Sunteți pe pagina 1din 62

INTRODUCERE

Civilizatia contemporana este conditiionata intr-o tot mai mare masura desatisfacerea necesarului si consumului de energie , elemente indinspensabiletehnolo gie si dezvoltarii continue a calitatii vietii. Se fac astazi eforturi de investitii, deinteligenta tehnica, pentru folosirea energiilor neconventionale. In cadrul acestora seconstata o preocupare accentuata si pentru valorificarea imensului potential energeticpe care il inmagazineaza marile si oceanele. Pe continentul european, continent scaldat in douazeci de mari, odata cudeclararea in anul 1973 a crizei mondiale a energiei, cercetarile privind convertireaenergiei oceanelor si marilor in energie electrica si utilizarea ei ca sursa posibila inprocesele tehnologice industriale si de consum, au marcat un avant spectaculos. Dar nu numai Europa, ci intreaga lume contemporana este confruntata azi cuuna din cele mai dificile probleme: punerea de acord a rezervelor, cu ritmul mereuaccelerat al dezvoltarii societatii. Oamenii de stiinta din intreaga lume au consideratoceanele o alternativa energetica realizabila. Epuizarea progresiva a rezervelor decombustili fosili, cat si necesitatea conservarii mediului inconjurator au impus douacaracteristici importante pentru noile surse de energie: timp de viata cat mai lung silipsa de nocivitate pentru evitarea poluarii mediului. Valurile marilor si oceanelor, precum si mareele, sunt o sursa inepuizabila deenergie, prezentand in acelas timp un caracter total nepoluant. In plus acest tip deenergie este gratuita si poate fi folosita de oricine, oriunde pe suprafata oceanuluiplanetar. Este relativ economica in raport cu celelalte surse pe termen lung si mai putintraumatizanta pentru natura si om, insa fireste are si unele inconveniente: estedependenta de anotimp, de amplasament si are deocamdata un pret ridicat incomparatie cu energia primita din sursele clasice.

ENERGIA MRII
Apele Oceanului Planetar dein un imens poten ial energetic care poate fi valorificat pentru producerea de energie electric. Principalele surse de energie luate n considerare, cel puin la nivelul tehnicii actuale, se refer la: maree, cureni, valuri, diferenele de temperatur ale structurilor de ap marin i hidrogenul.

ENERGIA MAREELOR
Energia fluxului i refluxului este una dintre puinele forme ale energiei care nu se datoresc cldurii razelor solare. Ridicarea valului este provocat de fora de atraciea Lunii i a Soarelui. n fiecare punct al oceanului, aceasta for m este de 6 milioane deori mai mic decat fora gravitaiei, dar nsumat pe ntreaga lui suprafa, ea atinge o mrime colosal. Dintr-o valoare teoretic calculat a mareei de 0,77 metri, 0,53 metri se datoreaz influenei Lunii i 0,24 metri influenei Soarelui. Energia mareelor este un izvor de energie ce se renoieste mereu. Opt mii de miliarde kW este puterea fluxului pe globul pmntesc.

MAREELE Cum se produc mareele.


In diferite pri ale globului, de dou ori pe zi apele mrii se nal i ca un fluviu care se revars, acoper plaja mrii .Acesta este fluxul .Tot de dou ori pe zi apele se retrag , lsnd n urma lor o plaj umed , cu bltoace din loc n loc i cu diferite animale marine (crustacee , peti , scoici ) , pe care oamenii le adun n grab . Acesta este refluxul .Fluxul i refluxul poart mpreun numele de maree.

Explicarea mareelor
Observarea atent a mareelor arat urmtoarele fapte : - Mareele ntrzie de la o zi la alta cu 50 de minute. - n timp de 24 de ore i 50 de minute , la un meridian se produc dou fluxuri si dou refluxuri . n decursul unei luni , fluxul are n dou rnduri intensitatea maxim (la interval de 15zile ) i n dou rnduri intensitatea minim . Fluxul cel mai puternic este la luna nou i la luna plin , iar cel mai slab la ptrarul nti i ptrarul al doilea al lunii. Observaiile de mai sus au permis s se dea mareelor o explicaie tiinific: Apa mrii este atras de un corp cosmic . Ea se ridic mai uor dect uscatul , moleculele apei avnd o coeziune mai mic .Periodicitatea mareelor indic o legtur cu un corp cosmiccare are o micare lunar . Acest corp este Luna , cu micarea sa de revoluie n jurul Pmntului n timp de o lun . Ea este aceea care trece la meridian , cu o ntrziere de 50 de minute de la o zi la alta . Rezult n mod logic c Luna este corpul ceresc careatrage apa oceanului , provocnd fluxul . Explicaia aceasta nu este ns complet . Ea nu poate justifica de ce se produc dou maree de zi i de ce fluxul i schimb intensitatea de la o zi la alta , ajungnd la dou maxime pe lun . Adevrata explicaie a fost dat de marele fizician Isaac Newton , descoperitorul legii gravitaiei universale : mareele sunt provocate de atracia comun a Lunii i aSoarelui . Ele nfrng , ntr -o oarecare msur , atracia permanent pe care o exercit Pmntul asupra apei i provoac fluxul , atrgnd apa oceanelor i a mrilor .

Dar Luna trece prin dreptul meridianului locului o dat n 24 de ore i 50 deminute. Ar nsemna s se produc un singur flux pe zi . n realitate se produc dou fluxuri i dou refluxuri. Explicaia este urmtoarea : s presupunem , simplificnd lucrurile , c globul pmntesc este acoperit peste tot cu apa oceanic . Luna atrage apele din dreptul meridianului pe deasupra cruia trece i se formeaz fluxul. n acelai timp, apele din lungul meridianului opus au i ele un flux, ns ceva mai mic. Acestaeste datorat forei centrifuge provocate de micarea de rotaie. Ea acioneaz n acestmoment mai cu putere dect de obicei ntrecnd fora de gravitaie a Pmntului,deoarece aceasta a fost slbit de atracia exercitat de Lun asupra Pmntului. n vremea aceasta, apele aflate n spaiul dintre cele dou fluxuri se retrag i astfelse formeaz refluxul. n momentul n care Luna, n micarea ei aparent, ajunge la meridianul opus, se produce al doilea flux ,care se resimte n acelai timp i lameridianul considerat la nceput . Iat de ce se produc dou maree ntr-o zi , exact la24 de ore i 50 de minute. deplasarea fluxului , meridian dup meridian , d impresia adou valuri opuse , care fac zilnic nconjurul globului .

Influene geografice asupra mareelor


Fluxul nu se produce exact n momentul trecerii la meridian a Lunii , ci are ntrzieri remarcabile 2 ore la Londra i 4 ore la Hamburg. Acest fapt se datoreaz reliefului submarin , articulaiei rmurilor , valurilor , care toate pun piedici apei aflate nmicare . Cele mai mari ntrzieri au loc n golfuri i mrile litorale. Cunoatere atimpului cnd se produc mareele n porturi este de un mare interes practic . Navigatorii folosesc tabele speciale cu timpurile porturilor , n care sunt nscrise orele n care seproduc fluxul i refluxul , n asigurrii navigaiei . Teoretic, fluxul se poate nla la maximum 90 de centimetri . n realitate sunt locuri pe glob unde amplitudinea mareelor ajunge la 19 , 69 m ( n Baia Fundy din noua Scoie, de pe rmul estic al Americii de Nord ) i la 18 m (la Port Gallegos , in Patagonia ) . n Europa , cel mai nalt flux se produce n Marea Mnecii -15 m . n largul oceanului, fluxul nu trece de 0,5-1 m nlime. n mrile nchise altitudinea mareelor este mic - 14 cm, n Marea Baltic, 13 cm n Marea Neagr. Gurile fluviilor mari care se revars n oceane se comport ca i mrile larg deschise. Fluxul nvlete pe gura fluviului i ntoarce apele pe mari distane - 700 km n fluviul

Sf. Laureniu , 1400 km n fluviul Amazon . nlimea fluxului ajunge la 4-4,5 metri pe Amazon, 4 - 9 metri pe Sf. Laureniu, 2 metri pe Sena . Fenomenul poart diferite denumiri locale : Pororoca la Amazon , Bora la Gange i Mascaret pe Sena .

Importana mareelor
Mareele au o aciune puternic asupra scoarei terestre . Ele modeleaz rmurile i lrgesc gurile fluviilor , dnd natere la estuare . Rup pri din ghearii continentali, formnd icebergurile. Cur porturile i car aluviunile , nsntoind locurile unde apele stagnate provoac boli . Importana lor deosebit este legat ns de navigaie. Fluxul nlesnete ptrunderea marilor vapoare pe fluvii, favoriznd dezvoltarea unor porturi. De asemenea, foa energetic a mareelor poate fi captat n uzin eproductoare de electricitate .

Exist dou moduri de exploatare a energiei mareelor:


Centrale fr baraj, care utilizeaz numai energia cinetic a apei, similar cu morile de vnt utilizeaz energia eolian.

Centrale cu baraj,

care exploateaz energia potenial a apei, obinut

prinridicarea nivelului ca urmare a mareei.

Pentru o valorificare eficient a energiei mareelor sunt necesare i anumite condiii naturale; n primul rnd, amplitudinea mareelor s fie de cel puin 8 m, iar, n aldoilea rnd, s existe un bazin natural (de regul un estuar), care s comunice cu oceanul printr-o deschidere foarte ngust. Aceste condiii naturale apar numai n 20 dezone ale globului (ca, de exemplu: rmurile atlantice ale Franei, Marii Britanii, SUA, Canadei, n Nordul Australiei, n estul Chinei.). Cantitatea de energie disponibil la aceast surs, dac ar putea fi valorificat integral n centrele electrice mareomotrice, ar produce de circa 100.000 de ori mai mult energie electric dect toate hidrocentralele aflate n funciune n prezent pe glob. Un sistem pe baza de energia mareelor va fi probat in Scotia. Cateva turbine subacvatice care vor capta energia valurilor pentru a genera electricitate vor fi amplasate in trei locuri. Compania Scottish Power Renewables a indentificat siturile Pentland Firth, Sound of Islay si coasta de nord a orasului Antrim ca fiind cele mai potrivite pentru turbinele subacvatice.

Fiecare loc va avea intre 5 si 20 de turbine de cate 1 megawat care ar putea conduce la o capacitate combinat de 60 de megawati, suficient pentru aprovizionarea cu energie a 40.000 de locuine.

In toate cele trei locuri va fi folosita turbina Lnstrom, despre care se spune ca este cea mai avansata din lume, dupa ce a fost testata timp de trei ani. Aceasta este descrisa ca fiind o turbina eoliana subacvatica, dar cu elice mult mai scurte, care se rotesc cu o viteza mai mica. Un proiect ambitios al prezentului pare a fi cel din estuarul Severn , Marea Britanie. Guvernul britanic a aprobat elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru unbaraj de 16 km de-a lungul estuarului. Barajul Severn va costa circa 25 miliarde de dolari si v-a produce 8,6 GW energie electrica. O cantitate uriasa de energie, dar care, spun ecologistii, va avea un pret prea mare. Se va tulbura fara crutare ecosistemul estuarului. De aceea mai interesante pentru viitor par alte sisteme, cum ar proiectul SeaGen, propus de catre firma Marine Current Turbines. Practic, este vorba despre niste elice submarine, care se vor roti sub actiunea deplasarii apei n timpul mareelor. Daca pe coastele britanice vor fi instalate asemenea instalatii, atunci s-ar putea generala fel de multa electricitate ca n cazul Barajului Severn, dar fara impactul ecologic a lacestuia.

