Sunteți pe pagina 1din 18

Statistica fortei de munca

Esta cunoscut faptul ca forta de munca constituie principalul factor de productie. Intreprinderea industriala este o unitate productiva, in cadrul careia rezultatul procesului de productie este, fie un bun material, fie un serviciu cu caracter industrial. In obtinerea acestor rezultate, forta de munca are rolul determinant, chiar si acolo unde interventia omului, in procesul de fabricatie, este suplinita de robotii industriali. Pt. a cunoaste nevoile curente privind asigurarea fortei de munca in concordanta cu cerintele tehnologice de fabricatie la nivelul firmei industriale este absolut necesara intocmirea balantei fortei de munca trimestrial, semestrial sau anual. Periodicitatea intocmirii acestei balante este determinata de complexitatea activitatii intreprinderii industriale si de mobilitatea, in special cea externa, a fortei de munca. Aceasta balanta cuprinde urmatorii indicatori: 1) Existentul la inceputul perioadei ( ) este concretizat in numarul scriptic de personal existent in evidenta firmei industriale la inceputul perioadei pt. care se intocmeste aceasta balanta. 2) Angajari de personal in cursul perioadei (A) acest indicator se stabileste si se urmareste pe curse de provenienta a personalului angajat: transferati de la alte unitati, angajati la cerere, absolventi scoli de specialitate si institutii de invatamant superior, repartizati de oficiile teritoriale de recrutare si repartizare a fortei de munca. 3) Plecari de personal in cursul perioadei (P) sunt evidentiate modalitatile prin care diferitele categorii de personal pleaca din intreprinderea la care au fost angajati, transferati la alte unitati, demisionati, concediati din diverse motive subiective sau obiective. 4) Existentul la sfarsitul perioadei ( ) reprezinta numarul scriptic de personal existent la sfarsitul perioadei in evidenta firmei industriale. Observatie: Intre indicatorii balantei exista urmatoarea relatie: , cunoscuta sub numele de ecuatia de balanta. Balanta fortei de munca se intocmeste pe diverse structuri ale fortei de munca, fiind evidentiate in mod deosebit urmatoarele categorii: personalul TESA, personalul muncitor, iar la fiecare categorie se urmareste structura pe sexe, grupe de varsta, profesii, meserii,etc. Dintre indicatorii sintetici determinati si folositi in analiza fortei de munca, cei care au o larga utilizare sunt urmatorii: 1) Numarul mediu scriptic (N) se determina ca raport intre suma numerelor scriptice zilnice dintr-o perioada data si durata calendaristica a perioadei respective. Ca o particularizare metodologica se remarca faptul ca pt. sectiile sau intreprinderile noi, indiferent de data punerii lor in functiune, in cadrul numarului mediu scriptic se ia
1

durata calendaristica integrala a perioadei respective si nu cea care decurge de la data punerii in functiune. Observatie: Numarul mediu de personal sintetizeaza nivelul mediu al efectivelor scriptice zilnice dintr-o perioada data. In cazul in care efectivul scriptic este destul de stabil, numarul mediu de personal poate fi calculat ca o medie aritmetica simpla a efectivelor de la inceputul si sfarsitul perioadei, folosind relatia: . Numarul mediu scriptic este folosit in mod frecvent in cadrul diverselor analize statistice ale variabilitatii fortei de munca, fiind unul dintre indicatorii de baza utilizati in determinarea productivitatii muncii, salariului mediu, productiei, fondului de salarii si alti indicatori in care este implicata forta de munca. Observatie: Analiza statistica a mobilitatii fortei de munca ofera posibilitatea reliefarii unor aspecte deosebit de importante, cum ar fi cunoasterea cauzelor care genereaza un tip sau altul de miscare a fortei de munca si faciliteaza intr-o masura considerabila aprecierea principalelor efecte economico-financiare ale mobilitatii, precum si estomparea fenomenelor cu efecte nefavorabile. Se deosebesc: a) Mobilitatea externa a fortei de munca vizeaza miscarea fortei de munca in afara firmei industriale analizate. Aceasta mobilitate are 2 sensuri: - miscarea de la alte unitati spre intreprinderea supusa analizei; - miscarea de la aceasta intreprindere catre alte unitati. Intensitatea celor 2 sensuri este evidentiata cu ajutorul urmatorilor indicatori: - Coeficientul angajarilor - se calculeaza ca raport intre numarul celor angajati intr-o perioada data si existentul de la sfarsitul perioadei respective, folosind relatia - Coeficientul plecarilor se calculeaza ca raport intre numarul celor plecati din intreprindere intr-o perioada data si existentul de la inceputul perioadei respective, folosind relatia: - Coeficientul fluctuatiei este folosit pt. evidentierea intensitatii miscarii de prisos a fortei de munca, miscare determinata, in principal, de cauze subiective. Se calculeaza ca raport intre numarul celor concediati pt. nerealizarea sau nerespectarea obligatiilor contractului de munca + numarul celor demisionati din diverse motive si numarul mediu scriptic, folosind relatia: b) Mobilitatea interna a fortei de munca vizeaza miscarea fortei de munca in interiorul firmei industriale de la un punct de lucru la altul. In interiorul firmei industriale, forta de munca se poate afla in una din urmatoarele stari:

