova (1 an). în total 2056 ore.5. în total 462 ore.L. 9) şeful catedrei face o informaţie despre “Scrisoarea instructivă a Ministerului învăţămîntului superior al URSS de la 15. prelegeri şi ore facultative 172. La un cadru didactic revine în mediu 580 ore. în total la catedră 4. cu mari dificultăţi teoretice şi organizatorice.Iu. La începutul anului 1910 întreaga familie pleacă din Chişinău şi se aşează cu traiul în satul Ploscoe unde tatăl lucrează conţopist de voloste. În total pe catedră 5889 ore.Gabidulina 23. M.Smelîh în fruntea catedrei. adică odată cu începutul studierii cursului de materialism dialectic la anul III. lect.Suhodolischii (6 ani. lector Iu.O. adică cu ianuarie 1957. Au avut loc trei şedinţe cu tema: “Lomonosov .1956 nr. s-a născut în Chişinău în familia lui Mihail Kutskii. 2. Slobozia. Acest lucru este curios deoarece activitatea ei la ISMC conform dispoziţiei de admitere în funcţie de şef de catedră era de la 26 august 1957. V. dar studenţii anilor III şi IV vor studia economia politică şi filosofia după programe tranzitorii 21. toate cele menţionate mai sus reflectau nivelul şi clişeele ideologice ale timpului de atunci.Pravovscaia. consultaţii 334. Nicolaev.114 din 21 august 1957 au fost stabilite statele catedrei Filosofie şi Economie politică (a se observa punerea ca cuvînt iniţial “Filosofie” . III (activ. Desigur. ele vor fi în următorul an de studii (1957/58). apoi locuiesc în s. În darea de seamă s-a mai remarcat că în anul universitar 1956/57 componenţa catedrei a fost de 7 persoane (în paranteze se indică stajul de lucru în instituţiile universitare): docent F. În darea de seamă despre activitatea catedrei în anul universitar 1956-1957 s-a menţionat că atmosfera lucrului la catedră s-a complicat din cauza că sa lucrat după planuri de tranziţie 20. Alt neajuns serios era considerat scăderea interesului studenţilor pentru ştiinţele sociale. S-a propus pentru ameliorarea situaţiei divizarea grupelor academice în subgrupe. ameliorează activitatea ştiinţifică a studenţilor şi aspiranţilor prin participarea la şedinţele cercului filosofic.remarcabil savant şi filosof-materialist” 22. XX) e optimal a considera anul 1957 dată reală a apariţiei catedrei de filosofie. examene 610. pe 0. Dar predarea filosofiei. La 3 ianuarie 1957 (proces verbal nr. reface (treptat) componenţa catedrei . Cercul se ocupa cu studierea filosofiei materialiste ruseşti din sec.M. timp care a devenit pentru ziua de azi istorie. media de ore la un cadru didactic 1680 17.polit.polit.Smelîh fiind aleasă prin concurs se admite în funcţia de şef al catedrei Filosofie şi Economie politică începînd cu 26 august 1957. unităţi de state 3. Considerăm un elocvent fapt ilustrativ reproducerea unui crîmpei din planul general al sarcinii pedagogice pentru toate catedrele ISMC pe anul 1956-1957.2345 (!) ore. lect. A se compara cu catedra de istorie a PCUS care dispunea de respectiv I . Cele spuse.începînd de la cadrele didactice şi terminînd cu personalul auxiliar (cabinetul instructiv-metodic). Omeliciuc (26 ani). Corşunova.sup.21). seminare 1784. Trebuie să menţionăm că pînă atunci nu se cerea în scris asemenea planuri în şcoala superioară în general. econ. Activitatea instructiv-metodică: pregătirea materialelor metodice 136 ore. II. III.La şedinţa catedrei din 12 noiembrie 1956 (proces verbal nr.V.5. lect. E de remarcat un moment interesant în activitatea cotidiană a catedrei: în timpul sesiunii de iarnă a anului universitar 1956-1957 cabinetul instructiv-metodic lucra zilic pînă la orele 23 00-2400 18.12) s-a aprobat planurile activităţii ideologico-politică de lucru cu studenţii catedrei 16.ştiinţifică) .10” şi sa decis ca pînă la 15 noiembrie tot cadrul didactic al catedrei în mod obligator să prezinte în manuscris planul anual de activitate didactico-ştiinţifică şi obştească 15.5 unităţi de lector. începe o cotitură pronunţată în activitatea acesteia. laborant . ultima din anul universitar ce s-a scurs. Activitatea didactică: prelegeri 342 ore. Cercul ştiinţific la filosofie (materialismul dialectic) a fost organizat în semestrul II (1957). care a fost considerat neajunsul principal. În anul universitar 1956-1957 se remarca o foarte slabă activitate a cercului ştiinţific studenţesc la catedră. Smelîh Vera Mihail (17 octombrie 1909 .Bajin (10 ani).5 unităţi de state 25. începe în semestrul al II-lea. Putem constata că situaţia catedrei nu era chiar favorabilă. Ea personal insistă la o rectificare radicală a planurilor de studii şi celor calendarice. Prin dispoziţia directorului ISMC nr. II . La catedră era doar un singur lector ce poseda o pregătire filosofică adecvată .5 salariu).sup. 1 lector superior. Reieşind atît din analiza întregului anturaj al evenimentelor derulate şi din baza factologica accesibilă. În semestrul de primăvară studenţii anului III au trecut cursul de filosofie însă examene n-au dat.

Межвуз. Кончепцииле философисе але луй Амфилохие Хотиняну // Дин история гыидирий сочиал-политиче ши философиче ын Молдова.Кишинев.232 din 5 august 1963. “Despre întroducerea în instituţiile de învăţămînt superior din RSSM a cursului bazelor comunismului ştiinţific”) 28. unde tatăl lucrează secretar al Comitetului executiv raional. către mijlocul deceniului nominalizat între şeful catedrei şi unii membri se stabilesc relaţii tensionante 27. 6 iunie 1931 în localitatea Panovo . A absolvit facultatea de filosofie a Universităţii din Mascova în 1953.Eminescu” Selecţiuni din opere: Михаил Эминеску//Очерки истории общественно-политической и философской мысли Молдавии. În timpul războiului deţine funcţii de director de şcoală în teritorii evacuante. Între anii 1954-1955 studiază la Institutul şi perfecţionare a cadrelor didactice din domeniul ştiinţelor sociale din Kiev. În vara anului 1974 a fost organizată catedra de economie politică şi astfel a fost schimbată denumirea catedrei din “filosofie şi economie politică” în “filosofie”30.Кишинев: Штиинца. . 1970. Эминеску//Сборник сектора философии АН МССР. Ulterior i s-e acordat titlul “Om emerit în ştiinţă“. Cvasova Ina Ivanovna n. 20 aprilei 1931 în or. În perioada anilor 1957-1963 şi-a făcut studiile la facultatea de Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. Tiraspol tatăl lucrînd respectiv în Comitetul executiv orăşănesc apoi în Comisariatul învăţămîntului al RASSM. După absolvirea facultăţii de filologie a Universităţii de Stat din Chişinău în 1956. Chişinău. la 26 august 1957 să fie aleasă şef al catedrei filosofie şi economie politică de la ISMC unde a activat ca şef pînă la 1 iulie 1970. Т. a lucrat apoi colaborator ştiinţific la Institutul de Istorie a AŞ din Moldova. О философских воззрениях А. Просветительство в Молдавии// Вопросы философии. Din 30 august 1963 şi pînă la 28 octombrie 1968 activează în funcţia de lector superior la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău. moldovean. .Донич .apoi în 1921 revin iaraşi în Slobozia. Nu este exclus ca spiritul acid cu care au fost trataţi unii membri ai corpului profesoral a fost piedica în calea constituirii unei discipline reale şi a unui colectiv unit.молдавский просветитель XIX века //Ученные записки КГПИ им. Acest curs a funcţionat în cadrul catedrei pînă în martie 1965 cînd la catedra de istorie a PCUS a fost organizată secţia de comunism ştiinţific29. moldovean. apoi în 1953-1956 a urmat aici doctorantura. Totodată. .Кишинев. Lucrează la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău între 26 august 1957 şi 26 august 1967. Drept rezultat unii angajaţi au părăsit catedra. În anii '60 ai se. În anii 1951-1952 studiază la Moscova la cursurile de pregătire a lectorilor în domeniul ştiinţelor sociale şi din 1952 capătă dreptul de a preda filosofia în şcoala superioară. Константин Стамати. 1963. Социологические взгляды М.Smelîh absolveşte Facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol. În 1931 V. din iulie 1974 docent. Din septembrie 1952 lucrează ca lector la catedră de economie politică şi filosofie a Institutului pedagogic din Chişinău pe specialitatea “filosofia”.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd iese la pensie. La 5 iulie 1967 la Institul de filosofie a AŞ a URSS a susţinut teza de dodctor în filosofie cu tema: “Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ.сб. rusoaică. apoi ca lector superior din 1960. În 1968 la Institutul de filoofie a AŞ a URSS susţine teza de doctor cu titlul “Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii secţei creştinilor evanghelişti baptişti”.Kustî regiunea Tambov.Стомати //Некоторые вопросы философии. Sociologie şi Drept al AŞ a Moldovei. К вопросу об общественно-политических воззрениях К. În 1926 se sabilesc în or. iniţial ca lector. . (şi în varianta rusă în 1983). . Funcţia ştiinţifică de docent primeşte la 17 februarie 1960.. 29 noiembrie 1930 în satul Lăpuşna judeţul Lăpuşna. Toncovidov Vasile Andrei n. al XX-lea catedra a atins unele performanţe viziabile. . pe un timp nu prea îndelungat. 1978. acordată la catedră la 15 aprilie 1960. 1984 26. Nepătrunzînd în unele detalii putem remarca că în anii '60 ai sec. apoi pe 0. 1977.1958. VIII.Крянгэ. Ulterior s-a angajat la catedra filosofie şi economie politică a Institutului de Medicină din Chişinău iniţial în funcţie de lector. Aici a scris.И. 1967. ca apoi peste un an. № 3. Revine iaraşi la aceeaşi catedră în septembrie 1952. № 3. филос. Selecţiuni din opere: A. Общественно-политические и философские возрения Михаила Эминеску//Из истории общественно-политической и философской мысли 7 .Хыждеу //Диалектика интернационального и национального в развитии общественной мысли. din martie 1967 lector superior.Кишинев: Картя Молд. După 1968 şi pînă în prezent activează fructuos la Institutul de Filosofie. apoi a susţinut (în ianuarie 1952) la Universitatea din Kiev teza de candidat în ştiinţe filosofice “Dezvoltarea gîndirii social-politice progresiste din Moldova în al doilea sfert al secolului XIX”. În anul 1963 începînd cu 1 septembrie 1963 a fost inclus în cadrul catedrei filosofie şi economie politică cursul de comunism ştiinţific (conform ordinului ministrului învăţămîntului nr. 1968. al XX-lea la catedră au activat o serie de cadre didactice experimentate dar. Lucrează apoi ca învăţătoare în şcoală. din anumite motive.. Tabacaru Dumitru Nicolae n.

practic dedicîndu-se întru totul profesiei de pedagog şi cercetător al şcolii superioare: P. 1974. secretar ştiinţific. Datorită ieşirii la pensie de la 1 iulie 1970 V. 1970. Îşi face studiile la Tehnicum medical din Noghinsk (1958-1960) apoi la Universitatea de Stat “M. Activează ca şef de catedră la Universitatea de Stat din Permi (1959-1964). Între 1 iulie 1970 şi 22 august 1971 funcţia de şef interimar al catedrei a fost exercitată de docentul Vasile Toncovidov. Развитие духовной культуры социалистической личности. membru al redacţiei principale la “Большая Советскеая Энциклопедия” (“Enciclopedia mare sovietică“). şef al Secţiei de presă la Comisariatul de Externe (1939-1940). 22 mai 1940 în or. cu grave consecinţe morale şi de sănătate revine la activitatea profesorală şi ştiinţifică.Молдавиию. Din 1916 pînă în 1918 a locuit la Moskova apoi activează în sudul Rusiei. Общесациологические взгляды Михаила Эминеску// Некоторые вопросы истории. Platonov..Кишинев: Штиинца. bazele ateismului ştiinţific) să se dee posibilitatea de a se duce un curs nou necesitatea căruia a apărut de mult şi anume . D.начала 30-х годов. O activitate relativ scurtă (de cîţiva ani la catedră au avut-o I. aflîndu-se în lagărele de detenţie staliniste şi reabilitare. În 1935 susţine teza de doctor în filosofie “Борьба Ленина против богдановской ревизии Маркса”. Средства массовой информации и духовная культура // Духовная культура и развитие личности в современном обществе. O. 8 . ea va activa ca docent pe 0. . Un timp a exercitat funcţia de şef al catedrei de filosofie a AŞ a URSS.5 salariu pînă la 30 august 1988 cînd se va retrage complet din activitatea de muncă. În anii 1933-1939 activează consecutiv ca colaborator ştiinţific. De la 23 august 1971 pînă la 1 iulie 1986 catedra este condusă de către profesorul universitar d.“piloni” importanţi în activitatea ulterioară a catedrei. Între 1927-1930 îşi face studiile la Facultatea de pedagogie a Universităţii din Rostov-pe-Don calificîndu-se la specialitatea: lector de ştiinţe sociale.2 mai 1996 Chişinău). Între 1930 şi 1933 devine şeful catedrei de filosofie a Institutului petrolului din Grozn`i. Ulterior. . D. 1977. .etica şi estetica medicală.Cobeţ. Ulterior în anul 1933 revine la Moskova şi desfăşoară o intensă activitate ştiinţifică. la aceasta din urmă ar trebui inclus şi cursul de comunism ştiinţific (de 70 ore aflat în cadrul catedrei de istorie a PCUS)32.ş.h. Activează în cadrul catedrei filosofie a Universităţii noastre de la 20 august 1968 pînă la 30 iunie 1996. apoi şef al Catedrei de Filosofie a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (1971-1986). Provine dintr-o familie de învăţători ruşi.Кишиев: Картя Молд.Smelîh se retrage din funcţia de şef al catedrei. materialismul istoric. rusoaică.Кишинев: Штиинца. 16 martie 1905 Warşovia . Материализм Дж. Cotina (Lobzova) Ludmila Grigore n. Selecţiuni din opere: Краткий курс истории философии. Totodată în 1933-1940 este redactor al secţiei de filosofie. Дезволтаря спириуалэ а персоналитэции сочиалисте. Din 1970 lector superior iar de la 1 ianuarie 1988 conferenţiar. didactică şi popularizatoare. studiind concomitent la “Institutul Krasnoi Professuri” secţia Filosofie.Nistreanu .Braga. La 8 august 1968 şeful catedrei docentul Vera Smelîh scrie rectorului Instititului de Stat de Medicină din Chişinău un memoriu în care se cere ca pe lîngă cursul de profil filosofic al catedrei Filosofie şi Economie politică (materialismul dialectic. secretar ştiinţific. Noghinsk regiunea Moscova. Alexei Şceglov.Кишинев: Картя Молдовеняскэ. L.Berlinschi.Cotina. Философские дискуссии 20-х . În ultimii ani ai deceniului şase al sec.Scutniţcaia. 1977. 1988. Şceglov Alexei Vasile (n.Кишинев: Тимпул. iar la 14 noiembrie 1969 susţine teza de doctor habilitat. 1986 31. Susţine teza de doctor în filosofie la 14 nov. Общественно-политические взгляды В.Александри//Там же.Lomonosov” din Moscova Facultatea de filosofie (1963-1968). Selecţiuni din opere: Духовная культура и средства массовой информации // Духовная культура и развитие личности в современном обществе.Кишинев: Штиинца. 1972. О противоречиях советского общества. Tot aici se duc argumente că este necesar de a separa cursul de economie (care atunci avea 100 ore) şi să fie retras din cadrul catedrei şi de creat o catedră separată de economie politică. Молдавское просвещение первой половины XIX века//Из истории общественно-политической и философской мысли Молдавии первой половины XIX векаю . Развитие духовных потребностей личности на современном этапе социализма // Проблемы социалистического образа жизни. În anul 1964 se transferă cu traiul la Chişinău şi este ales în funcţie de şef al catedrei de Filosofie la Universitatea de Stat din Chişinău (ulterior US Moldova). V. etc.f. În perioada anilor 1940-1948 a fost represat. cel de-al doilea şef al catedrei din momentul constituirii ei.Кишинев: Штиинца. Толанда//Под знаменем марксизма. al XX-lea au început activitatea la caterdră trei personalităţi cu un stagiu de durată. 1980. . De la 1 iulie 1986 pînă la 30 iunie 1989 este consultant la aceiaşi catedră apoi se retrage la pensie. .