SeaGen va consta ntr-o serie de perechi de elice submarine, cu diametrul de1520 m, care vor antrena generatoare de electricitate, la fel ca n cazul elicelor eoliene. Fiecare pereche de elice va fi fixata pe niste coloane din otel cu diametrul de 3 m, acarei baza va fi cimentata pe fundatia sapata pe fundul marii. Fiecare pereche de elicesubmarine va produce de la 750 pna la 1.500 kW, n functie de viteza curentilor submarini. Se preconizeaza realizarea unor grupari de asemenea sisteme, care vor fi amplasate n locurile n care viteza de deplasare a curentilor are valoare maxima. Principiul este aplicat si n cazul centralelor eoliene, numai ca n cazul celor marine se poate realiza o densitate mai mare. Deoarece viteza de rotatie a elicelor scufundate este relativ mica (10-20 rotatii pe minut), impactul ecologic va fi minimum. Folosirea energiei mareice are avantajul ca este complet previzibila (spre deosebire de cea eoliana, care depinde de factorii meteorologici), dar are dezavantajul ca exista preaputine locuri pe coastele continentelor n care ea sa atinga valori exploatabile din punctde vedere economic. Centralele mareomotrice produc kwh la un pre de cost de dou ori mai maredect cel obinut n hidrocentrale. Astfel de centrale mareomotrice se afla n funciune n Frana (n estuarul Rance, format de rul cu acelai nume la vrsarea n Golful Saint Malo; capacitatea sa este de 240 MW i a fost construit n perioada 19611966; proiectul "Chausey" prevede o construcie asemntoare n Golful Le Mont St.Michel), n Rusia (n estuarul Kislaya, format de rurile Tuloma i Kola Ia Marea Baren, de 400MW; un alt proiect vizeaz rmurile Mrii Albe); alte proiecte prevd noi amenajri pe rmul S-E al Marii Britanii pe rmul Golfului Fundy, unde SUA i Canada intenioneaz o construcie de mari proporii.

Avantajele turbinelor mareice sunt multiple. Acestea nu produc zgomot si nu cauzeaza un impact vizual neplacut, deoarece ele sunt amplasate in apa, iar productibilitatea lor nu depinde de starea vremii (ca si in cazul turbinelor eoliene) deoarece mareele se produc indiferent de conditiile meteo. Un alt avantaj il prezinta dimensiunea mai mica a turbinelor, care produc aceasi putere ca si cele eoliene care sunt mai mari. Exista insa si dezavantaje. Tarile care nu au deschidere la mare sau la ocean nu pot beneficia de acest tip de energi, iar costurile amplasarii unei astfel de ferme de turbine sunt inca destul de mari. Din acest motiv se pare ca mai interesant ar fi sa se exploateze energia valurilor. Un studiu realizat de catre Reger Bedard, conducatorul Institutului Electric Power Research, arata ca daca s-ar realiza centrale care sa exploateze (cu un randament de 50%) numai 20% din energia valurilor de-a lungul coastelor SUA, atunci energia produsa ar depasi-o pe cea produsa de toate centralele hidroelectrice ale Statelor Unite. Din pacate, spre deosebire de maree, valurile sunt capricioase, dar proiecte exista deja.

ENERGIA VALURILOR

VALURILE

Valurile sunt miscari ondulatorii ale suprafetei apei. In general, ele sunt
createde vant .Fara vnt valurile nici nu ar exista, suprafata apei fiind neteda . Acest lucru nu ar fi posibil datorita faptului ca vntul exercita o presiune (adinca o forta care mpinge)asupra apei.Deacea valurile exista, iar suprafata apei nu e neteda, datorita acestei forte care mpinge apa. Inafara de valurile produse de vnt, mai exista si valuri seismice, produse din cauza cutremurelor si vulcanilor submarini. Valurile seismice se mai numesc si " tsunami ".

Aceste valuri sunt transmise circular, adica dintr-un anumit punct valurile pleaca, asemanator unei pietre care cade in apa si trimite mici valuri in jurul ei. Deosebirea este altimea, lungimea si puterea valului, care in cazul valurilor seismice pot produce si pierderi de vieti omenesti sau alte catastrofe. Valurile reprezinta o forma de stocare a

energiei transmise de vnt, energie calculubila si demna de luat nconsideratie. Calculele au evidentiat ca valurile cu naltimea de 1 m, lungimea de 40 m si perioada de 5 s, au o putere disponibila de aproximativ 5 KW pe un front de 1m latime. Numeroase institute de cercetari hidraulice si energetice din SUA, Franta, Marea Britanie si Japonia au n programul lor de activitate realizarea unor instalatii de captarea energiei valurilor.

REALIZARI EVIDENTIATE PE PLAN MONDIAL

Instalatie cu plan inclinat si bazin


Pe la mijlocul anului 1940 langa Alger in Marea Mediterana a fost pusa in functiune experimental in doua amplasamente, la Sidi Ferruch si Pointe Pascade, prima instalatie moderna care consta dintr-o structura conceputa pe principiul planului inclinatsi un bazin de acumulare. Solutia se bazeaza pe faptul ca in contact cu o constructie rigida, sub actiunea valurilor, apa are tendinta sa-si ridice nivelul suprafetei libere. Aceasta este

receptionata intr-o structura cu radier curb inclinat, care se opune directiei de inaintare a frontului de val. Cantitatea de apa, ajunsa intre doi pereti convergenti, urca la o inaltime maxima a valului, deversand apoi intr-un rezervor special conceput pentru a retine apa la o cota superioara nivelului mediu al marii. Prin caderea realizata, apa retinuta pune in miscare turbinele care la randul lor antreneaza generatorii electrici. Curburile peretilor convergenti sunt impuse de forme hidraulice optime, care fac ca intreaga constructie sa realizeze o diferenta cat mai mare intre nivelul mediu al marii si nivelul maxim al apei din bazinul de acumulare .

Instalatie cu plan inclinat si bazin

Anul 1960 a insemnat punerea in exploatare a primelor balize si geamanduri luminoase in Marea Japoniei, alimentate cu energie electrica provenita din valuri, iar mai tarziu, pe baza unui brevet emis in 1967 pe numele lui Kaisha Ryakusei, tot aici s-au realizat hidrocentrale marine de capacitate redusa utilizand solutia "pistonului lichid" .

Instalatie cu ponton greu si piston lichid


Ansamblu sistem-structura de captare este alcatuit dintr-un ponton greu prin mijlocul caruia strabate o conducta in care apa oscileaza, antrenata de valuri,

comprimand si aspirand aerulu de deasupra ei intr-o incapere amplasata pe un plutitor bine ancorat sau fixate pe o fundatie rigida.

Instalatie cu ponton greu si piston lichid

Pistonul lichid pune astfel in miscare un volum limitat de aer, care actioneazarotorul unui turbuine cuplata la un generator electric. Ansamblul de supape, ca si aparatul director, impune curentului de aer conditii optime de valorificare. Pontonul trebuie construit in asa fel incat sa ramana cat mai imobil in masa agitate a valurilor. Orice oscilatie a pontonului consuma, in mod inutil, din energia inmagazinata de vant in apa marii sau a oceanului. Solutia a fost testate pe mare si adat rezultatele cele mai bune in amplasamente cu valuri a caror inaltime medie a variatintre 2 si 4 m , cu randament estimat intre 30% si 70% . Pentru o turbina cu diametrude 20 cm, realizata dintr-un aliaj de aluminiu, puterea nominala a fost de 60 W, iar durata de functionare a fost apreciata la mai mult de 3 ani.

Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana


In principiu structura este alcatuita dintr-un plutitor care sustine o coloana verticala pe traseul careia este plasata o valva clapet.

Instalatie cu plutitor si valva clapet pe coloana Aceasta este conceputa in asa fel incat sa se inchida timp de o jumatate din durata unui ciclu de val, obligand apa din conducta sa urmeze miscarea plutitorului. La schimbarea directiei de miscare a flotorului apa continua sa se ridice, in virtutea inertiei , la un nivel superior inaltimi valului. Succesiunea ciclurilor sporeste inaltimea coloanei de apa pana se ajunge la presiunea necesara actionarii turbogeneratorului. S-a experimentat o instalatie a carei lungime a masurat 90 m, cu un diametru al coloanei de 4,50 m. La valuri cu inaltimea medie de 2,40 m, sistemul de captare si conversie a realizat o putere de 300 KW.

Instalatie cu piston actionat de valuri


Solutia consta in transmiterea fortei mecanice data de un volum mare de valuri de joasa presiune, printr-un sistem de doua pistoane cu diameter diferite, unui volum mic de lichid auxiliar, caruia ii ridica astfel presiunea, determinand stocarea lui in acumulatoare hidraulice interioare.

Instalatie cu piston actionat de valuri. Acumulator hidraulic interior.

SOLUTIE ROMANEASCA DE CAPTARE SI CONVERSIE ,SPECIFICA VALURILOR MICI SI NEREGULATE.


In anul 1973 unele institute de studii si proiectari din Romania, au existat preocupari pentru captarea si valorificarea energiei valurilor din Marea Neagra. Studiile intreprinse, in limita unor contracte, au condus la concluzia oportunitatii captarii energiei valurilor de vant si au impulsionat diferite cadre de specialitate sa continue, in afara obligatiilor de serviciu aprofundarea problemei. In acest sens a fost continuata actiunea de documentare si concomitent s-a trecut la proiectarea unor modele, care ulterior au fost construite si experimentate in laboratoare. Procedeul de captare este specific valurilor neregulate si consta in preluarea directa, prin intermediul unui plutitor, a miscari pe verticala a apei, fara transport dedebit. Transmisa unui generator rectiliniar, a carui flux magnetic este facut astfel sa varieze, aceasta miscare este transformata in curent electric alternativ, cu frecventa neregulata, care poate fi folosit in stare bruta ca sursa de caldura.

Echipamentul hidraulic a unui element de captare este format dintr-un plutitor, iar echipamentul electic principal, este alcatuit dintr-o parte mobila legata cu articulatii de plutitor si o parte fixa, solidara cu structura imobila. Solutia prezentata impune realizarea unui structuri plutitoare, cat mai stabila in masa agitata a valurilor, capabila sa sustina echipamentul energetic proiectat dupa principiul de functionare descries. O caracteristica deosebita o constituie posibilitatea nelimitata de dezvoltare pe verticala a instalatilor, precum si capacitatea elementelor de captare de a prelua valuri neregulate, cu inaltimea cuprinse intre 5 cm si 9 m.