- Schimbarea locului de munca catre o parte mai mica sau mai mare a fortei de munca intr-o perioada determinata, situatie in care este pusa in evidenta mobilitatea interna. - Permanentizarea personalului la locul de munca la care a fost angajat initial, situatie in care este evidentiata stabilitatea interna. Cele doua situatii sunt complementare, iar intensitatea lor este cuantificata cu ajutorul urmatorilor indicatori: - CM coeficientul mobilitatii interne pt. determinarea acestui coeficient este necesara crearea distributiei bidimensionale a personalului firmei industriale dupa vechimea in intreprindere ca variabila principala simbolizata cu X si vechimea la actualul loc de munca ca variabila secundara, simbolizata cu Y. Folosind frecventele fxy, din cadrul acestei distributii, coeficientul mobilitatii interne este dat de relatia , unde reprezinta suma frecventelor fxy situate reprezinta numarul total de

pe diagonala tabelului bidimensional, iar personal, adica

O alta posibilitate de calcul este , in care reprezinta suma frecventelor plasate in triunghiul mobilitatii (triunghiul din partea stanga a tabelului) din tabelul bidimensional. Observatie: si are urmatoarea semnificatie: - avem mobilitate maxima, adica intregul personal si-a schimbat locul de munca initial in perioada scursa de la data angajarii si pana la data efectuariii studiului. - nu exista cazuri care sa-si fi schimbat locul de munca initial coeficientul stabilitatii interne este complementar coeficientului mobilitatii interne si cea mai usoara modalitate de calcul este Observatie: Coeficientii respectivi pot fi exprimati si in procente. Ex1: In tabelul urmator este prezentata distributia muncitorilor de la o sectie de fabricatie dintr-o intreprindere industriala.
x\y Sub 2ani 2-4 4-6 6-8 Sub 2ani 106 12 7 1 2-4 99 7 1 4-6 38 3 6-8 8-10 10-12 12-14 14-16 Total fx 106 111 52 16

11
3

8-10 10-12 12-14 14-16 Total fy

2 1 2 131

2 1 110

1 1 2 46

1 2 14

11 1 12

10 5 10 5 7 7

17 12 10 11 335

Sa se calculeze coeficientii mobilitatii si stabilitatii interne si sa se interpreteze. =1= Intensitatea mobilitatii interne a fortei de munca de la sectia analizata este relativ mica, iar gradul de stabilitate a fost destul de ridicat. Acest aspect este apreciat, in general, ca fiind favorabil. Observatie: Una dintre trasaturile esentiale de ordin calitativ ale fortei de munca este gradul de instruire si claificare de al carui nivel depinde intr-o foarte mare masura calitatea rezultatelor muncii. Pt. analiza statistica a categoriilor individuale si apreciind gradul de concordanta dintre categoria medie de calificare a formatiunilor efective de muncitori si categoria medie normata a lucrarilor sau operatiunilor exercitata. Modul de folosire a fortei de munca poate fi catacterizat cu ajutorul urmatorilor indicatori sintetici: - numarul mediu de schimburi ca raport intre numarul total de muncitori care au lucrat in toate schimburile si numarulde muncitori din schimbul cu incarcarea maxima; - indicele realizarii numarului de schimburi ca raport intre numarul mediu de schimburi si regimul de lucru programat (programare in 3 schimburi). =

Balanta timpului de munca. Statistica fondurilor fixe.