odată cu venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad (1983-1988) în perioada 3 august 1988 . Развитие В. Provine dintr-o familie de pedagogi letoni. Antonova Maria Gavril. A absolvit: Şcoala superioară de partid din Moscova (1957-1961) şi Facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău (1961-1967).Lozovanu. se transferă aici cu lucrul 37. Iu.Anisimova.Sverdlovsk.Frolov. I. Şi-a făcut studiile la facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Ural din or. moldovean. . Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. serviciu 39.3 septembrie 1990 a fost angajat ca lector la Catedra filosofie a USMF “N. Carpov Serghei Dumitru n.15 nov. D. Buşman Alexandru Vasile n. R. C. După alegerea prin concurs în funcţia de docent la catedra de filosofie a Institutului Politehnic din Chişinău.30 iunie 1994.Carpov. De la 9 noiembrie 1987 în funcţie de şef al catedrei a fost numit conferenţiarului Teodor N. Ulterior s-a transferat cu lucrul la Catedra de filosofie a Universităţii de Stat din Moldova38. Activează în cadrul catedrei noastre în perioada 2 septembrie 1974 . Profesorul universitar A. Pînă în 1982 a activat ca lector apoi ca lector superior. Ulterior s-a transferat la catedra interuniversitară de etică şi estetică de la Institutul de Arte36.24 septembrie 1987. pînă în 1982 îşi începe cariera ca lector la Catedra de filosofie la Institutul zooveterinar din or. iar din 1984 docent. 1982 35.Кишинев: Штиинца. Canicovsci Valeriu Ion n. Кишинев: Штиинца. În perioada anilor 1982-1985 face doctorantura la Catedra de estetică a Universităţii de Stat din Leningrad.5 salariu pînă la 30 iunie 1992. Ulterior între 25 august 1989 .Pe parcursul aflării profesorului A.9 martie 1962 în Chişinău. La 19 mai 1983 susţine teza de doctor în filosofie. fiind admis în doctorantură la Institutul de Filosofie. apoi lector superior. munca cărora care parcă stă “după cadru” este indiscutabil de importantă.Ţîrdea.Şceglov şi-a exercitat funcţia de şef al catedrei pînă la 1 iulie 1986.15 ianuarie 1998.Doraş. Ulterior a trecut la alt. La sfîrşitul anilor '80 ai sec. общество. 1980.Ojovanu. La 7 mai 1992 susţine teza de doctor în filosofie cu temă: “ Natura socio-culturală a operelor de artă“. Lozovanu Constantin Nicolae n. cînd s-a pensionat.Seu. 8 august 1947 în or. moldovean. rusoaica.Buşman. După terminarea studiilor la Facultatea de filosofie a Universităţi de Stat din Ural (19731978).Şceglov în fruntea catedrei şi-au început activitatea de muncă încă cinci cadre didactice: V. 198334. окружающая Среда // Человек и природа.Sprincean.În 1974 a absolvit Facultatea de filosofie a Universităţii de Stat din Leningrad. A activat la catedră în răstimpul 15 august 1974 .Lozovanu şi Iu. Pînă în 1976 a exercitat funcţia de lector. După absolvirea Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău a activat ca lector la catedra de filosofie al Institutului de Stat de Medicină din Chişinău între 12 octombrie 1977 . ales anterior prin concurs de către Consiliul ştiinţific al USMF din Chişinău (5 octombrie 1987). Selecţiuni din opere: Эстетическая культура личности в развитом социалистическом обществе. 1991 este angajat ca lector la Catedra filosodie a USMF “N. Dubăsari. 4 august 1947 în or.Doraş. rus. raionul Kuşvinsk regiunea Sverdlovsk Rusia. Testemiţanu”. . V. Moscova.Caraman Doraş Victor Nicolae n. 10 ianuarie 1952 în localitatea Barancinsk. 7 aprilie 1959 în satul Lozova Străşeni. Analizînd într-o manieră mai meticuloasă activitatea cadrelor didactice. Pînă în 1981 a ocupat funcţia de lector. S. al XX-lea. 9 .Кишинев: Картя Молд. Din această pleadă au avut o activitate epizodică V. îşi continuă activitatea la catedră pe 0. 11 august 1948 în localitatea Pigarevca regiunea Suma din Ukraina. moldovean. cum ar fi Boxan Valentina Petru. apoi de lector superior. Minsk.. L. Activează în cadrul catedrei noastre între 1 august 1978 . Ulterior funcţia de şef al catedrei a fost încredinţată conferenţiarului Petru V.Лениным марксистской социологии в борьбе с вульгарным материализмом.И. C. Stupniţcaia Ludmila Vitalie şi alţii. Cu toate că acest gen de angajaţi este cel mai dedat fluctuaţiei de cadre. S. La catedra noastră lucrează ca lector între 7 februarie 1986 .9 februarie 1988.Ţîrdea au fost angajate în serviciu permanent desfăşurîndu-şi activitatea pedagogică V. 21 decembrie 1933 în localitatea Bakinsk regiunea Krasnodar. Între 1984 şi 1987 a activat în Afganistan. ar fi nedrept dacă n-am menţiona membrii cabinetului instructiv metodic care constă din laboranţi. În anii 1984-1989 îşi face studiile la Secţia filosofie a Universităţii de Stat Bieloruse din or.Gramma. rus. Susţine teza de doctor în filosofie la 8 ianuarie 1981. În prezent activează la Catedra filosofie a Universităţii Tehnice din Moldova40. Anisimova Lidia Mihail n. Caraman. Saratov.9 februarie 1987. ar fi cazul să menţionăm pe cei cu o activitate mai îndelungată.Berlinschi. Testemiţanu”. Rusia (1973-1978). A. Selecţiuni din opere: Человек. Frolov Igor Ion n.Canicovschi. Ulterior.

-”scoaterea în lume” a catedrei dintr-o stare ordinară.catedră universitară elitară: . Posedînd o serie de calităţi individuale cum ar fi ingeniozitatea. municipal ori republican.perfecţionarea radicală şi intensificarea activităţii ştiinţifice. academician.Ţîrdea.Ţîrdea a constituit un moment de cotitură radicală. Ulterior acest plan a fost pus în funcţiune şi înfruntînd diverse austerităţi. universitar. s-au realizat multe lucruri importanţe. inclusiv selecţionarea optimă a cadrelor didactice şi a personalului cabinetului instructiv-metodic. un reveriment în viaţa catedrei cu evidente consecinţe benefice. . firea sociabilă etc alăturate unei bogate experienţe de lucru în instituţiile de stat. capacitatea imensă de muncă. II. printr-o fericită coincidenţă se împlinesc 15 ani de activitate ca şef al acestei catedre şi 65 ani de la naştere a ilustrului savant cercetător ştiinţific Teodor N. orientarea rapidă în situaţii. tenacitatea. Eminent al învăţămîntului public din RSSM.Venirea în fruntea catedrei a dlui Teodor N.munca riguroasă cu colectivul catedrei.ş.. Este evident faptul că succesele atinse de către colectivul catedrei în ultimii 15 ani argumentează încă o dată în plus rolul unei gestionări reuşite. . obşteşti şi cele universitare.Ţîrdea. .elaborarea unei strategii de coordonare armonioasă a activităţii instructiv-metodice şi celei ştiinţifice. Catedra a evoluat de la o catedră ordinară la una elitară. specific de altfel unei catedre devenită ulterior în rang de instituţie . Pe parcursul acestor ani acest rol s-a manifestat în mai multe aspecte. apoi transformarea ei în una “de elită“ cu rezonanţe binemeritate în plan republican şi chiar internaţional. Teodor N.h. . d. influenţei benefice asupra întregii activităţi de la catedră a personalităţii dlui Teodor N.activismul multilateral. profesor universitar..univ. inclusiv îndeplinirea sarcinilor obşteşti de nivel catedral. cavaler al ordinului Gloria muncii din Republica Moldova. EMINENŢA PERSONALITĂŢII (Activitatea reformatoare a acad.atingerea unor performanţe evidente în activitatea didactico-metodică.f. prof. noul şef chiar din primele zile a trasat un plan dificil de realizat dar extrem de necesar în privinţa restructurării întregii activităţi a catedrei.Ţîrdea) În acest an jubiliar al catedrei Filosofie şi Bioetică (2002). 10 . doctor habilitat în ştiinţe filosofice.

Ţîrdea tezele de doctor Corneliu I.univ. ciberneticii. ecologiei. Sobari judeţul Soroca. Aceste succese remarcabile. profesor universitar (1991). sociocognitologiei. Cadrul didactic a asimilat şi a pus în aplicare noi şi efective metode de predare a materialului de curs.Ţîrdea a fost cea ştiinţifică. ea a continuat şi ulterior. În 1987 componenţa catedrei era destul de multicoloră în mai multe privinţe. Mai mult ca atît s-au atins succese considerabile în pregătirea continuă profesională a membrilor catedrei. conţinutul căreia a fost restructurat şi înnoit radical. de asemenea în analiza sociometodologică şi filosofică a fenomenelor informatizare. noosferizare. A urmat un timp în care s-a ”plămădit” metodologia. În perioada imediat următoare îşi face serviciul militar în Armata Sovietică (1959-1962). Şi cei ce deja activau de mai mulţi ani. D-l Teodor N.Ojovanu. care. s-au datorat capacităţilor personale ale eminenţei personalităţi . Iniţial accentul s-a pus pe selecţiunea cadrelor didactice. A “lupta cu sine însuşi”.a. ecologizare. actuală şi de perspectivă orientare a investigaţiilor în domeniul filosofiei. predomina o atmosferă nelucrătoare în general. dar şi eficace în privinţa lucrului cu cadrele didactice a impus problema perfecţionării profesionale a corpului profesoral existent. cît şisubiective. o armonizare a intereselor ştiinţifice proprii fiecării cadru didactic ci şi o nouă. mediatizarea rezultatelor ştiinţifice obţinute mai ales din domeniul bioeticii. . depăşirea unor dificultăţi şi revigorarea procesului didactic. Rodica V. Teodor N. În faza iniţială lucrul acesta era dificil şi din cauza dominării tiparelor ideologice din societatea sovietică. Meritul domniei sale a fost vădit într-o reuşită ajustare a componenţei catedrei la imperativele timpului: păstrîndu-se continuitatea generaţiilor s-a pus problema înnoirii contingentului cu cadre tinere. obţinînd profesia de învăţător de fizică şi matematică a şcolii medii. În prezent catedra are cel mai mare număr de ore la filosofie în comparaţie cu celelalte catedre de filosofie ale universităţilor din republică.Ţîrdea. Din 1958. deţinînd titlu de inginer-electric. deoarece prosperarea unei atare instituţii depinde în mod direct de componenţa adecvată a personalului didactic.Ţîrdea a întreprins şi întreprinde personal o fructuoasă activitate ştiinţifică extracatedrală manifestată prin participarea la numeroase foruri ştiinţifice autohtone şi internaţionale.Paladi. Lozovanu. intelectualizare.Ţîrdea a marcat întreaga activitate la catedră de la 1987 încoace. Republica Moldova. scientizare.Carpov şi Constantin N.Ţîrdea.Ţîrdea activează în sistemul preuniversitar în calitate de învăţător de fizică şi matematică în şcolile din satele Valea-Trestieni. activitatea în cadrul consiliilor ştiinţifice de susţinere a tezelor de doctor şi doctor habilitat de la USM şi Academia de ştiinţe a Moldovei. după absolvirea Universităţii pedagogice. Adriana L. informaticii. după cum s-a mai menţionat mai sus. În acest sens putem evidenţia cîteva etape evident strategice în contribuţia sa la evoluarea cu succes a catedrei. Ulterior s-a constatat că nu toţi au putut face faţă acestor exigenţe. Cu toate că ajustarea cadrelor a predominat în activitatea iniţială. Serghei D. deoarece ea a persistat totdeauna. Teodor N. Deaceea etapa urmatoare a accentuat perfecţionarea activităţii instructive ce includea în mod deosebit înlăturarea unor neajunsuri. Efectuarea unei strategii concrete. Lucrul acesta nu este surprinzător dacă facem o succintă privire în biografia şi cariera sa profesională marcată de o imensă activitate în orice postură s-ar fi aflat şi o permanentă “luptă cu sine” (după spusele domniei sale). univ. strategia lurcului cu cadrele.Popovici. care de fapt poate fi numită direcţie în activitatea prof. supravieţuirii omenirii. atît din motive obiective. Ulterior căutările au continuat şi astăzi putem afirma cu certitudine succesele obţinute într-un timp oarecum record. doctor habilitat în ştiinţe filosofice (1992). . (Mai detaliat despre activitatea ştiinţifică vezi în cap. Teodor N. artă pe care o 11 . În 1954 absolveşte şcoala medie № 1 din or. Putem menţiona cu certitudine că prin eforturi mari toate lacunele au fost depăşite. noosferologiei ş. informaticii. Următoarea etapă. apoi la facultatea de automatică şi construcţie de aparate a Universităţii tehnice (Institutului politehnic) din Harkov (1964-1969). şi cei ce se angajau trebuiau să facă faţă la două criterii esenţiale: 1) competenţă profesională. o perlă a individului ce ţine nu doar de voinţa celui din urmă. La AŞM au susţinut tezele deasemenea Vitalie I. bioeticii. în fine la doctorantură (aspirantură) în domeniul filosofiei (1972-1975).Teodor N.Hîncu. O fructuoasă activitate întreprinde în consiliile redacţionale a publicaţiilor ştiinţifice din ţară şi de peste hotare. Soroca şi îşi continuă studiile la facultatea de fizică şi matematică a Universităţii (Institutului) de Stat Pedagogice “Ion Creangă” din Chişinău (1954-1958).afirmă permanent prof. în acel timp. Ţîrdea Teodor Nicolae este specialist în domeniul filosofiei ştiinţei şi tehnicii. dar şi de alte caracteristici umane şi reprezintă pilonul de bază în realizarea diverselor scopuri vitale omeneşti. Teodor N. Şendreni şi Grozeşti raionul Nisporeni (1958-1959). Au susţinut sub conducerea ştiinţifică a dlui Teodor N.noi preocupări”). Restructurarea activităţii ştiinţifice la catedră a fost cel mai dificil lucru deoarece a fost necesar nu doar un efort organizaţional. 2) trăsături individuale optime pentru conlucrare. S-a născut la 26 august 1937 într-o familie de rezeşi din s.este o mare cucerire sufletească. Permanent dar mai evident către mijlocul anulor '90 atenţia şefului catedrei s-a concentrat asupra perfecţionării radicale a programei analitice la filosofie. Acest fapt impunea un efort asiduu orientat spre calitatea predării şi intensificării lucrului ştiinţific. era orientat spre declin. III ”Noi timpuri . obţinînduse o performanţă în acestora privinţă atît în privinţa conţinutului cît şi a numărului de ore.Personalitatea dlui acad. Aici obţine meseriile de şofer de categoria I-a şi de maistru în instruirea conducerii automobilului. axiologizare. în special pe problemele filosofice ale informaţiei.