EXPERIMENTE DE CAPTARE A ENERGIEI VALURILOR


Cel mai nou este sistemul Pelamis, realizat de catre firma Ocean Power Delivery, care n curnd va produce 2,55 MW pe coastele nordice ale Portugaliei. Pelamis seamana cu un sarpe urias, alcatuit din mai multe segmente rigide. ntreg sistemul este ancorat cu un singur cablu, ceea ce permite oscilatii libere ale segmentelor. Aceste

oscilatii sunt convertite n energie hidraulica, dupa care, printr-un sistem ingenios, aceasta actioneaza niste motoare hidraulice, care la rndul lor antreneaza niste generatoare electrice.

Reteaua construita in apropiere de orasul portughez Aguadoura a fost completata cu trei masinarii produse in Scotia, in septembrie 2008, iar proiectul a devenit astfel prima centrala comerciala care valorifica energia valurilor. Costurile s-au ridicat la 7 milioane de lire sterline. Primul generator de electricitate din energia valurilor confectionat din cauciuc si care se aseamana cu un sarpe de apa ar putea produce energie electrica pentru 50.000 de locuinte din Marea Britanie .

Generatorul a fost denumit "Anaconda" are o lungime de 200 de metri si este confectionat aproape complet din cauciuc, avand astvel o rezistenta mai mare in

ocean. Fiecare dispozitiv este ancorat de fundul oceanului si se misca in directia valurilor generand suficienta energie electrica pentru alimentarea a 1.000 de locuinte.

Un grup de cate 50 de generatoare Anaconda , ar putea produce destula electricitate pentru alimentarea a 50.000 de locuinte la un pret foarte mic, au aratat dezvoltatorii Anacondei, Checkmate Group. ENGLAND. Acestia spun ca primele sisteme Anaconda vor fi instalate pana in 2014. Compania Aquamarine Power experimenteaza un dispozitiv de captare a energiei valurilor din apropierea coastei numit OYSTER. In esenta acesta este un flotor prins cu balamale de un cadru imers asezat pe fundul marii la aproximativ 10 m adancime. Valurile fac ca flotorul sa balanseze Inainte - inapoi punand in miscare doua pistoane hidraulice ce imping apa cu presiune mare spre tarm la o turbina conventional hidroelectrica.

Aquamarine Power incearca sa perfectioneze tehnologia energiei valurilor, cu un nou generator de putere pentru valuri, care produce cu 250% mai multa electricitate decat predecesorul sau.

Cu 85 de metri lungime si 53 metrii latime, Oyster 2 va fi construit in Scotia, si se declara ca va capabil sa genereze 800 kilowatti de energie. Aquamarine Power intentioneaza sa creeze o instalatie cu 20 de unitati, care sa produca suficienta energie, pentru a alimenta 12.000 de locuinte anual.

Dispozitivul imaginat de firma engleza ORECON, este o combinatie de baliza /platforma maritima, dotata cu camere de presiune speciale, in care forta valurilor ce lovesc platforma este transformata in electricitate de catre o turbina. Marimea este unul din avantajele platformei, fiind mai putin predispuse distrugerii si avand costuri de intretinere mai mici. 2010-2015 este perioada cand Orecon preconizeaza ca vom vedea primele platforme ce vor furniza electricitate retelelor de distributie a energiei.

Curentii oceanici
In plus fata de curentii mareelor, produsi de atractia gravitationala a lunii si soarelui, exista si curentii oceanici. Spre deosebire de curentii mareelor, acesti curenti oceanici se misca doar intr-o singura directie si sunt relativ constanti. Curentii oceanici reprezinta sisteme de circulatie complexe si masive. Unii dintre acesti curenti opereaza la scara unui ocean, altii, cum ar fi curentul sub forma de "banda rulanta" oceanica, care se misca in jurul Terrei .

Curentii oceanici sunt actionati de o serie de factori cum ar fi: efectul vantului la suprafata apei, efectul incalzirii soarelui asupra apei in regiunile ecuatoriale, efectul variatiilor de salinitate si densitate, si efectul rotatiei pamantului (efectul Coriolis). Ca si din curentii mareelor, este posibil sa se extraga energie din acesti curenti pentru a actiona turbine submarine si a produce electricitate. Densitatea de energie a curentului Florida Straits de exemplu este de aproximativ 1 KW/ . Tehnologia utilizata

pentru a extrage energia din curentii oceanici este similara cu cea care se dezvolta in prezent pentru energia curentilor mareelor.

Energia curentilor oceanici este utilizata ntr-o uzina de 80 MW din Florida (SUA), la Miami, prin folosirea curentului Floridei. Se fac studii intense pentru utilizarea energiei Gulf-Streamului ale carei dimensiuni sunt cu adevarat impresionante: are initial o latimede 500 km, o viteza de 10 km/h, temperatura de 20-25C, rascolind apele oceanului pna la adncimi de 3000 m si transporta un volum de apa de 100.000.000 /s

Tipuri de tehnologie
Tehnologiile pentru exploatarea curentilor sunt concepute pentru a valorifica energia cinetica a curgerii apei cu viteze mari in zonele in care actioneaza curentii. Turbine cu ax orizontal - Turbina cu ax orizontal functioneaza foarte asemanator cu o turbina eoliana conventionala si proiectarea lor este similara. Turbinaeste plasata intr-un current, care determina rotatia acesteia, si deci producerea de energie. Unele turbine pot fi amplasate in conducte pentru a crea efecte secundare ale curgerii, prin concentrarea curgerii si crearea unei diferente de presiune.

Turbine cu ax vertical - Turbinele cu ax vertical se bazeaza pe acelasi principiu ca turbinele cu ax vertical, doar ca au o alta directie de rotatie. Turbina este plasata intr-un current, care determina rotatia acesteia, producand energie.

Dispozitive cu pale oscilante - Acestea au pale care nu se rotesc, ci se misca inainte si inapoi intr-un plan perpendicular pe curentul. Miscarea oscilatorie utilizata

pentru producerea energiei se datoreaza ridicarii create de curentul care curge in orice parte a aripii. Anumite echipamente folosesc pistoane pentru a alimenta un circuit hidraulic, care actioneaza un motor hidraulic si un generator pentru a produce energie.

Echipamente ce folosesc efectul Venturi - Curgerea curentilor este directionata printr-o conducta, care realizeaza o concentrare a curgerii si produce o diferenta de presiune. Aceasta are ca efect o curgere secundara a fluidului printr-o turbina. Curgerea rezultanta poate actiona o turbina direct sau diferenta de presiune indusa in sistem poate actiona o turbina cu aer.

Cercetatorii de la Universitatea din Michigan propun un prototip numit VIVACE (Vortex Induced Vibrations for Aquatic Clean Energy) pentru obtinerea energiei din curenti maritimi de mica viteza.

Curgerea turbulenta a unui fluid in jurul unui corp poate avea efecte devastatoare, un exemplu fiind prabusirea podului Tacoma Narrows in 1940. Prototipul celor de laUniversitatea din Michigan se bazeaza pe acest efect pentru a imblanzi energia curentilor. Cilindrii orizontali ai dispozitivului vor oscila pe verticala, transformand energia mecanica in energie electrica. Spre deosebire de majoritatea turbinelor existente, acestia pot functiona eficient la curgerea fluidului cu doar 3,7 km/h. O retea de cilindri VIVACE acoperind suprafata unui stadion ar putea produceenergie la pretul de 5,5 centi/kilowatt pentru aproximativ 100 000 de locuinte.

Proiectarea elementelor mecanice pentru o eoliana de mica putere


Pentru a determina ce putere electrica trebuie sa produca turbina este recomandata inlocuirea tuturor consumatorilor traditionali, cu altii identici dar mult mai eficienti din punct de vedere al consumului de energie. Primul pas trebuie facut prin determinarea consumului si a consumatorilor.

Tabel 3 - Consumatori Casnici Componente


Mixer Uscator Ventilator Uscator haine (electric) Cafetiera Masina spalat vase Fier de calcat Cuptor cu microunde Frigider (nou, economic) Aspirator

Putere [W]
300 W 1000 W 150 W 4000 W 1000 W 700 W 1000 W 1500 W 200 W 1000 W

Cantitat e [buc]
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Functionare Consum [ore / zi] [kWh / luna]


0.1 h 0.1 h 0.5 h 0.3 h 0.2 h 0.2 h 0.3 h 0.1 h 6.0 h 0.3 h 0.9 kWh 3.0 kWh 2.3 kWh 30.0 kWh 6.0 kWh 3.2 kWh 9.0 kWh 4.5 kWh 36 kWh 9.0 kWh

Masina de spalat Aer conditionat TV color Desktop Computer Laptop Computer Antena Satelit Iluminat (economice ) Drujba Flex mare Cositoare Elect. Tocatoare Elect. Pompa alimentare apa Alti consumatori (rezerva )

3000 W 2500 W 150 W 300 W 100 W 30 W 20 W 2000 W 2000 W 1400 W 2000 W 1500 W

1 2 2 1 1 1 15 1 1 1 1 1

0.5 h 3.0 h 4.0 h 2.0 h 2.0 h 6.0 h 4.0 h 2h 0.2 h 0.5 h 1h 2.0 h

Total consum

45.0 kWh 450.0 kWh 54.0 kWh 18.0 kWh 6.0 kWh 5.4 kWh 72.0 kWh 120.0 kWh 12.0 kWh 21.0 kWh 60.0 kWh 90.0 kWh 300 kWh 1357 kWh

Centrala eoliana este amplasata intr-o zona deluroasa, la o altitudine de 700 m fata de nivelul marii, unde vntul bate cam 4000 de ore pe an si viteza medie anuala este intre 3,5..8 m/s. La valoarea nominala a vitezei vantului de: Vnom.= 8 m/s avem Cp=0,3 - coeficientul de utilizare a energiei eoliene are valoarea maxima. Astfel la aceasta viteza a vntului, o turbina eoliana va avea o turatie cuprinsa intre 25-35 de rotatii pe minut. Teoria privind conversia energiei eoliene in baza unei turbine idealizate amplasata intr-un flux de aer (fig.3.1.), presupune ca fluxul de aer va ceda unei turbine ideale nu mai mult de 59,26% (teoria Betz) din puterea sa initiala (fig. 3.2). In realitate, cele mai performante turbine eoliene cu trei pale au factorul Betz egal cu 0,45 0,50.