Balanta timpului de munca se intocmeste in special pt. structura muncitorilor lunar, trimestrial, semestrial sau anual. Este elaborata dupa schema clasica a unei balante, cuprinzand 2 parti: A. resurse B. utilizari In partea de resurse se inscriu urmatorii indicatori: . Fond de timp calendaristic se determina ca produs intre nr. mediu scriptic de muncitori aferent unei perioade date si durata calendaristica a perioadei respective. . Concedii de odihna timpul afectat concediilor de odihna se calculeaza ca produs intre nr. muncitorilor programati in concediu in perioada data si nr. mediu de zile de concediu al fiecaruia dintre ei. . Sarbatori legale si zile libere se determina ca produs intre nr. mediu scriptic de muncitori aferent unei perioade date si nr. de zile libere sau de sarbatoare din aceasta perioada. . Fond de timp maxim disponibil se calculeaza ca diferenta intre fondul de timp caledaristic si timpul afectat concediilor de odihna, zilelor libere si sarbatorilor legale, adica = ( + ) In partea de utilizari se cuprind urmatorii indicatori: . Timp efectiv (timp lucrat) se stabileste, fie pe baza evidentei primare (foi de pontaj), intocmita in acest scop, fie ca diferenta intre fondul de timp maxim disponibil si timpul nelucrat. . Timp nelucrat este preluat din foile de pontaj in care sunt evidentiate si principalele cauze ca: invoiri, concedii de boala, obligatii obstesti sau nemotivate. Acest indicator este structurat sub 2 aspecte: motivat si nemotivat. Observatie: Toti indicatorii balantei timpului de lucru se exprima atat in om-zile, cat si in om-ore. Pe baza lor se determina o serie de indicatori sintetici cu ajutorul carora se apreciaza gradul de folosire a timpului de lucru disponibil, precum si efectele economico-financiare ale neutilizarii complete a acestuia. Dintre indicatorii utilizarii timpului de lucru, in practica de analiza statistica sunt folositi mai frecvent urmatorii:
5

- indicele realizarii fondului maxim disponibil, ca raport intre timpul efectiv si fondul maxim disponibil; - durata medie efectiva a zilei de lucru se calculeaza ca raport intre timpul efectiv, exprimat in om-ore si timpul efectiv, exprimat in om-zile si sintetizeaza nr. mediu de ore prestate de un muncitor intr-o zi. - indicele utilizarii zilei de lucru se determina ca raport intre durata medie efectiva a zilei de lucru si durata normala a acesteia (regimul normal); - durata medie efectiva a lunii de lucru se calculeaza ca raportul intre timpul efectiv, exprimat in om-zile si nr. mediu scriptic de muncitori aferent lunii respective si sintetizeaza nr. mediu de zile lucrate de un muncitor intr-o luna. - indicele utilizarii lunii de lucru se determina ca raport intre durata medie efectiva a lunii si durata normala a acesteia (nr. de zile lucratoare dintr-o luna). In cadrul procesului de productie desfasurat intr-o intreprindere industriala, fondurile fixe ocupa un loc important si, in majoritate, aceste fonduri sunt materializate in mijloace de munca cu ajutorul carora omul actioneaza asupra obiectelor muncii in vederea transformarii lor in bunuri materiale care, in circuitul economic au valori si destinatii noi. La scara nationala, fondurile fixe sunt principala componenta avutiei nationale. Cunoasterea variabilitatii structurii fondurilor fixe dintr-o intreprindere industriala si a starii de utilitaue este absolut necesara, intrucat aceste variatii se transmit in mod direct asupra rezultatelor economico-financiare ale intreprinderii. O prima caracteristica dupa care grupam componentele fondurilor fixe este modul in care acestea participa sau nu la procesul de productie si, din acest p.d.v. se disting: fonduri fixe productive si fonduri fixe neproductive. Atunci cand se urmareste eficienta fondurilor fixe se va lua in calcul valoarea fondurilor fixe productive si, din aceasta cauza, fondurile fixe productive sunt acele fonduri care participa direct la fabricarea produselor sau creaza cadrul adecvat desfasurarii procesului de productie. Valoarea acestor fonduri este recuperata treptat prin vanzarea produselor la a caror producere au participat. O grupare utila pt. analiza statistica este cea care vizeaza modul de folosire a fondurilor fixe si, din acest p.d.v. se deosebesc fonduri active si fonduri inactive. In cadrul analizei acestei structuri se are in vedere cunoasterea cauzelor care blocheaza punerea in functiune a fondurilor inactive, deoarece perpetuarea unei astfel de situatii produce imobilitatea si scoaterea din circuitul economic a unor importante sume de bani cu implicatii profunde asupra rezultatelor economico-financiare globale. Caracteristica esentiala cea mai importanta dupa care se face gruparea fondurilor fixe productive este destinatia tehnico-economica pe care o au aceste fonduri in procesul de productie. Privita din acest p.d.v., structura fondurilor fixe productive cuprinde: cladiri, constructii speciale, masini de forta si utilaj energetic, masini, instalatii si utilaje de
6