De menţionat e faptul că pe parcursul acestor ani în activitatea universitară a lui Teodor N. sinergetica. ecologia socială. scrie manualul Filosofie şi Bioetică. ecologice. de asemenea membru al diverselor organe (raionale. de filosofie a ştiinţei şi tehnicii (pentru doctoranzi şi competitori). universitar Teodor N. filosofie atît între studenţi şi doctoranzi. apoi de decan (1977). desenul liniar şi economia politică în şcoala profesională tehnică № 4 din or. articole ştiinţifice şi elaborări metodice. monografii. care şi va deveni de facto o filosofie a existenţei umane.Ţîrdea. sociocognitologie. de intelect şi intelectualizare. El este ales deputat al Consiliului orăşenesc de deputaţi ai poporului din Chişinău (1980-1987). informatică.Ţîrdea era să fie stabilit şi marcat în mare parte de operele academicienilor A. creează în 1999 prima catedră de Bioetică şi Filosofie în spaţiul postsocialist. înglobează în sine filosofia informaţională. bioetică. universitar Teodor N.practică ulterior în şcolile militare din Umani (Ukraina) şi Harkov (Ukraina). filosofie socială. unde activează pînă în prezent.Ţîrdea . şi-a desfăşurat şi şi-a determinat cariera filosofică prof. inclusiv şi în cele de peste hotare. inclusiv peste 20 monografii.Ţîrdea predomină momentul administrativ-obştesc. de asemenea la Institutul Ştiinţelor Reale. predă cursul de bioetică studenţilor.f. Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Din 1995 tot mai insistent se manifestă ca organizator al conferinţelor ştiinţifice internaţionale ce ţin de examenarea problemei strategiei de supravieţuire a omenirii. Între anii 1977-1985 este ales secretar al Comitetului de Partid al USM. Acest mod de filosofare.Ţîrdea se retrage cu traiul în Republica Moldova. Începînd cu a doua jumătate a anului 1987 prof.Ţîrdea funcţionează doctorantura. manuale şi broşuri. Colaboratorii catedrei sub conducerea d. Publică circa 40 de scrieri în presa republicană şi unională ce ţin de problematica educaţiei tineretului studios. Ursul (Moscova-Chişinău) şi Iu. către examenarea noilor paradigme de existenţă umană. psihologie şi sociologie). de istorie a gîndirii filosofice.D. unde activează în decursul a trei ani în cadrul aparatului Comitetului Central al Comsomolului din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM). cît şi peste hotare. Peisajul intelectual în care şi-a început. prof. cognitologice. Pînă în prezent academicianul Teodor N.Ţîrdea e încadrat şi în viaţa social-politică a Republicii. Concomitent din 1974 ţine lecţii de filosofie pentru studenţii USM (în limba rusă). ale altor localităţi. Ukraina). apoi în anii '80 ''90 ai sec. noosferologie. sinergetice.Ţîrdea activează rezultativ în domeniul ştiinţific. Dacă primele lui scrieri se axau pe natura informaţiei. a noilor organoane şi mijlocace de realizare a acesteia (a teoriei).filosofia supravieţuirii.h. noosferologie. magistratura. cognitologie. al XX-lea şi la începutul sec. universitar T. broşuri.Ţîrdea. doctoranzilor etc. noosferologice etc. Harkov. o au aşa domenii ale ştiinţei contemporane cum ar fi informatica socială. şi deci de o elaborare (şi constituire) a unei direcţii specifice a filosofiei contemporane . orăşeneşti) de partid din RSSM.N. a fenomenelor de informatizare.Ţîrdea se consacră pe deplin activităţii ştiinţifico-pedagogice univeresitare. de noosferizare. cercul filosofic pentru studenţi. de pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în sistemele de instruire universitar şi diverselor organe de conducere a RSSM. El publică în perioada nominalizată (din 1987. Universităţii de Stat a artelor din Moldova.perioada administrativ-obştească şi ştiinţifico-didactică universitară. La catedră graţie activităţii dlui Teodor N. sinergetică. În această perioadă el se manifestă ca un coordonator talentat al cercetărilor ştiinţifice şi ca un organizator dotat al instruirii filosofice a tineretului studios. pentru cei ai Universităţii de Stat din Moldova (facultatea de filosofie. cosmică şi în fine filosofia noosferică.ş. iar în 1985 este numit în postul de şef al Secţiei de Instruire în domeniul ştiinţelor sociale al Ministerului de Învăţămînt superior şi Mediu de Specialitate al RSSM. în viziunea prof. Chişinău. de informatică socială. cognitologie. Concomitent cu studiile în doctorantură între anii 1972-1975 Dumnealui predă electrotehnica. asumîndu-şi totodată rolul de redactor responsabil al materialelor publicate (7 culegeri către 2002). Ţine lecţii de filosofie. în opinia lui. La acest capitol o importanţă majoră. El argumentează necesitatea elaborării teoriei universale de supravieţuire a civilizaţiei.. simpozioane atît în ţară. 12 . afiliat de USM. al XXI-lea cercetările se orientează spre analiza filosofică a cunoştinţelor cibernetice şi informatice. În decursul anilor 1975-1977 el execută funcţiile de prorector în activitatea cu studenţii de peste hotare al Universităţii de Stat din Moldova (USM). Pe lîngă activitatea universitară T. El vine cu aportul său concret în elaborarea compartimentelor acestui gen de gîndire filosofică. universitar Teodor N. În această ordine de idei prof. socicosmonautica şi în cea mai mare parte noosferologia. a 3-a în activitatea sa) manuale de filosofie. Aici s-ar încheia perioada pedagogică preuniversitară în domeniul ştiinţelor reale a lui Teodor N.M. Fondează în 2001 Asociaţia de Bioetică din Republica Moldova. Între anii 1962-1969 predă matematica şi fizica în şcoala medie tehnică de industrie de produse lactate din or. în special pe esenţa informaţiei sociale. În 1969 Teodor N. Îndată după absolvirea doctoranturii (aspiranturii) şi susţinerea tezei de doctor în ştiinţe filosofice (1975) începe o nouă etapă în activitatea profesională a lui Teodor N. profesional propagă cunoştinţe de bioetică.Ţîrdea consideră că este nevoie de o reflexie filosofică a cunoştinţelor informatice. participă cu referate şi comunicări la zeci de conferinţe.N. pe cea ecologică.Ţîrdea publică circa 200 lucrări ştiinţifico-metodice. universitar Teodor N. Kanîghin (Kiev. cît şi în mediile extrauniversitare ale oraşului Chişinău. iar din 1999 şeful catedrei de Filosofie şi Bioetică a Universităţii (Institutului) de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova. El este ales (1987) şeful catedrei de Filosofie . noosferologie şi bioetică pentru studenţii Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. tehnologia metalelor. cursurile pentru examenul de doctorat la filosofia ştiinţei şi tehnicii.

de etică. 1981. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. În lucrările lui Teodor N. 1995. Filosofia în concepţii şi personalităţi. Teza de doctor în ştiinţe filosofice . Кишинёв. 1982. Chişinău. Chişinău. социальное управление. Социальная информация и управление социалистическим обществом.Ţîrdea Chişinău. Profesorul universitar Teodor N. В 2-х т. filosofie. Кишинев. sinergetica. Informatizarea. Творческое развитие философии в работе В. 27-28 aprilie 1997.Ţîrdea destinate problemei informaţiei se efectuiază o analiză amplă a celui mai superior gen al acesteia . Кишинёв. Teodor N. Filosofia ecologică şi în fine Filosofia noosferică. 1981. 1989. Социальное познание и система социальной информации //Проблемы социального познания.Ленина “Материализм и эмпириокритицизм ”. 1997. a principiilor şi legităţilor unor astfel de domenii ale ştiinţei cum ar fi socioinformatica. Методологические вопросы кибернетики// Некоторые философские вопросы современного естествознания. modelele. Информатика на службе ускорения. Информатизация. Кишинёв. 2002. de analiza metodologică a tendinţelor integrative şi general-ştiinţifice ale cunoaşterii contemporane. membru Consiliului Asociaţiei filosofilor din Republica Moldova. Становление информатики как общенаучной дисциплины // Соотношение философского и общенаучного уровней знания. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Gramotei de Onoare a Prezidiului Sovetului Suprem al RSSM (1972). 1996. Bioetică. 1978. 1998. al Academiei Internaţionale de Informatizare de pe lîngă ONU (1996). 1984. София. acad. sociologiei şi politologiei pe lîngă Institutul şi Filosofie. teza de doctor habilitat în ştiinţe filosofice-Informatizarea. управление. Sănătatea : aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. noosferologia.îChişinău.Ţîrdea se propune o concepţie originară despre esenţa şi natura bioeticii ca direcţie ştiinţifică interdisciplinară nouă ce examenează relaţiile dintre om şi biosferă de pe poziţiile eticii tradiţionale. Filosofie. системы. rolul şi importanţa acestuia în asigurarea securităţii biosferei. El sugerează un mod nestandard de interpretare a conţinutului şi procesului de cunoaştere. titlului de Eminent al învăţămîntului public din RSSM (1987). de problemele filosofice ale sinergeticii. Кишинев. 2001. La acest capitol se analizează temeliile unei noi direcţii a filosofiei sociale-sociocognitologia. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii .Ţîrdea au văzut lumina tiparului materialele conferinţelor ştiinţifice internaţionale cu genericele: Probleme filosofice. Кишинёв. De asemenea se propune o cercetare profundă şi complexă a categoriilor de bază. Membru titular (academician) al Academiei de Informatică a Ukrainei (1992). universitar Teodor N. proprietăţile şi rolul ei în desfăşurarea dezvoltării inofensive a societăţii. Chişinău. 1997. ce ţine de informatizarea contemporană în proporţii mari şi de tranziţia evoluţionistă către o civilizaţie informaţional-ecologică nouă.universitar Teodor N. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii//Omul. acad. Profesorul universitar Teodor N. 1992 (Ediţia a 2-a în limba rom`nă . În operele lui Teodor N. Este membru al Consiliilor ştiinţifice pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în domeniile filosofiei.î Кишинёв. Chişinău. 1995. Informatizarea. omenirii în genere. al Academiei Internaţionale de Noosferă (1998).1994).Direcţiile principale ale cercetărilor ştiinţifice ale prof. interpretată de pe poziţiile abordarii sistemice de activitate într-o interconexiune dialectică cu procesele de cunoaştere şi administrare socială. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală. preşedinte al Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova etc. şÎn colabor. medicină. şÎn colabor. a fenomenelor subtil-vibratile în socium. 1989. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune .И. Sub redacţia ştiinţifică a profesorului universitar Teodor N. ştiinţific acad. medicinei. Кишинёв. Omul. Selecţiuni din opere: Информация. ecologiei.a informaţiei sociale. luînd în consideraţie aici noţiunile de infosferă (logosferă) şi de intelect social. Chişinău. Tehnica. 1999. Se formulează principiile. (În colabor. Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale.Ţîrdea oferă o atenţie deosebită elaborării concepţiei de informatizare. Кишинёв. Informatica şi progresul social. a intelectualizării. ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omenirii. a conexiunelor celei din urmă cu axiologizarea şi scientizarea activităţii umane. Filosofie - 13 . cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosfico-metodologice şi sociale (1992). Red. este membru al Consiliului Redacţional al Revistei de Filosofie şi Drept. universitar Teodor N. Prof. Т. Sociologie şi Politologie al AŞM şi al USM. Chişinău. Chişinău. 1990. nr.Ţîrdea formulează pentru prima oară postulatul despre filosofia supravieţuirii şi argumentează necesitatea evidenţierii părţilor ei componente cum ar fi Filosofia informaţională. 1975. Социальная информация. modurile de abordare şi categoriile de bază ale acestui domeniu de cunoştiinţe. 1988. Ştiinţa. Философский очерк. 2000. 1990.)// Ленинская теория отражения в свете развития науки и практики. Cognitologia şi unele probleme ale filosofiei sociale şÎn colabor.Ţîrdea ţin de asemenea de noosferoloogie.//Revista de filosofie şi drept.2. Chişinău. În ultimul timp prof. познание.Ţîrdea are o participare prodigioasă în activitatea organizaţionalştiinţifică a Republicii Moldova.Problema informaţiei sociale (1975).î.1. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale. Философские очерки. Chişinău. Партийный комитет и партийная информация . de constituire a concepţiei noosferice despre lume şi a democraţiei noosferice. Progresul tehnico-ştiinţific.Ţîrdea este deţinătorul ordinului Gloria muncii din Republica Moldova (1999). examenîndu-se detaliat tipurile.

) Кишинев. Universitatea “Aurel Vlaicu” din Arad. 2001.îChişinău. paradigme. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice // Buletin ştiinţific.ştiinţific d. aliniaritate.). Ediţia II. Расширение границ этического знания . Noosferizarea proceselor demografice . Iaşi. Chişinău. Chişinău. Series: Social and Humonistic Sciences.Medicină. Chişinău 2001. Sinergetică. 1998. Academia Ecologică din Rom`nia. Тезисы докладов и выступлений Международной научной конференции. Iaşi. Chişinău. 1997. Civilizaţia noosferică: tendinţe. Chişinău. 5. Курск. autoorganizare. 2000. sociocognitologie şi noosferologie. Noosfenrizarea şi problema existenţei umane // Buletin ştiinţific. Academia Ecologică din Rom`nia. nr. şÎn colabor. Учебник (În colabor. 2002. Ţîrdea. personalităţi.calea spre dezvoltarea durabilă a civilizaţiei (În colabor. Vol. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. Medicină. 1999. №1. Философия (С курсом биоэтики). 1998. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. 2001.важное требование ноосферноэкологической революции // Илиадиевские чтения. Medicină. Elemente de informatică socială.h. Filosofia contemporană . 2001. nr. 14 .Etică . Filosofie socială şi sociocognitologie. Calea spre ştiinţa postneclasică.f. Chişinău. Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale 7-8 aprilie 1999. Red. Chişinău. 3-5 марта 1998. Probleme de sănătate publică (igienice.// Filosofie. 1999. 5. 2.ş. Teodor N. epidemiologice şi management). 2001. perspective şi probleme // Scientific and Technical Bulletin. 2001. Курск. Filosofie şi Bioetică: istorie. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective //Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.filosofie a supravieţuirii // Filosofie.

ştiinţific Teodor N.Ţîrdea în situaţia de moment şi a măsurilor sale hotărîte şi. 2) din 1991. Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea teoriei filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale şi ştiinţei”. de informatizarea medicinii şi ocrotirii sănătăţii. însă. Performanţele atinse au istoria lor începînd din anul de cotitură . Aşadar.(1992 în limba rusă. încît pentru următorii cinci ani se consideră necesar de a continua investigaţiile la această temă în cadrul problemei principale: Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii (Din darea de seamă a activităţii ştiinţifice a catedrei pe perioada ultimilor cinci ani (1986-1990) 30. prof. în concordanţă cu nivelul atins în desfăşurarea elaborărilor şi al orientărilor ştiinţifice se fac anumite redactări în formulările acestei scheme investigaţionale. 15 .Ţîrdea o serie de lucrări ştiinţifice consacrate problemelor ce ţin de progresul social şi informatică.Ţîrdea) şi dl Popovici Cornel teza de doctor în filosofie (cond. Aceste elaborări sau dovedit a fi atît de actuale.activitatea didactică şi cea ştiinţifică.III. La 7 aprilie 1988 la şedinţa catedrei a fost aprobat planul investigaţiilor ştiinţifice pentru perioada 1988-1990. de ce nu.1995-1996 susţin tezele de doctor în economie dna Hîncu Rodica (cond. În a. În anul 1989 se începînd unele modificări esenţiale. dirijarea socială. Ţîrdea.univ. ştiinţific Teodor N.Ţîrdea. În planul tematic ştiinţific pe următorii cinci ani (1991-1995) au fost deja întroduse modificări radicale.Ţîrdea. Aşadar pentru perioada anilor 1991-1995 s-a preconizat tema catedrei: “Problema omului în condiţiile informatizării. Eseuri filosofice”. În perioada anilor 1986-1990 au fost realizate şi publicate de către de Teodor N. pentru acele timpuri. 1994 în limba rom`nă) .X. adică de la 27 august 1991 cînd Rep. naturii şi societăţii”. naturii şi societăţii”. deasemenea el susţine teza de doctor habilitat în filosofie (1992). Cel mai dificil şi subtil a fost lucrul de restructurate a activităţii ştiinţifice care a trecut două perioade principale: 1) 1987-1990. c) Activitatea ideologică în lumina hotărîrilor Congresului al XXVII al PCUS. Tema 2 : “Istoria concepţiilor filosofice şi social-politice în Moldova şi contemporaneitatea” (în colaborare cu catedra filosofie a USM). Pentru un timp de aproape un an această temă devine tema generală a preocupărilor ştiinţifice de la catedră. Odată cu începerea activităţii la catedră a dlui Teodor N.autor Teodor N. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”. Moldova îşi capătă idependenţa şi dispar exigenţele ce provocau orientările spre stereotipurile ideologice ori limitările cauzate de presiunile administrative. În 1992 avem o structură investigaţională la catedrăă bine definită (cu aceeaşi temă). Ele au fost produsul orientări adecvate a şefului catedrei dlui Teodor N. Iniţial e necesar. În anul 1990 catedra a lucrat sub tema comună pentru toate catedrele de filosofie din republică: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social”. Se preconiza ca finalul lucrărilor să fie anul 1990. T.Ţîrdea s-a schimbat tema generală a investigaţiilor catedrei. esenţa omului etc.1987 şi coincid cu activitatea şefului catedrei .01. în concordanţă cu realităţile ştiinţifice şi ale vieţii sociale. inclusiv monografia “Informatizarea. iar dnii Carpov Serghei (1992) şi Ojovanu Vitalie (1994) susţin tezele de doctor în filosofie. În rezultatul realizării acestui program ştiinţific (1991-1995) au fost publicate cicra 20 lucrări. Începînd cu anul 1995. cu o mare doză de curaj. a face o privire la procesul evoluării orientării activităţii ştiinţifice la catedră pentru a reconstitui tabloul existent în prezent. El avea următoarea structură: Direcţia principală de investigare: “Etapa leninistă în dezvoltarea marxismului”. Problema: “Probleme filosofice actuale ale ştiinţelor naturale şi sociale contemporane”.NOI PREOCUPĂRI (Catedra în prezent) În prezent catedra Filosofie şi Bioetică satisface cu succes “dualismul” universitar . Problema: “Rolul ştiinţei şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. b) Etapa leninistă în filosofie. în rezultatul cărora tema de bază a investigaţiilor ştiinţifice la catedră rămîne una: “Asigurarea metodologică şi conceptuală a restructurării şi accelerării proceselor social-economice şi spirituale din societatea socialistă“. Problema: “Rolul principiilor leniniste în analiza ştiinţifică pentru cercetarea teoriilor istorico-filosofice şi social-politice”. cunoaşterea. La 29. Catedra a fost încadrată în elaborarea culegerii comune (împreună cu catedra filosofie a USM): “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”. schimbării sensului filosofic al acestui fenomen. În prezent se “coagulează”. pînă la sfîrşitul anului 1987 la catedră erau trei teme pentru lucrul de cercetare ştiinţifică: a) Probleme filosofice ale biologiei şi medicinei.N. Tema 1 : “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului social şi ştiinţifico-tehnic în condiţiile contemporane” (împreună cu catedra filosofie a USM şi secţia filosofie a AŞ din Moldova). ecologizării şi mediatizării globale a societăţii” încadrată în problema: “Probleme filosofice actuale ale interacţiunii omului. o a treia fază şi anume cristalizarea unei şcoli ştiinţifice originale sub egida şefului catedrei dlui Teodor N. credem.88 ea era formulată astfel: “Asigurarea conceptuală şi metodologică a accelerării progresului ştiinţifico-tehnic şi social ” Totodată colectivul catedrei fiind antrenat în lucrul asupra monografiei “Conceptul accelerării şi factorul uman (aspectul social-filosofic)”.acad.90).Ţîrdea). NOI TIMPURI .