Fig. 3.1. Efectul produs de turbina asupra unui flux de aer

Energia vntului este in fapt, energia cinetica traverseaza suprafata S. Puterea asociata acestei energii cinetice este:
Pturbina 1 Cp 2 S v3

recuperabila a aerului, ce

in care:

Pturbina

1 0,3 1,25 8,03 8 3 2

770 ,80W

v - viteza vntului [m/s]; = 1,25 kg/m, densitatea aerului, in conditii normale de temperatura si presiune, la nivelul marii; S= suprafata [m] acoperita de palele turbinei. Totusi, aceasta putere nu poate fi recuperata in totalitate, deoarece o parte este necesara pentru evacuarea aerului care a efectuat lucru mecanic asupra palelor turbinei. Se introduce coeficientul de putere (de performanta) al turbine Cp, rezultnd puterea mecanica la arborele turbinei. Coeficientul de putere a fost introdus in cadrul teoriei lui Betz. Limita lui Betz indica energia maxima ce poate fi recuperata, chiar si de cele mai performante eoliene - bipale sau tripale, cu ax orizontal. Aceasta nu poate fi dect 59% din energia vntului, ceea ce inseamna ca Cp max (teoretic) este 0,59. Pentru o eoliana reala, Cp este cel mult 0,3 0,4. Coeficientul Cp caracterizeaza randamentul turbinei eoliene. El poate fi exprimat si ca:
Cp Pmec .turbina Pdisponibil a Pdisponibil Pmec .turbina Cp 770 ,8 0,3 2569 ,3W

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea unui consumator izolat

Fig. 3.2. Variatia factorului de eficienta Cp in raport cu factorul de franare

3.1. Predimensionarea arborelui de intrare 3.1.1 Calculul puterii electrice necesare la iesirea din turbina
P e
total mecanic electric total

P i
electric

mecanic

0,75 0,95

0,7125

0,75 0,95

Econsum

1309, 2 kWh/luna

1309,2 10 3kWh 30 zile 24 ore 3600 sec

0, 505 Wh/sec

t t 1 sec

Pe

Econsum

0,505 Ws 1 sec

0, 5 W

Pi

Pe
total

0, 505 0, 7125

0, 708 W

3.1.2 Calculul mometului de torsiune

Mt

30 Pi nt

30 0, 708 13, 522 N m 1 30 60

nt- turatia turbinei nt=30 [rot/min]

3.1.3 Predimensionarea arborelui de intrare din conditia de rezistenta la rasucire Arborele este confectionat din Otel Aliat marca 40Cr11 cu c=520 [Mpa]

M t 16 d i3

d1

M t 16
a

13522 16 5, 09 mm 520

STAS

d1

25 mm

3.2. Proiectarea multiplicatorului armonic

Proiectarea unei centrale eoliene pentru alimentarea unui consumator izolat

3.2.1. Predimensionarea elementului elastic din conditia de rezistenta la oboseala 1. Numerul de dinti al rotii elastice, respectiv al rotii rigide ze, zr ze ze r ige kz N zr ze

Fig 3.3. Sectiune element elastic

r ige

100; ze 2;

zr

100

ze 2

ze 200 dinti

zr

202 dinti

2. Diametrul interior al cilindrului elementului elastic

di
3 1

0, 456 M t 2 k c 3 E Yz r i ge
sd bd sd

di
3

0, 456 13522 520 2 1, 7 3 2 10 5 1,5 0, 014 100


STAS

0, 2 0, 014

di

43,38 mm

di

52 mm

3. Rezistenta la oboseala a materialului rotii elastice -1=520 [Mpa]

4. Modulul de elasticitate longitudinal al rotii elastice E=2105 [Mpa] 5. Coeficientii de latime, de grosime ai rotii elastice:
bd

0,2 ;

sd

0,014

6. Coeficientul de influenta a dintelui : Yz=1,5 7. Coeficentul de siguranta la oboseala, respectiv de concentrare a tensiunilor : c=1,7; k=2 8. Grosimea obadei rotii elastice

s1

sd

di

0, 014 52

0, 728 mm

9. Modulul rotii dintate,

di ze

52 200

STAS

0, 26

0, 28 mm

3.2.2. Calculul elementelor geometrice ale rotii elastice

Fig.3.4. Schita roata elastica

1. Diametrul de picior al rotii elastice

d fe

di

2 s1

52 2 0, 728

53, 456 mm

2. Coeficientii de deplasare ai profilului rotii scula, respectiv ai rotii elastice x01,xe

x01
xe

da0 2 m

z0

* 2 ha 0 2

41, 25 2 0, 28

144 2 1, 5 2

0,16 mm

ze z0 inv w01 inv x01 2 tan 200 144 xe 0, 009 0, 015 0,16 2 0, 364 inv w01 tan w01 0, 009 w01 inv tan 0, 015

2, 99 mm

3.2.3. Determinarea elementelor geometrice ale rotii dintate rigide 1. Diametrul de picior al rotii rigide

d fr

aw 02

0, 5 d a 0

2 8, 03 0, 5 41, 25

57, 31 m

2. Diametrul de cap al rotii rigide

d ar d ar

d ae 54,58

2 wn

2 hd

2 x m

2 1, 41 2 0, 28 2 0, 05 0, 28 56,81 mm

3. Inaltimea activa a dintelui, hd=m=0,28mm

3.2.4. Verificarea lipsei interferentei 1. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata elastica

d le

m ze

cos cos

0, 28 200
le

0, 94 0, 97

53,88 mm

2. Diametrul cercului inceputurilor evolventice pentru roata rigida

d lr

m zr

cos cos

0, 28 202
lr

0, 94 0, 97

54, 712 mm

3. Conditiile lipsei interferentei

d ae d ar

d lr d le

2 wn 0 2 wn 0 x

54, 58 54, 712 2 1, 41(Adevarat) 56,81 53,88 2 1, 41 0, 05(Adevarat)


4. Diametrul cercului de baza al rotii elastice

d be

m ze cos

0, 28 200 cos 20

52, 62 mm

5. Diametrul cercului de baza al rotii rigide

d br

m zr cos

0, 28 202 cos 20

53,15 mm

Capitolul IV:

Proiectarea sistemului electric pentru o eoliana de mica putere

4.1.

Generatorul

In cazul generatoarelor asincrone, datorita alunecarii, exista posibilitatea functionarii acestora cu usoare variatii de viteza vom folosi o masina asincrona (MAS) cu rotor in scurtcircuit asociata cu un convertor static de tensiune si frecventa (CSTF) indirect.

Fig. 4.1. Componenta sistemului electric In principiu, viteza se regleaza prin intermediul frecventei de alimentare a infasurarilor statorice. Bidirectionalitatea CSTF asigura functionarea atat in zona hiposincrona (sub caracteristica mecanica naturala), ct si in cea hipersincrona (deasupra caracteristicii mecanice naturale) si controlul energiei reactive vehiculate cu reteaua de distributie. Turbina eoliana fiind cu viteza variabila, pentru optimizarea puterii debitate in retea, in functie de viteza vntului, este de dorit ca sa se poata regla viteza de rotatie a eolienei. Generatorul cu viteza variabila ar permite functionarea pentru o gama mult mai larga a vitezei vntului, deci recuperarea unei cantitati mai mari din energia vntului, reducnd in acelasi timp zgomotul pe durata intervalelor cu vnt slab. in cazul eolienelor cu viteza variabila, sistemul este reglat astfel inct, pentru fiecare viteza a vntului, eoliana sa functioneze la puterea maxima. Este ceea ce se numeste Maximum Power

Point Tracking (MPPT). Pentru o anumita viteza de rotatie a eolienei, puterea maxima se obtine in concordanta cu caracteristica eolienei P(Q).

Fig. 4.2. Diagrama putere viteza vantului Bilantul de puteri: MAS Pmec =Pelec (PS) PS = Pmec - Q pierderi Parametrii ce caracterizeaza generatorul asincron (MAS) sunt: - numarul de poli ( de perechi de poli); - 8 - puterea nominala[kW] - 2,5 kw - turatia nominala [rot/min]; - 1800 rot/min - randamentul nominal; - 0,95 - factorul de putere nominal; - 0,87 Viteza de rotatie se poate modifica in limite largi (intr-un domeniu de pna la 3), prin modificarea frecventei de alimentare a masinii. Sistemele eoliene cu viteza variabila ce functioneaza conectate la retea, utilizeaza convertoare statice de tensiune si frecventa (CSTF).

4.2.

Convertorul static de tensiune si frecventa (CSTF) compus din:

- convertor c.a.-c.c. - (redresor) (1) (se utilizeaza redresoare necomandate, cu diode, in cazul generatoarelor sincrone. Acestea sunt convertoare unidirectionale. In cazul generatoarelor asincrone, se utilizeaza redresoare cu comanda in durata. Acestea pot furniza si energia reactiva necesara magnetizarii.)

- convertor c.c.-c.a. - (invertor) (2) (prin comanda acestuia, se poate regla frecventa si valoarea eficace a energiei, astfel inct sa se poata realiza conectarea la retea. Se prefera utilizarea invertoarelor cu modulatie in durata, deoarece calitatea energiei furnizate este mai buna) Dimensionarea unui sistem eolian pentru un consumator izolat are ca obiectiv realizarea unei conversii de putere a parametrilor electrici variabili preluati de la bornele generatorului eolian, in parametri constanti stabilizati oferiti consumatorului final. Sistemul eolian prezentat are in componenta un generator de tensiune, un etaj invertor de tensiune (24-220 V) si instalatia de automatizare aferenta, dupa cum se arata in schema bloc din figura 4.3. In cele ce urmeaza, se vor detalia componentele etajului invertor.

Schema bloc este alcatuita din: Stabilizator de tensiune; Redresor de tensiune; Invertor de tensiune; Schema de selectare automata a sursei de alimentare a invertorului.

Aceasta schema a fost adoptata pe baza urmatoarelor criterii: Necesitatea stabilizarii tensiunii variabile preluate de la generator; Folosirea unui banc de baterii pentru continuitatea alimentarii cu tensiune in cazul in care generatorul nu functioneaza; Convertirea tensiunii preluate de la generator/baterii trebuie sa se faca la anumiti parametri de calitate (valoarea tensiunii de iesire sa varieze maxim cu 10%, valoarea frecventei tensiunii de iesire sa varieze cu maxim 1%); In cazul in care parametrii de iesire ai invertorului de tensiune nu mai corespund limitelor admise, sa se faca comutarea automata pe sistemul national de distributie; Randamentul de conversie al tensiunii oferite de generator sa ajunga la un maxim de 95%.