productie, instalatii si aparate de masura, control si reglare, mijloace de transport si alte fonduri fixe industriale. Pt. a avea o imagine cat mai exacta a volumului, structurii si miscarii fondurilor fixe din dotarea unei firme industriale se intocmeste, de regula anual, balanta fondurilor fixe care cuprinde, in principiu, acelasi set de indicatori ca si balanta fortei de munca: 1) valoarea fondurilor fixe existente la inceputul anului ( ). 2) valoarea fondurilor fixe intrate in cursul anului ( ). Acestea provin din investitii sau transfer de la alte unitati. 3) valoarea fondurilor fixe scoase din functiune in cursul anului ( ) provenite din lichidare si transfer de la alte unitati 4) valoarea fondurilor fixe existente la sfarsitul anului ( ). Observatie: Intre indicatorii balantei exista relatia: + = + Dupa valoarea informationala pe care o au, indicatorii sintetici ai fondurilor fixe se pot grupa astfel: a) indicatori ai valorii fondurilor fixe; b) indicatori ai miscarii fondurilor fixe; c) indicatori ai starii de utilitate; d) indicatori ai eficientei folosirii fondurilor fixe; e) indicatori ai inzestrarii muncii cu fonduri fixe. In structura fondurilor de productie se deosebesc 3 grupe mari de fonduri: 1) fonduri fixe detin ponderea cea mai mare. 2) fonduri circulante se caracterizeaza prin aceea ca se consuma integral intr-un ciclu de productie si isi transfera intreaga valoare asupra produselor la a caror fabricare au participat si se regasesc atat d.p.d.v. material, cat si valoric in substanta si valoarea produselor executate in cadrul procesului de productie. Fondurile circulante se intalnesc sub forma de stocuri de materii prime, materiale, semifabricate, destinate productiei in cadrul aceleiasi intreprinderi si,cu alte cuvinte, fondurile circulante se materializeaza in obiecte ale muncii. 3) fonduri de circulatie se gasesc in sfera circulatiei sub forma de semifabricate si produse finite, destinate vanzarii, precum si sub forma baneasca. Fondurile circulante si de circulatie constituie mijloacele circulante ale intreprinderii si, in cadrul circuitului economic acestea parcurg 3 faze: - aprovizionarea presupune transformarea fondurilor banesti in mijloace necesare activitatii productive (materii prime, materiale, combustibili); - productia propriu-zisa in cadrul ei, in urma prelucrarii obiectelor muncii se obtin produsele cu valoare noua, destinate satisfacerii diverselor nevoi sociale; - desfacerea (vanzarea) presupune transformarea acestor bunuri din nou in fonduri banesti.
7