literară. Problema: “Rolul ştiinţei. lector Rodica Gramma magistru în filosofie.1053) La situaţia momentului de faţă ea se prezintă a fi în următoarea siluietă: bioetica şi existenţa Adriala Paladi umană dortor în filosofie. Sunt prezente şi criteriile unei şcoli ştiinţifice : continuitate şi consecutivitate.* (Dicţionar explicativ al limbii rom`ne. În 1998 tema devine mai vastă “Problema omului în condiţiile informatizării. existenţei omului în condiţiile crizei ecologice planetare. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice academician. În 2000 se publică de către Teodor N.doctor habilitat în Tehnologiile scien-toface (intelectuale) şi economia informaţională: analiză 16 filosoficoeconomică doctor în ştiinţe Conducător ştiinţific general- Rolul intelectului social şi noosferic în supravieţuire a omenirii doctorand Viorica Leanca doctor în filosofie. potenţial evident. filosofice şi bioetice ei teoretico-medicale doctor în filosofie. în prezent asistăm la procesul constituirii unei şcoli ştiinţifice la catedră. 1998. paradigme”. mişcare ştiinţifică. a ştiinţei şi tehnicii”. De asemenea corespunde situaţiei şi sensul definiţiei şcolii ştiinţifice: “Curent. Tema : “Problema omului în condiţiile informatizării. În 2000 se include stabil în tema principală a catedrei şi bioetica: “Problema omului în condiţiile informatizării.Buc. lector superior Axiologia medicală şi probleme ale bioeticii Globalizarea şi problemele sănătăţii somatice şi spirituale a omului doctor în filosofie.Direcţia: “Dezvoltarea creatoare şi utilizarea metodelor (teoriei) filosofice în cercetarea problemelor practicii sociale. artistică etc.: Univers. cristalizarea unei paradigme teoretice respective. . formarea discipolilor. Antropologia: implicaţii biologice. ecologizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice şi bioetice” care va fi finisată în anul 2007 (a doua etapă). care grupează în jurul ei numeroşi adepţi.pe problema supravieţuirii omenirii. tehnicii şi filosofiei în cercetarea problemei interacţiunii omului. Probleme filosofice Bioetica şi problemele ale medicinii. Aici se pun accentele pe un nou moment al contemporaneităţii . După cum s-a menţionat mai sus. profesor universitar.II. docror în filosofie Problema omului şi supravieţuirii omenirii în condiţiile informatizării. În 1995 se iniţiază de dl Ţîrdea Teodor pe această temă organizarea conferinţelor ştiinţifice internaţionale. enciclopedic. mediatizării şi noosferizării sociumului: aspecte socio-filosofice”. lector Problema imaginarul ui prefilosofi c competitor. activitate intensă. personalităţi.2002). în 1999 “Problema omului: aspecte filosofice şi socio-politice”. baza teoretică a acestei mişcări”. p.Ţîrdea manualul “Filosofie şi Bioetică: istorie. originalitate. care se execută pînă în prezent (a VII-a în a. Ed. conferenţiar . societăţii şi naturii”. ecologizării şi mediatizării globale a societăţii”.

Ţîrdea şi de conducerea USMF. prof. Acest curs a fost elaborat în prof. Au loc conferinţa a VI-a ştiinţifică internaţională cu genericul: “Progresul tehnico-ştiinţific. În prezent strategia catedrei în ceea ce priveşte eficacitatea instruirii studenţilor. La catedră de către dl Teodor N. rezidenţi. biologiei.Ţîrdea s-a pus o bază reală de implimentare a bioeticii în diverse planuri de activitate. Cele mai performante prezentări sunt incluse la şedinţa anuală a secţiei (organizată pe baza catedrei) în cadrul Conferinţei ştiinţifice anuale ale corpului didactic şi studenţilor din luna octombrie. univ. Deja au fost elaborate serioase cercetări ştiinţifice. Despre importanţa şi amploarea implimentării cu succes al bioeticii ne vorbesc multe evenimente importante în viaţa catedrei: La 19-20 aprilie 2000 îşi ţine lucrările Conferinţa V ştiinţifică internaţională cu tema “Bioetică. modele de alcătuire a referatelor etc. univ. T. Aici sunt ţinute cursuri de pregătire pentru examenul de doctorat la “Filosofia ştiinţei şi tehnicii” unde se ţine cont de profilul pregătirii profesionale şi se examinează o serie de probleme teoretice. Ion Ababii şi de prim vice-rector prof. Tot în acest an apare primul manual de bioetică “Filosofie şi Bioetică: istorie. cu sediul la Veneţia. Constituind un serios suport de realizare a sarcinilor didactice şi ştiinţifice. filosofie. succesul reuşitei şi activităţii academice şi ştiinţifice: literatură didactică achiziţionată sau elaborată de membrii catedrei.12. “Noosferologia”. univ. care fiind încă studenţi au fost membri activi ai cercului. Cele mai interesante sunt prezentate la şedinţele cercului. meicină practică”. Între timp perspectiva afirmării bioeticii în spaţiul nostru se conturează tot mai mult.02.univ. Pentru realizarea cu succes a potenţialului ştiinţific şi didactic mai este necesară şi o bază metodicodidactică corespunzătoare.Ţîrdea). doctoranzi şi chiar medici.N. progresului tehnico-ştiinţific etc.1992-1993 Însă primele prelegeri dedicate Bioeticii au fost ţinute în Republica Moldova în aulele universitare. medicina şi bioetica în strategia de existenţă umană“ (2002).Ţîrdea au fost elaborate cursuri speciale atît pentru studenţii medicinişti.o cale spre supravieţuirea omenirii” de către d-na Rodica Gramma (conducător ştiinţific acad. cît şi pentru studenţii altor universităţi: “Bioetica”. filosofice şi bioetice stringente din medicina contemporană. Teodor N.Ţîrdea.Cartofeanu şi Sava A. au loc trei evenimente notorii: constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (la 16 martie). Teodor N. de la 1 septembrie 1997 (prin ordinul Nr. susţinerea primei teze de magistru în bioetică pe tema “Bioetica . magiştri. La dispoziţia studenţilor. competitori.. Tematica abordată înglobează diverse probleme filosofice ale medicinii. în mod special de dl. Aceste prelegeri (pe care dl Cavasin le ţine anual pînă în prezent) au trezit un viu interes şi.univ Teodor N. tehnica. Acest lucru a fost iniţiat de prof.Balan.elaborarea unui conţinut optim al programei de studii şi al treilea . se face un mare pas în afirmarea Bioeticii: din 12 iulie 1999 (prin ordinul nr. al doilea . 2001. El este unul dintre primii organizatori a institutelor de bioetică din Europa şi organizatorul primului Institut de Bioetică din Italia. Petru Galeţchi. Anterior acest curs era dus la catedra Istorie. bioeticii. Unele rezultate au fost mediatizate. mai ales în cel ştiinţific şi didactic. implimentării didactice. “Cognitologia socială”.1997) în componenţa caterei a fost inclus cursul de politologie predat în prezent de către conferenţiarii Manole D. doctoranzilor include trei momente esenţiale. “Informatica socială”. îndrumări bibliografice. Aceste şedinţe au loc de 1-2 ori pe lună. alături de stăruinţa studenţilor. Cei mai activi studenţi participă la diverse conferinţe ştiinţifice studenţeşti republicane şi chiar internaţionale. inclusiv la USMF “Nicolae Testemiţanu” de către profesorul italian Pietro Cavasin (n. O mare activitate se desfăşoară la catedră pregătirii viitoarelor cadre ştiinţifice medicale. personalităţi. În prezent ea include mai multe componente ce determină. materiale metodice şi didactice elaborate la catedră. paradigme” (autor acad. rezidenţilor şi doctoranzilor stă biblioteca catedrei care include în Procese şi instituţii socio-politice în condi-ţiile informatizării 17 .02.implicarea cît mai largă a studenţilor în activitatea ştiinţifică prin participarea lor activă la cercul filosofic. conferenţiar Didina ReieşindNistreanu din imperativele stringente ale timpului prezent şi exigenţelor ştiinţifice contemporane o mare lector importanţă la catedră se acordă predării şi elaborării investigaţiilor ştiinţifice consacrate bioeticii.127-PS din 18.621-PS) catedra Filosofie se reorganizează în catedra Filosofie şi Bioetică prima catedră de acest gen din spaţiul ex-sovietic şi chiar din Europa de Răsărit. În anul următor. prif.Ţîrdea prin a.Ţîrdea). Teodor N. Bioetica şi Medicina” (2001) şi conferenţa a VII-a cu tema: “Stiinţa. T. La ele asistă 50-60 studenţi. 1930) începînd cu anul 1995. Drept rezultat al căutărilor şi eforturelor depuse de acad. datorită eforturilor acad. Primul îl constituie cizelarea măiestriei şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice. rector acad. Anual studenţii pregătesc circa 200-300 referate teoretice care se discut la seminare.Probleme filosofice ale medicinei şi bioeica dortor în filosofie. conferirea titlului de “Doctor honoris causa” la 29 noiembrie lui Pietro Cavasin de către Senatul USMF. În această privinţă trebui menţionat faptul că la catedră mai mult de un deceniu activează cu succes cercul ştiinţific studenţesc.

monografii. Tot spaţiul este mobilat corespunzător şi are în sălile de studii materiale ilustrative . televiziune organizate de membrii catedrei. 1 cabinet pentru şeful catedrei.prezent circa 8 mii de volume (manuale. 18 .a. materiale metodice şi didactice. Baza materială a catedrei include: un amplasament corespunzător de încăperi şi utilaje ce satisfac. IV. 194 A) avînd o suprafaţă totală de 430 m2. 2 slaidoscoape şi 1 codoscop. 2 încăperi sanitare. Atît cadrul didactic. La dispoziţia profesorilor şi a personalului cabinetului metodic stau 2 compiutere. 3 cabinete pentru cadrul didactic. academician. biblioteca. Aşa. cît şi membrii cabinetului metodic al catedrei zilnic îşi depun străduinţa spre realizarea cu succes a angajamentelor preconizate întru instruirea şi educarea tinerii generaţii de specialişti practicieni şi cercetători în medicină.didactice (planşete. profesionaliste. reviste ş. necesităţile de desfăşurare a procesului didactic. au devenit tradiţionale emisiunile la radio. În prezent catedra este compusă din 15 persoane în următoarea componenţă: 1) şeful catedrei. CATEDRĂ DE PERSONALITĂŢI Realizările marcante ale catedrei au fost posibile datorită unei munci asiduie. în general. 1 sală de lectură. inclusiv a sălilor de studii de 200 m 2. În prezent catedra e amplasată la etajul III (ocupă tot etajul) a blocului de studii nr. sala de lectură (care împreună cu biblioteca funcţionează zilnic fără întrerupere de la 8 00 pînă la 1800). chiar şi jertfirii de sine în condiţiile austere ale timpului prezent a cadrelor didactice ce activează în subdiviziune.4 (cu adresa: Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfînt. prosperarea ştiinţei şi a culturii naţionale. Încăperile catedrei includ: 7 săli de studii.). de exemplu. publicarea articolelor şi altor materiale în ziare mai ales pe tematica bioeticii. conştiente. profesori de serviciu care oferă zilnic conform orarului consultaţii la cererea studenţilor ori doctoranzilor. Încă un moment esenţial e necesar de evidenţiat în activitatea catedrei: propagarea cunoştinţelor filosofico-bioetice în cadrul populaţiei din ţară prin intermediul mass-media. panouri ori vitrite).

ecologie”. “Problema supravieţuirii omenirii”.şt. IV şt. 7) asistent. N. informatizarea. Pirogov” din Moscova. moralei şi bioeticii. sănătatea”. 10) laborant superior Ludmila Stupniţcaia.şt. 6) asistent. Este specialist în probleme filosofice ale medicinei. 1990. Fenomenul bioetică: aspectele socio-filosofic. 1992. Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // ibidem. Axiologizarea intelectualizării şi scientizării sistemelor sociale ca condiţie necesară a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei ştiinţifice internaţionale “Omul. Vol. Chişinău. Sociologie şi Drept al Academiei de Ştiinţe din Moldova. După absolvirea şcolii medii. anuale. conferenţiar la catedra Filosofie şi Bioetică. În anii 1961-1967 este student la Facultatea de Medicină a Institutului de Stat de Medicină din Chişinău. Previziunea ştiinţifică // Enciclopedia Moldovenească. 15) Sava Balan. Axiologia medicală // Materialele conf. BERLINSCHI – doctor în ştiinţe filosofice. PETRU V. Sistemele cognitiv-artificiale în activitatea medicală: aspectul socialfilosofic (în colab. 1973.) // Revistă de filosofie şi drept a AŞ RM. Chişinău. Sinergetica şi ştiinţele medico-biologice (în colab. Кишинев. eticii şi bioeticii. Chişinău. Unele aspecte teoretice ale axiologiei medicale // Conf. religiei ş. Chişinău. 1997. medicină. Eliade în Moldova // Luminătorul. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Susţine teza de doctor în filosofie în 1972 pe tema “Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze”. a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău. 1998. 2000. laboranţi: 11) Inna Graur. În 1994 susţine teza de doctor în filosofie consacrată problemelor filosofiei sociale. Критика некоторых методологических основ генетической психологии Жана Пиаже // там же. 2000. Paralel cu activitatea la catedră urmează doctorantura la Institutul de Filosofie. Facultatea Istorie. S-a născut în satul Pivniceni sectorul Donduşeni judeţul Edineţ la 12 noiembrie 1958. de exist. Chişinău. nr. Se subliniază importanţa principiilor morale şi bioetice pentru perfecţionarea medicinei şi ocrotirii sănătăţii. DIDINA U. 1995. Ed. doctor habilitat în ştiinţe filosofice Teodor N.a. Кишинев. necesitatea informatizării medicinei ca consecinţă a progresului tehnico-ştiinţific. NISTREANU – doctor în ştiinţe filosofice. 1997. educaţiei. internaţ. În publicaţiile sale abordează problema interconexiunii filosofiei şi medicinei. Moralitatea şi bioetica în cadrul problemei axiologice contemporane // Materialele conf.) // Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. Chişinău. Chişinău. În anii 1958-1961 activează în armata sovietică. № 2.) // Здравоохранение Молдавии. În anii 1969-1972 este doctorand la catedra de filosofie a Institutul de Medicină “N.1. bioetica şi medicina: prob. conferenţiarii cursului de politologie: 14) Manole Cartofeanu. magistru în ştiinţe filosofice Rodica Gramma. 3) Didina Nistreanu. “Progresul tehnico-ştiinţific. 13) Angela Mihailova. 1972. medicină. Inevitabilitatea extinderii sferei cunoştinţelor etice în strategia contemporană a supravieţuirii omenirii // Materialele conferinţei a III-a ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii”.5 salariu).5. Chişinău.1. umană”. filosofiei şi teoriei medicale. vol. Unele publicaţii sunt consacrate istoriei filosofiei. 1989. Unele probleme ale bioeticii în condiţiile informatizării sănătăţii // ibidem. 1996. 1982. internaţ. Organizarea muncii şi dezvoltarea spirituală a omului în perioada de tranziţie la economia de piaţă // Probleme social-juridice ale tranziţiei la economia de piaţă. 8) asistent Serghei Sprincean. După absolvirea facultăţii şi pînă în prezent activează la USMF “Nicolae Testemiţanu”. 9) asistent Daniela Seu (pe 0. ecologie”. 1998. După absolvirea facultăţii de Medicină activiază la catedra de filosofie ca asistent. Chişinău. OJOVANU – doctor în ştiinţe filosofice. Critica bazelor metodologice ale psihologiei genetice franceze // Здравоохранение Молдавии. Selecţiuni din publicaţii: Проблема развития психики человека в трудах французских психологов. doctorii în ştiinţe filosofice: 2) Petru Berlinschi. 1994. între anii 1977 şi 1982 îşi face studiile la Universitatea de Stat din Moldova. 1999. doctor în ştiinţe filosofice Vitalie Ojovanu. 5) lector superior. №17. N. Filosofie-etică-medicină. 1993.Ţîrdea. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. // Некоторые вопросы истории философии. 1999. 1975. VITALIE I. În investigaţiile ştiinţifice abordează teme ce ţin de filosofia socială. Chişinău. Mediatizarea şi unele probleme axiologice contemporane // Materialele conf. Mărianiovca de Sus raionul Căuşeni. “Filosofie. preponderend problemele interacţiunii mentalităţii şi mediului social. III şt. lector superior la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Selecţiuni din publicaţii: Основа успеха // Трибуна. Chişinău.3. Chişinău. 12) Olga Criucova. axiologic. Chişinău. VI şt. Коллективный подряд важный фактор воспитания тружеников села // Обновление воспитательного процесса: опыт и проблемы. internaţ. 1997. axiologiei.4. lector superior şi conferenţiar. 19 . USMF.profesor universitar. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii (în colab. 2000. Spiritualitatea ca factor determinant al supravieţuirii naţionale // Materialele conf.I. 4) Antatol Eşanu. doctor în ştiinţe filosofice Adriana Paladi. necesitatea metodologiei filosofice pentru rezolvarea problemelor teoretice ale medicinei. juridic şi medical // Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale. conferenţiarii. Medicina şi educaţia morală. S-a născut la 1 mai 1939 în comuna Tănătari judeţul Tighina În 1956 a absolvit colegiul de medicină din Tighina şi a activat ca felcer în c. Studierea evaluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. 2001.