Fig.4.3. Sistemul electric - schema bloc

Principalii parametri de functionare ai etajului de putere sunt: Tensiune de intrare: 24V curent continuu; Tensiune de iesire: 220V curent alternativ 10%; Frecventa tensiunii de iesire: 50 Hz 1%; Puterea nominala continua: 2500 W (3125 VA) pe sarcina rezistiva. Pentru realizarea acestui etaj intermediar de conversie dintre generator si reteaua de consum, se vor urmari: Dimensionarea si realizarea stabilizatorului de tensiune; Dimensionarea si realizarea redresorului de tensiune; Dimensionarea, alegerea componentelor si realizarea invertorului de tensiune; Extragerea de concluzii pe baza montajului realizat si principalelor forme de unda ale acestuia. Deoarece necesarul de putere instalata difera de la consumator la consumator, puterea dimensionata a etajului invertor variaza pentru fiecare consumator in parte. Schema de comanda si schema de putere ramn aceleasi pentru orice valoare a puterii de iesire, singurele modificari facndu-se asupra valorilor componentelor din scheme; rezulta de aici ca discutia care se face asupra unei valori a puterii dimensionate a iesirii invertorului se poate extinde pentru o plaja de valori destul de larga. Datorita modului de constructie, singura diferenta fata de un etaj invertor de o putere mai mare o constituie magnitudinea curentilor de circulatie, principalele tensiuni ramnnd aceleasi, putndu-se astfel aproxima o scalare de la puterea de 2.5 kW la puterea de 6 kW. Aceasta scalare se poate determina din raportul puterilor (P 6kW/P2.5kW=2,4), deci orice curent din schema de 2,5 kW va avea un corespondent de 2,4 ori mai mare in schema de 6 kW, stresul datorat tensiunilor fiind acelasi. Peste 6 kW, se considera inoportuna folosirea unei tensiuni de intrare de 24V, datorita curentilor mari care apar la intrarea invertorului de tensiune, recomandndu-se folosirea unui etaj indermediar convertor cc-cc pentru mentinerea in limite acceptabile a valorilor curentilor de intrare, sau cresterea tensiunii de intrare a invertorului. 4.2.1. Stabilizatorul de tensiune - are rolul de a stabiliza tensiunea aplicata unui consumator de energie electrica fata de variatiile tensiunii sursei de alimentare, variatiile rezistentei de sarcina si variatiile temperaturii. El se intercaleaza intre sursa de alimentare si consumator. Datorita actiunii stabilizatorului, tensiunea de la bornele sarcinii poate fi practic constanta si independenta de factorii perturbatori, deci ansamblul sursa de alimentare - stabilizator de tensiune poate fi privit ca o sursa de tensiune aproape ideala, cu o rezistenta interna foarte mica.

Datorita acestei rezistente interne foarte mici, se reduce interactiunea nedorita dintre diversii consumatori care se alimenteaza in paralel de la aceeasi sursa de alimentare, evitnd astfel producerea unor perturbatii grave in functionarea acestora. Folosirea stabilizatoarelor este necesara si in cazul alimentarii multora dintre schemele electrice a caror functionare corecta implica o tensiune de alimentare mentinuta riguros intre anumite abateri maximum admisibile. Problema stabilizarii tensiunii de alimentare se pune in mod deosebit in cazul aparatelor electronice de masura, a caror precizie de masurare este sensibil influentata de stabilitatea tensiunii de alimentare. In cazul cnd rezistenta de sarcina a stabilizatorului este constanta, curentul prin aceasta va fi constant, deci stabilizatorul de tensiune in mod implicit joaca rolul unui stabilizator de curent. Datorita tensiunii variabile oferite de generatorul de tensiune, pentru alimentarea invertorului s-a folosit un etaj intermediar de stabilizare a tensiunii. Acesta este dimensionat sa asigure o tensiune stabilizata de iesire de: U= 24V; I= 40A; la o variatie a tensiunii de intrare de 10 V. De mentionat faptul ca acest stabilizator se poate folosi numai pentru maxim 40 A iesire, deoarece peste aceasta limita pierderile in conductie devin foarte mari. La generatoarele care asigura o tensiune de iesire constanta, dar si puteri mai mari, se poate elimina intercalarea unui astfel de stabilizator. Parametrii principali: Tensiune de intrare: 25-35 V Tensiune de iesire: 24 V Curent maxim: 40A Stabilizatorul este realizat din 5 circuite integrate LM338 puse in paralel, capabile sa suporte fiecare 8A pentru o valoare a tensiunii de iesire intre 24 si 32V, si deci per total valoarea de 40A necesara. Pentru impartirea uniforma a curentilor pe cele 8 circuite integrate, s-au conectat in serie cu iesirea acestora cte o rezistenta de 0,1 la 5W. De notat faptul ca aceste stabilizatoare pot suporta, pe o durata maxima de 0,5 secunde, si in conditiile montarii pe un radiator, curenti de pna la 12A fiecare, fiind deci compatibili cu sarcini ce necesita curenti de pornire ridicati. Deasemenea, aceste circuite stabilizatoare detin prin constructie circuite de protectie la suprasarcini si scurtcircuit, marind fiabilitatea ansamblului general. Valoarea tensiunii de iesire se regleaza prin comanda pe pinul 3 (ADJ), comanda data de tranzistorul 2N2905. Pentru realizarea stabilizarii tensiunii de iesire la variatiile att ale tensiunii de intrare, ct si a sarcinii conectate, s-a folosit amplificatorul operational de mare precizie LM308. Aceasta reglare se face prin setarea unei tensiuni de referinta pe intrarea neinversoare (pinul 3) prin intermediul rezistentei R5 si a potentiometrului TR1.

Aceasta valoare este comparata cu valoarea intrarii inversoare (pinul 2), valoare preluata de pe divizorul de tensiune format din rezistentele R6, R7, R8 si R9. La o variatie a tensiunii de iesire, comparatorul va comanda curentul de baza a tranzistorului 2N2905, care la rndul lui va comanda intrarile de reglare ale circuitelor integrate stabilizatoare LM338. Datorita limitarii tensiunii de alimentare a circuitului integrat LM308 intre 2 si 20V, s-a introdus un stabilizator de tensiune LM7818, pentru a alimenta amplificatorul operational LM308 la o tensiune constanta de 18V, si a asigura astfel precizia necesara. Pentru a putea corecta variatiile de tensiune de la bornele de intrare, s-a conectat la intrarea stabilizatorului doua condensatoare electrolitice de valori mari, 10.000F/63V, iar la iesire un condensator de 47F/63V. Pentru netezirea formei de unda de intrare si iesire, s-au adaugat si doua condensatoare de 100nF/100V. Desi ridica valoarea de cost a montajului foarte mult, aceste condensatoare sunt necesare pentru o buna functionare a sistemului din care fac parte. Montajul mai contine si un led rosu inseriat cu o rezistenta R10, montate la iesirea stabilizatorului, cu scopul semnalarii prezentei tensiunii. De notat si faptul ca cele 5 rezistente de 0,1 montate in serie cu circuitele LM se vor pozitiona la distanta fata de cablajul imprimat, deoarece disipa destul de multa caldura in timpul functionarii, riscnd deteriorarea circuitelor. De asemenea, se va lua in considerare si valoarea mare a curentilor vehiculati prin montaj, legaturile fiind facute cu conductori dimensionati sa suporte cel putin 40A in mod continuu (se pot lega in paralel doua conductoare de 4mm). Datorita caldurii disipate de capsule in timpul functionarii in sarcina, s-a montat si un ventilator de 80 mm, pentru prevenirea intrarii in protectie termica a stabilizatoarelor de tensiune LM338. Schema ansamblului stabilizator a fost realizata cu ajutorul programului Multisim, iar cablajul a fost realizat folosind programul Eagle v4.0.

Proiectarea unei centrale eoliene pent ru ali ment area unui consumator izolat

Fig. 4.4. Schema ansamblu stabilizator de tensiune

4.2.2. Redresor de tensiune - transforma energia electrica de curent alternativ in energie electrica de curent continuu. In functie de natura elementelor componente, redresoarele sunt: - necomandate - realizate numai cu diode; - semicomandate - realizate cu diode si tiristoare; - comandate - realizate numai cu tiristoare. Redresoarele necomandate asigura la iesire o tensiune continua de valoare medie constanta. Redresoarele semicomandate si comandate asigura la iesire o tensiune continua reglabila. Redresoarele pot fi cu sau fara transformator. Cele fara transformator se caracterizeaza prin simplitate, gabarit mic si pret redus. Desi prezinta aceste avantaje, redresoarele fara transformator sunt utilizate pe scara redusa. Introducerea transformatorului in circuitul energetic al redresoarelor permite rezolvarea urmatoarelor probleme: transformarea tensiunii sursei, astfel inct sa fie in concordanta cu tensiunea receptorului; transformarea numarului de faze (marirea numarului de faze) in scopul netezirii tensiunii si a curentului redresat; obtinerea punctului de nul pentru circuitele de redresare cu conexiunea in stea; izolarea retelei de curent alternativ de reteaua de curent continuu; imbunatatirea formei curentului primar; realizarea redresoarelor cu scheme de redresare complexe. Primul redresor, cel din figura 4.5, este alcatuit din transformatorul de retea T1, puntea redresoare D1, tiristorii Q1 si Q2, potentiometrul R3. Modul de functionare este destul de simplu: din potentiometrul R3 se seteaza o valoare limita a tensiunii de incarcare a bateriei 28,5V, pentru baterii de 24V. In momentul conectarii bateriei de incarcat (se considera ca aceasta este sub limita de incarcare), poarta tiristorului Q1 este polarizata, iar acesta intra in conductie, incarcnd bateria conectata intre bornele + si - . Odata ce valoarea tensiunii bateriei a ajuns la pragul stabilit de potentiometrul R3, dioda zenner D3 se deschide, provocnd intrarea in conductie a tiristorului Q2, determinnd astfel o tensiune inversa destul de mare pe terminalele primului tiristor pentru a-l bloca. Primul tiristor ramane in aceasta stare att timp ct bateria are o valoare mai mare dect referinta impusa de potentiometrul R3. Limitarea curentului la acest redresor este impusa doar de puterea transformatorului, dimensionarea puntii redresoare si de parametrii nominali ai tiristoarelor. Alegerea componentelor se face tinnd seama de curentul de incarcare pe care vrem sa il aplicam acumulatorilor. Rezulta ca pentru un curent de incarcare de 2A, transformatorul trebuie sa fie dimensionat la o putere aparenta de 100VA. De asemenea, puntea redresoare trebuie sa fie aleasa la un amperaj superior celui necesar, in circuitul prezent fiind aleasa de 10A la 100V, pentru a lucra intr-un regim termic normal (~300C).

Pentru a putea lucra in mod constant cu un curent de 2A, tiristorul Q1 a fost ales ca fiind de tipul TYN808 (8A la 80V), iar cel de-al doilea tiristor de tip BT151 (2A la 500V). Pentru a semnala incarcarea completa, montajul a fost prevazut cu un led indicator de 24V/2W, care se aprinde in momentul iesirii din conductie a tiristorului Q1. Acest redresor va fi incorporat in invertorul de tensiune, intrnd automat in functie in momentul trecerii pe sistemul de distributie national. Al doilea redresor, care asigura incarcarea bateriei pe durata functionarii generatorului, este identic cu primul redresor, singurele modificari constnd in eliminarea transformatorului de tensiune si a puntii redresoare, precum si adaugarea unui condensator de 2200 F/63V, pentru a putea minimiza efectele variatiei de tensiune de intrare.

Figura 4.5. Schema electrica redresor

4.2.3. Invertor de cc-ca este un dispozitiv folosit pentru a produce tensiune alternativa din tensiune continua, modificnd parametrul de intrare Ui constant, in parametrii de iesire Ue si fe constanti. Majoritatea invertoarelor realizeaza aceasta prin convertirea tensiunii continue in tensiune alternativa, urmnd ridicarea acesteia printr-un transformator. Scopul este acela de a efectua aceste conversii ct mai eficient posibil, astfel inct cea mai mare parte a tensiunii continue sa fie transformata in tensiune alternativa, fara pierderi termice si de comutatie prea mari.

Circuitele moderne folosesc scheme ca cea aratata in figura 4.6. Tensiunea continua este transformata cu ajutorul a doua perechi de mosfet-uri (denumite si comutatoare statice). Tensiunea continua este conectata la priza mediana a primarului unui transformator, in timp ce fiecare dintre mosfeturi se conecteaza intre o terminatie a infasurarii primare a transformatorului si masa.