Pt. analiza statistica a gradului de asigurare a productiei cu materia prima necesara, precum si pt. analiza ritmicitatii aprovizionarii se folosesc mai frecvent urmatorii indicatori: a) intervalul mediu dintre aproximari se calculeaza ca o medie aritmetica simpla a intervalelor dintre 2 aprovizionari succesive. Acest indicator se exprima in zile si reprezinta nr. mediu de zile dintre 2 aproximari succesive. b) gradul de asigurare cu materie prima este un indicator care ofera posibilitatea cunoasterii, in orice moment, a stadiului evolutiv in care se gasesc stocurile de materie prima la intreprinderea consumatoare, precum si intervalul de timp pt. care productia este asigurata cu materia prima respectiva. c) coeficientul ritmicitatii aprovizionarilor pt. cuantificarea ritmicitatii aprovizionarii se foloseste coeficientul de variatie, care se aplica atat in analiza intervalelor dintre aprovizionari, cat si in analiza cantitatilor aprovizionate. Acest coeficient este cunoscut sub denumirea de coeficientul rimicitatii aprovizionarii. In ceea ce priveste analiza statistica a consumului de materiale sunt utilizati mai frecvent urmatorii indicatori: a) consumul specific reprezinta cantitatea de materie prima sau de materiale ce se consuma pt. fabricarea unei unitati dintr-un produs oarecare si se determina ca raport intre consumul total si volumul fizic al productiei. b) consumul total se determina, fie pt. un singur material care se consuma la un produs oarecare sau la mai multe produse, fie pt. mai multe materiale consumate la un produs sau la mai multe produse. Activitatea productiva a unei intreprinderi industriale are ca rezultate fie bunurile materiale incadrate in profilul firmei, fie serviciile cu caracter industrial executate de intreprindere intr-o anumita perioada. Pt. cuantificarea volumului acestor rezultate se folosesc urmatorii indicatori: a) productia-marfa fabricata - cuprinde valoarea produselor finite, semifabricatelor si lucrarilor cu caracter industrial, executate in baza unei comenzi ferme si destinate satisfacerii unei nevoi sociale. Bunurile si serviciile respective devin marfa numai atunci cand intra in circuitul economic si satisfac o comanda sociala. b) productia vanduta si incasata este indicatorul valoric ce inchide circuitul economic al marfurilor prin recuperarea efectiva a sumelor echivalente valorii acestor marfuri de la beneficiarii debitori. c) productia neta reprezinta valoarea nou-creata de o intreprindere industriala intr-o anumita perioada. d) productia fizica exprima dimensiunea fizica a rezultatelor productive in unitati (bucati, m, etc.). Acest indicator este determinat si urmarit in special la nivelul fiecarui produs sau al unei grupe omogene de produse, cum ar fi cele siderurgice, metalurgice, carbonifere, etc.
8

Metode statistice in analiza ritmicitatii productiei


Ritmicitatea productiei presupune desfasurarea normala, relativ uniforma a procesului de fabricatie pe intreaga durata a unei luni sau a unui trimestru. Neritmicitatea productiei se caracterizeaza prin treceri bruste de la situatii de stagnare sau diminuare a activitatii productive la situatii cu ritmuri si niveluri ale productiei foarte ridicate. Aceste situatii evidentiaza o folosire nerationala a mijloacelor si fortei de munca cu implicatii nefavorabile asupra tuturor componentelor activitatii productive. Pt. analiza ritmicitatii si implicit a neritmicitatii productiei se folosesc mai frecvent urmatoarele metode: a) metoda coeficientilor structurali consta in defalcarea volumului produtiei programat pt. o luna in cote procentuale corespunzatoare fiecarei decade. Coeficientii decadali (cotele procentuale) reprezinta nivelurile de referinta cu care se vor compara coeficientii efectivi determinati ca raport intre productiile realizate in fiecare decada si productia programata pt. intreaga luna. Daca nivelul acestor coeficienti este egal sau foarte apropiat de nivelul celor programati inseamna ca ritmicitatea este destul de pronuntata. Daca sunt mult mai mici sau mult mai mari, atunci neritmicitatea este mai pronuntata. Ex: Volumul productiei programata pt. o luna oarecare a fost de 150 000 lei. Presupunem ca in structura factorilor de productie nu au intervenit modificari esentiale si in aceste conditii se recomanda programarea productiei in cote egale pt. fiecare decada, adica coeficientii structurali programati vor fi: 0,33 pt. decada I (33%) 0,33 pt. decada II (33%) 0,34 pt. decada III (34%) Nivelurile productiei realizate in fiecare decada au fost: 30 000 pt. decada I
9