specificului categoriilor şi principiilor eticii medicale în condiţiile revoluţiei tehnico-ştiinţifice etc.N.Didina U. 1979. semnificaţiei şi consecinţelor informatizării sociumului şi medicinii.конф. Dimensiunea bioetică a fecundării artificiale // Progresul tehnico-ştiinţific bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană. Chişinău 1998. Cu privire la originea bioeticii medicale// Materialele conferinţei ştiinţifice a colaborat. anuale a colabor. sub influenţa disputelor speculative purtate în familie. Selecţiuni din publicaţii: Теоретические проблемы в трудах медиков Молдавии (ХIХ-нач. În vara anului 1990 susţine examenele de admitere la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău pentru ca in toamna aceluiaşi an să realizeze transferul la facultatea de filosofie a Universităţii din Bucureşti. Кишинев. Problema ritmului în biologie şi medicină// Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale “Filosofie. Chişinău. 1996. Susţine teza de doctor în filosofie în 1989 consacrată problemelor filosofiei politice. medicină. Кишинев. Analiza filosofica a problemei paternalismului în medicina contemporană// Materialele conferinţei ştiinţifice anuale (19-20 octombrie 1995). Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? // Analele ştiinţifice a USMF Chişinău 2000. Zamfirescu ş.// ХХVI Международный конгресс по истории Медицины. Publicaţiile sale sunt consacrate analizei evoluţiei materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova sec. Chişinău. iar la absolvirea clasei a opta a şcolii din aceeaşi localitate. 1999. Chisinau 2001 (în colab. raionul Nouasoliţa. psihologie şi demogafie ale familiei. Didina U. Globalizarea şi statutul existenţei al personalităţii.XVIII-XIX. fenomenului globalizării.anuale (17-18 octombrie 1996).Paladi are marele noroc de a frecventa prelegerile unor personalităţi eminente ca A. raionul Orhei. перестройка”.G.”Философия. 12 din or. Vlăduţescu. Chişinău 2001. Кишинев. dar şi în cadrul discuţiilor cu profesorii şcolii pedagogice. În decursul a cinci ani de facultate dna A. Rolul filosofiei în integrarea generaţiei tinere în socieate // Integrarea socială a copiilor cu cerinţe speciale. Abordarea sistemică a societăţii şi elementele sistemului social // T.Вырнова. Selecţiuni din publicaţii: Bioetica şi dialogul public în statul de drept vizînd problema avortului // Probleme actuale medico-sociale. O философских взглядах Амфилохия Хотинского// Очерки по истории философии.a. apoi lector superior şi conferenţiar. Chişinău. susţine probleme de admitere la şcoală pedagogică din or. Chişinău. Chişinău 2000. aspecte ce vizează interacţiunea filosofiei şi medicini. lucrînd ca învăţătoare în şcoala nr.Nistreanu este specialist în problemele filosofice ale istoriei filosofiei şi medicinii. Chişinău. человек. În anul 1980 susţine teza de doctor în filosofie pe tema: “Originea şi dezvoltarea materialismului naturalist-ştiinţific în Moldova în secolele XVIIIXIX”. PALADI este născută în 1970 într-o familie de intelectuali din satul Jora de sus.Pleşu.. V. Chişinău.Nistreanu s-a născut la 18 noiembrie 1946 în satul Nesvoia. Orhei.Liceanu.şt. teza de doctor cu genericul: “Cultura şi psihanaliză: aspecte social-spirituale în antropologia freusiană” şi obţine titlul de doctor în filosofie. Impactul democraţie şi strategia supravieţuirii.Ţîrdea. Chişinău. 1995. ADRIANA L. facultatea Medicină Generală. //Analele ştiinţifice ale USMF vol. 1980. ecologie”. Новая книга о Георге Асаки.научн. În anii 1978-1980 activează în calitate de lector la catedra de ştiinţe socio-umane a facultăţii de pregătire a studenţilor străini a USM.Chişinău. Informatizarea şi cultura sănătăţii// Materialele conf. În investigaţiile sale abordează probleme ce ţin de filosofie politică. filosofie. Штиинца.Copilăreşte pe malurile pitoreşti ale Nistrului. ANATOL I. importanţei metologice a filosofiei în rezolvarea problemelor teoretice şi practice ale medicinii. şi stud. 1978. Revenită la Chişinău dînsa este angajată în funcţie de asistenţă la USMF “Nicolae Testemiţanu”. În anii 1985-1988 este doctorand al Facultăţii de filosofie a Universităţii de Stat “Lomonosof” din Moscova. Пловдив. Chişinău 2001. Mediul universitar şi cultural bucureştean îi va deschide darnic orizontul fascinant al filosofiei. Bioetica şi concepţia dezvoltării// Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Кишинев. În anul 1970 a absolvit Institutul de Stat de Medicină din or. Evoluţia unor categorii fundamentale ale eticii medicale în condiţiile informatizării// Materialele conf. Здоровье человека как ценность// Тезисы докл. medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului”. 1991.şt. După absolvirea şcolii din satul natal în 1973 îşi continuă studiile la Universitatea de Stat din Moldova. Facultatea Istorie. Din anul 1981 şi pînă în prezent activează în cadrul USMF “N.Еихака и К. EŞANU – doctor în ştiinţe filosofice. Gh.În de cursul unui an de zile dînsă îşi testează în practică cunoştinţele pedagogice. Marea paradigmă a libertăţii în societatea postindustrială // Materialele conferinţei ştiinţifice a USMF Chişinău 1999.S. susţinând licenţa în 1978.2001 A.Testemiţanu”. Filosofie socială şi cognitologie. Din 1970 şi pînă în prezent activează la început în calitate de asistent. Кишинёв. regiune Cernăuţi Ucraina. 1991. În a.Paladi susţine consiliului ştiinţific specializat al A. S-a născut în comuna Zăicani judeţul Edineţ la 7 februarie 1956. 1998. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса// Здоровый образ жизни.Dem.Testemiţanu”. eticii şi bioeticii. conferenţiar la Catedra Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. II.).// Здравоохранение. culturologiei. problemei bioritmurilor în filosofie şi medicină. 1984. Chişinău 1998. În unele publicaţii A. Îar în 1996 obţine o bursă de doctorat de trei ani în cadrul aceleiaşi instituţii. eticii şi bioeticii. 20 . Philosophic of histore de la pensee philosophique: objet dietude of leur problematique.// Кодры.Eşanu analizează teme referitor la istoria filosofiei. 1999. Естественнонаучный материализм в работах Е. Chişinău 1998.ХХ вв. 2000. educaţiei.şi stud.M.). pe care o va termina în 1989 cu menţiune.secretar ştiinţific al Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”.

Selecţiuni din opere: Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii//Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale/Materialele sesiunii ştiinţifice. 21 . Ulterior a fost admis în doctorantură la Institutul de Teorie Socială al Academiei Rom`ne.2001 . SERGHEI L. În prezent face doctorantura la specialitatea Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii la aceeaşi catedră şi angajată tot aici în funcţie de lector universitar ducînd seminare la filosofie şi bioetică. România.Chişinău. 1999. 1999. . Ţîrdea. II. Protecţia Dreptului de Autor şi a Drepturilor Conexe în ţara noastră. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). 2000. morala/Materialele simpoziunului ştiinţific internaţ. cu şeful catedrei Filosofie şi Bioetică a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău. la Universitatea “Al. facultatea de Filosofie. Către Cong. din Moldiova.Chişinău. d. 1998 (în colab.). În anul 1989 absolveşte şcoala medie incompletă Căpriana cu atestat cu menţiune şi din septembrie 1989 pînă în iunie 1992 face studiile la Şcoala Medicală de Bază din oraşul Chişinău specialitatea Farmacie. etica.Nr.Partea XII. din septembrie 1999 pînă în noiembrie 2001 . (coautor). Ioan Cuza” din Iaşi. Ed. al doilea copil în familia lui Rusu Constantin Ion şi Rusu Zinaida Ion. Zilei biodiversităţii.Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”. Grupuri de interese şi grupuri de presiune din Republica Moldova (Condiţii de activitate. şi istoria şi filosofia culturii.magistru la catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Chişinău. pe specialitatea Drept Economic. USM . .h.o cale spre supravieţuire”.Domenii de activitate ale grupurilor de presiune din Republica Moldova. 2001.Partea XII. Între 1992 şi 1993 lucrează după îndreptare în calitate de farmacist în satul Horeşti raionul Ialoveni. lansîndu-se cu încredere în mai multe proiecte ale societăţii civile din Republica Moldova. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM. specialiatea Sociologie – Politologie. La 10 octombrie 2001 susţine teza de magistru cu tema “Bioetica . 1999. 61 din municipiu. î-şi începe cariera sa universitară în cadrul catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF în calitate de lector-asistent. USM . unde a continuat lucrul de cercetare asupra temei. susţinînd cu succes teza de licenţă.GRAMMA...o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Analele USMF “Nicolae Testemiţanu”. Selecţiuni din opere: Factorii de influenţă în procesul elaborării deciziei politice // Revista de Filosofie şi Drept . colaborează în vederea finalizării tezei de doctorat pe tematica grupurilor de influenţă şi de presiune politică în contextul informatizării contemporane a societăţii. Resentimentul . org. Din septembrie 1993 pînă în iunie 1999 face studiile la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” facultatea Medicină Generală. în Chişinău la de 14 decembrie 1973. pe care a absolvit-o cu succes în iulie 1996. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză politică). începînd din februarie 2001. RODICA C. 22 dec. a fost admis în august 1991. Teodor N. După absolvirea şcolii medii nr. 2001. (coautor). univ. în astfel de domenii ca protecţia Mediului Ambiant. În decembrie 2001 a fost admis ca doctorand (specialitatea Politologie) al Academiei de Ştiinţe a RM la Institutul de Filosofie. Vol.ş. prof.SPRINCEAN – n. specific şi metode de influenţare). 2001.2. Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană// Ecologia.f. I al filos. D-l academician.Selecţiuni din opere: Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de filosofie şi drept.Chişinău. 24 oct. cu ocaz. Sociologie şi Drept. iar mai apoi la Catedra de Sociologie a Universităţii din Bucureşti. 2001.. După absolvire. Începînd cu anul 1999. N2-3. 2000. Între timp a absolvit în anul 2000 Universitatea Cooperatist – Comercială din Moldova. etc. pedagogi de profesie. 1. născută la 8 octombrie 1974 în satul Căpriana raionul Străşeni.

6. 2001. Sub red. Elemente de informatică socială.Ţîrdea. 4. 12. Sub red. . drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii .V. 2001. acad. Filosofie şi Bioetică: istorie. . 1994. Berlinschi P.168p./ Materialele confeinţei a III-a ştiinţifice internaţionale.Кишинев: Штиинца.Ţîrdea. Sub red. Teodor N. Teodor N. Filosofie. 2. . Filosofie . 9. 1998.Chişinău.N. Ţîrdea T. 13. . 5. . 25-26 aprilie 2001. acad.Н. . 1999. л. Берлинский П. 1995. . .N. Ţîrdea T. Culegere de articole.90 p.Chişinău. * 22 . 3. 1999. Sub red.Ţîrdea. al XX-lea).110 п. (Conferinţă ştiinţifico-practică) ş1î //Tezele referatelor şi comunicărilor. /Materialele conferinţei şIIî ştiinţifice internaţionale. 2001. Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice. Problema informatizării şi compiuterizării în sfera medicală (Recomandări metodice) Chişinău.145p. .Chişinău.272 p.I. Eseuri filosofice. . Ţîrdea T.Sinergetică. Chişinău. Sănătatea: aspecte socio-filosofice şi etico-medicale.Chişinău. Ţîrdea T. 224p. / Materialele conferinţei a IV-a ştiinţifice internaţionale. Информатика ши прогресул сочиал. acad .Etică .. Sub red. Chişinău.272 p. . 2000.95p. autoorganizare.39p.N. Philosophie et histore de la pensee philosophique: objet d 'etude et leur problematique.N. Omul. Ţîrdea F. Sub red.. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec.Chişinău.25 p. cronică etc. Informatizarea.215 p. Цырдя Ф. 1990.P. sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. Цырдя Ф.Кишинэу: Картя Молдовеняскэ. Popuşoi E. 2001.1987) (Realizări. 7. Bioetica şi Medicina: probleme de existenţă umană. Eşanu A.Chişinău.182 п. politico-informaţionale şi etico-medicale . . . materiale ale forurilor ştiinţifice * Ţîrdea T.V. . .Chişinău.23p.) 1.. acad. Calea spre ştiinţa postneclasică. Teodor N. Elemente de informatică socială. .Chişinău. Teodor N. . manuale. dirijarea socială. Ţîrdea T.Н. Chişinău.Chişinău.N. Ţîrdea T. 2.N. . 24-25 octombrie 1995. Bioetică. Filosofia în concepţii şi personalităţi. 1998. 19-20 aprilie 2000. 1995. 2000. / Materialele conferinţei a V-a ştiinţifice internaţionale.Н.N. Teodor N.Кишинев. ş. Философские очерки.В. Monografii. cunoaşterea. 308p. . 1997. 178 p. 1989. paradigme. Ţîrdea T.Ţîrdea. VIAŢA CATEDREI (din a.N. economico-juridice. 2001.. aliniaritate.N. broşuri 1. 15-16 aprilie 1998. .58 p. . Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului..Ţîrdea.214 p. Ţîrdea T.Ţîrdea.Chişinău.. Probleme filosofice.Medicină. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului. 27-28 martie 1997. .308p.Filosofie socială şi sociocognitolohie. Filosofie. Informatizarea.. Progresul tehnico-ştiinţific. 10. Философия (с курсом биоэтики). Programa analitică pentru examenul de doctorat la Filosofia ştiinţei şi tehnicii.N. Цырдя Ф. 2002. personalităţi.Chişinău. социальное управление. . 7-8 aprilie 1999.Chişinău: Ştiinţa. . Medicină. . 2002. Chişinău. al XX-lea).. . Информатизация. 1997. acad.a. Ţîrdea T. Numeroase publicaţii ale membrilor catedrei pe teme ştiinţifice actuale vezi mai sus în materialele celor 7 conferinţe ştiinţifice internaţionale. acad. 20p. . . de etică. foruri ştiinţifice şi culturale. 8. познание. / Materialele conferinţei a VI-a ştiinţifice internaţionale. Teodor N. 11.N. .