Fig. 4.6. Schema generala invertor Actionnd cele doua comutatoare statice alternativ, curentul circula prin cele doua infasurari ale transformatorului, producnd un flux magnetic alternativ in infasurarea secundara (raportul de transformare intre cele doua infasurari este de aproximativ 10:1). Mosfet-urile sunt folosite ca si comutatoare statice deoarece in pozitia deschis au o impedanta tinznd la ,iar in pozitia inchis sunt foarte aproape de scurtcircuit (doar ctiva miliohmi). In practica, sunt cteva mosfet-uri conectate in paralel pentru a putea suporta curentii care apar in circuit, totusi putndu-se considera ca un singur mosfet. Deoarece mosfet-urile sunt folosite intr-un ciclu inchis-deschis, acest tip de invertor nu produce o tensiune sinusoidala pura la iesire, comparabila cu cea de distributie nationala.

Forma tensiunii de iesire este de fapt un sir de impulsuri dreptunghiulare alternative. Totusi, latimea pulsurilor si spatiul dintre ele sunt alese in asa fel inct media lor sa fie egala cu tensiunea de 220 V. Foma de unda rezultanta se numeste sinusoida modificata, multe din echipamentele obisnuite putnd sa functioneze in parametri normali. Dezavantajul consta in faptul ca tensiunea de iesire nu contine doar armonica principala, ci si pe cele de rang superior, unele echipamente fiind nefunctionale datorita acestora. Reglarea tensiunii de iesire se face printr-un procedeu numit modulatie in durata MID (PWM) si este realizat de obicei printr-un sistem de reglaj in bucla inchisa asupra tensiunii sau curentului de la iesirea invertorului. La o crestere a sarcinii aplicate invertorului, se realizeaza o modificare a latimii pulsurilor de comanda a mosfet-urilor, corectnd astfel valoarea mediata a tensiunii de iesire. Procedeul are anumite limitari, ajungnd (in momentul unei suprasarcini) sa emita la iesire un semnal de forma dreptunghiulara. Unele tipuri de invertoare au incorporat un pornitor pentru a permite echipamentelor de tip motor sa porneasca fara a intra in regim de protectie automata (curentul de pornire al acestor echipamente fiind de aproximativ Ip = 3...10 In ). Chiar si in cazurile acestea, multe aplicatii nu sunt compatibile cu invertoarele de tensiune, deoarece curentul de pornire necesar este mult peste posibilitatile de generare ale invertorului, existnd pericolul defectarii acestuia. Desi dimensionarea invertoarelor de tensiune se face pentru sarcini rezistive, majoritatea sarcinilor suportate sunt de tip inductiv sau capacitiv, aceste sarcini impunnd probleme deosebite in functionarea invertoarelor. Datorita componentelor inductive, se produc vrfuri de tensiune care pot fi transferate prin intermediul transformatorului de putere mosfet-urilor care realizeaza conversia de energie. Riscul este minim in momentul cnd mosfet-urile se afla in stare de conductie, dar devine maxim in momentul in care sunt in repaos. Din acest motiv se monteaza diode zenner de mare putere intre iesirile mosfet-urilor si masa. O alta solutie consta in montarea de diode de mare putere ultrarapide conectate intre fiecare capat al infasurarilor primare si un condensator electrolitic de mare capacitate, care se incarca la dublul potentialului sursei de alimentare a invertorului. In momentul aparitiei unei tensiuni inverse superioare gradului de incarcare a condensatorului, diodele intra in conductie si condensatorul absoarbe vrfurile de tensiune. Invertorul de putere proiectat este un invertor in semipunte monofazat, realizat pe baza tehnologiei de comanda MID (PWM). Structura invertorului este realizata in jurul microcontrolerului PIC16F84. Invertorul are o constructie simpla si robusta, dimensionat sa suporte sarcini cu caracter puternic inductiv sau capacitiv, fiind alcatuit din doua module de baza comanda si putere - care vor fi discutate in cele ce urmeaza.

Specificatii: Tensiune de intrare: 24Vcc Tensiune de iesire: 220Vca 50Hz Putere nominala: 2500 VA Datorita comenzii bancurilor de mosfet-uri in unda qvasirectangulara, forma de iesire a tensiunii invertorului este de tip sinusoida modificata, invertorul putnd fi folosit in domenii de sensibilitate redusa, nerecomandndu-se folosirea pentru aparataj medical, de precizie ridicata sau in sisteme de etalonare. Modulul de comanda Este compus dintr-un etaj detector de tensiune, un convertor pe 8 biti ADC0831, trei stabilizatoare de tensiune de 5, 6 si 12 Vcc pentru alimentarea circuitelor integrate din sistem si producerea valorilor de referinta pentru etajele de suprasarcina si de reglare, si, cel mai important, dintr-un microcontroler PIC16F84. Fata de proiectele clasice cu circiute integrate, acest modul are un avantaj si un dezavantaj principal: avantajul consta in faptul ca realizarea fizica a modulului de comanda necesita foarte putine componente, reducnd astfel costurile implicite, iar dezavantajul consta in faptul ca microcontrollerul necesita un program elaborat (prezentat in punctul 5.3.1) pentru comanda mosfet-urilor si realizarea functiilor de protectie la suprasarcina si ajustare automata a frecventei si tensiunii de iesire. Se poate considera ca acest program este cel mai important factor din cadrul invertorului. Functionarea modulului de comanda In momentul alimentarii circuitelor invertorului, tensiunea de iesire generata in prima faza modulul de putere este sesizata de etajul detector de tensiune, format dintr-un transformator T2 (avnd rol si de separatie galvanica) auxiliar conectat la iesirea invertorului, avnd o tensiune de iesire de 9Vca. Aceasta tensiune este redresata de o dioda 1N4001, si apoi integrata de un condensator de 10F. Prin esantionarea in acelasi punct al pantei tensiunii alternative, microcontrolerul are posibilitatea de a estima valoarea tensiunii de iesire prin intermediul convertorului pe 8 biti ADC0831. Acest tip de convertor a fost ales pentru modul de lucru serial, necesitnd doar o intrare de 3 pini la nivelul microcontrolerului (18 pini), marind astfel posibilitatile de lucru ale acestuia. Valoarea tensiunii de iesire este masurata cu o aproximatie de 2,1 V din tensiunea de 220 Vca, valoare considerata acceptabila, incadrndu-se in limita de eroare de 10%. Microcontrolerul functioneaza la o frecventa de tact de 3.072 MHz, generata de un cristal de quartz conectat intre pinii OSC1 si OSC2. Aceasta frecventa de tact este aleasa pentru a mentine o frecventa a tensiunii de iesire de 50Hz. Algoritmul de calcul pentru producerea modulatiei MID produce un puls variabil pe iesirile RB6 si RB7 responsabile pentru comandarea mosfeturilor, puls ce variaza intre 5 si 8.2 milisecunde. Latimea pulsurilor depinde de reglajul necesar la iesire, tensiunea mentinndu-se constanta prin marirea sau micsorarea latimii pulsului de comanda. Forma de modulatie MID a fost aleasa in primul rnd pentru posibilitatea reglarii tensiunii de iesire; daca pulsul ar fi setat pentru a produce o tensiune fixa la iesire de 220 Vca, in momentul cuplarii sarcinii, aceasta s-ar reduce

drastic, curentul ar creste necontrolat, putnd conduce la defecte majore. Rezulta ca sistemul se comporta ca un regulator de tensiune, mentinnd tensiunea constanta pe masura ce sarcina variaza. Pulsul produs la iesirea transformatorului de putere al invertorului (considernd un puls din tensiunea mediata) este produs prin comandarea perechilor de mosfet-uri cu doua semnale dreptunghiulare in antifaza. Primul puls de comanda este fix, pe o perioada de 1/240 dintr-o secunda (un sfert dintr-un ciclu de comanda complet). Pe durata acestui puls, convertorul pe 8 biti este citit, calculndu-se al doilea puls. Se realizeaza astfel un sistem de reactie in bucla inchisa cu cstig unitar. Odata ce timpul alocat primului puls ia sfrsit (dupa cum este setat de TMR0 in microcontroler), un puls de latime variabila este generat. Acest puls poate fi extins intre 0 si 4 milisecunde, fiind generat pe baza calculelor precedente. Dupa evolutia acestui puls, primul banc de mosfet-uri este inchis, microcontrolerul alocnd inca 1/240s timp mort necesar recuperarii de energie. Pulsul total poate varia acum pe o singura ramura a puntii de mosfet-uri intre 50 si 97% din ciclul unei jumatati de perioade. Procesul se repeta si pentru a doua ramura a puntii de mosfet-uri, cu un puls identic, pentru a produce o sinusoida simetrica la iesirea invertorului. Prin programarea existenta, microcontrolerul include si o detectie de suprasarcina. In cazul in care sarcina este constituita dintr-un motor, curentul consumat de acesta la pornire tinde sa depaseasca posibilitatile de generare ale invertorului (curentul de pornire poate sa depaseasca de 10 ori curentul nominal). In timpul pornirii motorului, frecventa pulsurilor de comanda atinge maximul, insa tensiunea la bornele de iesire ale invertorului scade, datorita curentului mare cerut (daca in mod normal la iesirea transformatorului de 220V curentul maxim este de 10A pentru o putere de 2500VA, in cazul pornirii unui motor se poate ajunge la 5060A). Microcontrolerul sesizeaza aceasta cadere de tensiune ca pe o suprasarcina, insa asigura, pentru o perioada scurta de timp, de maxim 6 secunde, functionarea in acest mod, permitnd pornirea motorului. Microcontrolerul mai furnizeaza semnale pentru trei leduri de stare (alarma, suprasarcina si starea PWM), o comanda pentru corectarea factorului de putere prin conectarea pe iesirea invertorului a unui condensator si o comanda pentru un releu de putere, pentru conectarea sarcinii la invertor. Acest releu este comandat dupa un timp de 5 secunde de la alimentarea circuitelor invertorului. Modulul de putere Este compus dintr-un etaj de comanda, un etaj limitator de curent, etajul de putere si etajul de iesire tensiune. Functionarea modulului de putere Mosfet-urile de putere nu sunt comandate direct de iesirile de comanda ale microcontrolerului, datorita faptului ca, desi valoarea semnalului de comanda la iesirile RB6 si RB7 este de 5V nominal, scade in sarcina la aproximativ 3.5V. De aceea, semnalele de comanda de la microcontroler sunt aplicate unot tranzistori TIP120, care asigura o comanda de joasa impedanta mosfeturilor, intr-o plaja de 010V, realiznd completa saturatie a acestora (si determinnd micsorarea pierderilor