45 000 pt. decada II 60 000 pt. decada III Coeficientii efectivi corespunzatori sunt: pt. decada I pt. decada II pt. decada III II ritmicitate pronuntata I si III neritmicitate Observatie: Suma coeficientilor efectivi evidentiaza gradul de realizare a productiei lunare programate.: b) metoda coeficientului de variatie pt. calculul si folosirea coeficientului de variatie in aprecierea ritmicitatii productiei se urmaresc si se inregistreaza, de obicei, productiile zilnie, adica in situatia in care nu sunt prevazute modificari esentiale ale factorilor de productie, nivelul programat al productiei zilnice se mentine constant pt. intreaga luna. Coeficientul de variatie se calculeaza pe baza abaterilor absolute ale productiilor zilnice realizate de la nivelul zilnic programat folosind relatia:

sau , unde: nivelurile productiilor zilnice efective nivelul programat al productiei zilnice n numarul de zile lucratoare din cadrul unei luni Observatie: Daca V este egal cu 0 sau este foarte apropiat de 0 inseamna ca ritmicitatea este mai pronuntata, iar daca V este mult mai mare ca 0 neritmicitatea este mai pronuntata. Aceasta metoda ofera posibilitatea urmaririi si aprecierii ritmicitati de la o zi la alta. 1. Metode analitice in determinarea tendintei evolutive Analiza tendintelor evolutive are la baza utilizarea functiilor statisticomatematice si una din problemele esentiale ale folosirii acestor functii este cea referitoare la modalitatea practica de alegere a uneia sau alteia dintre aceste functii. Pt. rezolvarea acestei probleme este absolut necesara studierea prealabila a seriei cronologice, supusa analizei pt.evidentierea aspectelor referitoare la caracterul
10

intamplator al tendintelor evolutive, componentele tendintei evolutive (trendul propriu-zis, sezonalitatea, ciclicitatea, autoregresia, tendinta reziduala), tendinta evolutiva in contextul interdependentelor multifactoriale. Pt. unele varabile este foarte usor de semnalat daca tendinta evolutiva are sau nu caracter sezonier sau ciclic. De ex: Productia de becuri pt. iluminatul casnic si public nu are nici o legatura cu anotimpurile anului sau cu o anumita perioada a acestuia. Ea este strict determinata de nevoia sociala si de capacitatea productiva a firmelor industriale specializate. In consecinta, pt. analiza tendintei evolutive a productiei respective se pot aplica direct metodele analitice adecvate, separandu-se in final, daca este cazul, tendinta popriu-zisa (tendinta explicata prin metoda sau functia statistico-matematica utilizata) si tendinta reziduala (tendinta neexplicata). Aceste situatii sunt intalnite destul de frecvent in evolutia fenomenelor si proceselor social-economice. Pt. fenomenele si procesele a caror evolutie este dependenta de anotimpurile anului sau de o anumita perioada a acestuia se folosesc functii statistico-matematice complexe, care includ toate componentele tendintei evolutive. Ex: In tabelul urmator este prezentata dinamica productiei-marfa, realizata de o firma industriala in anii 2001-2004.
Anul Trimestru Productia-marfa (mii lei) 2001 1 54 2 66 3 68 4 159 2002 1 57 2 69 3 71 4 168 2003 1 63 2 74 3 72 4 177 2004 1 66 2 75 3 85 4 184

Observatie: Din analiza sumara a datelor se desprinde faptul ca in trimestrul 4 al fiecarui an productia-marfa a inregistrat niveluri mult mai mari, comparativ cu nivelurile din trimestrele precedente. Acest lucru pune in evidenta caracterul sezonier al unor produse din componenta productiei-marfa, produse a caror solicitare este mult mai pronuntata in perioada sarbatorilor de iarna sau in trimestrul 4 ca urmare a
11