2000. Paladi A.1. Ноосферизация науки и образования . 2000. Ed. internaţ. 2001. . мÎжнар. Eşanu A. Ţîrdea T.Chişinău. Ojovanu V. 1998. .Chişinău. Eşanu T.1 (în colab. Resentimentul .. Ojovanu V. . 24 oct. ecologie: Mat. . VI şt. medicină. Academia Ecologică din Romînia. Către Congr. Ojovanu V. 2000.Chişinău. Здоровье человека как ценность //Философия. человек. 2000. V şt.Nr. Sesiunii ştiinţ. Цирдя Т. . Problema ritmului în biologie şi medicină // Filosofie. 2000. 2001. Contribuţii teoretice privind axiologia medicală // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu”.H.).Chişinău.1.3 (în colab. .1989.Chişinău.Chişinău. Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune / Materialele conferinţei a VII-a ştiinţifice internaţionale. Ed. .. конф.1. Eşanu A. 1999.1995. Teodor N. Civilizaţiile contemporane: conflict sau dialog? Conf. 2001.N.I.1994.Chişinău.Chişinău. sesiunii şt. Vol.II. Нистряну Д. Problema sacrului în medicină // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Securitatea demografică şi dezvoltarea noosferică: aspecte socio-metodologice//Buletin ştiinţific Nr.o premiză subterană a devenirii valorilor morale // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.Chişinău. 1991.p. Ed. acad. ştiinţifică a USM. Ţîrdea T. 2002.Chişinău. Devenirea civilizaţiei noosferice: tendinţe şi perspective// Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.. . . 2000. Nistreanu D. .Chişinău. Conceptul de moarte: agresivitate şi autodistrugere în viziune freudiană// Revista de 23 .I. .Кишинев: Штиинца.I. Vol. Globalizarea şi statutul existenţii al personalităţii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.4. conf.I.I. din Moldova. Berlinschi P. 2001. 5 мая 1999г.nr. Seria ştiinţe socio-umane. Eşanu A. Berlinschi P Berlinschi P. conf. Unele aspecte socio-filosofice ale fenomenului natalităţii //Probleme actuale medicosociale. Studierea evoluării medicinii: aspecte metodologice // Probleme actuale ale sănătăţii populaţiei şi reformei asistenţei medicale. Сталий розвиток суспiльства як об'экт фiлософського аналiзу//Духовне вiдроження основа стратегiÎ сталого розвитку УкраÎни/Maт.N. Noosferogeneza şi dezvoltarea durabilă: consideraţii generale// Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. Ed. 2001. Selecţiuni de articole Цырдя Ф. Ocrotirea sănătăţii . Eşanu A. 24 octombrie 2001. . Ed.I. 2000.Н. 13-14 грудня 1999. 1991.calea spre supravieţuirea omenirii // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Sprincean S. .Кишинев. Нистряну Д. Informatica în medicină şi ocrotirea sănătăţii // Ocrotirea sănătăţii. .Курск. medicină practică: Mat. psihologice şi demografice ale familiei. .II. .Ţîrdea.1. filosofie.ЛьвÎв.1.2. 2000.Кишинев: Штиинца. Некоторые социально-психологические аспекты здоровья // Актуальные вопросы клинической и теоретической медицины. Abordări funcţional-sistemice ale problematicii influenţării deciziilor politice de grupurile teroriste // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol.И. De la intelectul social la cel noosferic . .) Sistemele cognitiv-artificiale (expert) în activitatea medicală: aspectul social-filosofic // Revista de filosofie şi drept.II.Chişinău.Chişinău. 24 aprilie 2002.Chişinău.И. перестройка.Iaşi. . Abordarea liberal-radicală a avortului în bioetică // Anale ştiinţifice ale USMF “Nicolae Testemiţanu” Vol. Chişinău. Paladi A. 1999. .problemă globală // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat.1.I. Noosferizarea şi problema existenţei umane//Buletin ştiinţific Nr. Sub red. наук. (в соавт. 5 Academia Ecologică din Romînia . Ed.I. intrenaţ. Ţîrdea T.важнейшая предпосылка устойчивого развития//Вторые Илиадиевские чтения /Тезисы докладов и выступлений междун.1.1.1. 2001.2. Către Congresul I al filosofilor din Moldova .N. Ed. Berlinschi P. .2.I. Eliade în Moldova // Luminătorul. Ojovanu V. Нистряну Д. конф. .N. . Ţîrdea T.Chişinău.) Bioetica şi filosofia: probleme de interconexiune şi interacţiune // Bioetică.Iaşi. Ţîrdea T.Ştiinţa.II. 1991. Tehnica. львÎв.nr. . 2001. . Курск.2. 2001. научн. .N. Некоторые вопросы здоровья человека в условиях научно-технического прогресса // Здоровый образ жизни. 5.И. Ed. I al filos. 3. . 2001. .

Chişinău. Statul . Ţîrdea T. . I al filos. Societatea noosferică: esenţa şi conţinutul ei / Materiale didactice. morală / Mat.V.14p. Ţîrdea T.C. .Chişinău.Chişinău. 2001. Concepţia ştiinţei / Materiale didactice. 1995. Balan S.Chişinău.I. 14p.Chişinău. . Alegerile . . .15p.A. . . 2001. 2001. Chişinău. 1998.12p. Balan S. Eşanu A.U.Еминеску. 1999.Chişinău. 2000.Chişinău. Etica şi deontologia / Materiale didactice. 2001.20p. 2001. . . Chişinău. .31p. Cartofeanu M. Nistreanu D. 1995.10p. Filosofia occidentală contemporană / Materiale didactice. .1995) Berlinschi P. Problema omului în filosofie: Crestomatie / Materiale didactice. .. 2001.Chişinău.institut de bază al sistemului politic / Materiale didactice. Temeliile ştiinţei / Materiale didactice. Ojovanu V.10p. Eşanu A.16p. 1998. .Chişinău.Chişinău. Chişinău. 15p. 1999 Incompetenţa moralei tradiţionale drept premisă de apariţie a bioeticii // Probleme globale contemporane şi filosofia dezvoltării locale şi regionale / Mat. 1995. 1999. ştiinţ. etică. Ţîrdea T. . Apariţia.N.25p. 22 dec.Chişinău. Cişinău. . . 2000. . 2001.Chişinău.I.23p. 2001./ Materiale didactice.I. Chişinău. Ţîrdea T.V.9p. . Problema liderismului în diversitatea ramuriloer de ştiinţă. Obiectul istoriei filosofiei / Materiale didactice. . Fecundarea artificială şi implicaţiile ei bioetice / Materiale didactice. internaţ. . Ţîrdea T. Toncovidov V. Balan S.A. Ţîrdea T.Chişinău. Obiectul şi problematica filosofiei ştiinţei / Materiale didactice. 4. 1998. 2001 Integritatea moralei şi ştiinţei în lumea contemporană // Ecologie. 18p. . Tezele de doctor habilitat şi doctor în ştiinţă elaborate la catedră Smelîh V. Regimul politic (recomandări metodice) / Materiale didactice. simpoz. .15p.18p.22p. 1997.7p. Gramma R.14p. .19p. . (Concepţiile social-politice şi sociologice ale lui M. Tipurile istorice de filosofie.calea spre supravieţuirea umanităţii / Materiale didactice. . etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei / Materiale didactice.U. Eşanu A.V. 1996.1998.I.D. Filosofia creştină în Occident / Materiale didactice.N. . 2000. Evoluţia gîndirii filosofice în Moldova în secolul al XX-lea / Materiale didactice. . 2000.N.I. din Moldova. 1956 Развитие прогрессивной общественно-политической мысли в Молдавии во второй четверти XIX века.V. Bioetica şi clonarea / Materiale didactice.Chişinău. Bioetica şi umanismul / Materiale didactice. Materiale didactice multiplicate (din a.20p. 24 oct.8p. . . Berlinschi P. Ojovanu V. . .Chişinău.14p.Chişinău. 1995. 1997. Bioetica şi aplicaţiile ei în medicina practică / Materiale didactice.U. . Filosofia Renaşterii / Materiale didactice. Filosofia modernă / Materiale didactice. N2-3. 1999. Gramma R. Similitudinile structurale între reverie şi creaţia literară // Analele USM.Chişinău.A. Nistreanu D.Paladi A. . (Dezvoltarea gîndirii în Moldova în al doilea sfert al secolului XIX) 1967 Общественно-политические и социологические взгляды М.N.N. Către Congr.12p. Filosofia marxistă şi locul ei în cultura filosofică universală / Materiale didactice.I.Chişinău. Noosferizarea . Sesiunii ştiinţ.Chişinău.forma contemporană a democraţiei directe / Materiale didactice.N. . 1999. Ţîrdea T. Gramma R. filosofie şi drept. Mijloacele de informare în masă şi rolul lor în societate / Materiale didactice. Nistreanu D.. .Eminescu) 1968 24 .20p. . . .Chişinău. Ojovanu V. 2000.N. Berlinschi P. .Chişinău. Berlinschi P. Gîndirea filosofică şi socială în Moldova în prima jumătate a secolului XX / Materiale didactice. 2000. Ojovanu V. .Chişinău. .M. . .A. . .Chişinău. 5. 1996.I. Logica şi activitatea medical. 28p.

V.1956 . Ojovanu V. Cotina L. Tabacaru D.Corşunova Iu.1957) (26 auf.9 apr. (Cultura estetică a socialismului dezvoltat) 1983 Партийность исторического материализма (Partinitatea materialismului istoric) 1989 Формирование социально-активной личности в процессе развития социалистической демократии.1956 . Cvasova N.N.I.V.(Т.25 aug.I. Aspecte ontologice 2001 Psihanaliză şi cultură: aspecte social-spirituale în antropologia freudiană“ 6. Popovici C. Nistreanu D.M.U.)Н.1957) (31 aug. (Natura socio-culturală a operei de artă) 1994 Efectele socio-umane ale diversificării formelor de organizare a muncii şi gospodărire în mediul rural 1995 Bazele informaţionale şi organizatorice de pregătire a antreprenorilor în Republica Moldova 1997 Spiritualitatea tracilor septentrionali şi orfismul timpuriu.P. Hîncu R.D. Принцип детерминизма в физиологическом учении И. Carpov S.1967) Teză de doctor habilitat în filosofie 25 . Cadre didactice cu activitatea permanentă la catedră Omeliciuc F.30 iun. 1972 Критический анализ философских основ французской генетической психологии (Analiza critică a bazelor filosofice a psihologiei genetice franceze) 1975 Проблема социальной информации (Problema informaţiei sociale) 1978 Развитие В.Pavlov) Реакционная сущность вероучения и деятельности секты евангельских христиан баптистов (Esenţa reacţionară a credinţei şi activităţii sectei creştinilor evanghelişti baptişti) 1969 Berlinschi P.I.V. Buşman A.П. Paladi A. Corşunova Iu. Anisimova L.L.G.S.P. Eşanu A. (Informatizarea.1990) (31 aug. * (27 aug.Lenin a materialismului istoric în lupta cu materialismul vulgar) 1980 Становление и развитие естественнонаучного материализма в Молдавии XVIII-XIX веков.Павлова. познание и социальное управление: философскометодологические и социальные проблемы.A. Ţîrdea T.catedră 27 aug.Лениным исторического материализма в борьбе с вульгарным материализмом. cunoaşterea şi dirijarea socială: probleme filosofico-metodologice şi sociale) * Социокультурная природа произведения искусства. Canicovschi V. Bajin M.I. Şceglov A. (Formarea personalităţii social-active în procesul evoluării democraţiei socialiste) 1992 Информатизация.И.1957 .1956 .N.V.1956 .(Principiul determinismului în conceptul lui I.26 aug.I. (Dezvoltarea de către V.A.26 aug. Цырдя Ф. (şef.N. (Constituirea şi dezvoltarea materialismului naturalist ştiinţific în Moldova secolelor XVIII-XIX) Развитие духовной культуры личности в условиях развитого социализма (вопросы методологии) (Dezvoltarea culturii spirituale a personalităţii în condiţiile socialismului dezvoltat: probleme metodologice) 1981 Эстетическая культура развитого социализма.1958).

1988 .Berlinschi (30 septembrie 1986 .V.Ţîrdea Desfăşurarea lucrărilor I Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu genericul “Probleme filosofice. Platonov D.U.A.20 nov.1987) (1 aug.L.1987) (din 27 aug.5 salariu pînă la 30 iunie 1992 (din 15 nov.1970) (23 aug. Sprincean S.1967) (20 aug.septembrie • 1 iulie • • 23 august 1971 • 1 iulie 1986 - • 9 noiembrie • 30 octombrie • 16 martie • 24-25 octombrie - 1957 Constituirea propriu-zisă a catedrei în frunte cu V.1968 .M.1972) (16 sept.M. Frolov I.8 iunie 1995) (din 1 sept.1990) ( 9febr.1977 .I.N.D.24 sept.C. Cotina L.1990) (25 aug.1 sept.1963 .1 iulie 1970) apoi pe 0.Ţîrdea (conform deciziei Consiliului ştiinţific de la 5 octombrie 1987) 1990 Instituirea temei comune noi pentru investigaţiile ştiinţifice ale catedrei propusă de şeful catedrei T.V.catedră: 26 aug. Şceglov 1986 Încetează activitatea ca şef de catedră A.1957 . Cobeţ V.15 ian.5 salariu (30 aug.3 sept.1968 .I.1986 .Toncovidov (de la 1 iulie 1970 pînă la 22 august 1971) 1971 Începe activitatea ca şef de catedră A. Ţîrdea T. Doraş V.1968 . Paladi A.I.N.1988).Smelîh 1970 Încetarea activităţii ca şef de catedră a V.1974) (26 aug.1987) (7 febr. Berlinschi P.M.1989 .V.1 iulie 1986) apoi consultant pînă la 30 iunie 1989. 1995) (din 1 sept. Lozovanu C. (26 aug.9 noiembrie 1987) 1987 În funcţia de şef al catedrei este numit T. 2001) 7.N.1957 .1991) apoi pe 0.N.V.Ţîrdea 1995 Începerea ciclului de conferinţe ştiinţifice internaţionale organizate la catedră sub egida şefului cat.G.1 febr.28 oct.V. Şceglov A. Canicovschi V.30 iunie 1996) (26 aug.9 febr.9 febr.1968 .1971 . Gramma R.15 nov.1968) (1 oct. drept şi tehnico-organizaţionale privind informatizarea societăţii” 26 . Şceglov În continuare funcţia de şef al catedrei a fost exercitată de P. 2001) (din 1 sept.1963 -16 mart. Ojovanu V. Eşanu A. Seu D. (15 aug.1974) (din 26 aug. Braga I. Anisimova L.A.N. Buşman A. prof.G. Toncovidov V.V.25 aug.M.1974 .26 aug. 1968) (din 6 dec.M.1974 . 2001) (din 1 febr.1978 .1988) (2 sept.N.1988) (3 aug.1964 . Tabacaru D.1972) (17 iulie 1970 .A.V.N.Ţîrdea: ”Problema omului în condiţiile informatizării şi mediatizării globale a societăţii” ulterior dezvoltată şi concretizată în concordanţă cu necesităţile şi rezultatele respective 1992 Susţinerea primei teze de doctor habilitat în filosofie de către şeful catedrei Teodor N.I. Evenimente importante în activitatea catedrei • august . (şef. Bîscu T.30 aug. Nistreanu D. de etică.Smelîh V.30 iunie 1994) (12 oct.I. Caraman Iu. Scutniţcaia O.C.1976) (24 mart. Carpov S.1998) (din 9 nov.Smelîh În continuare suplinirea funcţiei de şef al catedrei a fost exercitată de V.univ T.L.1993 .