prin comutatie). Fiecare banc de mosfeturi este conectat intre sfrsitul unei infasurari a transformatorului de putere (figura 5.3.2) si masa. Pentru a putea suporta cei 109A pentru o putere constanta de 2500 VA, s-au ales cte 4 mosfeturi FS70SMJ-06 (IRF2807), cu parametrii RDS=7m, Unom=60V, IGS=70A in paralel pe fiecare banc, intre emitorul tranzistorilor de comanda si grila mosfeturilor inseriinduse rezistente de 110 pentru distribuirea egala a sarcinii. La fiecare impuls dat de microcontroler, mosfet-urile intra in conductie, punnd la masa practic (impedanta serie DS fiind foarte mica) infasurarea transformatorului de care sunt legati. Alternnd aceste comutari, se obtin in secundarul transformatorului forma de unda si valoarea tensiunii nominale cerute. Pentru protectia mosfet-urilor la vrfuri de tensiuni inverse, datorate sarcinilor cu caracter puternic inductiv, s-au montat, in paralel cu mosfeturile, cte 12 diode zenner 1N5357. Acestea preiau tensiunile tranzitorii trecute dinspre sarcina spre invertor prin intermediul transformatorului de tensiune. Inclus in modulul de putere exista un limitator de curent. Acesta este format din rezistenta de 0,0033 , doua tranzistoare TIP120, un comparator LM339 si un potentiometru de reglaj a limitarii curentului. In momentul ajungerii valorii curentului din invertor la o valoare de prag (pentru o putere de 2500VA, valoarea curentului de prag este de 140A), valoarea referintei pozitive a comparatorului LM 339 depaseste valoarea referintei negative setate de semireglabilul SR1, comandnd deschiderea tranzistoarelor T1 si T2, anulnd astfel comanda asupra mosfet-urilor. Acest limitator este foarte util in cazurile de modificare gresita a programului microcontrolerului, cnd apare posibilitatea de comanda simultana a ambelor bancuri de mosfeturi, curentii din sursa putnd depasi 1 kA (practic sursa sau bancul de baterii explodeaza). Etajul de iesire este compus din transformatorul de iesire, condensatorul de corectare a factorului de putere, ventilatorul pentru racirea componentelor active si lampa de prezenta tensiune. Datorita modului de programare al microcontrolerului, condensatorul pentru corectarea factorului de putere va fi activat prin iesirea RB 5 la detectarea unor sarcini de peste 500W cu caracter puternic inductiv, permitnd mentinerea valorilor parametrilor de iesire in plaja de abatere admisibila. Datorita puterii mari cerute, transformatorul ridicator de tensiune va fi dimensionat lund in considerare urmatoarele considerente: Infasurarea primara va fi dimensionata la o tensiune de 2x24V, cu un curent de 150A (se supradimensioneaza pentru a evita functionarea la saturatie); Infasurarea secundara va fi dimensionata la o tensiune de 220V, cu un curent de 11A; Se va folosi un miez feromagnetic din tole de ferite de putere tip PQ3230, pentru a minimiza perderile de histerezis si prin curenti turbionari; Pentru infasurari, se vor folosi conductoare de Cu, avnd o izolatie adecvata curentilor suportati; Dupa asamblarea tolelor, se vor rigidiza cu lac pe baza de rasini epoxidice pentru a evita aparitia vibratiilor.

Fig. 4.7. Schema de comanda invertor cc-ca

Fig. 4.8. Schema de putere invertor cc-ca

Programul utilizat pentru microcontrolerul PIC16F84


;* INVERT7.ASM PIC PWM Invertor DC-AC ;* Genereaza o forma de unda PWM de 50 Hz ;* Incepe la o latime a pulsului de maxim 0,5 si utilizeaza esantionarea data de ADC0831. ;* Tensiune de iesire alternativa, cu corectarea factorului de putere ;* ;* Versiune originala - M. Csele 96/12/04 version 7: 98/12 ;* ;* Hardware: Adapted for PIC Applications PCB with on-board ADC0831 ;* ;* RA0 = ADC DATA ;* RA1 = ADC CLK ;* RA2 = ADC CS ;* RA3 = Iesire alarma (Pornire si Oprire) ;* RA4 =Shutdown Input (Active Low) ;* ;* RB0 = Transmisie seriala ;* RB1 = Conectare CFP la sarcini peste 500VA ;* RB2 = LED Eroare activat la probleme aparute in sistem ;* RB3 = LED Suprasarcina ;* (Intermitent rapid = suprasarcina acceptata) ;* (Constant = Vout < 214V la o latime maxima a pulsului de comanda) ;* (Intermitent incet = oprire dupa 6 secunde de suprasarcina) ;* RB4 = Stare PWM schimbare a latimii pulsului datorita fluctuatiilor de tensiune ;* RB5 =Releu principal alimentat ;* RB6 = Comanda banc 2 de mosfet-uri ;* RB7 = Comanda banc 1 de mosfet-uri

4.2.4. Specificatii de material 1. Stabilizatorul de tensiune Rezistente: R1, R2, R3 0,1 5W R4 100 R5 150 , R6, R8 330 R7, R9 4,7 k TR1 1 k Condensatoare: C1, C2 10000 F/63V C3, C5 100 nF C4 200 pF C6 47 F/63V

Circuite Integrate: CI1, CI2, CI3 LM338 CI4 LM7818CT CI5 LM308M Q1 TN2905A

2. Redresorul pentru incarcarea bateriilor Rezistente: R1 470 R2 1,2 k R5 150 , R4 10 k R3 4,7 k Tiristoare: Q1 TYN808 Q2 BT151 Condensatoare: C1 470 F/50V

Diode: D1 1N4001 D3 PL6V8

3. Modulul de selectare a tensiunii invertorului Rezistente: R1 470 R3 1 k R4 1 k Relee: K1 Releu 1A 24V K2, K3 Releu 50A 12V

Tranzistoare: Q1 BC546BP

Diode: D1 BZV55-B20 D2 1N4001 1 Led verde, 1Led rosu

4. Invertorul de tensiune Datorita faptului ca pe schemele invertorului de tensiune componentele sunt trecute la valoare nominala, se vor detalia cantitativ in cele ce urmeaza:

Rezistente: 3x 10 k SR 4x 1 k 1x 2,2 k 2x 1 9x 110 1% 2x 470 2x 220 1% 2x 150 1% 2x 4,7 k 1x 3,3 k 1x 10 k 1x 15 k 1x 0,0033 75W (sau 15x 0,05 5W in paralel) 1x 33 k Tranzistoare: 6x TIP120 1x 2N2222 8x FS70SMJ-06 sau IRF2807

Relee: 2x Releu 70A 24V 1x Releu 25A 24V Condensatoare: 2x 10 F/50V 2x 15 pF 3x 0,1 F/50V 1x 1000 F/50V 1x 150 F/50V 1x 6,8 F/50V 1x 30 F/400Vca

Diode: 5x 1N4007 2x PL15V 24x 1N5357 2x Led rosu 2x Led galben 2x Led verde

Circuite Integrate: Protectii: 1x PIC16F84 1x Siguranta 160A 1x ADC0831 1x Siguranta 3A 1x LM7812 1x Intreruptor C60N-C16 1x LM7805 1x LM7806 1x LM339 Transformatoare: Primar 2x24V 150A, Secundar 220V 11A 1 bucata 1x 220V/9V

4.2.5. Selectarea automata a sursei de alimentare a invertorului

Etajul intermediar intre generator si consumator prezentat pna acum a fost conceput pentru a asigura alimentarea cu energie electrica a unui consumator izolat, sau pentru a reduce costurile datorate conectarii la sistemul energetic national. Deasemenea, s-a impus ca o conditie de realizare functionarea complet automata a sistemului, permitnd astfel montarea in locatii fara personal specializat sau avnd cunostinte minime in domeniul energeticii. Din aceasta conditie de realizare se desprinde necesitatea functionarii automate a sistemului, fara a fi necesara interventia unui operator uman. Pentru a putea functiona la parametri nominali, sistemul se bazeaza pe tensiunea variabila preluata de la bornele generatorului eolian, tensiune corelata cu viteza vntului ce actioneaza acest generator. Totusi, exista perioade cnd conditiile atmosferice nu permit mentinerea unei tensiuni minime la bornele generatorului, scaderea acestei tensiuni ducnd la cresterea curentului in invertor, si posibil la defectarea acestuia. Pentru a preveni o asemenea situatie, as-a proiectat un circuit de comanda (figura 4.9.) la tensiune minima, pentru comutarea pe bancul de baterii. Comutarea se face intr-un interval de aproximativ 4 milisecunde, trecerea de la stabilizator la baterii fiind insesizabila la nivelul sarcinii. Deasemenea, acest circuit mai comanda si trecerea automata pe SEN (acolo unde este cazul), in eventualitatea descarcarii bateriilor. Functionarea circuitului Circuitul este realizat dintr-o dioda zenner de 20V, un tranzistor BC 547, o rezistenta de 1k si o dioda 1N4007. La o tensiune de intrare a circuitului de 24V, dioda zenner intra in conductie inversa, stabilind un curent de 30mA in baza tranzistorului, suficient pentru polarizarea acestuia si comandarea releului K1, care comanda la rndul lui releele K3 si K2, determinnd conectarea iesirii stabilizatorului de tensiune cu intrarea invertorului de tensiune. La o valoare a tensiunii stabilizatorului mai mica de 20 V (valoare stabilita de tipul diodei zenner), dioda D1 se blocheaza, intrerupnd alimentarea releului K1, si implicit conectnd intrarea invertorului de tensiune la bancul de baterii. Releul K1 este comandat automat la revenirea tensiunii de 20V. In cazul in care tensiunea la baterii scade sub un nivel limita, sau valoarea tensiunii de iesire a invertorului scade sub un prag limita impus unui releu de minima tensiune(de tip RMV 400); acesta din urma declanseaza trecerea automata la SEN (acolo unde este cazul).

Fig. 4.9. Schema electrica circuit comanda ( selectare sursa de alimentare invertor )

4.3.