faptului ca in aceasta perioada a anului veniturile populatiei inregistreaza cotele cele mai ridicate. In acest caz, componentele tendintei evolutive vor fi evidentiate mai intai separat si apoi sintetizate prin intermediul unei functii complexe. Pt. a determina tendinta propriu-zisa este necesara eliminarea componentei sezoniere si, in acest scop, pot fi utilizate mai multe procedee, insa unul dintre cele mai folosite pt. cuantificarea si eliminarea sezonalitatii este cel care foloseste indicii de sezonalitate. Indicii sezonalitatii se determina ca raport intre mediile trimestrelor 2, 3 si 4 luate succesiv si media trimestrelor 1, insa pt. calculul acestor indicatori se determina media generala a tuturor trimestrelor si se calculeaza indicii sezonalitatii in raport cu media generala, apoi indicii sezonalitatii in raport cu trimestrul 1. In tabelul urmator sunt prezentate datele necesare determinarii trendului propriu-zis: Tabelul 2
Semnificatie Valorile initiale Anul/Trim. 2001 2002 2003 2004 Totale Medii * 2001 2002 2003 2004 1 54 57 63 66 240 60 1,00 54 57 63 66 2 66 69 74 75 284 71 1,182 56 58 63 63 3 68 71 72 85 296 74 1,232 55 58 58 69 4 159 168 177 184 688 172 2,865 55 59 62 64

Valorile trimestriale Indicii sezonalitatii Valori ajustate (desezonalizate )

1) Media generala a tuturor trimestrelor (60 + 71 + 74 + 172)/4 = 94,25 2) Indicii sezonalitatii in raport cu media generala Pt. trim. 1. 60/94,25 = 0,637 2. 71/94,25 = 0,753 3. 74/94,25 = 0,785 4. 172/94,25 = 1,825 3) Indicii sezonalitatii in raport cu trimestrul 1 Pt. trim. 2. 0,753/0,637 = 1,182 3. 0,785/0,637 = 1,232 4. 1,825/0,637 = 2,865 Valorile ajustate desezonalizate se determina ca raport intre valorile initiale si indicii de sezonalitate corespunzatori trimestrelor respective. 66/1,182 = 55,837 56
12

69/1,182 = 58,375 58 74/1,182 = 62,605 63 . Din analiza valorilor ajustate se observa faptul ca tendinta evolutiva este de tip liniar ceea ce inseamna ca pt. evidentierea trendului propriu-zis se poate folosi functia liniara data de relatia: Trecand prin conditia de minim impusa de expresia celor mai mici patrate sa fie minima rezulta urmatorul sistem de ecuatii:

;a=

;b= Pt. determinarea expresiilor necesare in vederea determinarii lui a si b folosim in continuare Tabelul 3:
x 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 54 56 55 55 57 58 58 59 63 63 58 62 66 54 112 165 220 285 348 406 472 567 630 638 744 858 x 1 4 9 16 25 36 49 64 81 100 121 144 169 53, 82 54,64 55,46 56,28 57,1 57,92 58,74 59,56 60,38 61,2 62,02 62,84 63,66 13

14 15 16 136

63 69 64 60

882 1 035 1 024 8 440

196 225 256 1 496

64,48 65,3 66,12 959,52

= 23 936 18 496 = 5 440

= 1 436 160 1 147 840 = 288 320

a=

= 53

= 135 040 130 560 = 4 480

b=

Pt. x = 1 53 + 0,82 = 53,82 Valorile din trimestre corespunzatoare productiei se rotunjesc fara zecimale. Indicii sezonalitatii se calculeaza cu 3 zecimale. a si b din expresia functiei liniare se calculeaza cu 2 zecimale. In figura urmatoare reprezentam grafic tendintele evolutive ale valorilor . si

14

Tendinta sezoniera Pt. evidentierea tendintei sezoniere si separarea acestei componente din tendinta evolutiva empirica procedam in felul urmator: - se determina abaterile valorilor initiale de la nivelurile teoretice , calculate cu ajutorul functiei utilizata in evidentierea trendului propriu-zis; - pt. trimestrele 2, 3 si 4 se calculeaza abaterile medii standard; - se stabileste modalitatea in care vor fi folosite abaterile standard in evidentierea tendintei sezoniere si, in acest scop, se definesc valorile variabilelor indicatoare astfel:

15

- pt. trimestrul 1 din fiecare an , dat fiind faptul ca nivelurile aferente acestui trimestru sunt folosite ca baza de comparatie si pt. celelalte trimestre; - pt. trimestrul 2 atunci cand se determina valorile functiei complexe aferente acestui trimestru. Pt. celelalte trimestre . - in mod similar, pt. trimestrul 3 din fiecare an si pt. celelalte trimestre. pt. trimestrul 4 al fiecarui an si pt. celelalte trimestre. In tabelul urmator sunt prezentate datele necesare calculului abaterilor standard. Tabelul 4
Anul 2001 Trim. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 * 11,36 12,54 108,72 * 11,08 12,26 108,4 * 11,98 9,16 114,16 * 10,52 19,7 117,88 * 129,05 157,25 11 820,04 * 122,77 150,31 11 759,23 * 143,52 83,90 13 032,51 * 110,57 388,1 13 895,7 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 * 66 68 15 9 * 69 71 16 8 * 74 72 17 7 * 75 85 14 4 * 54,64 55,46 56,28 * 57,92 58,74 59,56 * 61,2 62,02 62,84 * 64,48 65,3 66,12

2002

2003

2004

Functia complexa care evidentiaza atat tendinta propriu-zisa, cat si tendinta sezoniera este de forma: = +11,25 + 13,96 + 112,37 = 53 + 0,82x + 11,25 + 13,96 + 112,37 , in care: 53+ 0,82x = reprezinta trendul propriu-zis; 11,25 + 13,96 + 112,37 = reprezinta tendinta sezoniera.
16

Valorile , precum si abaterile , care reprezinta componenta tendintei reziduale sunt prezentate in Tabelul 5:
Anul 2001 Trim. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 53,82 65,89 69,42 168,65 57,1 69,17 72,7 171,93 60,38 72,45 75,98 175,21 63,66 75,73 79,26 178,49 0,18 0,11 -1,42 -9,65 -0,1 -0,17 -1,7 -3,93 2,62 1,55 -3,98 1,79 2,34 -0,73 5,74 5,51 0,03 0,01 2,02 93,12 0,01 0,03 2,89 15,44 6,86 2,40 15,84 3,20 5,48 0,53 32,95 30,36

2002

2003

2004

Pt. trimestrele din primii ani Pt. trim. 2:


2 6 10 14

Pt. trim. 3: Pt. trim. 4: Se determina abaterea standard cu ajutorul relatiei = 3,63 Analizand in detaliu valorile se observa ca acestea au niveluri foarte mici, ceea ce inseamna ca variatia neexplicata reziduala, determinata de influenta altor factori are o semnificatie foarte redusa, in raport cu variatia explicata prin componentele functiei complexe utilizate. Aceasta variatie reziduala poate fi determinata partial sau total de fenomene autoregresive, iar in practica, fenomenele de acest gen se intalnesc foarte rar, iar variatiile respective sunt atribuite unor fluctuatii intamplatoare sau conjuncturale. In majoritatea cazurilor, aceste fluctuatii vizeaza variabilitatea unor factori periferici care actioneaza fie direct, fie indirect asupra tendintelor evolutive ale fenomenului a carui dinamica se urmareste.
17

Pt. exemplul anterior, limitele intervalului tendintei evolutive se determina cu ajutorul expresiei - limita superioara si + limita inferioara. In tabelul urmator sunt prezentate aceste valori pt. fiecare trimestru din cei 4 ani analizati, precum si pt. trimestrele viitoare din anul 2005.
Anul 2001 Trim. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 50,19 62,26 65,79 165,02 53,47 65,54 69,07 168,3 56,75 68,82 72,35 171,58 60,03 72,1 75,63 174,86 63,31 75,58 78,91 178,14 53,82 65,89 69,42 168,65 57,1 69,17 72,7 171,93 60,38 72,45 75,98 175,21 63,66 75,73 79,26 178,49 66,94 79,01 82,54 181,77 + 57,45 69,52 73,05 172,28 60,73 72,8 76,33 175,56 64,01 76,08 79,61 178,84 67,29 79,36 82,89 182,12 70,57 82,64 86,17 185,4

2002

2003

2004

2005

53 + 0,82x + 11,25 + 13,96 + 112,37 = 3,63 17 53 + 0,82 17 = 66,94 18 53 + 0,82 18 + 11,25 = 79,01 19 53 + 0,82 19 + 13,96 = 82,54 20 53 + 0,82 20 + 112,37 = 11,77

18