d.univ. sănătatea: aspecte socio-filosofice şi eticomedicale” 1998 Lucrările conferinţei a III ştiinţifice internaţionale “Problema supravieţuirii omenirii: aspecte socio-filosofice. Medicină.lucrare fundamentală de amploare ştiinţifică Conferinţa a VII-a ştiinţifice internaţionale cu tema: “Ştiinţa.c. politico-informaţionale şi etico-medicale” 1999 Conferinţa IV ştiinţifică internaţională “Filosofie. economico-juridice.ş.V..f. Teodor N.h. prof. Ecologie: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului” Catedra obţine o denumire nouă .Ţîrdea) 2001 Constituirea “Asociaţiei de Bioetică din Republica Moldova” (înregistrată de Ministerul justiţiei la 31 mai a.Ţîrdea) Conferirea titlului de “Doctor honoris cauza” lui Pietro Cavasin (Italia) 2002 Finalizarea intervenţiei redacţionale asupra textului “Dicţionarului de filosofie şi bioetică“ . Medicina şi Bioetica în strategia de existenţă umană: probleme de interacţiune şi interconexiune“ Apariţia manualului “Filosofie” (cu cursul de bioetică) (autori T.) în baza catedrei Conferinţa VI ştiinţifică internaţională cu tema:”Progresul tehnicoştiinţific. Tehnica. Medicină practică: probleme de existenţă şi de supravieţuire ale omului“ Apariţia manualului “Filosofie şi Bioetică” (autor T.o cale spre supravieţuirea omenirii” (cond.ştiinţific acad.Berlinschi) în limba rusă VI.N.“Filosofie şi Bioetică“ 2000 Lucrarile Conferinţei V ştiinţifice internaţionale “Bioetică. Filosofie. bioetica şi medicina: probleme de existenţă umană” Susţinerea primei teze de magistru în bioetică (în USMF “Nicolae Testemiţanu” şi în republică) de către Rodica Gramma ”Bioetica ..Ţîrdea şi P.• 27-28 martie - • 15-16 aprilie - • 7-8 aprilie • 12 iulie • 19-20 aprilie • septembrie • 16 martie • 25-26 aprilie • 10 octombrie - • 29 noiembrie 10 ianuarie • 24 aprilie • septembrie - 1997 Desfăşurarea lucrărilor celei de a II Conferinţe ştiinţifice internaţionale cu tema: “Omul. informatizarea.N. OPINII DESPRE ACTIVITATEA CATEDREI ŞI COLABORATORILOR ACESTEIA 27 .

la care sînt invitaţi şi oaspeţi de peste hotare.02. biologie şi medicină şi apare ca o reacţie de răspuns la noile probleme ce ţin de viaţă. orice tratament ce presupune transfuzii sau alte preparate din sînge. Un curs special de bioetică va fi introdus la instituţiile de învăţămînt . Dacă înţelegem natura omului într-un sens îngust ca ceva biologic sau într-un sens larg. Specialiştii consideră că aceste două discipline se completează reciproc. Asociaţia bioeticienilor îşi propune o schimbare a atitudinii medicului faţă de pacient. Bioetica . doctor habilitat în filosofie. din convingeri religioase. Teodor N. avort. academician. alături de medic lucrează şi bioeticianul.Eţco. trăim greu. Din rîndul membrilor fondatori mai fac parte: Aurelia P. Însă deseori la această încredere se răspunde cu brutalitate şi indiferenţă. Da. Se poate oare considera un aşa mod de existenţă drept uman. Ca problemă comună putem numi problema limitelor dintre viaţă şi moarte. fapt care ne pune în gardă. bioetica e o orientare ştiinţifică interdisciplinară situată la hotarele dintre filosofie. sănătate şi moarte.Paladi. transplantul de organe. El întreţine relaţii de colaborare cu membrii organizaţiilor de bioetică din alte ţări. plămînii artificiali exercită funcţii similare cu funcţiile plămînilor umani. şeful Catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. şeful Catedrei Economie. de asemenea. 28 . Cele mai complicate sînt. doctor habilitat în ştiinţe biologice. Dacă pe urma unei erori chirurgicale suferea un singur pacient. doctor habilitat în ştiinţe medicale. aşa e. Gheorghe V. iar fără ele e greu să vindeci o rană ce sîngerează. poate salva o viaţă. filosofi). însă riscă să fie dat în judecată de către pacient sau rudele acestuia. predă cursuri de bioetică studenţilor de la instituţiile de învăţămînt superior din Chişinău (medici.2000. problemele teoretico-cognitive referitoare la transmiterea funcţiilor umane diferitor structuri artificiale. Dar voi fi oare banii în stare să ne tămăduiască şi rănile sufleteşti? Agnesa ROŞCA Studentă Ziarul “Făclia” din 19. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. comportînd un pericol real pentru specia umană. Nu-i greu de a “scăpa” de ei. doleanţele pacientului. Nu zic. Scopul ei de a preveni acţiumile. de exemplu. purtatori unor boli incurabile. profesor universitar la Catedra Ginecologie şi Obstetrică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. magistru în bioetică. Medicamentele – lucru ştiut. în cadrul altor organizaţii sociale. care este o gravă problemă de ordin bioetic. toţi aceşti indivizi ne incomodează. cînd cele mai principale organe din corp au o origine artificială? Cum pot fi toate aceste întrebări corelate cu normele morale şi principiile bioetice? Omul s-a obişniut ca tot ce-l încurcă să distrugă. şeful Catedrei Igienă Generală a USMF “Nicolae Testemiţanu”. neagă. academician. chiar dacă viaţa lor e în pericol.Sprincean . doctor habilitat în ştiinţe medicale.primii paşi în Moldova În Moldova a fost constituită Asociaţia de Bioetica. Sergiu L. medicii nu prea ştiu să comunice cu pacienţii şi deseori suferă de insuficienţă de răbdare pentru a asculta bolnavul pînă la capăt. Gheorghe A. cunoscută realitatea crudă a avorturilor. biologi. Constantin P. asistent la Catedra Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu”. Astfel. Pentru bolnavul chinuit de durere şi disperare medicul constituie ultima speranţă. însă după alte principii. profesor universitar. e vorba despre euthanasie. făcîndu-ne să ne întrebăm: este oare avortul o crimă? Nemaivorbind de ingineria genetică. organizează conferinţe ştiinţifice pe teme bioetice şi de noosferologie.Ostrofeţ.Ziarul “Făclia” din 5.Ţîrdea . importanţa ei în instruirea tinerei generaţii. paradigme. El este identificat chiar cu un “făcător de minuni”. Este.2001. clonare etc. Martorii lui Iehova. doctor habilitat în ştiinţe medicale. Asociaţia va organiza conferinţe ştiinţifice locale şi internaţionale. Dar vom putea oare astfel să construim o societate mai perfectă? În această ordine de idei trebuie spus că majoritatea spitalelor din ţările civilizate. de sporirea interesului oamenilor faţă de drepturile lor. spre exemplu. El este incomodat pînă şi de copii cu handicap. ca fenomen calitativ specific. sînt scumpe.12. în procesul transplantării organelor artificiale are loc şi schimbarea naturii umane. este primul om în Moldova care a înţeles esenţa bioeticii. totuşi. prorector didactic a USM. iar mizeria ce persistă deja ani în şir în această ţară ne împietreşte sufletele. bătrîni care rămîn a fi pentru mulţi o povară. bolnavi psihici. de poziţia societăţii vis-a-vis de pericolul ce ameninţă viaţa de pe Terra. Deseori medicul este pus în situaţia de a alege între jurămîntul depus şi dreptul. dacă medicul respinge această doleanţă şi îşi face datoria din convingere. Asociaţia va elabora norme de comportament etic şi va promova aceste norme pe căi legale în cadrul structurilor private. deciziile. Management şi Psihopedagogie în Medicină a USMF “Nicolae Testemiţanu”.Crivoi. Aşa. În opinia Rodicăi Gramma. atunci. jurist. preşedintele Asociaţiei de Bioetică. din vina unui genetician poate suferi întreaga umanitate. Cu părere de rău. În acelaşi scop savantul a scos recent de sub tipar şi un manual intitulat “Filosofie şi Bioetică: probleme. numărul cărora creşte în ţară simţitor. strategiile a materiei vii. personalităţi”. profesor universitar.

această interdependenţă a unui filosof cu tehnica nefiind deloc întîmplătoare – a absolvit o facultate de matematică şi una de electronică. iar maşina. iar un medic este neapărat şi un filosof. ne spune dl Teodor Ţîrdea. dodctor habilitat în filosofie. Astăzi în Italia. fondatorul Institutului de bioetică din Italia – Pietro Cavasin. Nu e de mirare că aceştia nu pot atrage un număr prea mare de pacienţi – doar un singur procent din cele cinci îşi îndreptăţesc existenţa.1 în tema dată. că el o asimilează. şi mai rău. în cadrul catedrei se predă un curs special de bioetică. căruia îi aparţine ideea creării acestuia. afirma că medicul-filosof aici. peste cîtva timp. Pe timpuri a susţinut teza de doctor habilitat anume în problema informatizării.“obicei. Pe parcursul ultimilor ani a organizat deja cîteva conferinţe ştiinţifice internaţionale în probleme de informatizare şi bioetică: “Omul. aici se pune accentul pe necesitatea extinderii cunoştinţelor etice ale fiecăruia dintre noi doar în aspectul relaţiilor “om-om”. în S. îi indică diagnoza şi îi prescrie tratamentul. s-a convenit inaugurarea în cadrul universităţii a unui cerc filosofic care convoacă în şedinţa în fiecare lună (de 1-2 ori). la care şi-au anunţat deja participarea savanţi din diferite ţări. “Principiile şi modurile de abordare ale bioeticii”. logică etc.Testemiţanu” din Republica Moldova. “Filosofie. Ce-o fi însemnînd acest termen? De unde s-a luat el pe frontispiciul Catedrei lui Teodor Ţîrdea? Filosof fiind. Medicină. Ecologie” (1999). nu lasă să-i treacă cu vederea nimic nou. Hipocrate. este de părerea că profesorul nu poate pune punct la finele prelegerilor sale. iar “etos” . căreia i se plînge de problemele sale de sănătate. pe Pămînt. adică omenirea înseşi. cînd medicul permite să fie substituit de tehnică. Şi pentru că discuţiile filosofice depăşesc mereu limitele operelor de studii. scolastice. ci la…maşină. nu şi propria viaţă. academician. el trebuie să se încredinţeze că materia predată l-a interesat pe student. pe lîngă fiecare spital clinic este afiliat cîte un Consiliu de bioetică. Acum 5-6 ani întîlnit într-o revistă un cuvînt nou – “bioetica” . “Sinergetica şi bioetica”. totalmente informatizate. Problemele abordate sînt selectate din tematica prelegerilor deja audiate. Omul îi poate încredinţa calculatorului electronic diverse operaţii de calcul. şeful Catedrei “Filosofie şi Bioetică” a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N.Şi filosofii pot salva omenirea La timpul său. nu există o Catedră universitară cu un asemenea profil – filosofie şi bioetică. contactul cu robotul îi poate prejudicia pacientului grave leziuni morale şi psihologice.A. articole pe aceeaşi temă: “Filosofie. Teodor Ţîrdea. eventual. om . pe 12 iulie 1999. Astfel a fost elaborat primul curs din istoria ex-URSS cu genericul “Informatizarea sferei medicale. Medicină. mai înainte. nu şi în cazul în care se face abuz de mijloacele tehnice sau. în cadrul căruia este studiat fiecare caz de eventuală intervenţie chirurgicală. Pe de o parte. Adică. A găsit şi aici tangenţe directe cu medicina. profesorul. A editat şi cîteva broşuri. a cursului de bioetică? Întîi şi-ntîi. reliefîndu-se atitudinea umană a omului faţă de tot 29 . Dostoevschi vedea salvarea omenirii în frumuseţe. A încercat să-l descifreze. doar asistenţi medicali. profesor.. ne-am permis parafrazarea din titlu. tehnica are menirea să-l orienteze pe medic în stabilirea diagnosticului corect. Pornind de la ideea că în mîinile medicului se află atîtea şi atîtea vieţi. în învăţămîntul superior. dar şi în ceea ce se exprimă prin raportul “om – natură vie.”. caracter moral”. Ce este bioetica? Pornind de la noua sa denumire. Medicină. A descoperit că acest domeniu al ştiinţei a fost fondat încă în 1969 de către renumitul biolog american Potter. Etică. ci a anumitor elemente ale ei care au tangenţe directe cu medicina. influenţaţi fiind de o conservaţie de suflet cu dl. pacientul vine în vizită nu la medic. iar pe de altă parte. E un pericol eludabil. Pentru început. Care este menirea acestei ştiinţe şi. rolul profesorului fiind preluat aici de studenţi.la Chisinau Nicăieri în ex-URSS. “Supravieţuirea omenirii” (1998). Filosofie”. În asemenea spitale nu există practic nici un medic.U. în aprilie 2000 urmînd să aibă loc şi conferinţa cu genericul “Bioetică. informatizarea.. sînt gata să ofere consultaţii medicale prin intermediului calculatorului. problema care îl obseda putea fi reprezentată în felul următor: sistemul dual medic-pacient se transformă în unul triplu: medic-calculator. bunăoară. obţinută nu demult. practic. bunăoară. “Bio” înseamnă “viaţă”. Încă în anii ’80. unde circa 5 la sută din spitale. e un zeu. Prima Catedra de Filosofie si Bioetica din ex-URSS . la ultima avîndu-l în calitate de coautor pe medicul.pacient. Pînă la urmă bioetica a furat şi somnul lui Ţîrdea. Cum se intenţionează.” Dl Ţîrdea era specialistul nr. acordul sau dezacordul Consiliului avînd ponderea decisivă în fiecare din aceste cazuri. Ţîrdea.biosferă”. Cu timpul cursul “Informatizarea sferei medicale” a fost reorganizat în unul de Medicină Informatică. Schematic. Sănătatea” (1997). Dl. s-a filosofat în jurul implimentării în medicină a noilor tehnologii. la Catedră a fost elaborat un program complex care prevedea predarea nu doar a filosofiei pure. a tehnologiilor informaţionale intelectuale.