Stocarea energiei eoliene

Datorita proiectarii sistemului eolian pentru zone in care sistemul energetic national nu are acoperire, se evidentiaza necesitatea existentei unui banc de acumulatori pentru a sustine un consum minim pe perioadele in care conditiile meteo sunt nefavorabile folosirii generatorului eolian. Pentru o putere instalata de 2500W, acest banc trebuie dimensionat pentru 4-6000W, deci in medie 350Ah. Aceasta putere se obtine prin legarea in paralel a ctorva acumulatoare pe baza de Pb obisnuite, sau folosirea unor acumulatoare speciale pe baza de gel. Depinznd de tipul acumulatorilor folositi, curentul de incarcare care trebuie asigurat este de 1/20*In pe o perioada de 20 ore, sau 1/10*In, pe o perioada de 10 ore. Problemele apar datorita puterii mari rezultate din dimensionarea bancului de baterii, curentii de incarcare trebuind sa atinga valori destul de ridicate (17,5A pentru 1/20*In, 35A pentru 1/10*In sau 75A pentru 1/5*In), la o tensiune de incarcare constanta. Rezulta deci ca redresoarele folosite trebuie sa asigure att reglajul in curent, ct si in tensiune. De retinut faptul ca este necesara o schema care nu necesita interventia si supravegherea operatorului uman, fiind necesar un reglaj automat al incarcarii acumulatorilor. In sistemul de fata s-au folosit doua acumulatoare pe baza de Pb legate in serie, cu o capacitate nominala de 170 Ah la 12V. Pentru incarcarea acumulatorilor, sunt necesare doua redresoare de tensiune, unul fiind alimentat de la generator, iar cel de-al doilea de la reteaua nationala (acolo unde este cazul). Situatia actuala de pe piata energiei electrice ofera oportunitati pentru sistemele de stocare a energiei (SSE) in care se poate stoca o anumita cantitate de energie cu scopul de a fi restituita ulterior. Stocarea energiei joaca un rol esential in reteaua de alimentare cu energie electrica, pentru asigurarea unui management mai eficient al resurselor de care se dispune. In combinatie cu sistemele de producere a energiei electrice prin conversia energiilor regenerabile, SSE pot creste valoarea energiei electrice generata de centralele eoliene, furniznd energie in momentele de vrf si acumulnd energie in momentele cnd cererea de energie este redusa. Strategic plasate, SSE pot creste gradul si eficienta de utilizare a sistemului existent de transmisie si distributie a energiei electrice. SSE pot fi utilizate pentru a reduce vrfurile de sarcina dintr-o statie de alimentare cu energie electrica, ceea ce duce la eliminarea centralelor de vrf si o mai buna utilizare a centralelor de regim permanent. De asemenea, SSE servesc la asigurarea calitatii energiei electrice, in cazul, fluctuatiilor de frecventa, a supratensiunilor, a scaderilor de tensiune si chiar a intreruperii totale a alimentarii cu energie de la centrala sau de la statia de alimentare. In ultimii ani, nevoia de a gasi solutii ct mai eficiente de stocare a energiei a renascut interesul pentru acumularea energiei in volanti de inertie. Prin urmare, au aparut sistemele inertiale de stocare a energiei (SISE), formate dintr-un volant de inertie cuplat la o masina electrica. Volantii de inertie sunt elemente de stocare a energiei sub forma de energie cinetica. Daca masina electrica functioneaza in

regim de motor, volantul este accelerat si acumuleaza energie cinetica. Cnd masina electrica functioneaza in regim de generator, aceasta frneaza volantul transformndu-i energia cinetica in energie electrica. Astazi, este posibil sa se construiasca volanti capabili sa inmagazineze energia la densitati de 4 - 5 ori mai mari dect bateriile electrochimice. De asemenea, densitatea de putere este de peste 30 de ori mai mare la volanti. Alte avantaje ale SISE sunt rata mare de transfer a energiei, posibilitatea de a functiona in regimuri dinamice rapide, numarul ridicat de cicluri incarcare / descarcare, durata mare de viata, fiabilitate ridicata, lipsa poluarii, etc. in concluzie, este posibil sa se construiasca baterii electromecanice", bazate pe stocarea energiei in volaori de inertie, mai eficiente dect bateriile electrochimice conventionale. Tabel nr. 4 PERFORMANTE Durata de functionare Fiabilitate Timp de reincarcare Poluare Pret Densitate de putere [W/Kg] Densitate de energie[Wh/Kg] BATERII ELECIROCHIMICE 2-8ani scazuta 10-15 ore poluante 0,30 $/Wh 150 10-40 SISE > 26 ani ridicata 10 s cteva ore nepoluante 1 $/Wh 5000 >50

Pentru ameliorarea factorului de putere al instalatiei, se conecteaza baterii de condensatoare, ce sunt constituite din trei baterii de condensatoare monofazate, conectate in triunghi. Bateriile de condensatoare asigura si compensarea puterii reactive consumate (ca o medie, tinnd cont de neregularitatile vntului). Energia reactiva este necesara masinilor asincrone pentru magnetizare. Astfel, bateriile de condensatoare (surse de energie reactiva) asigura local energia necesara magnetizarii, ameliornd astfel factorul de putere global al eolienei. In cazul functionarii autonome a eolienelor, bateriile de condensatoare sunt indispensabile pentru asigurarea energiei reactive necesare magnetizarii masinii.

Capitolul V:

Concluzii

Avantaje In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana s-a dovedit deja a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. Energia eoliana in special este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici a unui fel de deseuri. Costuri reduse pe unitate de energie produsa. Costul energiei electrice produse in centralele eoliene moderne a scazut substantial in ultimii ani. Costuri reduse de scoatere din functiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din functiune pot fi de cteva ori mai mare dect costurile centralei, in cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din functiune, la capatul perioadei normale de functionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate. Dezavantaje La inceput, un important dezavantaj al productiei de energie eoliana a fost pretul destul de mare de producere a energiei si fiabilitatea relativ redusa a turbinelor. In ultimii ani, insa, pretul de productie pe unitate de energie electrica a scazut drastic, ajungnd pna la cifre de ordinul 3-4 eurocenti pe kilowatt ora, prin imbunatatirea parametrilor tehnici ai turbinelor. Un alt dezavantaj este si "poluarea vizuala" - adica, au o aparitie neplacuta si de asemenea produc "poluare sonora" (sunt prea galagioase). Altii sustin ca turbinele afecteaza mediul si ecosistemele din imprejurimi, omornd pasari si necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor. Argumente impotriva acestora sunt ca turbinele moderne de vnt au o aparitie atractiva stilizata, ca masinile omoara mai multe pasari pe an dect turbinele si ca alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind carbunele, sunt cu mult mai daunatoare pentru mediu, deoarece creeaza poluare si duc la efectul de sera. Un dezavantaj practic este variatia in viteza vntului. Multe locuri pe Pamnt nu pot produce destula electricitate folosind puterea eoliana, si din aceasta cauza energia eoliana nu este viabila in orice locatie.

In primul capitol sunt abordate o serie de probleme privind necesitatea, structura si obiectivul prezentului proiect. Datorita conditiilor climaterice favorabile si a costurilor mari pentru producerea energiei electrice din tara noastra, se evidentiaza necesitatea cercetarii si implementarii unor sisteme eoliene de producere a energiei electrice; deasemenea, tinnd cont de problemele tehnice si economice care apar la alimentarea unor consumatori izolati, se pune problema dimensionarii unui sistem compact, de mica putere, pentru alimentarea acestor consumatori in zone in care sistemul energetic national nu are acoperire. Capitolul doi prezinta tipuri de eoliene, parti componente si modalitati de montaj. Dat fiind interesul tot mai mare pentru energiile regenerabile pe plan mondial, se cauta solutii constructive noi, care sa satisfaca atat cerinte economice cat si cerinte tehnice pentru partile componente a centralelor eoliene. In capitolul trei sunt dimensionate elementele mecanice ale turbinei in functie de necesarul de energie la consumator si de conditiile locatiei in care este amplasata centrala eoliana ( respectiv zona de deal unde vantul are o viteza medie > 4 m/s in mare parte a anului ). Capitolul patru prezinta elementele sistemului electric, dimensionarea si modul lor de lucru , plecand de la generator si pana la componentele care controleaza , regleaza si convertesc energia electrica produsa de turbina eoliana si o aduc consumatorului la parametri necesari functionarii.

Fig. 5.1. Centrala eoliana casnica

Capitolul VI: Protectia muncii in instalatiile de joasa si medie tensiune


Datorita curentilor mari, de ordinul sutelor de amperi, prezente in montajul realizat, se vor respecta urmatoarele reguli de protectia muncii: Art. 795. Controlul si supravegherea instalatiilor de joasa tensiune se face de catre electricianul care se ocupa si cu instalatiile de inalta tensiune sau de un electrician special desemnat in acest scop. Art. 797. In timpul controlului se va urmarii ca partile metalice ale instalatiilor, care in mod accidental ar putea fi puse sub tensiune, sa fie legate la instalatia de protectie. In timpul controlului facut de o singura persoana, acesteia ii este interzisa demontarea ingradirilor de protectie. Art. 798. Electricianul care face control va fi dotat cu indicator de joasa tensiune pe care-l va folosi inainte de a atinge cu mna libera partile metalice ale instalatiei sau echipamentului metalic. Art. 800. Cnd se descopera un conductor al unei linii de joasa tensiune rupt, cazut la pamnt sau care atrna, persoana care face controlul trebuie sa foloseasca manusile electroizolante si cu clestele patent sa taie acest conductor, pentru a nu prezenta un pericol pentru trecatori, sau sa organizeze paza lui si sa anunte echipa de intretinere sau de avarii pentru inlaturarea defectului. Art. 801. Persoanele care executa supravegherea periodica a liniei nu trebuie in nici un caz sa se atinga de un conductor cazut la pamnt dect dupa ce s-a convins ca acest conductor nu este al unei linii de inalta tensiune. Art. 806. Manevrarea separatoarelor si intreruptoarelor se executa cu manusi electroizolante, stnd pe un covoras de cauciuc dielectric sau pe un podet izolant. Art. 815. Din punctul de vedere al masurilor de securitate, lucrarile care se executa in instalatiile electrice de joasa tensiune se impart in trei categorii: - lucrari cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei; - lucrari cu scoaterea partiala de sub tensiune a instalatiei; - lucrari sub tensiune.

Art. 816. Prin lucrare cu scoaterea totala de sub tensiune a instalatiei se intelege o lucrare executata intr-o incapere in care au fost scoase de sub tensiune toate partile aflate normal sub tensiune, cu exceptia circuitelor pentru iluminat interior. Art. 817. Prin lucrare cu scoaterea partiala de sub tensiune se intelege o lucrare care se executa intr-o incapere in care este scoasa de sub tensiune numai o anumita parte a instalatiei si anume partea la care se executa lucrarea. Art. 819. Pentru lucrarile care se executa cu scoaterea partiala sau totala de sub tensiune a instalatiei trebuie luate urmatoarele masuri tehnice de pregatire a locului de munca, in ordinea indicata mai jos: - se executa scoaterile necesare de sub tensiune si se iau masuri care sa impiedice punerea in functiune a partilor din instalatie, prin care s-ar putea da tensiune la locul de munca, (blocarea mecanica etc); - se monteaza ingradiri provizorii si se aseaza placi avertizoare; - se leaga la instalatia de protectie (prin legarea la pamnt sau la nul) dispozitivele mobile de scurtcircuitare si legare la pamnt si se verifica lipsa tensiunii in partea instalatiei unde urmeaza sa se execute lucrarile; - se leaga la instalatie dispozitivele de scurtcircuitare si legare la pamnt mobile, imediat dupa ce s-a efectuat verificarea lipsei de tensiune. Art. 822. In locul in care se va executa lucrarea, trebuie sa fie scoase de sub tensiune: - partile aflate sub tensiune, la care se va executa lucrarea; - partile aflate sub tensiune, care se gasesc la o distanta mai mica de 0,35 m de locul de munca. Partile sub tensiune care se gasesc fata de locul de munca la distante de 0,35 m sau mai mare pot ramne in functiune, insa trebuie ingradite. Art. 823. Scoaterea de sub tensiune trebuie facuta in asa fel, inct siguranta executarii operatiei sa fie perfecta. Pentru aceasta, scoaterea de sub tensiune se face prin manevrarea intrerupatoarelor si scoaterea sigurantelor.

62