de regulă. dar şi viitorilor pedagogi. Aici nu se ştie de întîrzieri la ore. iar noi sîntem abia la nivelul descifrării noţiunii propriuzise. opt de viaţă intrauterină? Chiuretajul. paternalism şi hermeneutică în bioetică. faţă de embrionul uman: cînd el ar putea fi considerat deja o personalitate – la o săptămînă. De exemplu. ei meditează serios în cadrul cursului asupra mentalităţii existente în societate în diverse probleme. tot în SUA. Experimentele demonstrează că. ceea ce denotă că experimentele în acest domeniu se practică de mult timp. pe cînd în lume. chipurile. Clonarea: un “spectacol” de împărţire a embrionului în patru Într-un alt domeniu. Apoi. embrionul uman – avortul şi fecundarea artificială. Ţîrdea a găsit prin filosofia sa cheia spre inimile studenţilor. Deocamdată acesta este doar un experiment aplicat asupra maimuţelor. supravieţuiesc 3 din 100 de nou-născuţi pe această cale. adică tot ce-i viu – dovada unei veritabile evoluţii de conştiinţă. urmărindu-se cum vor supravieţui de sine stătător. Bunăoară. ziarişti. în centrul ştiinţei de astăzi şi în special al bioeticii plasîndu-se nu doar omul. agronomi. De ce în unele ţări au fost elaborate legi speciale în problema dată. problema eutanasiei. dar în primul rînd şi ale celor umane. Viitorii medici invata a filosofa Studenţii manifestă un deosebit interes faţă de aceste lecţii. Transplantologia: ître umanism şi intrese de buzunar Foarte actuală este şi problema transplantologiei. bunăoară. îşi spun cuvîntul şi contradicţiile dintre concepţiile religioase şi cele ştiinţifice asupra survenirii morţii. un rinichi pentru transplant în Rusia poate fi cumpărat cu aproximativ 5 mii de dolari. Dar transplantul de rinichi şi de alte organe interne este o nimica toată pe lîngă ceea ce practică un chirurg american-transplantul de cap. probleme dreptului la moarte şi eutanasia în condiţiile evoluţiei informaţional-tehnologice. mai primitivi chiar decît în sec.ce-i viu. De aceea îl interesează în special problemele practice. limitele vieţii şi sănătăţii – paradigmele ştiinţifică şi religioasă a noţiunii “moarte”. Uman si inuman Demne de abordări etico-filosofice sînt şi experimentele inumane în SUA asupra maimuţelor. pe cînd ştiinţa afirmă că viaţa se curmă odată cu ieşirea din funcţie a creierului. deci. la fel de “spectaculos” al medicinei – clonarea – s-a ajuns pînă la împărţirea embrionului în patru părţi egale. pur umană? Simplu – pentru că sîntem analfabeţi la capitolul bioetică. dar şi ai celor de la Facultăţile de Filosofie a USM şi de Ecologie a Institutului de Ştiinţe Reale din cadrul aceleiaşi USM. să zicem. În virtutea intereselor lor profesionale. legislativă. Auditoriul însă urmează să fie extins. Potrivit statisticii. au zguduit umanitatea. Un curs de bioetică este extrem de necesar nu doar viitorilor biologi. bioetica – domeniu al ştiinţei şi institut social. Cum de se admit asemenea confruntări de conştiinţă socială. Dincolo de scopul ei generos de longevitate a vieţii unora se poate ascunde subiectul morţii altora – al donatorilor propriu-zişi. două. în anii ‘60-’70. obţinîndu-se concomitent cîte patru “exemplare” (pui de maimuţe) absolut 30 . XVI. opinează D-sa. ci întreaga biosferă. În pofida acestor contradicţii transplantologia se transformă într-un domeniu al businessului extrem de profitabil. aspectele medicale. Mulţi copii dintre aceştia sînt deja de vîrstă şcolară şi adolescentă. ţinute nu numai în faţa studenţilor de la Medicină. cu cap străin. dar autorul acestor experimente a avansat serios în domeniu. educată pînă mai ieri în stilul anti biohomos-civitas a lui Miciurin – să luăm de la natură tot ce putem. precum am şi făcut. bioetica şi transplantologia. în condiţii de laborator ajustate la cele cosmice. diplomaţi… Altfel nu vom putea produce o răsturnare de conştiinţă în societatea noastră. a apărut prima carte de meditaţii filosofice pe tema: “Bioetica – o punte spre viitor” – o temă aparte şi a prelegerilor profesorului Ţîrdea. fără apă şi fără alimente – nişte imagini de-a dreptul îngrozitoare! Descoperirile în urma efectuării acestor experimente care. Sînt salutare meditaţiile filosofice ale viitorilor medici asupra mentalităţii existente în societatea contemporană. religia considerînd că acest lucru se întîmplă atunci cînd încetează să bată inima (dar cine are nevoie de organe deja moarte?). cînd reputatul filosof englez Frensis Becon şi-a scris renumitul tratat “Nou organon”? O problemă frecvent discutată de către studenţi este şi fecundare în vitro – un domeniu la fel puţin explorat la noi. la cel mai precoce termen. axiologice şi juridice ale bioeticii. problema demografică şi bioetica etc. e deja un atentat direct la viaţă. jurişti. aveau drept scop să admită nişte ipoteze cu privire la comportamentul în condiţii cosmice a mamei şi fătului uman. mai cu seamă de absenţe. unele dintre maimuţe supravieţuind. cîte 5 ani şi mai mult – o practică de-a dreptul înfiorătoare. principiile fundametale ale culturii tratamentului în condiţiile informatizării societăţii. În rezultat. Circa o treime din studenţii de al Medicină au absolvit anterior Colegii de Medicină şi au deja o anumită iniţiere în viitoarea profesie. Puii de cimpanzeu nou-născuţi erau rupţi de la sinul mamei şi plasaţi în încăperi separate. astăzi trăiesc peste 14 mii de copii născuţi pe această cale. clonarea. pe cînd în Turcia preţul variază în limitele a 90 de mii de dolari. socio-filosofice. spre cugetul viitorilor medici. Bioetica este ştiinţa care promovează trecerea de la principiul antropocentrist la cel biosferocentrist. iar dreptul la viaţă e consfinţit prin lege.

prof. bunăoară. împreună. În joc e pusă soarta Planetei. mai interesantă. Domnul Teodor Ţîrdea. L-am rugat să-şi amintească ce pozne făcea pe cînd era copil. pînă a fi înţeles. din iniţiativa d-sale. întotdeauna vesel. Marina ROMANCIUC Ziarul “Florile Dalbe” din 7iunie 2001 Un filosof cu suflet de copil În sala de lectură se face linişte. Soroca. afirmînd că filosofia contemporană trebuie să fie o ştiinţă despre şi pentru sprijinirea supravieţuirii omenirii. unde prof. neordinare. domeniu căruia i s-a dăruit total şi în care va susţinut două teze – de doctor şi de doctor habilitat. De aici – necesitatea examinării problemei revoluţiei ecogeice (“În familie-doar un copil”) (“eco” – casă. doamne fereşte!) dacă este sau nu de acord să fie “înmulţit” la patru? Mai mult. catedra Filosofie şi Bioetică. bine dispus. d-lui a devenit filosof prin convingere . autor al multor articole şi cărţi de specialitate. Apoi. Dar mă trezesc repede. încă peste 10 – 24 de mlrd. la USMF. cît viziunile lui asupra lumii. a unei personalităţi cu renume mondial) în tocmai patru “exemplare” odată? Noosferologia –ştiinţa despre supravieţuire Paralel cu filosofia. prof. Ţîrdea a atacat în repetate rînduri problema dată şi în articole sale publicistice. Informatica socială. Dar ştie d-lui cum să ne captiveze şi atunci. studiază noţiunile. politică. La finele celui de-al doilea an ei susţin un examen general. În ultimul secol. De altfel. este extrem de solicitat de studenţi. În acest sens sînt abordate problemele de securitate. Observ că a fi profesor bun e o artă. a supravieţuirii fiinţelor venite pe lume această cale apar numeroase întrebări de ordin etic. cu o ţinută de invidiat. pe care nu întîrzie să le aducă la cunoştinţa auditoriului studenţesc. numărul populaţiei Terrei s-a majorat de 6 ori – cîte 2% anual. ne înveseleşte cu cîte o glumă culeasă din proprie experienţă. în special a părţii ei feminine. Un pic intimidat. matematician şi tehnician de specialitate (a absolvit Facultatea de Fizică şi Matematică a USP “Ion Creangă din Moldova şi Facultatea de Automatizare şi Construcţii de aparate a Universităţii Politehnice din Harkov). studierea filosofiei este reluată deja la rezidentură.Testemiţanu ”. Nr. d-lui a început să răscolească nostalgic trecutul: . sincer şi amical.Eram un copil disciplinat şi ascultător. uiţi de orice problemă şi viaţa ţi se pare mai frumoasă. principiile. generatoare de viaţă. mi-am stimat părinţii şi învăţătorii. De fiecare dată. decorat cu ordinul “Gloria muncii…” Cum de le reuşeşte pe toate? Pentru a găsi răspuns la această întrebare m-am deplasat la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică. Ţîrdea mai are peste o sută de audienţi. Încă de la prima lecţie de informatică socială mi-am dorit să întreţin un dialog cu acest profesor-model. cînd observă că frunţile ni s-au încreţit. M-a întîmpinat cu acelaşi zîmbet blînd şi copilăresc şi. căci nu pot rămîne indiferentă faţă de problemele general-umane şi globale pe care le expune filosoful. Noosferologia. legitaţile referitoare la faptul ce ar trebui să facă omenirea ca să supravieţuiască. Teodor Ţîrdea predă şi nişte discipline noi. prezenţa sa mă face să visez şi să le ţin companie strengarilor din poveştile sfătosului bunic din Humuleşti. Ascultîndu-l. Dincolo de problema sănătăţii. Anul acesta. cum ar fi. descoperind zi de zi noi probleme ale ştiinţei filosofice contemporane. multe dintre ele negăsîndu-şi răspunsul. 21-22 31 . cum poţi întreba embrionul (fie şi uman. Am iubit întotdeauna şcoala. Fizician. doctorantură.demn) – o revoluţie demnă de atenţia şi contribuiţia umanităţii. etc. urmînd să fie d-a Rodica Gramma. Prima staţie a fost satul Sobari. mai plină de sens. profesor universitar. absolventă a Facultăţii de Medicină Generală. Cognitologia socială. altfel ea ar fi lipsită de sens. în cadrul căruia sînt aprofundate problemele filosofice studiate anterior. Ineditul lor constă în faptul că în cadrul acestor ore abordate fiind multiplele probleme ale supravieţuirii omenirii. Noua lui disciplină – Noosferologia. Pentru asemenea declaraţii. ne întîlneşte ca de obicei cu un zîmbet dulce. astfel încît peste 15 ani vom fi 12 mlrd. am pornit o fascinantă călătorie în timp. şeful Catedrei de Filosofie şi Bioetică de la Universitatea de Medicină şi Farmaceutică “N. începînd cu cea economică. Nu li se oferă posibilitatea să se pronunţe pe marginea problemei nici locuitorilor Terrei: vor ei sau nu o (re) intruchipare a cuiva (să zicem. Ţîrdea a fost invinuit de maltuzianism. unde a crescut şi a copilărit domnul Teodor Ţîrdea.5 ani – trei semestre începînd cu a doua jumătate a anului întîi de studii. “Ce mai fac fetele mele?” Vocea sa răsună domol şi emană în jur un soi de căldură sufletească. de prof. Bunăoară. doctor habilitat în ştiinţe filosofice. Teodor Ţîrdea. Contează nu atît studiile filosofice ca atare. Teodor Ţîrdea este un viu exemplu în acest sens. alimentară şi terminînd cu cea demografică. supravieţuirea omenirii.. deşi cursul şi a început. primul magistru de bioetică “crescut ” la Chişinău. *** Fiecare om trebuie să fie în sinea lui un filosof. pur moral. la USMF au fost inaugurate şi studii de magistratură în filosofie. dar mai cu seamă în ultimul timp. Totul e cît se poate de complicat.identice. “geie” . Primul curs de Masterat în filosofie – o punte spre primul doctor în bioetică Viitorii medici studiază filosofia doar 1. reflectează d-sa. cărora le predă un curs de Filosofie a ştiinţei şi tehnicii .

dosar 220. Valea Trestieni (Nisporeni). obţinînd de fiecare dată întîietatea… Desigur. orice s-ar întîmpla. fond R-3059. Avîndu-i în preajmă pe viitorii scriitori Gr.Am fost chiar un elev eminent. munca şi iar munca. romanticii săi camarazi n-au reuşit să preschimbe ambiţiosul matematician într-un poet visător şi sentimental. Deşi anevoioşi. Dar trenul nostru îşi continuă cursul şi următorul popas va fi chiar în inima capitalei. la Universitatea Pedagogică “Ion Creangă”. NOTE Vezi spre exemplu: Arhiva Naţională a Republicii Moldova (mai departe . Aici şi-a continuat studiile ilustrul academician. În scurt timp dumnealui a înţeles că lucrul cu copii e o adevărată măiestrie: . să fii aproape de interesele şi preocupările lor. căci nu există nimic mai de preţ în viaţă decît cunoştinţele acumulate în şcoală. filele 38-47. chiar de-ar fi cazul să joci fotbal. unde a lucrat în calitate de profesor de fizică şi matematică.1 al fondului R-3059. 2 Vezi: AN RM. trebuie mai întîi să păstrezi copilul din tine. s-a stabilit provizoriu cu traiul în s. Aceasta trebuie să devină principiul de bază al fiecărui copil. pag. 3 Ibidem. să-şi iubească părinţii. participam regulat la Olimpiade şcolare şi concursuri pe obiecte. Dacă vrei să te bucuri de stima şi admiraţia elevilor. anii de studenţie au înscris în tabelul său biografic cele mai frumoase poeme ale vieţii. dosar 219. fidelilor cititori ai ziarului “Florile Dalbe”? . Vodă. Gloria MIRESCU VII. Vieru. Cu toate acestea. să rămîi copil în adîncul sufletului şi. registru 1. Obiectul meu preferat era matematica. mapa registrului nr.AN RM). pag. să ţină cont de sfaturile lor înţelepte şi apoi să înveţe sistematic. filele 42-53. sînt nemaipomenit de frumoase clipele ce-au ţesut copilăria filosofului. tînărul matematician a fost mereu ademenit de vraja cuvîntului scris. După absolvirea facultăţii.3. Vangheli.Ce le-aţi dori copiilor.În primul rînd. Sp.2. Duceam o viaţă extraşcolară activă. Gh. adolescent sau matur. .Nu orice profesor competent este şi un bun pedagog.Munca. alegîndu-şi din start Facultatea de Fizică şi Matematică. Numai prin muncă te poţi ridica deasupra cumplitelor dificultăţi ale vremii şi simţi gustul succesului.Dar nu ne-aţi spus principalul – care este secretul reuşitei în viaţă? . . 1 32 . În timpul liber citeam sau jucam şah. ori să le ţii companie în bazaconiile de zi cu zi.

dosar dispoziţii 04. fond 2. 39 Ibidem. fila 24.Кишинев: Штиинца. 23 Ibidem.88. 14 Ibidem. Arhiva Naţională a Republicii Moldova: Fondul R . registru 4. registru 2. 1995. 11 AN RM. dosar 141275. fond R-3059. filele 9-14. registru 4.57-06. registru 2.. . 37 Ibidem. dosar 238. c. filele 1-3. p. dosar 1457. 12 Ibidem. Кишиневский государственный медицинский институт.193-194. 1984. fond R-3059. registru 2. p. dosar 238. dosar 14136 33 Ibidem.. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. fond 2. с. pag. 22 Ibidem. 33 . . dosarele 1158 şi 14102. Ibidem. Fondul 4 “Dispoziţii referitoare la activitatea de bază şi la personal”. dosar 99. fila 16. filele 96. fila 15. fila 190. filele 564-566. dosar 141383 32 Ibidem. fila 256. dosar 141396. 27 Vezi spre exemplu: Arhiva USMF. dosar 141360. dosar 1483. 97. fila 14. 13 Arhiva USMF. 35 Ibidem. 10 Ibidem. fila 14. 8 Ibidem. registru 2.71. c. dosar 243. fond 2. dosar 50. filele 26 verso.71.Chişinău. dosar 141156.09. registru 1.67. 21 Ibidem. fila 128. dosar 246. SURSE UTILIZATE: Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”: Fondul 2 “Dosare personale” (1946-2002). 6 Кишиневский государственный медицинский институт. registru 2. 28 AN RM. fila 12. fila 329. Grossu Iu. fila 16 verso.69. dosar 457. 9 Ibidem. dosar 141116.4. 15 AN RM. 16 Ibidem. 29 Кишиневский государственный медицинский институт . 36 Ibidem. dosar 509. 34 Arhiva USMF.. registru 1.. .Chişinău: INCONCOM. Cozma V. 30 Ibidem. 2541. 17 Ibidem. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova. 38 Ibidem. 19 Ibidem. dosar 929. dosar 14136.06. 20 Ibidem.57. 7 Arhiva curentă a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu” (mai departe . 40 Ibidem. fila 19. 1984.. dosar 238. 1946-2001. fond R-3059.Ibidem. 21. fond 2. . 27. fila 17 verso.Arhiva USMF). 2001. 25 Arhiva USMF. 18 Ibidem. 24 Ibidem. Dicţionar istorico-biografic. fond 2. Rusnac Gh.3059 “Institutul de Stat de Medicină din Chişinău” (1943-1972).Кишинев: Штиинца. 31 Ibidem. с. fila 566. 26 Ibidem. 4 5 VIII.

1984. . Кишиневский государственный медицинский институт / Сост. К.1192 p. Red.Buc. . Попушой. Rusnac Gh.. Profesorii Universităţii de Stat din Moldova.Ş. Ed.Pîrlog Dat la cules 28 martie 2002 Formatul hîrtiei 60x80 1/16 Comanda Bun pentru tipar Coli de tipar Tiraj 200 34 .Chişinău. II.F. ACADEMICIAN.: Н. : Univers enciclopedic.Ababii.Ojovanu Ediţie ştiinţifico-metodică TORŢĂ A ÎNŢELEPCIUNII CATERDRA FILOSOFIE ŞI BIOETICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIŢANU” LA ANIVERSAREA CELOR 45 ANI DE ACTIVITATE ŞI 65 ANI DE LA NAŞTEREA ŞEFULUI CATEDREI. I. Кишинев: Штиинца. 2001. Dicţionar istorico-biografic. 1998.369p.319с. D.511p. Тестемицану. . . 1995.ŢÎRDEA Redactor E. Cozma V. Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “Nicolae Testemiţanu”. 1946-2001.Baza documentară a catedrei Filosofie şi Bioetică a USMF “Nicolae Testemiţanu” (colecţia anilor 1985-2002). . Dicţionarul explicativ al limbii rom`ne.H. . Grossu Iu. Ецко и др. PROFESOR UNIVERSITAR TEODOR N. Vitalie I.Chişinău: INCONCOM. . Е..

Chişinău. str.Tipografia UASM.Sfatul Ţării. or. 8 35 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful