Sunteți pe pagina 1din 89

AMENAJAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE N ZONA BRAN

CUPRINS Introducere Capitolul 1. Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate in vederea amenajrii unor complexe turistice 1.1. Turismul n zonele rurale. Tendine ale evoluiei sale n ara noastr. 1.2. Turismul Rural Romnesc-subiect al managementului de proiect 1.3. Metodologia realizrii studiilor de fezabilitate in turism Capitolul 2. Metodologia de obinere a unui mprumut Phare FNDR necesar realizrii investiiei 2.1. Programul PHARE Coeziune Economic i Social Componenta de Investiii 2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitaia Deschis 2.3. Zonele de restructurare industrial cu potenial de dezvoltare economic Capitolul 3. Analiza zonei in care va fi amenajata pensiunea turistica 3.1. Delimitarea zonei Bran. Localizare si cai de acces 3.2. Prezentarea potenialului turistic natural i antropic 3.3. Determinarea gradului de atractivitate a zonei 3.4. Metodologia amenajarii turistice a teritoriului in mediul rural Capitolul 4. Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajrii unei turistice n zona Bran 4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala 4.2. Analiza mediului concurenial 4.3. Estimarea investiiei si identificarea surselor de finanare 4.4. Analiza rentabilitii investiiei Concluzii Bibliografie

pensiuni

INTRODUCERE

Turismul rural a cunoscut n ultimul deceniu o evoluie spectaculoas, att n planul ofertei ct i al cererii, sub influena a numeroi factori. Considerat pe bun dreptate piatra de temelie a turismului rural romnesc, Zona Branului prin cadrul natural deosebit este gazda turitilor venii aici s petreac cteva zile de linite i relaxare, departe de agitaia i stresul marilor orae. Lucrarea de fa reprezint un studiu privind amplasarea i amenajarea unei pensiuni turistice de cinci margarete (nivel maxim de clasificare ce poate fi obinut pe pensiunile rurale) n Zona Bran, cu sprijinul unei Finanri Nerambursabile Phare, a crei metodologie de obinere este tratat pe larg n capitolul doi al prezentei lucrri. Necesitatea acestei amenajri a aprut din cauza cererii tot mai mari, manifestat de ctre turiti pentru servicii turistice de calitate superioar, n uniti de cazare situate n mediul rural. Lucrarea este structurat pe patru capitole, prin intermediul crora se va ncerca demonstrarea oportunitii construciei unei pensiuni turistice de cinci margarete n aceast zon.. Mai nti sunt prezentate cteva aspecte teoretice privind turismul rural ca subiect al managementului de proiect i aspectele teoretice necesare ntocmirii studiilor de fezabilitate necesare fundamentrii investiiilor. Urmeaz apoi prezentarea pe larg a zonei ce va gzdui amplasarea proiectului de amenajare, pentru ca apoi s se treac la evaluarea necesarului pentru investiie n condiiile obinerii unui credit nerambursabil pentru parte din investiiile ce urmeaz a fi realizate. Prezenta investiie i propune umplerea unui gol n oferta turistic, n scopul satisfacerii cerinelor i celor mai pretenioi clieni.

CAPITOLUL 1

Aspecte teoretice privind realizarea studiilor de fezabilitate n vederea amenajrii unor complexe turistice 1.1 Turismul in zonele rurale. Tendine ale evoluiei sale n ara noastr La nceput de neneles, apoi greu acceptat datorit lipsei sale de prestigiu, turismul rural s-a impus ncet dar consecvent, n special pe pieele turistice din rile dezvoltate economic, ri puternic industrializate si cu grad de urbanizare ridicat. Turismul n spaiul rural este din ce n ce mai apreciat de oamenii ce triesc i muncesc n condiii tot mai stresante. Prezentarea sintetic a obiectivelor acestor turiti ar arta astfel: Satisfacerea curiozitii si dorina petrecerii vacantelor in cu totul alte condiii de Manifestarea interesului pentru noi destinaii; Fragmentarea timpului alocat vacantelor in 3-4 minivacane; Turism cultural si de cunoatere; Alegerea rilor nvecinate ca destinaii de vacant;

viata si civilizaie dect cele obinuite;

Urmare a acestor tendine, s-au conturat o serie de avantaje pentru zonele rurale: Valorificarea bogatului potenial turistic rural Efectuarea de investiii in capacitai noi de cazare, alimentaie publica si agrement Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate mbuntirea nivelului de trai pentru zonele utilizate ca baz material a turismului Stabilirea populaiei rurale prin ocuparea n sfera serviciilor turistice nviorarea tradiiilor populare, dorina de perpetuare a unor meteuguri tradiionale n Romania, turismul rural se practic din totdeauna, dar spontan, sporadic, ntmpltor i mai ales neorganizat.Scurta perioad de oficializare a turismului rural nu a fcut posibil organizarea activitii de turism i nici amenajarea corespunztoare a satelor turistice. Marea parte a ofertei turistice rurale este reprezentat de gospodrii ce ofer prestaii turistice primare. Astfel sfera activitilor turistice prestate n mediul rural romnesc trebuie lrgit de la simpla oferire de cazare la: Etalarea produselor gastronomice populare 3

Agrement i animaie specific zonelor steti Transport cu mijloace tradiionale Pelerinaje ctre locauri de cult consacrate Vizitarea atelierelor meteugreti Pentru turism calitatea produsului este deosebit de important, cunoscut fiind faptul c introducerea n circuitul turistic a unor structuri care presteaz servicii de proast calitate poate compromite pe termen lung un produs sau o destinaie. Practica demonstreaz c o dat un produs turistic compromis, refacerea acestuia implic eforturi materiale i umane mari pentru o perioad mai lung de timp. Un turism rural de calitate presupune servicii i prestaii de calitate. Se subnelege c turismul rural trebuie s dispun de ci de acces i mijloace de comunicaie moderne, o dotare sanitar modern, de condiii de confort att pentru cazare ct i pentru alimentaia public.

1.2. Turismul rural romnesc-subiect al managementului de proiect Managementul de proiect poate fi calificat ca fiind un proces de planificare i administrare a sarcinilor i resurselor, n vederea atingerii unor obiective i de comunicare a rezultatelor nregistrate. n aceast lumin un proiect este neaprat o activitate cu scop i finalitate. Cu alte cuvinte are un nceput i un sfrit, este planificat i controlat, iar la sfrit conduce la concluzii clare. n alt ordine de idei, proiectul fiind supus unui proces de validare i verificare a fezabilitii, va crea schimbare n domeniul respectiv. Particulariznd, putem spune c satul romnesc, pentru a putea deveni produs turistic, trebuie s ndeplineasc urmtoarele exigente: S-i clarifice obiectivele, s-i pun n valoare atuurile i s remedieze deficienele pentru a deveni o real atracie; S-i dirijeze eforturile pentru atingerea obiectivelor evitnd utilizarea ineficient a resurselor de orice natur; S comunice intern ( toate persoanele interesate i implicate n devenirea satului) i extern (cu mediul, dar mai ales cu turitii); S planifice, monitorizeze i s controleze resursele umane, materiale i bneti necesare pentru ducerea la bun sfrit al proiectului; 4

S menin n atenie permanent o imagine de ansamblu a devenirii pentru a reduce zonele de risc i a lucra eficient la detalii; S aprecieze ce trebuie fcut sau nu nainte de execuie i s implementeze un standard de calitate adecvat; S micoreze costurile prin maximizarea eficienei lucrului i a alocrii resurselor; n construirea practic a proiectului de transformare a satului n produs turistic, se parcurg urmtorii pai: 1.Definirea clienilor/turitilor i stabilirea modului de satisfacere a solicitrilor acestora (nevoile i dorinele lor) 2.Realizarea unei liste de sarcini ce revin fiecrei activiti (serviciile de baz-cazare i alimentaie public ; serviciile complementare-transport, agrement, comer, informaii, paz, marcaje, etc.) 3.Estimarea resurselor necesare i calculul bugetelor minime necesare mbuntirii dotrilor, modernizrilor, mbuntirii alimentrii cu ap, energie, combustibil 4.Verificarea fezabilitii 5.Luarea n considerare a riscurilor 6.Managementul activ al proiectului Pentru desfurarea n bune condiii a unor astfel de proiecte, sugerm urmrirea concordanei dintre sarcini, resurse i timp prin intermediul unei diagrame GANTT. Avnd n vedere c prezentul proiect de amenajare a unei pensiuni turistice rurale, prin intermediul unei finanri din Fondurile Phare-FNDR 1 trebuie dus la sfrit n termen de 12 luni de la aprobarea Dosarului de Finanare de ctre Autoritatea Contractanta ( furnizorul fondurilor), diagrama GANTT poate lua urmtoarea form grafic:

Nr. Crt. 1 2
1

Sarcina

Oct

Nov

Dec

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

Sep

Cercetarea pieei Analiza

FNDR-Fondul National de Dezvoltare Regionala

3 4 5 6 7 8 9 10

Fezabilitii Proiectarea Produsului Testarea Produsului Stagiu preliminar de lansare Primirea Feed-backului Revizuirea Stagiul Final de lansare Analizarea Concluzii

Fig. 1.1. Model de implementarea produsului turistic - Diagrama GANTT Diagrama GANTT prezint modul de realizare a sarcinilor n funcie de data de ncepere i durata acestora, precum i imaginea grafic a modului de suprapunere i corelare a diverselor activiti Ceea ce proiectul realizeaz n cadrul comunitii rurale este o noua poriune de pia care va permite extinderea procesului vnzrii-cumprrii produselor turistice. Produsul turistic pe care ne propunem s-l realizm i s-l comercializm poate face obiectul unor investigaii pe trei nivele, prin care vom urmri identificarea unor aspecte eseniale care au relevan n ochii turitilor i crora ofertantul / productorul trebuie s le acorde mare atenie. Specialitii consider c analiza pe trei nivele a oricrui produs pune n eviden existena urmtoarelor aspecte eseniale ce caracterizeaz respectivul produs: 1.Esena produsului - reprezint necesitatea creia i corespunde produsul / serviciul turistic oferit, necesitate care conduce la decizia de cumprare. Turistul sosit n mediul rural caut satisfacerea unei necesiti (linite, culoare local, odihn, recreere, etc.) a unei dorine (trirea unei vacane linitite, practicarea de hobby-uri) sau gsirea unei soluii pentru problemele sale (inspiraie, relaxare, meditaie, etc.) 2.Produsul sau serviciul ca atare - nfieaz caracteristicile proprii produsului (servicii de baz-cazare i mas; sejur de scurt sau lung durat; odihn, etc.).Elementul major l reprezint imaginea produsului n ochii turistului. Imaginea produsului turistic rural este format din informaiile pe care le are turistul despre produs ca i experien interactiv legat de consumarea vacanelor sale n mediul rural 3.Produsul sau serviciul completat - include tot ceea ce se ofer turitilor pe lng produsul de baz. Surprize, materiale promoionale (brelocuri, hri, pliante, cataloage) muzee, servicii suplimentare (nchiriere snii, crue, cai, etc.) cu alte cuvinte tot ceea ce este oferit suplimentar, sporind valoarea produsului turistic. 6

Prezentarea sub diverse aspecte a produsului turistic rural romnesc scoate n eviden existena att a unei concurene interne (ntre produsele turistice din diverse zone ale rii noastre) ct i a uneia externe (fa de produsele rurale europene). Pentru a putea atrage i mai ales pentru a putea vinde cu succes produsele noastre turistice, acestea trebuie s fie cunoscute de ctre potenialii clieni. Comunicarea calitilor produsului turistic propriu , implic rspunsuri la ntrebri de genul: -Oferim prestaii turistice de cea mai bun calitate? -Preurile noastre reflect un just raport al calitii? -Rspundem cu receptivitate necesitilor turitilor -Unitatea/echipamentul nostru este mai bine plasat n raport cu concurena? Dac rspunsurile la aceste ntrebri satisfac ateptrile noastre (att prin prisma prestatorului ct i al utilizatorului) atunci rmne doar s declanm o posibil ntrecere cu cei mai buni n domeniu. Analiza mediului de marketing al turismului rural romnesc Organizaiile de orice fel opereaz ntr-un climat intern i n altul extern, care au influene diverse asupra rezultatelor. Investigarea mediului intern i extern impune realizarea a dou tipuri de analiz: 1.Analiza SWOT 2.Analiza factorilor mediului extern 1.Analiza SWOT presupune luarea n calcul a urmtoarelor elemente :Puncte tari (Strengths) , Puncte slabe (Weaknesses) , Oportuniti (Opportunities) , Ameninri (Threats). n cazul studiat de ctre noi vom prezenta fiecare dintre aspectele enunate, dorind a pune n eviden elementele relevante pentru analiza mediului de marketing. Punctele tari sunt determinate de ctre factorii interni. Nu sunt greu de identificat, deoarece turismul rural romnesc poate oferi o mare varietate de produse i servicii. Situat n centrul continentului European, Romnia include un patrimoniu turistic natural i antropic deosebit de valoros, n care un rol important l joac relieful deosebit de pitoresc i variat, obiectivele turistice i activitile recreatorii (drumeii, pescuit, vntoare, peteri, schi i multe altele).Alte oportuniti includ stilul de via tradiional i existena satelor vechi unde turistul poate experimenta o cltorie n timp. Nu lipsite de importan sunt urmtoarele elemente: Existena unor rute internaionale-osele i cale ferat 7

Prezena a 17 aeroporturi din care 5 internaionale Interesul i preocuparea comunitilor rurale n domeniul turismului rural Accesul la produse i influene occidentale Tarife accesibile(cazare, mas, transport) Fructe i legume proaspete n sezon Vinuri foarte bune

Punctele slabe-sunt determinate tot de factorii interni. Ele rezult din neajunsurile organizatorice i se materializeaz n: Informaii turistice puine att n ar ct i n strintate Lipsa legturilor aeriene directe cu ri interesate de produsul rural romnesc Transporturi inconvenabile sau chiar puin dezvoltate n zonele montane Numr extrem de redus al ageniilor rent-a-car n teritoriu Materiale promoionale puine i de proast calitate Puine uniti de alimentaie public i o varietate limitat de mncruri specifice

buctriei romneti Servicii hoteliere de calitate i standarde ndoielnice Greutatea gsirii unor ghizi specializai Lipsa cureniei n locurile publice (comparativ cu standardele occidentale) Lipsa nelegerii nivelului ateptrii clienilor strini Posibiliti limitate de folosire a cardurilor bancare i a cecurilor de cltorie.

Oportunitile-sunt determinate de evoluia factorilor externi organizaiei, ns care influeneaz favorabil prin cadrul general pozitiv.Din rndul acestora putem enumera: Imaginea romantic, puritatea i arhaicul satului romnesc Creterea numrului strinilor ce cltoresc n Romnia pentru afaceri Creterea numrului strinilor care muncesc i triesc n Romnia Creterea posibilitilor de acces la produsele occidentale Existena ambasadelor strine i a comunitilor de strini Intensul schimb cultural ce conduce la o mai bun nelegere ntre culturi i

nltur dezinformarea

Apariia tot mai multor site-uri pe Internet, ce prezint serviciile oferite de ctre Stabilizarea monedei naionale

prestatorii n domeniu

Ameninrile-sunt determinate de factorii externi ce se pot constitui ntr-o frn ntrun cadru general defavorabil: Imaginea nu tocmai favorabil n exterior Degradarea mediului natural, poluarea Posibiliti limitate de cazare Insuficiente informaii necesare pentru cltorii Infrastructur srac Instabilitatea monedei naionale Servicii medicale de urgen Costuri ridicate sau lipsa posibilitilor de nchiriere a unui mijloc de transport Costul relativ ridicat al vizelor pentru Romnia

Analiza factorilor mediului extern-a fost realizat prin intermediul noiunilor de Oportunitati i Ameninri a cror examinare ne va permite depistarea influenei acestora asupra evoluiei turismului rural romnesc. Oportunitile i ameninrile turismului rural romnesc, sunt bine a fi studiate prin intermediul factorilor STEP (sociologici, tehnologici, economici i politici) ca i prin viziunea factorilor mediului concurenial (pia, putere de negociere, concurent, costuri). Aceste studii interdisciplinare pot scoate n eviden, pe de o parte noi valene ale produsului turistic, iar pe de alt parte aspecte care fac ca produsul turistic rural romnesc s nu fie receptat conform ateptrilor. Turismul rural romnesc-o ni de pia n cadrul analizei SWOT am depistat o serie de puncte unde este necesar a aciona n vederea mbuntirii cadrului general sau a produselor n sine pentru realizarea dezideratului final, satisfacerea necesitilor clienilor. n prezent, durerosul adevr este c pentru vizitatorii strini, Romnia nu prezint prea mult interes . Turistul strin pltete pentru majoritatea serviciilor turistice o rat comparabil cu preurile vestice, primind n schimb un produs de o calitate mai scazut (comparativ cu standardele europene).n mod logic se nate urmtoarea ntrebare: De ce ar vizita Romnia n timp ce la aproape aceeai bani ar putea vizita Frana, Germania sau Italia, 9

primind n schimbul banilor si un produs de calitate superioar? Pentru a putea formula un rspuns, ne propunem o succinta argumentare. Studiind produsul turistic al mediului rural concertat cu factorii determinani ai deciziei de cumprare n condiiile pieei turistice i corobornd cu punctele tari respectiv slabe constatm c minimaliznd slbiciunile i maximiznd punctele forte vom crea o ni de pia profitabil. Scopul este identificarea caracteristicilor care fac Romnia s fie diferit. Ce are ara noastr de oferit i nu intr n competiie directa cu alte destinaii turistice?Ct de puternice sunt aceste piee poteniale? Dac vom ncerca o diagnosticare sumar a motivatiei n alegerea destinaiei de vacan vom constata c un turist alege: Frana pentru plaj sau pentru a vizita Parisul Austria pentru schi Germania pentru drumeii Grecia pentru istorie Spania pentru insule

ara noastr ofer o mare varietate turistic, dar turistul nu poate s o parcurg n ntregime ntr-o vacanta, ca n cazul Belgiei, Olandei sau Luxemburgului. Nia de pia poate fi realizat din multitudinea de alternative de una din urmtoarele variante: Produsul n sine: satul romnesc, festivaluri romneti, srbtorile la romni (Patele, Craciunul), mncarea romneasc, mnstirile pictate, mitul lui Dracula, cetile araneti, Delta Dunrii, etc. lumea Accesul convenabil: se tie c localizarea este un avantaj n orice afacere, iar n turism este unul major Odat cu descoperirea niei munca nu s-a ncheiat. Urmeaz gsirea pieelor, a segmentelor de pia interesate i motivarea lor. Nu este suficient s oferi un produs turistic, trebuie s oferi motivul cumprrii i mai ales s faci cunoscut oferta ta pe pieele poteniale. Preul: existena unui raport calitate pre corect trebuie neles de ctre toat

1.3 Metodologia realizrii studiilor de fezabilitate in turism 10

Este in general admis c atunci cnd abordam fenomenul turistic trebuie s avem n vedere c este vorba despre o producie de servicii.Gama larg i eterogen a serviciilor ce dau coninut activitilor de turism, trsturile comune cu celelalte componente ale teriarului, modificarea sub impactul acelorai grupe de factori confirm apartenena la sfera sectorului tertiar. Un alt argument n favoarea includerii turismului n categoria activitilor prestatoare de servicii rezid n chiar definirea produsului turistic, a ofertei turistice.Astfel produsul turistic este considerat a fi rezultatul asocierilor, interdependeelor dintre resurse (patrimoniu) i servicii. Resursele vor lua forma diferitelor produse turistice numai prin intermediul prestrii de servicii specifice. Coninutul particular al produsului turistic, modul su de determinare, argumenteaz nu numai recunoaterea turismului ca activitate de prestri servicii, ci i nota sa de specificitate.Nu ne vom referi aici la toate elementele ce particularizeaz turismul, ci vom insista asupra faptului c realizarea unor investiii sau executarea unor lucrri n acest domeniu, vizeaz att populaia rilor emitoare, ct i pe cea a rilor receptoare de turiti. Prima categorie este interesat n special de problema preurilor i a calitii serviciilor ce vor fi prestate, n timp ce a doua categorie urmrete efectele ecologice, socio-economice, culturale induse de dezvoltarea turismului. Pentru a evalua efectele unei dezvoltri a activitii turistice, productorii/distribuitorii ncearc s gseasc rspunsuri la o serie de ntrebri referitoare la modul cum va evolua piaa turistic, la modul de finanare a lucrrilor i la rentabilitatea acestora. Toate acestea constituie fezabilitatea unei operaii, i vizeaz toate funciile care compun orice actiune n domeniul turistic. Se poate vorbi astfel despre Fezabilitatea: Amenajrii turistice a teritoriului Produsului turistic Comercializrii (valorificrii) produsului turistic Exploatrii

Principalele etape i n acelai timp obiective de urmrit n realizarea unui studiu de fezabilitate n turism sunt: 1.Clarificarea diferiilor participani n ceea ce privete amenajarea turistic a teritoriului 11

2.Ajutarea actorilor din domeniul produciei, distribuiei i gestiunii s fac alegerea ntre diferitele tipuri de operaiuni: punctuale, complexe sau de valorificare a patrimoniului. 3.Impactul din punct de vedere social al realizrii investiiei 4.Analizele de pia i testele de pre-comercializare n studiile de fezabilitate. Clarificarea diferiilor participani asupra alternativelor n domeniul amenajrii turistice a teritoriului. Amenajarea unui spaiu sau a unei zone poate fi considerat preocuparea cea mai important n cadrul unui studiu de fezabilitate. i aceasta, nu deoarece este faza iniial ci mai ales datorit mizelor i efectelor pe care le induce. n cadrul acestei etape a studiului de fezabilitate putem distinge 5 faze distincte, n cazul elaborrii unui Program Multianual de Dezvoltare Turistica. Faza 1: Analiza situaiei actuale a.) Datele generale referitoare la zon din punct de vedere geografic b.) Inventarierea ofertei/cererii (pe plan local dar i la nivelul unei zone mai mari) c.) Politica, obiectivele dar i prioritile colectivitilor locale. n cadrul acestei faze, ni se pare foarte important evaluarea cel puin a urmtorilor trei indicatori: capacitatea de primire a zonei, situaia concurenial fa de zonele apropriate i interesul factorilor de decizie i influen locali. Capacitatea de primire a zonei depinde de rezultatele obinute in cadrul studiilor de impact .Create in Statele Unite ale Americii i preluate apoi de celelalte ri dezvoltate, studiile de impact asupra mediului cuprind: -o analiz a strii iniiale a zonei i a mediului ambiant -studierea modificrilor pe care le va aduce un nou proiect, studiile de impact fcnd astfel diferena ntre viitorul mediu, modificat odat cu realizarea proiectului i mediul aa cum ar fi evaluat el n mod normal n lipsa proiectului. - msurile ce pot fi ntreprinse pentru a suprima, reduce i eventual compensa consecinele defavorabile pentru mediu. Situaia concurenial fa de zonele apropriate este consecina unei analize de tip produs-pia, efectuat innd cont de faptul c zona ce va fi amenajat nu are nc notorietate, dar ca ea va trebui s se afirme ct mai curnd posibil. n fine interesul factorilor de decizie i influen locali, trebuie s evidenieze voina colectivitilor locale pentru favorizarea amenajrii turistice a zonei. Faza 2: Elaborarea unui program n mai multe scenarii 12

a.) Principiile urbanistice i arhitecturale b.) Stabilirea elementelor de infrastructur c.) Cumprrile de terenuri d.) Identificarea potenialelor produse turistice, precum i a celor care le vor expoata i promova. Aceasta este faza pe parcursul creia se va pre-negocia gradul de participare financiar a colectivitii locale, a investitorilor, eventual a statului la realizarea infrastructurii i echipamentelor structurale ale zonei. Prin echipamente structurale se neleg acele echipamente care vor ajuta la realizarea unei imagini favorabile a zonei i vor determina investitorii din domeniul imobiliar (n reedine secundare, hoteluri, sate de vacan) s vin n zon. Rezult astfel, necesitatea evalurii n prealabil, prin intermediul unor scenarii a importanei spaiilor de cazare i echipamentelor turistice, n cadrul acestei faze de preprogramare. Faza 3: Evaluarea programului n ceea ce privete aceast faz, trebuie menionat c pentru evaluarea costurilor, putem sau nu s facem previziuni. Astfel n cazul unui proiect de investiii ne putem limita la msurarea rentabilitii probabile a acesteia, sau putem verifica dac aceast rentabilitate este acceptabil comparndo cu cea pe care am fi obinut-o dac am fi utilizat altfel resursele disponibile. Pentru rezolvarea acestor probleme putem utiliza metoda Cash Flow Actualizat. Cash Flow-ul Actualizat poate fi determinat potrivit relatiei : Cash Flow Actualizat= unde: a= factorul de actualizare, care poate fi costul mediu al capitalului sau rata de profitabilitate cerut de investitori pe pia t= perioada de timp Pentru o evaluare ct mai corect este necesar s fie ndeplinite urmtoarele condiii: -estimarea ct mai realist a veniturilor -determinarea ct mai corect a costurilor -utilizarea unui cost real al capitalului -fixarea unei perioade optime de timp 13 Cash Flow t (1-a)

Pentru aceasta trebuie realizat un prim bilan previzional al ncasrilor i cheltuielilor. ntr-o operaiune de amenajare exist cel puin trei tipuri de aciuni care necesit mai nti o evaluare a cheltuielilor: a.) achiziionarea i pregtirea solului i amenajarea i echiparea terenurilor destinate vnzrii b.) echipamentul primar i lucrrile de infrastructur c.) echipamentele de suprastructur (structurale) care nsoesc amenajarea terenurilor. Faza 4: Analiza fiscalitii locale i a surselor posibile pentru finanarea investiiilor n infrastructur i echipamente Faza 5: Schiarea proiectelor juridice i financiare privind amenajarea i dezvoltarea viitoare a zonei Aceast faz cuprinde, pe de o parte, determinarea celor care vor reprezenta structura concesionar a amenajrii, i pe de alt parte, stabilirea strategiei de finanare a amenajrii. n acest stadiu nu mai este posibil disocierea funciilor de amenajare de cele de realizare, gestionare i comercializare. Aceste funcii sunt interdependente, astfel nct numai asocierea diferiilor parteneri poate fi recomandabil. Ajutarea actorilor din domeniul produciei, distribuiei i gestiunii s fac alegerea ntre diferitele tipuri de operaiuni: punctuale, complexe sau de valorificare a patrimoniului. Indiferent care este natura participanilor la funcia de producie (ntreprinztori de stat sau particulari) pentru ei este indispensabil ca nainte de a lua decizia de a realiza o anumit operaiune, s realizeze o serie de operaiuni care se vor integra fie ntr-un DIAGNOSTIC DE FEZABILITATE, fie ntr-un STUDIU DE FEZABILITATE complet. n ceea ce privete natura operaiunilor, se pot remarca trei cazuri posibile care vor conduce la aciuni al cror coninut poate fi diferit: operaiunile punctuale , de tipul amenajrii unui hotel, pensiuni, sat de vacan, camping operaiunile complexe care asociaz cazarea cu alte echipamente (fr s aib importana unei staiuni turistice)- de exemplu un parc de distracii. Valorificarea patrimoniului (fr sau cu modificarea tipului de produs turistic).

14

A. Diagnosticul de Fezabilitate Este o intervenie lejer destinat s evalueze avantajele i inconvenientele unei intervenii. Aceasta necesit un prim inventar al situaiei economico-sociale existente, a posibilitilor locale. Lista cu primele idei ale unui program de aciune permite, n principiu schiarea costului operaiunii. O astfel de intervenie necesit ntre 10 i 15 zile de lucru efectiv. La sfritul unei aciuni de diagnosticare se poate adopta, eventual decizia de a abandona proiectul. Un astfel de diagnostic poate constitui prima faz a unui studiu de fezabilitate complex. B. Studiul de Fezabilitate Are ca scop clarificarea investitorilor asupra alternativelor de amenajare, elaborrii programului de aciune, proiectelor juridice i financiare, gestionrii unei viitoare operaiuni. Cu alte cuvinte este vorba de a verifica, n prealabil, obiectivele de AMENAJARE, REALIZARE, GESTIONARE, etc. n cazul unei operaiuni punctuale, aferente i n cazul amenajrii prezentei pensiuni turistice, studiul de fezabilitate poate cuprinde: prima faz: Analiza situaiei existente (contextul socio economic local, cunoaterea investitorilor locali i a posibilitilor acestora, inventarierea ofertei i cererii turistice.) Elaborarea unui pre-program (stabilit n funcie de experiena anterioar) i care s cuprind determinarea capacitii de cazare i a tipurilor de uniti de cazare, a principalelor echipamente colective, stabilirea unei prime imagini spaiale i o evaluare sumar a programului Cu ajutorul unei brouri realizate pe baza punctului 2, efectuarea unor teste de precomercializare n rndul clienilor poteniali. Dac aceste trei operaii sunt realizate n form redus, este vorba despre un studiu diagnostic de fezabilitate a doua faz operaional Elaborarea programului Simulare de gestiune -gradul de utilizare - planul de finanare - evaluarea costului operaiei 15

Enunarea principiului relaiilor contractuale (stabilirea efului de proiect, a Stabilirea planului de comunicare Stabilirea planului de formare Masurarea impactului socio economic i fizic a priori Impactul din punct de vedere social al realizrii investiiei (impactul economic

adjunctului acestuia, a responsabilului, a gestionarului, etc)

apriori i posteriori) Este vorba de aportul adus de turism n cadrul economiei locale. Msurarea impactului socio-economic al unui proiect poate fi obinut pe baza realizrii unei serii de previziuni i anume: 1.O previzionare a ofertei turistice (spaii de primire a turitilor, echipamente colective, activiti turistice, etc.) 2.O previzionare a cererii (obinut prin studiile de pia) i a gradului de frecventare a zonei (coeficientul de utilizare a capacitii) 3.O previzionare a aportului direct al turismului n domeniul comerului i serviciilor (i eventual al veniturilor agricultorilor n cadrul turismului rural) 4.O previzionare a aportului indirect (n construcii, industria alimentar, etc.) 5.O previzionare a cererii i ofertei de locuri de munc 6.O previzionare a ncasrilor din domeniul fiscalitii (taxe financiare, taxe de sejur, etc.) ns pentru a putea realiza unele dintre aceste previziuni (3,4,5) este necesar utilizarea rezultatelor de la studiile a posteriori. Pentru aceasta este necesar evaluarea cu regularitate a cheltuielilor efectuate de clientela care a beneficiat de diferitele tipuri de servicii turistice. Se pune ns problema, destul de grea, a modului de repartizare a acestor cheltuieli (pentru alimentaie, pentru distracie, pentru cumprturi, etc.), n funcie de natura clienilor (tineri, familii, populaia de vrsta a treia, sportivi, etc.) urmrind modul de efectuare a cheltuielilor. Din pcate aceste studii de impact a posteriori sunt foarte rar efectuate. Analizele de pia i testele de pre-comercializare n studiile de fezabilitate A. Inventarul i analiza ofertei existente Oferta existent n localitate (staiune): Inventarierea acestei oferte se va realiza prin evidenierea urmtoarelor aspecte: a.) Studiilor existente referitoare la ofert (din punct de vedere al potenialului natural, economic, uman);

16

b.) Ofertei din punct de vedere al mijloacelor de comunicaie i de transport (feroviar, rutier, aerian, maritim); c.) Ofertei de spaii de cazare pe tipuri: hoteluri, moteluri,camping, sate de vacan, case familiale de vacan, baze de loisir cu camping sau adposturi, refugii, reedine secundare, etc. d.) Ofertei de uniti de alimentaie public e.) Ofertei de echipamente colective (turistice, sportive, culturale) f.) Ofertei de produse turistice. Exemplu : produse turistice cu tema: sport, circuite, plimbri, drumeii cu oferirea de informaii referitoare la programe (durat, preul practicat, serviciile incluse/neincluse n pachet) g.) Oferta n domeniul comerului i serviciilor h.) Oferta n cea ce privete divertismentul, animarea, evenimentele i manifestrile din zona turistic. Oferta n cadrul zonei turistice (regiunii) Grila de analiza este identic cu cea de la punctul precedent. Oferta n curs de realizare, aflat n studiu sau n pregtire, adic viitorii exponeni ai concurentei Analiza ofertei se realizeaz n ceea ce privete mai ales capacitile de primire turistic (numr locuri, numr uniti, tipuri de uniti) B. Analiza cererii Analiza cantitativ turistic) Numrul de turiti si numrul de zile turist n turismul internaional (date furnizate de Organizaia Mondial a Turismului precum i alte instituii internaionale cu preocupri n domeniul statisticilor turistice) Circulaia turistic structurat pe tipuri de uniti de cazare (hoteluri, campinguri, Cunoaterea datelor statistice (naionale, regionale, locale) referitoare la circulaia

vile, reedine secundare), pe turism de tranzit respectiv turism de sejur, i chiar mai n detaliu pe sejur scurt (mai puin de patru nopi) i sejur lung (mai mult de patru nopi de edere). Aceste informaii se pot obine de la ntreprinderile de turism care urmresc statistic circulaia turistic sau de la asociaiile profesionale din domeniul turismului. Rezultatele obinute n urma anchetelor realizate n vederea cunoaterii structurii clientelei unitilor de turism (structura pe zone geografice de provenien, pe categorii socioprofesionale, n funcie de forma de turism practicat-turism pe cont propriu sau turism organizat, 17

etc.). Aceste informaii se pot obine de la ntreprinderile de turism, de la asociaiile profesionale, de la Camerele de Comer i Industrie, dar i din toate studiile de fezabilitate realizate anterior i care cuprind date referitoare la cererea turistic. Uneori este necesar realizarea unei anchete particulare mai ales n cazul unei clientele specifice pentru o ar sau o regiune dat sau n raport cu o ofert particular Utilizatorii echipamentelor colective Gradul de ocupare al echipamentelor turistice

Analiza calitativ n analiza cererii turistice trebuie luate n considerare i aspectele calitative. Acestea se refer mai ales la identificarea prin intermediul unor anchete specifice, a stilurilor de via ale turitilor, a comportamentului n consum al acestora, etc. Este vorba de altfel de ncercarea de segmentare a pieei turistice aferent regiunii studiate, n funcie de o serie de criterii psihologice. C. Analiza cererii turistice poteniale Clienii poteniali sau cererea potenial ar trebui analizate ntr-o prim etap, prin intermediul ( cu ajutorul ) documentelor de tipul Perspectivele turismului pe diferite piee. Aceste documente ar trebui s existe i s fie disponibile fie la nivelul serviciilor administrative centrale (din cadrul Ministerului Turismului) fie la nivel regional sau chiar la nivelul unor staiuni turistice care au ncercat poziionarea produselor lor n raport cu pieele emitoare. Este vorba despre definirea (sau redefinirea) unei imagini de marc originale la nivelul unei staiuni sau al unei zone turistice sau chiar al unui echipament turistic, apoi de testarea acesteia n rndul viitorilor clieni, precum i de realizarea unor scenarii de pre-program care s includ descrierea mediului natural, schia de amenajare turistic a teritoriului i a spaiului construibil, o reflexie asupra modului cum va fi petrecut timpul ntr-un astfel de cadru, etc. Aceste elemente trebuie, n principiu, s figureze ntr-un document care s serveasc drept suport pentru realizarea testelor de pre-comercializare.

18

Bilanul situaiei existente Reuniunea Comisiei de conducere a studiului Discutarea i aprobarea pre-programului Consultaii locale

Pregtirea viitoarei operaiuni

ssprezentare a Broura de preprogramului i evaluarea acestuia

Consultarea organizaiilor regionale i a administraiei Anchete n rndul viitorilor utilizatori i ai investitorilor poteniali

Noi ipoteze de program. Propuneri pentru proiectele juridice i financiare. Condiiile de punere n aplicare (gestiune, promovare, precomercializare)

Propunerea dosarului preoperational comisiei de conducere

Decizia de angajare n faza pre-operaional

Fig 1.1. Etapele desfurrii Studiului de Fezabilitate

19

CAPITOLUL 2 Metodologia de obinere a unui mprumut Phare FNDR necesar realizrii investiiei 2.1. Programul PHARE Coeziune Economic i Social Componenta de Investiii Programul de finanare Coeziune Economic i Social din cadrul Programului National Phare 2001, asigur asistena financiar i de consultan pentru susinerea proiectelor de investiii ce vor fi implementate de ctre microntreprinderi i ntreprinderile recent nfiinate pentru a pune bazele i sau a extinde capacitile productive i pentru crearea de noi locuri de Fig 2.1 Logo program Phare pentru munca. Romania Prezentul program de finanare nerambursabil se va implementa n cele 11 zone prioritare , identificate n Romnia2 .Zonele prioritare au dou caracteristici importante: au fost afectate n urma impactului negativ al restructurrii industriale pe de o parte, iar pe de alt parte,au potenial de cretere economic. Acesta este motivul pentru care au fost intitulate zone de restructurare industrial cu potenial de cretere economic. Finanrile nerambursabile se adreseaza proiectelor de investiii din zonele int prin acordarea de sprijin financiar pentru ntreprinztorii care au nfiinat ntreprinderi noi sau pentru ntreprinderile recent nfiinate. Finanrile nerambursabile vor fi de asemenea folosite i pentru asistarea ntreprinderilor recent nfiinate i micro-ntreprinderilor, care intenioneaz s i dezvolte afacerea n concordan cu standardele de siguran i de protecie a mediului, precum i pentru investiii pentru obinerea standardelor de calitate relevante, n scopul asigurrii meninerii locurilor de munc existente. De asemenea, asistena financiar se va acorda pentru investiiile necesare pentru obinerea certificatelor de calitate n concordan cu standardele internaionale tehnice i de calitate sau pentru obinerea certificatelor de mediu , precum i pentru promovarea de tehnologii curate, n concordan cu standardele Uniunii Europene. Asistena financiar se va acorda de asemenea pentru investiii, inovaii, transfer tehnologic, tehnologie IT.
2

zone identificate si aprobate prin HG nr.399/2001

20

Cadrul instituional: Reprezint organismele oficiale prin intermediul crora se realizeaz derularea programului de acordare a finanrilor nerambursabile.Aceste organisme sunt : Ministerul Dezvoltrii i Prognozei (MDP) care este Autoritatea Contractant ce ncheie contractele cu Beneficiarii finanrilor; Ageniile de Dezvoltare Regional (ADR) sunt Autoritile de Implementare, care vor fi responsabile pentru implementarea i monitorizarea proiectelor contractate n regiunile n care prezentul Program Phare se implementeaz. Obiectivul principal al programului este sprijinirea dezvoltrii regionale a zonelor afectate de restructurare industrial. Un mod concret de atingere a acestui obiectiv este sprijinirea dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii din sectorul productiv. Prioritile programului Asisten pentru ntreprinderile mici i mijlocii Schema de finanare nerambursabil sunt urmtoarele: -Sprijinirea investiiilor pentru dezvoltarea ntreprinderilor noi, deja existente, microintreprinderilor i a ntreprinderilor recent nfiinate, pentru creterea contribuiei generale a IMM-urilor la crearea de noi locuri de munca i a unei creteri economice durabile n zonele tint. -Susinerea investiiilor n IMM-urile existente n scopul crerii de noi locuri de munc n zonele int, precum i dezvoltarea, diversificarea i mbuntirea calitii i cantitii produselor i a serviciilor oferite. -Sprijinirea IMM-urilor n vederea accesrii serviciilor de consultan n vederea indeplinirii standardelor internaionale de calitate, consultan n realizarea transferului tehnologic i cercetare-dezvoltare, elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de pia i a msurilor de promovare a exporturilor pentru specificul ntreprinderilor. Suma disponibil pentru sprijin financiar acordat de Autoritatea Contractant Suma total indicativ disponibil n prezenta Licitaie Deschis este de 16.870.000 Euro, din care 12.650.000 din fondurile Phare i 4.220.000 din co-finanarea de la Bugetul de Stat. Bugetul este repartizat la nivel regional proporional cu numrul locuitorilor din zonele int, dup cum urmeaz:

Tabelul 2.1 Repartizarea pe regiuni a bugetului alocat proiectelor de finanare


Regiune Suma indicativa n

21

1 2 3 4 5 6 7

Nord Est Sud Est Sud Muntenia Sud Vest Oltenia Vest Nord Vest Centru Total

EURO 3.341.900 3.078.800 1.466.000 2.471.500 1.725.800 1.759.500 3.026.500 16.870.000

Mrimea finanrii nerambursabile: Sumele minime i maxime ale finanrii nerambursabile pentru un proiect individual finantat n cadrul programului (alocatia public total: Fond Phare + cofinanare de la Bugetul de Stat) sunt urmtoarele: Suma minim: 10.000 EURO Suma maxim: 250.000 EURO Mai mult, finanarea nerambursabil nu poate depi 60% din costurile totale ale proiectului . Diferena trebuie finanat din resursele proprii ale solicitantului, sau din alte surse dect bugetul Comunitatii Europene. Fiecare solicitant de finanare nerambursabil trebuie s contribuie cu cel puin 40% din bugetul proiectului, n numerar, aporturile n natur nefiind luate n considerare. 2.2. Reguli cu privire la participarea la Licitatia Deschis Criterii de eligibilitate Exist trei categorii de criterii de eligibilitate. Acestea se refer la: ntreprinderile care pot solicita o finanare nerambursabil; proiectele care pot primi o finanare nerambursabil; tipurile de costuri care pot fi luate n considerare n cadrul sumei

reprezentnd finantarea nerambursabil. Eligibilitatea solicitantilor Cuprinde totalitatea condiiilor necesare a fi ndeplinite de ctre solicitani (persoane juridice) pentru a fi eligibili pentru o finanare nerambursabil.nirate sintetic aceste condiii sunt urmtoarele : a.) Solicitanii pot aciona numai individual, parteneriatele sau consoriile nefiind eligibile n cadrul prezentului program de finanare. b. ) S fie o ntreprindere cu scop profitabil 22

c.) S fie o ntreprindere nou, operational, constituit n perioada 01.01.200131.12.2002 cu maxim 50 de angajai i o cifr de afaceri anual sub 8 mil.Euro; d.) S fie micro-ntreprindere operaional nfiinat pn la 31.12.2002 cu maxim 9 angajai i o cifr de afaceri sub 8 milioane Euro; e.) S fie ntreprindere privat, cu cel puin 20% din capitalul social deinut de acionari privati romni, i restul capitalului n proprietatea acionarilor din Uniunea European (UE)3 i/sau din rile beneficiare Phare4; f.) S aib sediul legal sau capacitile de producie n Romania, ntr-una din localitile incluse n cele 11 Zone de Restructurare Industrial . Proiectul trebuie s fie localizat ntr-una din aceste localitati; g.) S demonstreze c nu au nregistrat pierderi operaionale, n anul fiscal precedent datei la care se solicit finanarea nerambursabil conform bilanului contabil la 31.12.2002, nregistrat la Administraia Financiar; h.) S nu dein mai mult de 25% din aciunile sau drepturile de vot ntr-o ntreprindere cu mai mult de 50 de angajai; i.) S nu aib printre acionari o ntreprindere cu mai mult de 50 de angajai i care s dein mai mult de 25% din aciunile sau drepturile de vot ale ntreprinderii; j.) S aib experiena i s poata demonstra capacitatea sa de a conduce activiti de amploarea proiectului pentru care este cerut finanarea nerambursabil.; k.) S aib experiena i s poat demonstra capacitatea sa de a conduce acitiviti de amploarea proiectului pentru care este cerut finanarea nerambursabil. l.) S fie direct responsabil pentru pregtirea i managementul proiectului, s nu acioneze ca intermediar Potenialii solicitani nu sunt n drept s participe la licitaia deschis sau s primeasc finanare nerambursabil dac: a.) Sunt n stare de faliment sau pe cale de lichidare, au afacerile administrate de ctre tribunal, au nceput proceduri de aranjamente cu creditorii sau au activitatea suspendat b.) Sunt subiectul procedurilor de declarare a falimentului, de lichidare, de litigii, de acorduri cu creditorii sau al altor proceduri similare prevzute de legislatia i reglementrile

Tarile UE sunt: Italia, Spania, Franta, Austria, Germania, Belgia, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Grecia, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Danemarca 4 Tarile beneficare Phare: Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia,Slovenia, Turcia, Malta, Cipru

23

n vigoare.Au suferit condamnri definitive datorate unei conduite profesionale mpotriva legii printr-o sentin mpotriva creia nu se poate face apel c.) Sunt vinovai de grave greeli profesionale pe care Autoritatea Contractant le poate dovedi prin orice mijloace; d.) Nu i-au ndeplinit obligaiile de plat a contribuiilor la asigurri sociale, conform prevederilor legale ale Romniei; e.) Nu i-au ndeplinit obligaiile de plat a taxelor i impozitelor conform prevederilor legale ale Romniei; f.) Sunt vinovai de furnizarea eronat a informaiilor ce constituie condiii de participare la o licitaie sau contract, cerute de ctre Autoritatea Contractant ; g.) Sunt declarai a fi ntr-o situaie grav de nclcare contractual pentru nendeplinirea obligaiilor provenind dintr-un alt contract finanat din fondurile Comisiei Europene sau Bugetului Romniei; h.) Au ncercat s obin informaii confideniale sau s influeneze comisia de evaluare n timpul procesului de evaluare a licitaiilor prezente sau anterioare. i.) Acionarii solicitanilor sunt membri ai Consiliilor de Dezvoltare Regional, angajai ai MDP, Ministerului pentru ntreprinderile Mici i Mijlocii i Cooperatie, ADR (rudele acestora pn la gradul II). Eligibilitatea proiectelor: proiecte pentru care poate fi depus o cerere de finanare nerambursabil Mrimea proiectelor : nu exist nici o restricie referitoare la costul total al proiectului. Totui, solicitarea de finanare nerambursabil trebuie s respecte valorile minime i maxime prevzute mai sus .Durata unui proiect nu poate s depeasc 12 luni. Sectoare sau domenii de activitate: proiectele trebuie s urmareasc realizarea de activiti n urmtoarele sectoare: Industria prelucrtoare cu excepia industriei tutunului i a produciei de buturi alcoolice cu un coninut de alcool de peste 15%, precum i a armelor i muniiei; Sectorul construciilor Serviciile de turism (hoteluri i restaurante , operatori de turism ); Producia de software i servicii de IT Activitati de investitii: Investiii directe n echipamente i know-how pentru dezvoltarea afacerii sau pentru alinierea la standardele de sigurant i la reglementrile privind protecia mediului; 24

Investiii pentru dezvoltarea produciei i / sau a serviciilor; Investiii n cercetare-dezvoltare, inovare i transfer de noi tehnologii, IT Investiii efectuate n vederea certificrii calitii i adoptarea de tehnologii nepoluante; Serviciile de turism (cazare, aprovizionare, operatori de turism, etc); Reabilitarea cldirilor industriale, direct legate de proiect. Consultan pentru IMM-uri prin sprijin pentru transfer tehnologic i cercetaredezvoltare Elaborarea de planuri de marketing, studii de piat i msuri de promovare a exporturilor specifice ntreprinderii ; Sprijin pentru obinerea certificatelor de calitate sau mediu conform standardelor internaionale tehnice i de calitate (ex : certificarea ISO 9001) Urmtoarele tipuri de activiti sunt ne-eligibile: Sponsorizri individuale pentru participarea la workshop-uri, seminarii, conferine, congrese; Burse individuale de studii sau cursuri de instruire; Activiti deja finanate sau n curs de finanare de la Bugetul de Stat sau din alte surse. n legatur cu aceasta, solicitanii de finanare nerambursabil trebuie s declare n scris c au luat cunotin de faptul c dubla finanare a aceluiasi proiect nu este permis; Reamplasarea unei afaceri dintr-o ar membr UE n Romnia. Numrul cererilor de finanare depuse de un solicitant: Un solicitant poate depune mai multe cereri de finanare pentru proiecte diferite, respectnd plafonul Regulii Cumulative. Conform acestei reguli finanrile nerambursabile directe din fonduri publice (Phare plus cofinanarea national) date unei anumite ntreprinderi mici i mijlocii sau micro-ntreprinderi vor fi alocate pn la un plafon de 250.000 EURO. Costuri eligibile: costuri ce pot fi luate n considerare pentru o finanare nerambursabil Doar costurile eligibile pot fi luate n considerare pentru o finanare nerambursabil. Aceste costuri sunt specificate n detaliu, n cele ce urmez. Prin urmare, bugetul este att o estimare a costurilor, ct i un plafon maxim al costurilor eligibile. Aceste costuri eligibile trebuie s fie costuri reale . Costuri directe eligibile: 25

Pentru a fi considerate eligibile n contextul proiectului, costurile trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii generale: S fie necesare pentru realizarea proiectului, s fie prevzute n Contractul de

Finanare i s fie n conformitate cu principiile unui management financiar solid, respectiv utilizarea eficient a banilor i raport optim cost/beneficiu; S fi fost efectuate n perioada de execuie a proiectului i dup semnarea contractului S fi fost efectiv realizate, nregistrate n contabilitatea beneficiarului, s fie

identificabile i verificabile, s fie dovedite prin documente originale. Urmtoarele costuri directe sunt eligibile: a.) Costurile de achiziie pentru echipamente (noi sau la mna a doua), i costurile aferente livrrii (costul tranportului, costurile de asigurare a livrrii, costuri de instalare), dac acestea corespund preurilor pieei . b.) Costurile serviciilor de consultan: -costuri pentru obinerea certificatelor de calitate sau de mediu, conform standardelor internaionale tehnice i de calitate -costuri pentru consultana oferit beneficiarilor IMM pentru transfer tehnologic i cercetare-dezvoltare -costuri pentru elaborarea planurilor de marketing, a studiilor de piai de promovare a exporturilor specifice ntreprinderii c.) Costuri de reabilitare i amenajare a cldirilor, n legatur direct i strict indispensabile pentru implementarea proiectului, caz n care solicitantul trebuie s fac dovada proprietii cldirilor i a terenurilor aferente d.) Costuri pentru materii prime e.) Costuri derivnd direct din cerinele Contractului: evaluarea specific a proiectului, audit, traducere, copiere, asigurri, costurile serviciilor financiare f.) Alte costuri legate direct de investiie, cum ar fi: investiii intangibile- software, licene, costuri de certificare

2.3. Zonele de restructurare industrial cu potenial de dezvoltare economic

26

Activitile de finanare trebuie s se desfaoare ntr-una din localitile incluse n cele 11 zone prioritare care au fost identificate n acord cu prevederile Planului National de Dezvoltare . Proiectul trebuie s fie localizat ntr-una din aceste localiti. Zonarea teritoriului are ca scop delimitarea arealelor cu probleme economice i sociale crora s se adreseze msurile de politici regionale specifice, astfel nct s poat fi diminuate discrepanele inter i intraregionale. Existena unui mare numr de zone cu probleme de restructurare economic face dificil zonarea trii. Totui, ea a trebuit s fie realizat pentru a soluiona cu prioritate o parte din problemele urgente cu care se confrunt anumite teritorii - somaj ridicat, venituri mici, fluxuri importante de emigrare, depopulare etc. pentru a nu agrava discrepanele teritoriale. Rezultatul acestei proceduri de zonare a condus la identificarea a 11 Zone de Restructurare Industrial care au i potenial de cretere economic. Un alt tip de zonare s-a realizat, n principal, pentru zonele miniere, cele mai multe dintre acestea avnd situaii economice i sociale foarte grele. Acest tip de zone au fost denumite zone defavorizate evideniindu-se i prin titlu capacitatea mai mic a acestor zone, comparativ cu zonele de restructurare industrial, de a-i redresa economia. n funcie de specificul celor dou tipuri de zone i tipul de ajutor financiar este difereniat: Sprijin financiar pentru investiii acordat zonelor de restructurare industrial cu Faciliti fiscale acordate investitorilor n aceste zone care sprijin revigorarea

potenial de cretere economic economic n aceste zone defavorizate. n zonele de restructurare industrial cu potenial de cretere urmeaz, conform i ntelegerii cu comisia UE, s fie concentrate fondurile PHARE ncepnd cu 2001 pe o perioad de cel puin trei ani. Guvernul va continua s sprijine zonele defavorizate. De asemenea, ncepnd din acest an sunt lansate mai multe programe pilot ntr-un numr de regiuni i judee care provizoriu (pn la consolidarea concepiei teoretice au fost numite zone asistate.Toate aceste programe pilot au ca scop rezolvarea unor probleme concrete printr-o mai bun orientare a ajutoarelor regionale, dar n acelai timp urmresc mbuntirea capacitii administrative i experienei n dezvoltarea regional. Zone de restucturare industrial cu potenial de cretere economic

27

Probleme economice i sociale complexe, care necesit soluii urgente, se ntlnesc n toate regiunile. Pentru a concentra mpreuna resursele cu financiare Consiliile au din
S a tu M are O rad ea Z a l u

P r o g r a m u l P h a r e 2 0 0 1 - I n v e s t i t ii i Z o n e d e r e s t r u c t u r a r e in d u s t r ia la c u p o t e n t ia l d e c r e s t e r e e c o n o m ic a
D arab a ni D o ro h o i S v e n i N eg r e ti O a S ig h e tuM a r m a ie i S e in i B a i a S p r ie V i e u d e S u s B o r a S ir e t R d u i

asistena acordata de UE, Guvernul de


A ra d T im i o a r a

B a ia M a r e

S u ceava
F l t ic e n i

B o to a n i

T rg u L p u

S ng eo rz B i N s u d

H a r la u

T r g u N e a m P a c a n i T rg u F ru m o s

D e j B e c le a n B i s tr ia G h e rla

Ia i

P i a tr a N e a m

C lu j N a p o c a

S v i n e ti R o m an

DezvoltareRegional

identificat

unsprezece zone prioritare, pe teritoriul a apte din cele opt Regiuni de Dezvoltare, care au fost denumite Zone de Restructurare Industrial.

B eiu s V a s lu i B uhui Tu rd a T rg u M u r e S te i M o in e ti B a c u C m p i a T u r z ii Va c u N uc et Ludu C o m n e ti C a m p e nBi a i a d e A r ie Ie r n u t M ie r c u r e a C i u c T rn v e n i D a r m a n es ti C r is tu r u S e c u i e s V cl h ita A b ru d O c n a M u re T rg u O n e ti S ig h i o a r a A iu d B r la d O d o r h e iu O cna T e iu B la j M e d ia S e c u ie s c S l n i c M o ld o v a Z la tn a D u m b r v e n i A lb a Iu lia B ara o lt R upea A d ju d B ra d C o p a M ic A g n ita Seb e P a n c iu D e v a S im e r i a M r e ti S f n tu G h e o r g h e Tec u ci N d ra g C u g ir C o v a s n a F g r a S ib iu H u n e d o a ra C la n O d o b e ti T o m e ti O r t ie C o d leBa r a o v n to r s u r a B u z a u l u i F ocani A v r i g V ic t o ri a O e lu R o u H a e g R n o v S c e le M a r g in a B o c a C a ra n s e b e

R e s it a
A n in a O r a v i a

P e tr il a A n in o a s a P e tr o a n i V u lc a n U ri c a L nu i p eni B u m b e ti- J iu T rg u B a ia d e C r b u n e s ti A ra m R o v i n a r i ic le n i M o tr u

R m n ic u S r a t

G a la i B r ila
M c in Is a c c e a

T r g u J iu

N o vac i

R m n ic u F ie n i C u rte a d e A rg e V lc e a P i t e ti

C m p u lu n g

B uzu

P u c io a s a M o re n i M io v e n i To p o lo v e n i G a e s ti

T u lc e a

T r g o v i te

T o p le O r o v a

D ro b e ta T u r n u S e v e ri n
F i lia i D r g a n i S c o r n ic e t i

M ija

P l o i e ti B u fte a B u c u r e ti C l r a i C o n s t a n a S lo b o z ia

C o s te ti T it u

C r a io v a
I a l n i a

B a l

S la tin a

P ia tr a O l t D r g n e ti O lt C arac a l

A le x a n d r i a

G iu rg iu

Fig. 2.2 Identificarea acestor zone a avut la baz dou seturi de criterii: primul se refera la

Z i m n ic e a

problemele grave de restructurare industrial cu care ele se confrunt, iar al doilea set de criterii are n vedere potenialul acestor zone de cretere economic. Aceste unsprezece zone dein 25% din populaia trii. Criteriile de selecie a zonelor de restructurare industrial cu potenial de cretere economic : Fiecare zon selectat trebuie s cuprind concentrri urbane bine delimitate care au probleme grave de restructurare industrial ca o consecin a concentrrii masive a activitilor industriale i a forei de munc n ntreprinderi mari neprofitabile (cele care au peste 1000 de salariai) Zona s aib probleme de poluare care afecteaz calitatea vieii locuitorilor acesteia i totodat imaginea zonei i chiar a rii Zona s aib areale cu caracter monoindustrial, lipsite n prezent de posibilitatea de a-i diversifica activitatea, astfel nct s fac pai spre oprirea declinului economic Fiecare zon selectat s beneficieze de infrastructura de transport (rutier i feroviar) i s fie traversat de culoare de transport european sau s se afle n proximitatea acestora Localitile urbane componente ale zonei s fie tradiional legate prin relaii de cooperare, fie ca urmare a acelorai tipuri de activiti pe care le realizeaz, fie ca urmare a complementaritii activitaii lor

28

Zona s aib condiii de comunicare la standarde europene, absolut obligatorii pentru atragerea investitorilor romni sau strini; majoritatea localitilor componente s dispun de reele digitale de telefonie Zona s aib resurse care s poat susine realizarea prioritilor naionale de dezvoltare regional identificate n Planul Naional de Dezvoltare (cum ar fi dezvoltarea turismului, sprijinirea sectorului IMM, dezvoltarea infrastructurii, susinerea populaiei tinere n integrarea acesteia n societatea informational, etc) Colectivitile locale s se fi remarcat prin dinamism i preocupare pentru dezvoltarea propriilor localiti i mbuntirea calitii vieii prin implementarea cu succes a unor programe sau proiecte de dezvoltare Zonele prioritare selectate au dou importante caracteristici: suport impactul negativ al restructurrii industriale, dar n acelai timp au i potenial de cretere economic. De aceea ele au fost denumite "zone de restructurare industrial cu potenial de cretere economic". Cele 11 zone de restructurare industrial sunt urmatoarele: Tabelul 2.2 Zonele de Restructurare Industrial stabilite n cadrul proiectului
Nr. Crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Zone de restructurare industrial Moldovei de Nord Est Moldovei central vestice Subcarpailor de curbur Dunrii de Jos Subcarpailor Munteniei Olteniei centrale Podiului Mehedini Banatului de Sud i a Bazinului Petroani Munilor Apuseni Maramureului si de industrie predominant usoar a Transilvaniei de Nord Transilvaniei centrale Regiunea de dezvoltare din care fac parte Nord Est Nord Est Sud -Est Sud - Est. Sud Muntenia Sud Vest Sud-Vest Vest Centru si Nord-Vest Nord-Vest Centru

Deoarece zona ales pentru implementarea acestei investiii (Zona Bran-Tohanu NouZarnesti) i localitile limitrofe se situeaz n Zona de Restructurare Industrial a Transilvaniei Centrale, ne vom ndrepta atenia numai asupra studiului acestei zone, restul rmnnd doar la stadiul de enumerare precedent. Zona de industrie complex a Transilvaniei centrale Caracteristici generale Zona se situeaz n cadrul Regiunii de Dezvoltare Centru. Are o populaie de 802.244 locuitori i cuprinde 24 orae; principalele centre Braov (311.000 loc.), Media (62.000 29

loc.), Miercurea-Ciuc (46.000 loc.) i Fgra (44.000 loc). Celelalte orae au o populaie ntre 5.000 i 40.000 de locuitori . Reelele de transport rutier i feroviar sunt bine dezvoltate , Braovul fiind punctul de intersecie a principalelor axe de transport. Zona este deservit de aeroporturile din Sibiu, Tg. Mure i Cluj. Probleme economice i sociale Zona se caracterizeaz printr-o concentrare a activitilor industriale n peste 25 de ntreprinderi mari (situaie nregistrat n anul 1999), cele mai multe fiind situate n Braov (6), Media (6), Miercurea Ciuc (4), Odorheiu Secuiesc (3), Trnveni (3) i Copa Mic (2). Zona Copa Mic, unul dintre arealele cu cel mai mare nivel de poluare al aerului i solului din Europa este monitorizat prin programe ale Bncii Mondiale.Chiar dac fenomenul polurii nu are efecte la fel de grave ca la Copa Mic, i n alte localiti cum ar fi Braov, Fgra, Victoria, Odorheiu Secuiesc, Miercurea Ciuc, Media, Trnveni s-au nregistrat depiri ale concentraiilor maxime admise. Densitatea ridicat a industriei militare, lipsit de comenzi i programe de privatizare (Zrneti-Tohan, Cugir, Braov) Potenial de dezvoltare Potenialul de dezvoltare al regiunii centrale a Transilvaniei este ridicat i se bazeaz att pe elemente naturale (resurse, potenial turistic) ct i pe structura i nivelul de calificare, respectiv mentalitatea att a forei de munc dispnibile ct i a populaiei locale n general. Astfel resursele ce pot fi exploatate sunt compuse din : gaz metan, lemn, ape minerale (Zizin), materiale de construcii (Vlhia, Raco, Rsnov, Braov, Fgra) argile refractare, creterea animalelor, plante industriale, viticultur. Gradul de cultur al regiunii este ridicat coli de tradiie (Braov, Sighioara, Miercurea-Ciuc) i centre universitare n apropiere (Sibiu, Trgu Mures, Cluj Napoca etc.). Se nregsitreaz relaii de secole cu Europa Central i cu populaia german emigrat (Sighioara este centrul de ntlnire anual a emigranilor din zon). Meteuguri tradiionale dezvoltate (prelucrarea artizanal a sticlei, metalului, lemnului, ceramicii). Capacitatea de dezvoltare a turismului este foarte ridicat, valorificnd att aspectul medieval i originalitatea cultural-arhitectonic a unor localiti (Braov, Rnov, Sighioara, Fgra, Rupea), ct i a cetilor rneti. Potenial turistic montan n Carpaii de Curbur (climat, ape minerale, bogii cinegetice, alpinism, sporturi de iarn drumeie etc.) mai ales n oraul Brasov i zonele turistice din mprejurimi , Poiana Braov, Bran, Rnov etc. 30

Fig.4.3. Zona de industrie complex a Transilvaniei centrale

Localiti urbane Braov Media Miercurea Ciuc Fgra Odorheiu Secuiesc Sighioara Scele Trnveni Zrneti Codlea Ludu Rnov Avrig Covasna Agnita Cristuru Secuiesc Victoria Baraolt Iernut ntorsura Buzului Dumbrveni Vlhia Rupea Copa Mic

Populaie urban la 01.06.2001 309.671 61.786 46.021 43.938 38.939 36.112 30.205 29.624 26.650 24.918 18.556 16.108 16.191 12.301 12.215 11.092 10.745 10.502 9.835 9.105 8.751 7.444 6.317 5.189

Judee Braov Sibiu Harghita Braov Harghita Mure Braov Mure Braov Braov Mure Braov Sibiu Covasna Sibiu Harghita Braov Covasna Mure Covasna Sibiu Harghita Braov Sibiu

Total populaie urban - numr total de persoane Procent n populaia total a Romniei Sursa datelor: Institutul Naional de Statistic

802.244 3,6 %

31

Analiza SWOT a zonei Transilvaniei Centrale


Puncte tari Puncte slabe Reele de transport rutiere i feroviare Restructurare Mure i Cluj Napoca;

dificil

industriei

bine dezvoltate. Aeroporturi- Sibiu, Tg. constructoare de maini (Braov, Fgra, Rupea, Rnov, Miercurea Ciuc), chimice Puternic impact social al omajului n Fgra, Victoria, a ntorsura activitilor Reea de localiti bine structurat, (Fgra) i militare (Zrneti) dominat de Braov cu peste 300.000 loc. Numeroase faciliti urbane, alimentare cu oraele mono-industriale (Copa Mic, gaze naturale i la sate, servicii teriare, i Rnov, bancare complexe Buzului) Concentrare mare Activitate turistic foarte complexa, (Braov -Kronstadt,

de-a lungul ntregului an legat de orae industriale n peste 25 de ntreprinderi, Sighioara- fiecare cu peste 1.000 de salariai Emigraia populaiei germane Schassburg) i monumente (Bran) i potenial natural bine cunoscut n Europa Influena german puternica n urbanism, arhitectur, organizarea vieii, tradiia meteugurilor de calitate ridicat Oportuniti Riscuri Patrimoniul natural i urbanistic Numeroase (medieval) reprezint o baz de plecare lichidrii pentru internaional Potenial valorificarea turistic ridicat originalitii diversificarea turismului Euarea eforturilor de restructurare i privatizare a marilor uzine constructoare prin de maini poate conduce la probleme Sporirea numrului privatizrilor cultural- sociale majore

societi

pragul

arhitectonice a unor localiti (Braov,

Rnov, Sighioara, Fgra, Rupea) i ineficient efectuate poate afecta renumele

32

reliefului montan (Braov, Rsnov, Bran, regiunii ntorsura Buzului) Poziia geografic favorabil ; Densitate ridicat a industriei militare

infrastructur diversificat

CAPITOLUL 3 Analiza zonei n care va fi amenajat pensiunea turistic Configuraia variat a teritoriului i istoria multimilenar a poporului romn confer arii noastre un potenial turistic de o mare complexitate i valoare turistic, recunoscute pe plan mondial. Poziia geografic i confer Romniei trei componente naturale definitorii n structura peisagistic i a teritoriului, care contureaz parial i potenialul turistic al rii: Munii Carpai, Fluviul Dunrea i Marea Neagra cu fia de litoral. Funcia de tranzit turistic este dat de aezarea sa, Romnia asigurnd legtura ntre rile Europei Centrale, Nordice i Estice cu cele din sudul continentului i din Orientul Apropriat i Mijlociu. Cu toat diversitatea reliefului i a structurii sale geologice, teritoriul Romniei este unitar constituit, printr-o mbinare armonioas, proporional i simetric a marilor trepte de relief, care se circumscriu ca un vast amfiteatru n jurul Podiului Transilvaniei. Cadrul natural al Romniei, ca o combinare a acestor elemente fizico-geografice este o component de baz i relativ constant a ofertei turistice, care determin sau influeneaz direciile, mrimea i structura activitii de turism pe ansamblul rii sau la nivel regional i local.5 3.1 Delimitarea zonei Bran. Localizare i ci de acces. Branul este poarta natural situat la grania dintre Transilvania i Muntenia, ce se deschide n captul nordic al culoarului Rucr - Bran, strjuit la stnga i la dreapta de Munii Bucegi respectiv Munii Piatra Craiului. Zona Branului se nvecineaz cu ara Brsei n nord i nord-est, la sud i sud-est cu Dmbovia i Valea Prahovei. Din punct de vedere al
5

Vasile Glvan - Turismul n Romnia, Ed.Economic- Bucureti-2000

33

cadrului natural, zona se prezint ca o depresiune nalt ntre 800 1.000 m cu orientare NESV ce este delimitat de valea rului Brsa, Munii Piatra Craiului (cu vrfuri de peste 2.000 m ). Localitatea Bran se afl n partea de SV a judeului Braov, la intrarea n culoarul Rucr-Bran i are altitudini cuprinse ntre 700-900 m. Branul se afl la o distan de 27 km de Braov pe DN 73; 109 km de Piteti; 57 km de Cmpulung; 179 km de Bucureti pe drumul european E60. Accesul pe cale ferat se face folosind reeaua BucuretiBraov (166 km) i Braov-Zrneti (cca. 30 km). Fig 3.1 Locatia Branului. Caile de acces rutier

Accesul pe calea aerului (ndeosebi pentru turitii strini) se poate face pe Aeroporturile Internaionale Bucureti-Otopeni i Sibiu (situat la 175 km de Bran), urmnd ca de aici s se aleag ntre celelalte dou modaliti de transport, rutier i feroviar, deja amintite. 3.2. Prezentarea potenialului turistic natural i antropic Potenialul turistic natural i antropic, este format din ansamblul atraciilor turistice care pot motiva vizitarea acestora, reprezentnd elementul fundamental n crearea produselor turistice, respectiv a ofertei turistice. Practic, oferta turistic a unei ri (zone, staiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Prin analogie cu clasificarea resurselor turistice, oferta turistic se mparte n primar, care cuprinde totalitatea valorilor (resurselor) naturale i secundar , ce include ansamblul resurselor create de mna omului (valori istorice, arhitecturale, culturale, folclorice, etc.), n literatura de specialitate numite i resurse turistice antropice. Ansamblul ofertei primare i secundare constituie oferta turistic potenial a unui teritoriu, care va deveni oferta real (efectiv) numai atunci cnd se vor dezvolta condiiile necesare de primire a turitilor i de petrecere a sejurului lor n ambiana caracteristic a 34

resurselor naturale i antropice, ca rezultat al dezvoltrii bazei materiale a turismului i a infrastructurii sale tehnice. Oferta turistic natural nu are valoare intrinsec: ea se distinge de oferta turistic secundar (produs de mna omului) prin faptul c resursele naturale nu pot fi reproduse artificial, ele fiind create de natur att n spaiu ct i n timp. Oferta turistic natural i antropic, constituie deci materia prim pentru industria turismului. Cererea i oferta turistic se gsesc n relaii de cauzalitate, att oferta ct i cererea putndu-se situa una fa de cealalt pe poziie de factor determinant de evoluie sau pe poziie de rezultant a acestei evoluii. Analiza interdependenei diferiilor factori motivaionali care stimuleaz sau frneaz circulaia turistic permite adaptarea mai operativ a ofertei turistice la nevoile de consum ale populaiei pentru serviciile turistice. A. Potenialul turistic natural al Zonei Bran n zon se remarc un contrast ntre plaiurile prelungi i vile puternic adncite de forme carstice: chei (Valea Rudriei, Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundica), ponoare, izbucuri (Rudria, Fundica), doline (Fundata), polii (Obarsia vaii Izvorului), peteri (petera Liliecilor), etc6. Comuna Bran, atestat pentru prima dat n 1367, este specific satului montan romnesc i este format din 5 sate: Poarta, Predelu, Sohodol, imon, avnd centrul comunal n satul omonim. Aceast regiune are o clim temperat de depresiune intramontan cu veri rcoroase i ierni reci. Temperatura medie anual este de 5C, iar n zonele vecine se nregistreaz valori cuprinse ntre 4C (Rucr), 7C (Braov), 8C (Cmpulung). n luna iulie, care este cea mai clduroas din an, temperatura ajunge la 25-27C, iar n luna ianuarie temperatura Fig. 3.2 Pensiune in zona variaz ntre -10 i -15C. Zona Bran este bogat n precipitaii, numrul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. n sezonul rece, numrul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea

Munii Piatra Craiului- Ionescu Dunreanu Ion: Ed. Sport Turism, Bucureti, 1986

35

stratului de zpad este de 40-50 cm (propice practicrii sporturilor de iarn). Vnturile, predominante n zon au o vitez de 3-5 m/s. Din punct de vedere al florei i faunei perimetrul se afl n cadrul pdurilor de fag ce se amestec la limita inferioar cu gorunul i la cea superioar cu coniferele. Pdurile compacte de molid sau amestec de fag i brad apar n Munii Piatra Craiului, Leaota i Bucegi, n special la altitudini de 1400 1700 m, iar la altitudini nalte exist jnepeni, ienuperi, flor subalpin i alpin. Sunt considerate monumente ale naturii: floarea de col, garofia Pietrei Craiului, bulbucii de pdure, sngele voinicului7. Fauna este reprezentat n special n Munii Piatra Craiului i Bucegi de exemplare ca: lupul, capra neagr, ursul, mistreul, veveria, rsul, vulpea, etc. Avifauna este reprezentat de: cocoul de munte, ierunca, acvila de munte, ciocnitoarea, cinteza, piigoiul etc. n apele de munte triesc pstrvi, scobari, clean, boitean. Toate aceste elemente pot reprezenta motivaii pentru practicarea diferitelor forme de turism: n rezervaii, speologic, tiinific, etc. B. Potenialul turistic antropic Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se definete ca fiind un sat agrar, cunoscut fiind tradiia locuitorilor n creterea animalelor. Ocupaiile de baz ale locuitorilor din acest perimetru sunt creterea animalelor, lucrul la pdure, att n muni ct i prin pendularea ntre munte i cmpie. Predominant a fost creterea vitelor n propria gospodrie cu vratul la munte, la stnele aparinnd obtii satului i iernatul n gospodrie i la hodi. Agricultura se practic pe scar mai redus datorit terenului slab productiv i a climei reci, iar lucrul la pdure a fost i rmne ocupaia de baz a celor din zon. Un loc important n economia acestui sat l ocup meteugurile i industriile rneti legate mai ales de prelucrarea lnii. esutul este practicat n fiecare gospodrie, iarna, la rzboi, realizndu-se cunoscutele taluri n vergi n alternan cromatic alb-negru, sricile sau straiele din ln urcan cu firul lung, etc. n cadrul meteugurilor se mai remarc i prelucrarea lemnului pentru mobilier. Alt aspect al vieii satelor din acest spaiu l constituie trgurile de ar bianuale (la 9 august Trgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Trgul Arhanghelului), unde particip alturi de brneni i locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, ara Oltului, ara Brsei, etc.

Munii notri- N. Popescu:, Ed. Sport Turism, Bucureti, 1986

36

Zona Branului deine o atracie turistic antropic extrem de cunoscut att pe plan naional ct i internaional , i anume Castelul Bran, cunoscut i sub denumirea destul de nefericit i improprie de Castelul lui Dracula. Despre construirea cetii Bran exist o tire precis, un document ce dateaz din 19 noiembrie 1377: o scrisoare privilegial a regelui Ungariei - Ludovic I d'Anjou - ctre oraul Braov. Regele confirm oraului stpnirea a 13 sate din ara Brsei, l scutea de impozitul criesc i i stabilea taxe vamale reduse, drept recompens pentru c orenii "de bunvoie i nesilii de nimeni" s-au oferit s ridice "cu propriile lor cheltuieli i osteneli" noua cetate regal a Branului, dnd pentru aceasta meteugari, materiale i bani. Un alt moment deosebit n istoria cetii este n timpul cnd Iancu de Hunedoara devine voievod al Transilvaniei (1441-1456). n0elegnd importana strategic, Iancu a reparat-o i ntrit-o, supraveghind personal lucrrile, i a sporit efectivul garnizoanei. ntre anii 1920-1927 Castelul Bran a fost restaurat sub conducerea arhitectului Curii Regale, Carol Liman, care l transform ntr-o frumoas reedin de var, nconjurat de parc, cu alei de promenad, lac, fntni, terase de popas, construind i Casa de Ceai. n anul 1938 Regina Maria lsa prin testament Castelul Bran, cu ntreg domeniul, fiicei sale Principesa Ileana, care-l stpnete pn n 1948. Biserica din Bran
Fig 3.2 Curtea interioara a Castelului Bran

A fost construit n 1820 i pictat n 1836 i poart hramul Adormirea Maicii Domnului. Planul su are un naos cu patru travee, flancat n extremitatea estic de dou abside semicirculare n interior i poligonale n exterior. n vest, deasupra unui vestibul, se afl turnul clopotniei. Absida altarului este, de asemenea, semicircular n interior i poligonal n exterior. Faadele sunt tencuite i vruite, iar ferestrele sunt nalte, fr ancadramente. Cornia este subliniat de un profil din tencuial. Turnul decorat pe toat nlimea cu pilatri neoclasici confer o not original, construcia pstrnd structura original. Vama veche din Bran Construcia dateaz din secolul al XVIII-lea, aici funcionnd n trecut vama din trectoarea Bran Rucr. Astzi este muzeu. Case memoriale in zona Bran

37

Sextil Pucariu (1877-1948) lingvist, filolog i istoric, membru al Academiei Romne Dr. Aurel Stoian (1866-1972) Preedintele Consiliului Naional Romnesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil i primar al localitii Bran. Dr. Iosif Pucariu (1889-1965) Fondator al Spitalului de Ochi din Braov Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) om de tiin i neurolog de renume mondial, membru al Academiei de tiine Medicale. Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) - membru al unui numr de 23 de societi i academii de tiine, legat de Bran prin origine Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) decan al Facultii de Istorie din Bucureti, cercettor i dascl de excepie, fiu al Branului. Muzeul etnografic n aer liber din Bran Este amenajat n parcul din vecintatea Castelului Bran. n acest muzeu au fost aduse i reconstituite unele din cele mai vechi i mai tipice construcii din zon. Deschis pentru public n 1961, muzeul numra n 1981, 14 gospodrii rneti i instalaii tehnice. Monumentele au fost selecionate i grupate pe baza cercetrilor din 1958-1960. Portul popular n zona Bran Portul popular brnean a evoluat lent, pstrndu-i specificitatea, unitatea stilistic i armonia, dar fiind n acelai timp influenat de portul din Muscel. Din piesele costumului femeiesc se remarc iile cusute sau alese cu ln sau bumbac n tonuri de rou i negru cu fire aurii i argintii, fota larg cu pulpane n vrgi, ncreit n spate, tergarul de cap din bumbac sau borangic, librica de catifea neagr. Costumul brbtesc este mai redus ca numr de piese. Cmaa larg din pnz de in sau bumbac, coarecii i libricele lucrate din zeghii, pieptare, cojocele, cciulile i gluga definesc structura portului pstoresc deosebit de bine pstrat n toat zona. 2.3. Determinarea gradului de atractivitate al zonei Bran Dei nu are titulatura de staiune turistic, pentru a ne fi mai uor n determinarea gradului de atractivitate pentru zona Branului, vom considera aceasta ca fiind o staiune turistic cu acte n regul (statut de care din punctul multora de vedere nu se afl departe,

38

mai ales dac nivelul investiiilor n elemente de infrastructur i echipamente turistice i pstreaz ritmul actual i popularitatea zonei nu va scdea). Astfel, elementele ce determin atractivitatea din punct de vedere turistic al unei zone, n mare sunt reprezentate de : configuraia geografic, condiiile meteorologice (climat cald sau rece, umed sau uscat, nivelul i frecventa ploilor, luminozitatea soarelui, etc.) patrimoniul cultural i istoric, accesibilitatea, infrastructura general, precum i la aspecte sociale sau politice. Condiiile naturale au cea mai mare importan, asigurnd calitatea de integrare a amplasamentului n cadrul reliefului montan, i oferind condiiile prielnice pentru relaxare i odihn, motivaiile principale ale clientelei pensiunilor din zon. Succesul Zonei Branului este dat de componentele principale ale produsului turistic, acestea fiind: Serviciile de cazare si alimentaie; Serviciile suplimentare; Protecia mediului; Evaluarea atractivitii unei staiuni se poate face utiliznd diferite modele. Unul dintre acestea este propus de I.Berbecaru i M. Botez i const n urmtoarele etape. -Selectarea factorilor de marketing afereni staiunii/zonei (acetia sunt constituii de toate elementele care constituie un motiv pentru venirea turistilor) -Stabilirea importanei relative a fiecrui factor, prin acordarea de note (de la 10 pentru cel mai important factor n jos) - Determinarea nivelului calitativ al fiecrui factor i cuantificarea acestuia, astfel: foarte bine 10, bine -8, acceptabil -5, slab 2 -Stabilirea contribuiei fiecrui factor, prin multiplicarea importanei relative a fiecrui factor cu nivelul su calitativ -nsumarea contribuiilor tuturor factorilor, obinnd o valoare sub 500 puncte (maximum) Cu ct valoarea obinut se va apropria mai mult de 500, cu att atractivitatea staiunii va fi mai mare. Modelul poate fi folosit i pentru compararea a dou sau mai multe staiuni. Un alt model care ncearc s surprind influena fiecrui element al ofertei este determinarea gradului (indicelui) de atractivitate dup formula: n I=i qi* c i=1 39

unde: i= 1,2,3,....,n reprezint numrul componentelor resurselor turistice q= ponderea (la unitate a fiecrui element) C= nivelul calitativ al fiecrui element Elementele componente ale resurselor turistice, ponderea i valoarea lor se stabilesc pentru fiecare zon n parte, cu ajutorul unor modele i pe baza experienei specialitilor. Apoi se stabilete de ctre o echip de specialiti, ponderea fiecrui factor, n funcie de zona de discuie i se evalueaz fiecare factor pe o scara de la 1 la 3 (1-nivel calitativ sczut, 3-nivel calitativ nalt), sau de la 1 la 5. Valoarea astfel obinut a indicelui de atractivitate se va situa n aceleai intervale i va fi apreciat conform scalelor amintite. Alte modele, mai complexe, ncearc s determine atractivitatea unei staiuni pornind de la cercetrile sociologice n rndul turitilor i au n vedere att atractivitatea constatat ct i pe cea potenial.. Atractivitatea unei staiuni este privit i sub aspectul relaiilor dintre acestea i zonele de origine ale turitilor, implicnd i legturile (accesul) dintre acestea.Modelele gravitaionale pornesc astfel de la ipoteza existenei unei atracii ntre perechile de zone emitoare i zone receptoare de turiti i a posibilitii exprimrii acestei atracii printr-o formul de tip determinist: fluxul de turiti este deci funcie direct de atracia menionat. Un asemenea model este cel propus de W.J.Reilly (1931) n domeniul comercial i adoptat ulterior pentru turism astfel: fiind date dou destinaii turistice A i B i o localitate emitoare X, raportul ntre cererea pentru destinaia A i cererea pentru destinaia B este direct proporional cu raportul capacitilor de cazare din staiunile A i B i invers proporional cu raportul ptratelor distanelor ntre localitile X i A respectiv X i B: 2 N D CA A B = * CB NB D 2 A Dac raportul este supraunitar rezulta c destinaia A este mai atractiv dect destinaia B i invers. Utiliznd acest din urm model ne propunem s comparm atractivitatea Branului cu cea a zonei irnea, folosind ca localitate emitoare de turiti oraul Bucureti. Dei n jurul Braovului sunt multe alte staiuni turistice cu care puteam s facem comparaia, aceasta nu

40

ar fi fost elocvent deoarece, dup cum am mai precizat Branul nu este o staiune turistic, recunoscut n acest sens de ctre organele administrative locale i naionale ci doar o zon deschis practicrii turismului rural, ca i zona irnea de altfel. Pentru determinarea capacitii de cazare am folosit Catalogul National al Pensiunilor Turistice i Agroturistice editat de ctre ANTREC8 n anul 2002. Fr a avea pretenia c numrul pensiunilor prezente n acest catalog corespunde cu numrul total de pensiuni de pe teren (calitatea de membru ANTREC fiind att la latitudinea proprietarului pensiunii ct i condiionat de plata unei cotizaii anuale) vom lua totui n calcul informaiile furnizate de acesta , deoarece presupunem c procentul pensiunilor prezente n catalog se pstreaz aproximativ constant pentru fiecare din localiti, Bran sau irnea .Cu att mai mult vom calcula un raport, deci o mrime relativa i nu una absolut. Astfel: NA= 424 locuri -capacitatea de cazare a Branului ( A-destinaia Bran) NB= 54 locuri capacitatea de cazare a irnei (B-destinaia irnea) DA=170 km distana de la Bucureti la Bran
2 C A N A DB = 2 = 5.63 C B N B DA

DB=190 km distana de la Bucureti la irnea


C A + CB =1

CA=0,84 ; CB=0,14 Raportul fiind supra-unitar, rezult faptul c pentru turistii din Bucureti, Branul este o destinaie turistica mai atractiv dect irnea. O abordare mai realist a legturii dintre atractivitate i distan duce la urmtoarea form de reprezentare9:

Fig. 2.4 Variatia atractivitatii in functie de distanta


8 9

ANTREC-Asociaia National a Turismului Rural i Ecologic Turismul Montan Gabriela Tigu ; Editura Uranus-Bucuresti 2001

41

Astfel n locul unei varieti monoton descresctoare ntre cele dou elemente, apar trei zone de atracie : una n care atracia crete odat cu distana, una n care variaia atractivitii fa de distan este minim i care include distana optim pe care turistul este dispus s o parcurg i o zon n care atractivitatea scade,atunci cnd distana devine prea mare. n ultimul timp se nregistreaz ca fiind tot mai pregnant tendina de mprire a timpului alocat pentru vacane n sejururi scurte i relativ dese.Astfel, relaia atractivitate distan poate fi privit i din prisma duratei sejurului.Cu ct acesta este mai scurt, cu att creterea distanei influeneaz mai mult, n sens negativ, atractivitatea unei destinaii.

3.4. Metodologia amenajrii turistice rurale Implicaiile dezvoltrii unei zone turistice asupra evoluiei turismului n general i asupra economiei unui teritoriu considerat, argumenteaz necesitatea abordrii acestui proces ntr-o concepie global, integrat strategiei turistice de ansamblu i n corelaie cu dinamica celorlalte ramuri i sectoare de activitate.Aceasta presupune o atent evaluare a tururor categoriilor de resurse i definirea direciilor i prioritilor n creterea economic, precum i a posibilitilor i limitelor dezvoltrii turistice. n consecin, amenajarea turistic a unei zone-prin obiective i modaliti de desfurare se interfereaz frecvent cu planificarea turistic (uneori i cu cea economic), ceea ce a determinat n literatura de specialitate o tratare unitar10. Amenajarea turistic este, prin coninutul su un proces complex.Ea acoper o arie problematic vast, cuprinznd, pe de o parte, soluii de stimulare a circulaiei turistice i de asigurare a integrrii turismului n economia zonei, tehnologii i etape de elaborare i de realizare a noilor proiecte.

10

Amenajarea turistic a teritoriului Rodica Minciu, Ed.Sylvi-Bucureti 1995

42

CAPITOLUL 4 Realizarea studiului de fezabilitate necesar amenajnarii unei pensiuni turistice n zona Bran 4.1. Amplasarea si baza tehnico-materiala Alegerea amplasamentului este o decizie de maxim importan, care nu poate face abstracie de potenialul zonei sau al respectivului amplasament. Pe lng acestea, n decizia de amplasare a prezentei pensiuni turistice mai suntem condiionai de un criteriu esenial : avnd n vedere c pensiunea se va construi n parte cu ajutorul unei finanri nerambursabile din fondurile Phare-FNDR11, prin proiectul intitulat Coeziune Economic i Sociala ca acest proiect s fie eligibil, adic s se ncadreze n condiiile impuse, pensiunea va trebui amplasat n conformitate cu arealele geografice i localitile pentru care se vor acorda finanrile. Dup cum am vazut n capitolul anterior (Metodologia de obinere a unui mprumut Phare-FNDR, necesar realizrii investiiei), proiectele cu localizare n oraul Zrneti se numr printre cele eligibile spre a obine finanarea. Teoretic, aici apare o problema, deoarece noi doream s facem pensiunea n Zona Branului, nicidecum in Zrneti. ns cum localitatea Tohanu Nou, situat pe Drumul Naional 73, la intrarea n Bran venind dinspre Braov - Rnov (practic cele dou localiti Bran i Tohanu Nou sunt lipite una de alta) este att din punct de vedere administrativ, ct i juridic cartier al Zrnetiului, proiectul de construcie al pensiunii turistice n aceasta localitate este eligibil pentru obinerea finanrii, beneficiind totodat de frumuseea amplasamentului i farmecul zonei care au fcut Branul att de cunoscut. De fapt, avnd n vedere considerentele istorice si geografice, satul Tohanu Nou a fcut parte din comuna Bran, ns n anii 60, pentru a putea face din Zrneti municipiu conducerea comunist de atunci a anexat Tohanu Nou Zrnetiului pentru a obine numrul minim de populaie necesar acestui demers.

11

FNDR-Fondul Naional de Dezvolatre Regional

43

Pensiunea turistic ce urmeaz a fi amenajat va fi amplasat n imediata apropriere a drumul naional (aproximativ 250 m), pe partea stng a drumului pe sensul de mers BraovBran , ntr-un cadru natural deosebit de pitoresc specific zonei. Parcela de teren aleas pentru efectuarea construciei, este situat pe coasta unui deal, deasupra drumului, oferind o privelite foarte frumoas att asupra formelor dominante de relief (Munii Piatra Craiului n fa i Munii Bucegi n spate) ct mai ales asupra Castelului Bran (situat la aproximativ 1,5 km distan ) care n urma lucrrilor de instalare a reelei de iluminat, pe timpul nopii arat superb, acest factor fiind considerat unul dintre punctele forte ale viitoarei pensiuni. De altfel proiectul va fi de aa manier conceput nct majoritatea camerelor s aib vedere spre acest obiectiv. Acest amplasament a fost considerat potrivit i datorit urmtoarelor avantaje : Accesul la pensiune se va face uor, datorit proximitii de drumul naional, Vegetaia existent n zon mpiedic propagarea zgomotelor dinspre osea,

principala cale de acces n zon; amplasamentul fiind linitit; Cei mai apropriai vecini sunt situati la aproximativ 100 de metri distan, acest Parcela de teren este destul de ntins (aproximativ 2500 m2 ) pentru a permite

lucru asigurnd un cadru intim, fr factori antropici ce pot deranja ederea clienilor; construirea facilitilor necesare clasificrii dorite (teren sport, piscin, gradin, etc.); Se pot organiza excursii i plimbri montane pe timp de var, iar iarna plimbri

cu snow-mobil-ul direct de la pensiune, avnd n vedere spaiul ntins (fr drumuri amenajate) din jurul pensiunii; Prezena tuturor utilitailor (curent, ap, gaz) la marginea parcelei, contribuie att la scderea costurilor de construcie ct i a viitoarelor costuri de exploatare; Avnd n vedere avantajele menionate mai sus i faptul c zona nu prezint nici un inconvenient major care ar putea mpiedica realizarea proiectului, se poate spune c este un amplasament ideal amenajrii acestei pensiuni turistice. Pe lng delimitarea i prezentarea zonei n care se va amenaja pensiunea turistic urmeaz prezentarea n detaliu a caracteristicilor i facilitilor ce vor fi oferite de aceast structur de primire turistic. Baza tehnico-material a complexului i serviciile oferite trebuie s se identifice cu nevoile i exigenele turitilor venii aici. Acest lucru trebuie s se reflecte att n confortul spaiilor de cazare, n facilitile i dotrile oferite ct i n amabilitatea i profesionalismul 44

personalului, deoarece n perceptia clienilor,de multe ori, personalul face diferena ntre o edere banal i una cu adevarat special, care sa motiveze rentoarcerea acestora. Suprafaa teritoriului pe care se vor amenaja pensiunea, parcarea i spaiile verzi este de aproximativ 2500 m2 .n continuare se vor prezenta pe rnd facilitile i dotrile de care vor beneficia clienii noii pensiunii turistice. Pensiunea turistic va fi clasificat la 5 margarete, nivel maxim de clasificare posibil pentru pensiunile turistice rurale.Construcia propiu-zis va avea o suprafa desfasurat de 1000 m2 (inclusiv sala de mese, sala de conferine, sala de fitness, sauna, piscina acoperit).Restul suprafeei terenului disponibil va fi ocupat de ctre spaiile verzi, terenul de sport (baschet, tenis) i de parcarea cu 25 de locuri. Fiind o pensiune de 5 margarete vor trebui respectate toate criteriile aferente acestei clasificri, ncepnd cu numarul de zile la care se schimb aternuturile si prosoapele, dimensiunile camerelor, dotrile din fiecare camer i terminnd cu numarul minim de servicii ce trebuie oferite contra cost sau gratuite. Serviciul de baz pe care l va oferi pensiunea clientilor sai este cazarea i micul dejun (inclus n preul de cazare) , ns la solicitare se pot asigura i restul meselor (prnzul i cina).Sala de mese va fi disponibil doar clienilor pensiunii, aceasta fiind cu circuit nschis. Pensiunea va avea 30 de locuri de cazare care vor fi repartizate dup cum urmeaz (tabelul 3.1): Tabelul 4.1 Structura capacitii de cazare Tip camer Single Dubl Apartament Total Numr de camere 2 12 2 16 Nr. de paturi n camer 1 2 2 Numr locuri 2 24 4 30

Pensiunea va avea demisol, parter, doua etaje si mansarda. La demisol se vor situa centrul de sntate (piscina, sauna, sala de fitness i masaj) oficiul pentru cameriste, o magazie pentru depozitarea lenjeriei i a materialelor de ntreinere. La parter se vor gsi recepia, sala de mese, sala de conferinte (cu 30 de locuri, retroproiector, flip-chart). La etajul 1 se vor situa 7 camere duble si o camera single. Etajul 2 va gazdui restul de 5 camere duble, in timp ce la mansarda se vor situa cele doua apartamente spatioase si cealalta camera single. 45 Fig 4.1. Sala de mese pensiune in Bran

Mobilarea camerelor se va face cu bun

gust,

fiecare camer avnd alt palet cromatic n care se vor ncadra mobilierul, parchetul lamelar ce va acoperi pardoseala, draperiile i coverturile de pat, mocheta, tablourile precum i gresia i faiana din baie. Dotrile fiecarei camere vor fi dupa cum urmeaz : Mobilier din lemn: paturi, noptiere, masua pentru televizor, masa de toalet cu Baie cu du, grupuri sanitare cu faian i gresie, instalaii sanitare din inox,

oglind i scaun, cuier, dulap de haine usctor de pr fixat pe perete Balcon. TV color cu cablu si telefon cu acces internaional direct Fiecare camer va fi mochetat parial

Cele dou apartamente vor avea n plus fa de dotrile menionate anterior urmtoarele : Camer de zi cu canapea extensibil i fotolii cu masut Bar cu frigider Instalaie de aer condiionat n baie, cad cu hidromasaj n loc de cabina de du

Construcia pensiunii va fi facut cu materiale moderne, durabile (cadre de beton armat cu nchideri din zidrie de crmid i BCA, acoperi tip arpant din lemn cu nvelitoare din igl, tmplrie din lemn cu geam termopan).Mansarda va fi construit n ntregime din lemn.De asemenea etajul doi al cladirii va fi placat cu lambriu de lemn pentru a da un aspect ct mai rustic constructiei. Pentru desfaurarea n permanen n bune condiii a activitii n pensiune, se va efectua un foraj de adncime pentru o sursa proprie de ap i se va instala un grup electrogen care s preia automat necesarul de energie electric al pensiunii n caz de avarie la reeaua local de curent (n prezent n aceast regiune penele de curent sunt destul de frecvente datorit suprasolicitrii reelei existente ).

46

4.2 Analiza mediului concurential Considerat a fi leagnul turismului rural romnesc12, zona Branului spre deosebire de alte localiti a avut un avantaj major n ceea ce priveste dezvoltarea acestei forme de turism.Branul a fost una dintre puinele localiti rurale din ara noastr care nu au fost afectate de colectivizarea comunist, o consecin evident a acestui fapt fiind puterea economic sporit a locuitorilor, ce coroborat cu facilitaile fiscale oferite de ctre statul romn pentru noile afaceri n turismul rural din aceast zon, s-a concretizat n dezvoltarea rapid a acestui domeniu de activitate. Branul i localitile nvecinate, este una dintre zonele cu cea mai mare concentraie de pensiuni turistice rurale i agroturistice din ar.Pensiunile sunt pentru toate gusturile ct mai ales pentru toate buzunarele, mergnd de la unitai clasificate cu doua margarete pn la cele de lux, omologate la patru sau cinci margarete. Avnd n vedere faptul c prezentul proiect i propune construirea unei pensiuni, cunoasterea situaiei concureniale n general i mai ales inventarierea pensiunilor i serviciilor cu care pensiunea se va situa n concuren direct, este un demers deosebit de util i necesar. Astfel, din informaiile furnizate de ctre Filiala Asociaiei Turismului rural i Ecologic Bran reiese urmtoarea situaie: Pensiuni de 5 margarete: n ntreaga regiune a culoarului Bran-Rucr, n prezent se gsesc un numr de patru pensiuni ce au aceast clasificare, dup cum urmeaz: Pensiunea Bucegi- situat n localitatea Moeciu de Jos.Pensiunea dispune de zece

camere duble i un apartament cu patru locuri.Fiecare camer este dotat cu grup sanitar propriu, TV color, telefon.Livingul pensiunii este dotat cu un emineu. Facilitai: saun, sal de ping-pong, sal de fitness, baie cu hidromasaj, sal de conferine. Vila Alb- situat n localitatea Bran-Predelu.

Dotri: 5 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu Curte interioar cu fntn artezian, mas de ping-pong, grtar Pensiunea Casa Maria - situat n localitatea Bran-Predelu.

Dotri: 6 camere duble cu baie proprie si TV color cu cablu


12

Turismul Rural-o afacere mica cu perspective mari Nistoreanu P, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999, pag 38

47

Living-room, sal de mese, mansard, sal de fitness, biliard, bar Pensiunea Padina Ursului- situat n localitatea Fundata.

Facilitai: ase camere duble i dou apartamente fiecare dotate cu baie proprie, TV color, cram, salon de biliard, living Pentru restul categoriilor de clasificare vom face doar recensmntul acestora, deoarece nu considerm c se afl n concuren cu pensiunea ce urmeaz s o construim. Pensiuni de 4 margarete: 3 uniti de cazare Pensiuni de 3 margarete: 27 uniti de cazare Pensiuni de 2 margarete: 91 uniti de cazare n tabelul de mai jos se vor prezenta civa indicatori ai circulaiei turistice nregistrat n Zona Bran (localitile Bran i Moeciu) n perioada 1999-2007. Tabelul 4.1 Indicatorii circulaiei turistice n perioada 1999 -2007 in zona Bran Indicatori Nr locuri cazare Total turisti Total zile turist 200 3 320 102 0 346 200 4 354 143 6 459 200 5 373 187 9 563 200 6 361 209 4 732 2007 725 3404 9871 2.9

8 6 7 4 Sejur mediu 3.4 3.2 3.0 3.49 Sursa: Direcia Judeean de Statistic Braov

Din datele prezentate rezult c att numrul de turiti ct i numr nnoptri se afl ntr-o continu cretere. Concluzia este c turitii prefer din ce n ce mai mult s vin n aceast zon, s rmn aici cel puin o noapte (s-a putut constata c durata medie a sejurului este ntre trei i patru zile). 4.3.Estimarea investiiei si identificarea surselor de finantare Investiiile trebuie nelese ca o cerin a progresului, a reducerii costurilor de exploatare a sporirii eficienei i a nnoirii ofertei. Investiiile n turism sunt intensive n capital din cauza costului ridicat al echipamentelor turistice dar i al infrastructurii, ele genereaz capital pe termen lung, amortizarea fcndu-se foarte lent mai ales n cazul dotrilor cu funcionare sezonier i se 48

materializeaz, n principal, n construcii, fiind supuse ntr-o mai mic msur uzurii morale. Aceste caracteristici, alturi de altele specifice domeniului (rotaia lent a capitalului, rigiditatea n exploatare a mijloacelor fixe, rentabilitatea redus), trebuie avute n vedere la evaluarea necesarului de capital, a duratei imobilizrii acestuia, a randamentului economic. Principalele probleme care trebuiesc avute n vedere n scopul realizrii unui proiect de investiii, i care se constituie n criterii de adoptare a deciziei, sunt: determinarea valorii investiiei; identificarea surselor de capital i a modalitilor de finanare; evaluarea cheltuielilor de exploatare i calculul eficienei.

Amenajarea complexului turistic necesit pe lng stabilirea amplasamentului i stabilirea nivelului investiiei necesare pentru punerea n practic a proiectului. n ceea ce privete valoarea investiiei, aceasta cuprinde costul propriu-zis al mijlocului fix i o serie de cheltuieli angajate pe parcurs viznd pregtirea, execuia i punerea n practic a proiectului. Pentru stabilirea concret a nivelului tuturor acestor cheltuieli se va ine seama de experiena anterioar, intern i internaional i de structura costurilor teren, patrimoniu imobiliar i mobilier, constituirea societii; n toate aceste situaii se elaboreaz mai multe variante alegndu-se cea mai potrivit.13 Pentru amenajarea pensiunii trebuie stabilit n cele ce urmeaz nivelul investiiei necesare realizrii construciei i dependinelor acesteia. n tabelul 3.2 se va prezenta valoarea estimat a investiiei, exprimat in EUR. Tabelul 4.2. Estimarea investiiilor necesare amenajrii pensiunii turistice Nr Denumirea investitiei Cost aproximat . 1. 2. 3. 4. 6. 7. 8. Cladirea pensiunii Terenul de sport (tenis si baschet-suprafa artificial Foraj apa i instalaii aferente Lucrri de racordare la utiliti (ap, electricitate ) Parcarea i drumul de acces Spaii verzi Echipament sportiv si de recreere TOTAL (EUR) 300.000 20.000 8.000 2.000 25.000 6.000 14.000 375.000

13

Minciu, R. Economia Turismului, Ed.Uranus, Bucuresti 2001 pag 195

49

Aadar, din tabelul prezentat mai sus reiese c valoarea total a investiiei este de 375.000 EUR. Prezenta investiie s-a sistematizat pe grupri de funciuni: cazare, agrement, parcare si ci de acces, spaii verzi, foraj apa potabil i lucrri de racordare. n cele ce urmeaz se va face o descriere a investiiilor (ca i valoare) pe gruprile menionate anterior. Valoarea investiiei pentru cldirea pensiunii este de este de 300.000 EUR. Pentru estimarea acestui pre s-a considerat un cost aproximativ al fiecarui metru patrat de constructie terminat (inclusiv dotari) la 300 EUR, suprafaa total fiind de 1000 m2. Terenul de sport (tenis si baschet ) are o suprafa de 160 m 2.Costul total estimat pentru realizarea acestui obiectiv reiese din tabelul 3.3 de mai jos : Tabelul 4.3. Defalcare pe componente de lucrari a terenului de sport Tip Lucrare Fundaii Suprafa sintetic de joc Instalaie nocturn i gard imprejmuire TOTAL Cost estimat (EUR) 5,000 10,000 5,000 20,000

Pentru estimarea costurilor forajului de adncime necesar realizrii unei alternative de alimentare cu ap potabil n cazul ntreruperilor furnizrii din reeaua public, am nceput procedura de solicitare oferte din partea atreprenorilor de asemenea lucrri (necesar oricum n din cauza proiectului de finanare nerambursabil Phare).Astfel n tabelul 3.4 de mai jos avem costurile defalcate pe componente de lucrri : Tabelul 4.4. Defalcare pe componente de lucrari a forajului de apa Tip Lucrare Foraj propriuzis Instalaie pompare si automatizri Racordare la imobil TOTAL Cost estimat (EUR) 3,500 4,000 500 8,000

Lucrrile de racordare la ap, electricitate i gaz metan vor costa doar 2,000 EUR deoarece, dup cum am mai precizat toate utilitile mai puin canalizarea se afl la marginea parcelei. Pentru a compensa lipsa canalizrii se va amenaja o fos septic de 56 m 3 n gradina pensiunii.Din experiena altor pensiuni de aceeasi dimensiune din zon, aceast fos septic va trebui golit cam o dat la 3 luni de zile. Acest serviciu este realizat contra cost de ctre 50

serviciul de salubritate al oraului Zrneti.Costul de realizare al fosei septice a fost cuprins n cel de construcie al pensiunii. Costul realizrii drumului de acces i al parcrii se ridic la 25.000 EUR.Dei la prima vedere pare cam mult, cu aceti bani vor trebui amenajate drumul de acces ctre pensiune din soseaua naional ( aproximativ 250 m) ct i parcarea de 25 de locuri. Drumul de acces i parcarea vor avea ca suprafa de contact dale de beton ornamentale n culori diverse. Costul amenajrii spaiilor verzi ale pensiunii se va ridica la aproximativ 6,000 EUR.Lucrrile vor necesita nivelarea i etajarea terenului (acesta fiind puin n pant), plantarea florilor, gazonului, plantelor i arborilor ornamentali, precum i realizarea unor zidrii din piatr natural pentru delimitarea teraselor de nivel. Costul echipamentului sportiv i de recreere este de aproximativ 14,000 EUR i se compune n principal din cele dou snow-mobile (scutere de zpad) ce urmeaz a fi cumprate pentru distracia turitilor pe timpul iernii.Aproximativ 500 EUR vor fi alocai cumprrii de mingi de baschet, tenis, rachete de tenis. Surse de finanare n cadrul acestui subcapitol se vor prezenta care sunt posibilele surse de finanare pentru amenajarea complexului turistic . n privina surselor de finanare a investiiilor, literatura de specialitate consemneaz cteva soluii consacrate i anume: aportul propriu; creditul; leasingul; acionariatul i coproprietatea; aportul statului; pentru lucrri de mare amploare, de interes internaional, aportul organismelor Dupa cum vom vedea n capitolul ce urmeaz, pentru amenajarea acestei pensiuni turistice se propune ca finanarea s se fac 60% din fonduri Phare i 40% din surse proprii. Obinerea mprumutului nerambursabil din Fondurile Phare-FNDR, se va face prin intermediul programului Coeziune Economic i Social derulat n prezent n ara noastr de ctre Ministerul Dezvoltrii i Prognozei, ce are rolul de Autoritate Contractant n cadrul acestui program de finanare. Aa cum am mai precizat, finanarea nerambursabil din
1)

financiare internaionale.1)

Minciu, Rodica.-op.cit, pag 195

51

fonduri Phare va acoperi 60% din costurile totale ale proiectului, acest procentaj reprezentnd maximum suportat de catre acest program.Ca expresie valoric, n cazul acestei investiii, procentul de 60% reprezint 225.000 EUR, cealalt parte de 40%, adic 150.000, va trebui acoperit din fonduri proprii. Societatea care se va ocupa de amenajarea complexului turistic i care va deveni totodat i proprietarul acesteia, va trebui s fie puternic din punct de vedere financiar, s poat acoperi diferena de investiie din fonduri proprii, sau s poat lua credite din banc fiind n acest fel recunoscut ca o firm credibil i solvabil. 4.4 Analiza rentabilitatii investitiei Pentru a decide oportunitatea unei investiii ntr-un domeniul turistic, caracterizat prin rotaie lent a capitalului, rigiditate n exploatare, rentabilitate relativ redus, este necesar n prealabil construirea unor conturi previzionale de exploatare i rentabilitate. Contul de exploatare previzional este compus din mai muli indicatori agregai, care exprim rezultatele ce se pot obine i a cror analiz va permite justificarea deciziei de a investi. Aceti indicatori sunt: marja brut, marja net, marja de activitate, marja de exploatare i rezultatul net. Marja brut este format din ncasrile totale obinute prin exploatarea unui obiectiv turistic. Mrimea ncasrilor obinute prin exploatarea obiectivului (pensiunea turistic n cazul acesta) depinde de tarifele i preurile practicate i de utilizarea previzibil a obiectivului. Preurile ce se vor aplica dau posibilitatea aprecierii estimative a ncasrilor. Tarifele i preurile pentru cazare, alimentaie i agrement se calculeaz pornind de la baremurile practicate n obiective similare pentru servicii de aceeai clas calitativ. Marja net se obine prin scderea din marja brut a cheltuielilor cu fora de munc. Cheltuielile cu fora de munc cuprind: plata salariului, cotizaii sociale, prime etc. Marja de activitate se constituie dup scderea din marja net a cheltuielilor de funcionare a complexului turistic (cheltuieli curente: ntreinere, reparaii) i a cheltuielilor administrative (telefon, coresponden, documentare). Marja de activitate este important deoarece reprezint primul indiciu cu privire la rentabilitatea potenial a ntreprinderii de turism. Marja de exploatare se constituie prin scderea din marja de activitate a cheltuielilor cu publicitatea i a altor cheltuieli de comercializare (ex :comisioane, onorarii). Rezultatul net se obine prin scderea impozitului pe profit din beneficiul brut. 52

Pentru construirea scenariilor de evoluie n urmtorii patru ani (durata minim de via a principalelor dotri) s-au avut n vedere urmtoarele ipoteze generale: exprimarea tuturor valorilor previzionate, corespunztoare preurilor i tarifelor din luna mai 2007 de la unitile similare , n acest fel evoluiile exprimnd o tendin real raportat la o moned constant. s-au estimat date referitoare la structura turitilor, structura costurilor, rata de rentabilitate a activitii pe baza proporiilor normale realizate i realizabile n domeniul turismului. veniturile din cazare au fost estimate pe baza analizei previzionale a principalilor indicatori specifici pentru circulaia turistic, gradul de ocupare i tariful mediu estimat, care vor fi prezentai ulterior. baza de calcul pentru estimarea costurilor totale a constat n analiza previzional a fluxurilor realizate ntr-o exploatare normal i analiza consumurilor materiale, ore de munc, utiliti pentru principalele servicii. realizarea echilibrului financiar prin trezoreria net pozitiv, respectiv construirea unui fond de rulment din resurse permanente, fonduri proprii, la nivelul necesarului mediu estimat cota de impozitare a profitului este de 25%. Pentru a previziona cifra de afaceri total s-a plecat de la calculul veniturilor ce vor fi obinute din activitatea de cazare i la estimarea ponderii veniturilor aferente fiecrei activiti n veniturile totale. Cifra de afaceri din cazare pentru fiecare an se va calcula pe baza formulei: CAcazare = T x N x Gpx 365 unde, T = tariful pe loc cazare, previzionat pentru fiecare an: N = numrul locurilor disponibile; Gp = gradul de ocupare previzionat pentru fiecare an; Durata de funcionare a hotelului este permanent, de aceea n formula de mai sus s-a nmulit cu 365 zile. Pentru a putea calcula cifra de afaceri din cazare trebuie s previzionm tariful i gradul de ocupare pentru fiecare an, ceea ce se va realiza n tabelul de mai jos. n tabelul 4.5 se vor prezenta indicatorii gradului de ocupare, numr turiti i numr zile turiti, estimai pentru perioada 2006 2009.

53

Tabelul 4.5 Gradul de ocupare, Numr turiti i Numr zile turiti estimai pentru hotel n perioada 2006 2009 Ani Indicatori Grad de ocupare (Gr) % Numr turiti (NT) Numr zile-turiti (NTZ) 2006 58 6351 22228 2007 62 6789 23761 2008 69 7555 26442 2009 74 8103 28360

n estimarea indicatorilor de mai sus s-a inut seama i de faptul c pensiunea are 30 de locuri, c funcioneaz permanent i c durata medie a sejurului va fi n jur de 3,5 zile avnd n vedere c muli turiti vor veni aici mai ales n week-end i n tranzit, mai puini fiind aceia care vor sta cte o sptmn sau mai mult. Se estimeaz un numr al zilelor-turist n cretere n fiecare an, de la 22.228 n 2006 la 28.360 n 2009, de asemenea o cretere a numrului de turiti de la 6351 n 2006 la 8103 n 2009 i a gradului de ocupare a locurilor de la 58% in 2006 la 74% n 2009. n urmtorul tabel este prezentat tariful la cazare estimat pe o perioad de 4 ani, ntre 2006 i 2009. Tabelul 4.6 : Tarifele de cazare n perioada 2006 2009 Tarife n EUR/camera/noapte Ani Tip camer Camer single Camer double Apartament 2006 29 35 55 2007 29 35 55 2008 33 39 60 2009 33 39 60

In primii doi ani se vor pstra tarifele valabile la deschiderea pensiunii, iar ncepnd cu anul al treilea, dup formarea unei clientele i a unui renume tarifele vor crete cu cte 4 EUR/noapte n cazul camerelor single i duble i cu 5 EUR/noapte n cazul celor dou apartamente.Tarifele de cazare stabilite vor conine i micul-dejun n regim de bufet suedez.. Preul mediu al unei mese principale (prnz sau cin) este calculat la 8 EUR/persoan.Vor exista mai multe variante de meniu, fiecare dintre ele cuprinznd felurile 1 i 2, desertul i o ap minerala sau plat. Tariful pentru nchirierea terenului de tenis va fi de 6 EUR/ora fr antrenor i 12 EUR/or cu antrenor.Echipamentul de joc (rachet + mingi) va fi furnizat contra a 2 EUR/persoan/or.Tariful de nchiriere a unui snow-mobil va fi de 25 EUR/or. Sala de conferinte a pensiunii va putea fi nchiriat contra a 50 EUR/zi. 54

Sauna va putea fi folosit pentru 6 EUR/persoan/or,capacitatea acesteia fiind de 5 persoane, n timp ce o sedin de masaj va costa 8 EUR/persoan. Accesul la sala de fitness i la piscin este gratuit pentru clienii pensiunii. Avnd n vedere faptul c pensiunea are mai multe tipuri de camere (single, duble, apartamente) fiecare dintre acestea avnd un alt tarif de cazare, pentru calcularea cifrei de afaceri aferente acestei categorii de venituri va trebui s calculm un pre mediu al tarifului de cazare, n condiiile n care gradul de ocupare previzionat se pstreaz pentru toate tipurile de camere.Astfel formula de calcul pentru determinarea tarifului mediu de cazare, este media armonic, cu urmtoarea expresie :
Tm = Nr.DBL Tarif + Nr.SGL Tarif + Nr. APT Tarif Total camere

unde: Tm-tarif mediu cazare n urma efecturii calculului a rezultat un tarif mediu de 34,5 EUR/camera/noapte valabil pentru primii doi ani de funcionare i un tarif mediu de 38,5 EUR/camer/noapte valabil pentru anii 2008 i 2009. Pentru calcularea cifrei de afaceri aferente serviciilor de alimentaie (n cazul nostru al veniturilor obinute din servirea prnului i al cinei) am considerat c 27 % din clienii pensiunii vor servi aceste mese n restaurantul pensiunii, din cauza existenei altor uniti de alimentaie public n zon (vezi Bran, Moeciu, Poiana Braov, Braov), accesul la acestea fiind comod i rapid, mai ales n condiiile n care majoritatea clienilor pensiunii vor cltori cu autoturismul personal. Pentru calcularea nivelului mediu al veniturilor ce pot fi obinute din valorificarea serviciilor suplimentare oferite de ctre pensiune, va trebui mai nti s facem separarea acestora n funcie de anotimp, deoarece, spre exemplu terenul de tenis nu va putea fi folosit n lunile de iarn i toamn trzie, n timp ce snow-mobilurile vor putea fi folosite cel mult patru luni pe an, ct avem un strat de zpad destul de gros. De asemenea o alta surs de venituri va fi constituit din organizarea de excursii opionale cu vizitarea obiectivelor turistice din mprejurimi i nu numai (ex: Braovul vechi, Castelele din Sinaia i Bran, Cetatea Medievala a Sighioarei, plimbri cu trsura sau sania trase de cai, excursii cu joc de golf pe terenul Lac de Verde din Breaza, transferuri de la / aeroport).

55

Astfel pentru terenul de tenis, avem un tarif de 4,5 EUR/or/persoan (media celor dou categorii de tarife-cu i fr antrenor) la un grad de solicitare de 30% din partea clienilor pensiunii i o durat de folosin de 210 zile/an. n cazul scuterelor de zpad estimm un grad de solicitare din partea clienilor de 10%.Acestea vor putea fi utilizate apoximativ 100 zile/an la tariful de 25 EUR/or/persoan. Restul facilitilor (sauna, masajul,sala de conferine, excursiile opionale) vor putea fi folosite pe tot parcursul anului. Considerm c sauna i masajul vor fi solicitate de 10% din clieni la un tarif mediu de 7 EUR/persoan, deoarece nu toi clienii care vor face masaj vor face i saun i invers.Sala de conferine va fi solicitat la un procentaj de 15% din zilele unui an, ce se pstreaz constant pe parcursul anilor,la tariful menionat n paragraful anterior. Nivelul estimat al veniturilor din activitile de agrement, pentru fiecare din cei patru ani va fi prezentat n tabelul ce urmeaz : Tabelul 4.7 Nivelul veniturilor din agrement pe categorii de activitai (n EURO) Activitate Teren sport Snow-mobil Sauna+masaj Sal conferine Excursii opionale Total 2006 4932 4536 4445 2737 2300 18.950 2007 5273 4650 4752 2737 2500 19.912 2008 5868 5174 5288 2737 2700 21.767 2009 6293 5550 5672 2737 2900 23.152

Rezultatele care se estimeaz c se vor obine n urma serviciilor de cazare, alimentaie i agrement sunt prezentate n tabelul urmtor:

Tabelul 4.8 Estimarea veniturilor totale ale complexului turistic n perioada 2006 2009 2006 Ani Venituri din Cazare Alimentaie Agrement Venituri VA 109.554 27.436 18.950 155.940 VR% 70.2 17.5 12.3 100 2007 VA 117.110 29.328 19.912 166.350 56 VR% 70.3 17.6 12.1 100 2008 VA 145.433 32.637 21.767 199.837 VR% 72.7 16.3 11 100 2009 VA 155.982 35.004 23.152 214.138 VR% 72.8 16.3 10.9 100

totale Unde: VA-valori absolute VR-valori relative Din datele prezentate n tabelul 3.8 reiese c veniturile din activitatea de cazare reprezint cea mai mare pondere n veniturile totale , ele continund s creasc de la un an la altul n perioada 2006 2009. Dup ce au fost estimate veniturile n cazul pensiunii turistice, n cele ce urmeaz se va face o estimare a cheltuielilor aferente activitii pensiunii n perioada 2006 2009. Pentru activitatea de cazare, cheltuielile au fost estimate pe baza practicilor interne, aplicabile n industria hotelier, n cazul nivelului de clasificare de 5 margarete. Cheltuielile directe n activitatea de cazare includ: salarii i alte elemente similare (C.A.S., cont pentru constituirea fondului de omaj, pregtirea personalului, etc.), estimate pe baza numrului i structurii de personal i a salariilor anuale; materiale consumabile, consumuri de utiliti, uzura obiectelor din inventar,

abonament radio-tv, uniform personal, comisioane; Cheltuielile directe n activitatea de alimentaie includ: salarii i alte elemente similare (C.A.S., pregtirea personalului etc.) estimate pe baza numrului i structurii de personal i salariilor anuale; Materiale consumabile, consumuri de utiliti, uzura obiectelor de inventar, Costul mrfurilor;

nlocuirea obiectelor de inventar, uniform personal;

Cheltuieli directe aferente serviciilor de agrement includ: salarii i alte elemente similare; echipament pentru desfurarea agrementului; materiale consumabile, obiecte de inventar, etc.;

Cheltuielile indirecte includ: administraia general utiliti, ntreinere i reparaii amortismente cheltuielile cu impozitele, taxe, asigurri 57

cheltuieli cu publicitatea.

Toate aceste cheltuieli se vor estima per total, la nivelul pensiunii turistice, pe grupe de cheltuieli care vor fi folosite n contul de exploatare previzional. Pentru a putea prezenta contul de exploatare previzional, trebuiesc specificate mai nti cheltuielile cu fora de munc, cheltuielile cu ntreinerea complexului turistic, cheltuieli cu publicitatea i cheltuieli de amortizare a investiiei, n perioada 2006 2009. Pentru a putea determina cheltuielile cu fora de munc, vom avea n vedere urmtoarele variabile : -Numrul total de angajai : 9. Structura angajailor se prezint in felul urmtor : 1 administrator pensiune, 1 buctar, 1 barman-osptar, 1 ajutor osptar, 1 camerist, 1 femeie de servici, 1 antrenor tenis, 1 angajat pentru lucrari de administraie, 1 agent de turismrezervri. -Salariul mediu lunar brut : 85 EUR/persoan.Pe lng costurile cu salariul brut al fiecrui angajat, firma va mai trebui s suporte aproximativ 40 % cheltuieli asimilate salariilor. Tabelul 4.9 Estimarea cheltuielilor folosite n contul de exploatare previzional, n perioada 2006 2009. Ani Tipuri de cheltuieli Cheltuieli cu fora de munc Cheltuieli cu ntreinerea, administrative i cheltuieli mrfurile Cheltuieli cu publicitatea 2006 12.852 54.000 1.300 2007 12.852 56.000 1.500 2008 12.852 70.000 1.700 2009 12.852 74.000 2.000

Cheltuieli de amortizare a 10.915 11.224 13.988 14.989 investiiei (7% din CA) Avnd n vedere c s-au stabilit i aceste cheltuieli se poate contura contul de exploatare previzional n care se vor cuprinde cum s-a mai specificat: marja brut (ncasrile totale obinute din exploatarea obiectivului turistic); marja net (marja brut minus cheltuielile cu fora de munc); marja de activitate (marja net minus cheltuieli de funcionare i administrative); marja de exploatare (marja de activitate minus cheltuieli cu publicitatea) i rezultatul net (profit brut minus impozit pe profit). n tabelul 4.10 se va prezenta contul de exploatare previzional pentru perioada 2006 2009.

58

Tabelul 4.10. Contul de exploatare previzional a complexului turistic n perioada 2006 2009 NR 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. INDICATORI (EURO) Marja brut (CA) Cheltuieli cu fora de munc (salarii, asigurri sociale etc.) Marja net (MN) MN = (1) - (2) Cheltuieli administrative, de ntreinere, cheltuieli cu mrfurile (35% din CA) Marja de activitate(MA) MA = (3) - (4) Cheltuieli cu publicitatea Marja de exploatare (ME) ME = (5) (6) Cheltuieli de amortizare a investiiei Profit brut (b) Pb = (7) (8) Impozit pe profit (25%) Profit net (Pn) Pn = (9) (10) 2006 155.940 12.852 143.088 54.000 89.088 1.300 87.788 10.915 76.873 19.218 57.355 2007 160.350 12.852 147.498 56.000 91.498 1.500 90.448 11.224 79.224 19.806 59.418 2008 199.837 12.852 186.985 70.000 116.985 1.700 115.285 13.988 101.297 25.324 75.972 2009 214.138 12.852 201.286 74.000 127.286 2.000 125.286 14.989 110.297 27.574 82.722

Din datele prezentate n tabelul de mai sus, dup ce au fost calculai indicatorii agregai ai contului de exploatare previzional, se poate observa c n fiecare an din cei previzionai (2006, 2007, 2008, 2009), se va obine un profit net care este n cretere. Aceasta demonstreaz faptul c noul complex turistic va fi rentabil i c investiia se va putea recupera n timp fr teama c ar putea exista pierderi. Termenul (durata) de recuperare (Tr) a investiiei exprim timpul n care sunt reconstituite pe seama profitului obinut din funcionare, fondurile avansate i consumate se determin ca raport ntre valoarea investiiei (I) i profitul anual (Pa):
Tr = I Pa

In cazul de fa se va lua n calcul profitul anual mediu estimat pentru primii 4 ani de funcionare (vezi tabelul 3.10) i se va obine:
Tr = I 375.000 = = 5.5 Pa 68.866

Dup cum observm, banii investii n aceast pensiune vor fi recuperai n 5 ani i jumtate . 59

Analiza rentabilitii previzionate n cadrul acestui subcapitol se va face o analiz a rentabilitii previzionate avnd n vedere o serie de indicatori care vor fi prezentai pe larg ulterior. Rentabilitatea previzionat (care este de fapt esena unui studiu de fezabilitate) este unul din criteriile importante ce stau la baza fundamentrii deciziei privind realizarea investiiei. Cu ajutorul acesteia se poate indica oportunitatea punerii n practic a proiectului de amenajare. Aa cum s-a specificat, se vor calcula o serie de indicatori care se vor estima pe o perioad de 4 ani (2006 2009).n evaluarea eficienei, mai expresivi dect indicatorii absolui sunt cei relativi precum rata profitului i/sau rata rentabilitii. Rata profitului reprezint mrimea relativ a profitului (calculat procentual) n raport cu un termen de referin ce reflect efortul depus pentru obinerea acestuia. n funcie de modul de exprimare a efortului, n practica economic se delimiteaz mai multe forme i modaliti de calcul pentru rata profitului (rata economic a profitului, rata comercial a profitului, rata financiar a profitului). n ceea ce urmeaz, pentru situaia prezentat, se va estima Rata comercial a profitului (Rcp) calculat ca raport procentual ntre masa profitului net (P) i totalul ncasrilor (veniturilor), respectiv cifra de afaceri (CA).
P R cp = 100 CA

n tabelul 3.11 sa va face o estimare a acestui indicator pentru perioada 2006 2009, pe baza datelor cunoscute referitoare la profitul net i cifra de afaceri.

Tabelul 4.11 Estimarea ratei comerciale a profitului n perioada 2006 2009 An i Indicatori Profitul net (Euro) Cifra de afaceri (Euro) Rata comercial profitului (%) 2005 57.355 155.940 a 36,7 2006 59.418 160.350 37 2007 75.972 199.837 38 2008 82.722 214.138 38,6

Din aceste date prezentate mai sus se observ o tendin de cretere a valorii acestui indicator, de la un an la altul pentru perioada 2006 2009. Valorile acestor rate sunt destul de 60

mari, rezultnd faptul c eficiena care se va realiza este bun, complexul putnd cu uurin s-i acopere cheltuielile din surse proprii. Un alt indicator important care se va previziona este rata de rentabilitate a investiiei care se calculeaz dup formula:
P r = 100 I

r rata de rentabilitate P profitul estimat I volumul investiiei Investitorii urmresc obinerea unei rate a rentabilitii ct mai ridicat. Tabelul 4. 12 Estimarea ratei de rentabilitate a investiiei n perioada 2006 2009 Ani Indicatori Volumul investiiei (Euro) Profitul estimat (Euro) Rata de rentabilitate a 2006 57.355 2007 59.418 2008 375.000 75.972 2009 82.722

15,2 15,8 20,2 22 investiiei (%) Din estimrile de mai sus se poate observa o cretere a indicatorului analizat n

perioada 2006 2009, ceea ce nseamn c investiia este rentabil, putndu-se astfel realiza obiectivul investitorilor de a obine o rat de rentabilitate ct mai ridicat. Un alt indicator care se poate estima, avnd n vedere datele economico-financiare privitoare la complexul turistic este productivitatea investiiei (Wi) care se poate calcula dup formula:
Wi = CA I

Estimrile privitoare la acest indicator pentru perioada analizat sunt prezentate n tabelul 4.12 Tabelul 4.12 Estimarea productivitii investiiei n perioada 2006 2009 Ani Indicatori Cifra de afaceri (Euro) Valoarea investiiei (Euro) Productivitatea 2006 2007 2008 2009

155.940

160.350 375.000

199.837

214.138

0,41

0,42 61

0,53

0,57

investiiei Pentru perioada 2006 2009, valorile estimate ale indicatorului productivitatea investiiei sunt pozitive i n cretere, ceea ce demonstreaz nc o dat faptul c investiia este rentabil. Estimrile tuturor indicatorilor de mai sus conduc la concluzia c realizarea unei investiii de amenajare a unei pensiuni turistice n zona Branului se dovedete a fi o iniiativ viabil i necesar n contextul inexistenei unei unitai care sa asigure servicii de calitate superioar i a cererii constant ridicate pentru asemenea servicii n acest zon, la preuri ce nu suport comparaie cu unitile de confort similare din Braov sau Poiana Braov. Din analiza indicatorilor prezentai anterior se poate observa c proiectul de investiie este fezabil ntruct: nu exist riscul neonorrii obligaiilor contractuale fluxul financiar se va derula n parametri normali; rentabilitatea care se va realiza n fiecare din ani previzionai este n cretere (a se

vedea ratele de rentabilitate calculate). Construirea acestei pensiuni s-a dovedit a fi o iniiativ conform cu realitatea, avnd posibiliti reale de punere n practic, deoarece acest teritoriu reprezint un mediu favorabil amenajrii turistice, lund n considerare cadrul natural geografic deosebit de prielnic, o clim prielnic att pentru practicarea sporturilor de iarn ct i a excursiilor. n urma analizei realizate n cadrul acestui capitol s-a putut constata c investiia va fi recuperat n 5,5 ani, deoarece veniturile sunt n cretere n fiecare an. Investiia este deci rentabil, deoarece veniturile sunt mari, se obine i un profit care s justifice realizarea investiiei. Din punct de vedere al turistului, construirea pensiunii reprezint o nou destinaie, un nou produs turistic, o nou alternativ a vacanelor petrecute ntr-un cadru linitit i pitoresc.

62

CONCLUZII Amenajarea turistic reprezint un set de decizii privind coninutul viitorului produs turistic al unei zone, n cazul de fa a noii pensiuni turistice din Zona Bran-Tohanu Nou Poziia geografic a zonei Bran, renumele de care se bucur n rndul turitilor romni sau strini , ofer condiii propice pentru construirea unei pensiuni turistice care s ofere servicii de nalt clas pe tot parcursul anului. Acest amplasament a fost considerat potrivit datorit avantajelor care exist i care au fost prezentate pe larg n capitolul 4. Turitii romani care vin n zona Branului se mpart n doua mari categorii: Cei care au ca motivaie principal dorina de odihn si relaxare, ntr-un cadru Cei care vin pentru o zi (n special grupurile) s viziteze atracia principal a

natural deosebit, departe de stresul i agitaia marilor orae. localitii Castelul Bran. O alta categorie de clieni ai pensiunilor din zon, sunt amatorii de schi. Datorita att proximitii zonei Bran de staiunile de schi Poiana Braov si Predeal ct i datorit construciei recente a unei prtii de schi n zon, muli turiti aleg pe timpul iernii s se

63

cazeze pe timpul vacanelor n Bran, datorit costurilor mult mai reduse fa de cele dou staiuni amintite mai sus. Majoritatea covritoare a turitilor strini care viziteaz zona sunt atrai de Castelul Bran i de Legenda Contelui Dracula, asociat acestuia (vezi Cap.3).n luna octombrie a fiecrui an, Branul primete cifre nsemnate de turiti (in special americani) care vin aici pentru a aduga o nota special unei srbtori tradiionale Halloween-ul Analiza gradului de echipare turistic a zonei Bran a pus n eviden faptul c oferta existent pe segmentul de confort pe care se va situa pensiunea nu este suficient de diversificat ,existnd doar 4 pensiuni ce au primit clasificarea de 5 margarete, neoferind nici una dintre acestea toate facilitile proiectate pentru pensiunea ce urmeaz a fi construit. n scopul de a demonstra nc odat ce reprezint Zona Branului ca destinaie turistic voi prezenta o serie de puncte tari, puncte slabe, oportuniti i riscuri, subliniind faptul c ntr-o zon turistic cu potenial deosebit trebuie s existe i echipamente turistice de calitate, care s vin n ntmpinarea turitilor cu pretenii mai ridicate. Punctele tari pe care le posed zona constau n frumuseea peisajului att n perioada de iarn, ct i n perioada de var, posibilitatea practicrii drumeiilor montane i a cunoaterii obiceiurilor populare tradiionale. Un alt punct forte l constituie accesul facil n zon, precum i faptul c Branul se afl foarte aproape de cea mai cunoscut salb de staiuni montane din Romnia: Sinaia Predeal - Poiana Braov ; promovarea puternic a zonei Dintre punctele slabe putem aminti: n multe pensiuni condiiile de cazare sunt oarecum modeste ; lipsa unei reele de canalizare centralizate, aglomeraia de pe drumul principal din localitate, acesta fiind oseaua naionala ce leag Braovul de Piteti. Oportuniti: cerere constant ridicat pentru cazare n aceast zon. Creterea numrului de locuri de cazare; Riscurile ce pot aprea se refer tendina de aglomerare a zonei i bineneles ca fenomen asociat apariia unor semne de poluare i degradare a mediului nconjurtor. Degradarea stilului arhitectonic al zonei Aa cum vom vedea n capitolul 4 amenajarea propus duce i la creterea numrului de locuri de munc din zon. n mod direct pensiunea va angaja 9 persoane, iar n mod indirect, prin activitatea sa pensiunea va atrage n circuitul aproximativ 20 gospodrii, fie prin implicarea acestora n fenomenul turistic (proprietari de cai, trsuri i snii, dansatori populari, maetrii de clrie i vntoare) fie prin furnizarea de alimente tradiionale (produse din lapte, fructe de pdure), produse meteugreti. 64

Dup ce n capitolul 3 s-a prezentat zona n care se va amenaja pensiunea (locaie, istoric) n capitolul 4 s-a trecut la detalierea investiiei ce urmeaz a fi realizat precum i la evaluarea necesarului de investiii prin estimarea valorii totale a investiiei, a cifrei de afaceri i a cheltuielilor pentru perioada 2004 2007. Tot aici au fost specificate i sursele de finanare posibile i a fost analizat rentabilitatea prin prisma mai multor indicatori. n urma estimrii valorii totale a investiiei de 375,000 EUR, s-a ajuns la concluzia c aceasta va fi recuperat n 5,5 ani avnd la baz i profitul anual mediu estimat pentru primii patru ani de funcionare. n ceea ce privete finanarea aceasta se va face 60% din fondul Phare i 40% din surse proprii (avnd n vedere c firma care se va ocupa de amenajarea complexului i care l va avea n proprietate este puternic din punct de vedere financiar).Metodologia necesar obinerii acestui mprumut nerambursabil face obiectul capitolului 2 al lucrrii de fa. Investiia este rentabil deoarece veniturile estimate pentru perioada 2004 2007 sunt n cretere iar conform contului de exploatare previzional i profitul net este n continu cretere. Analiza rentabilitii previzionate pentru perioada 2004 2007 s-a realizat prin prisma unor indicatori precum: rata comercial a profitului, rata de rentabilitate a investiiei i productivitatea investiiei. Ca o concluzie de ansamblu dup calculul acestor indicatori s-ar putea spune c eficiena care se va realiza este bun, c investiia este rentabil i c o astfel de investiie de amenajarea unei pensiuni turistice de 5 margarete n Bran se dovedete a fi o iniiativ viabil i necesar n contextul actual al pieei turistice. Un aspect foarte important este i modul n care se va face promovarea noii unitai de primire turistic. Avnd in vedere categoria dorita de clasificare (5 margarete) pe care o va obine, credem, cu uurin datorit att respectrii n tocmai a criteriilor de clasificare impuse de ctre Ministerul Turismului ct i a numeroaselor faciliti suplimentare oferite (saun, piscin, etc) promovarea trebuie fcut ct mai eficient astfel nct sa fac cunoscut pensiunea clienilor poteniali: oameni de afaceri,firme/corporaii care s organizeze ntlniri i sesiuni de trening pentru personalul de conducere, persoane ce doresc s-i petreac vacana ntr-un mediu linitit cu servicii nalt personalizate, de calitate superioara. Se vor utiliza urmtoarele mijloacele disponibile pentru promovarea turistic: ANTREC); 65 pliante,reviste, brouri ,cataloage ale diverselor organizaii turistice (vezi

parteneriat

pagina de internet (att proprie ct i prin ncheierea de contracte de cu pagini de informaii i oferte turistice gen: www.infoturism.ro;

www.eturism.to; www.romaniaturistica.ro; CD publicitar cu galerie foto si prezentare in detaliu a tuturor facilitailor; Promovarea pensiunii i ofertei acesteia n rndul corporaiilor utiliznd eutiliznd Catalogul

mail-ul. Baza de date pentru adresele destinatarilor va fi constituit comerciale importante din Romnia.

Kompass Romnia-unul dintre cele mai importante surse de date privind societile De asemenea oferta i caracteristicile pensiunii vor fi fcute cunoscute celor mai importante agenii de turism din ara noastr prin ofertare direct. De asemenea se vor organiza sejururi de studiu (study-tour) pentru agenii de turism, cu scopul ca acetia s cunoasc, nu doar din poze, ci pe viu confortul i facilitile pensiunii, fiind astfel mai motivai s propun clienilor petrecerea unui sejur sau organizarea unei ntruniri de afaceri n decorul oferit de pensiune . Ca o concluzie final, se poate aprecia c n zona Branului este necesar i oportun amenajarea unei pensiuni turistice rurale de cinci margarete care s ofere o gama complet de servicii de cea mai nalt calitate att turitilor de week-end care doresc s se refugieze de zgomotul i poluarea marilor orae ct i celor care doresc s-i petreac vacana, fie ea de iarn sau de var, ntr-un mod ct mai plcut cu putin.

66

MANUAL DE MANAGEMENT INTEGRAT CALITATE, MEDIU, SECURITATE SI SNTATE IN MUNC, SIGURANTA ALIMENTELOR
SISTEMUL DE MANAGEMENT INTEGRAT SMI Cerinte generale S.C.COLT DE RAI. S.A a proiectat, documentat si implementat un SMI a carui eficacitate este mbunatatita continuu n conformitate cu cerintele standardelor SR EN ISO 9001 :2001 SR EN ISO SR EN ISO 9001:2008, SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999 OHSAS:2007 si SR EN ISO 22000:2005. n acest scop, organizatia: a identificat si actualizat procesele SMI si aplicarea acestora n ntreaga organizatie (vezi anexa 9.3: Harta proceselor si fisa de proces), a determinat succesiunea si interactiunea acestor procese, a determinat criteriile si metodele necesare pentru a se asigura ca atat operarea cat si controlul acestor procese este eficace, asigura disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pentru a sustine operarea si monitorizarea acestor procese, monitorizeaza, masoara si analizeaza aceste procese, 67

implementeaza actiuni necesare pentru a realiza rezultatele planificate si mbunatatirea continua a acestor procese., sa asigure ca pericolele pentru siguranta alimentului care sunt posibile sa apara legat de produsele sale, in limitele domeniului sistemului sunt identificate, evaluate si controlate in asa fel incat produsele organizatiei sa nu dauneze, direct sau indirect, consumatorului comunica informatiile adecvate pe intreg lantul alimentar referitoare la problemele de siguranta a produselor sale, comunica informatiile despre dezvoltarea, implementarea si actualizarea unui sistem de management al sigurantei alimentului catre intreaga organizatie, pana la nivelul necesar de asigurare a sigurantei alimentului evalueaza periodic si actualizeaza, daca este necesar, sistemul de management al sigurantei alimentului pentru a se asigura ca sistemul reflecta activitatea organizatiei si include cele mai noi informatii privind pericolele pentru siguranta alimentului supuse controlului RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI Pentru elaborarea, implementarea, mentinerea si mbunatatirea continua a SMI, managementul organizatiei aplica principiile de management: 1. orientarea catre client, care conduce la identificarea si satisfacerea cerintelor clientilor si la preocuparea de a le depasi; 2. leadership, prin asigurarea unui mediu intern n care personalul se implica pentru atingerea obiectivelor; 3. implicarea personalului, care constituie esenta organizatiei; 4. abordarea bazata pe proces, care conduce la o eficienta mbunatatita n obtinerea rezultatului preconizat; 5. abordarea managementului ca sistem, care are ca rezultat mbunatatirea eficacitatii si eficientei prin identificarea, ntelegerea si conducerea proceselor aflate n corelatie; 6. mbunatatirea continua, care devine un obiectiv permanent al organizatiei; 7. abordarea pe baza de fapte n luarea deciziilor, bazata pe analiza datelor si informatiilor; 8. relatii reciproc avantajoase cu furnizorii, bazate pe ntelegerea interdependentei partenerilor n vederea atingerii unui succes durabil. Aspecte de mediu (SR EN ISO 14001:2005) Organizatia a stabilit si mentine o procedura documentata care are ca scop prezentarea procesului de identificare a aspectelor de mediu semnificative pe care le poate controla si asupra carora se presupune ca are o influenta care ar trebui luate n considerare cu prioritate de catre organizatie. n acest scop organizatia a efectuat o analiza initiala de mediu n care au fost luate n considerare toate aspectele de mediu generate de procesele care se desfasoara la nivelul organizatiei respectiv emisiile n aer, gestionarea deseurilor, contaminarea solului, utilizarea materiilor prime si a resurselor naturale si probleme referitoare la comunitate si mediul local. Planificare pentru identificarea pericolului, evaluarea riscului si controlul riscului (OHSAS 18001:1999) Organizatia a elaborat si mentine o procedura documentata pentru identificarea continua a pericolelor, evaluarea nivelui de risc de accidentare si imbolnavire profesionala si a masurilor de tinere sub control necesare. 68

Procedura tine cont de: activitatile de rutina si cele ocazionale, activitatile ntregului personal care are acces la locul de munca, inclusiv vizitatori si/sau subcontractanti, facilitatile de la locul de munca, pentru a oferi posibilitatea ierarhizarii riscurilor si identificarea acelora care trebuie sa fie eliminate sau atunci cand nu este posibil, sa fie tinute sub control. Cerinte legale si alte cerinte (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999) Organizatia a stabilit si mentine o procedura documentata care are ca scop prezentarea procesului prin care se identifica si se permite accesul la prevederile legale si la alte ceinte pe care societatea le-a adoptat si care sunt aplicabile aspectelor de mediu si de SSM ale proceselor, produselor si serviciilor sale. Pregtire si rspuns n caz de urgent (SR EN ISO 22000:2005) RESA a stabilit actiuni pentru gestionarea situatiilor de urgenta si accidentelor potentiale care pot avea impact asupra sigurantei alimentului si care sunt relevante pentru pozitia organizatiei n cadrul lantului alimentar. Pentru gestionarea situatiilor de urgenta pe siguranta alimentului s-a stabilit un regristru de evidenta vizitatori in blocul alimentar Politica in domeniul calitatii, mediului, SSM, SA Managementul de la cel mai nalt nivel trebuie sa se asigure ca prin definirea politicii de calitate/mediu/ssm/sa a organizatiei: a) este adecvata fata de scopul organizatiei, b) include un angajament explicit privind satisfacerea cerintelor SMI; c) corespunde naturii, dimensiunilor si impactului asupra mediului a activitatilor si/sau serviciilor organizatiei; d) include un angajament de prevenire a poluarii; e) este adecvata naturii si dimensiunilor riscurilor profesionale ale organizatiei; f) include un angajament de conformitate cu legislatia si cu reglementarile SMI aplicabile, precum si cu alte cerinte pe care organizatia le-a adoptat; g) este documentata, implementata, mentinuta si comunicata ntregului personal; h) include un angajament explicit privind mbunatatirea continua a eficacitatii SMI i) ofera cadrul pentru stabilirea si analizarea obiectivelor generale ale SMI si a obiectivelor specifice pentru fiecare din patru trei componente ale sistemului, in parte; j) este analizata periodic si revizuita pentru a ramane relevanta si adecvata; k) este disponibila pentru partile interesate si pentru public, l) este conforma atat cu cerintele legale si de reglemetare cat si cu cerintele consumatorilor, acceptate de comun acord privind siguranta alimentelor m) instruirea corespunzatoare a ntregului personal cu privire la managementul SMI; n) afisarea n locuri relevante din cadrul organizatiei o) prezentarea ei noilor angajati n cadrul instruirii la angajare p) este pusa la dispozitia tuturor partilor interesate, prin afisarea in zonele unde acestea au acces. Planificare Obiectivele calitatii, mediului si SSM Obiectivele stabilite in domeniul SMI sunt masurabile si sunt mpartite in doua categorii: Obiective generale Obiective specifice Obiectivele generale si cele specifice in domeniul SMI sunt analizate si revizuite periodic in cadrul sedintei de analiza a SMI efectuata de management. 69

Obiectivele generale sunt declarate in politica SMI si sunt revizuite de management. Obiectivele specifice sunt stabilite de ctre RMSMI anual prin formular cod F 5.4.1-02 (calitate si siguranta alimentelor , mediu si sanatate si securitatea muncii) inclusiv acelea necesare pentru ndeplinirea cerintelor referitoare la produs/serviciu, pentru functii si la niveluri relevante ale organizatiei. Planificarea SMI Planificarea include: a) procesele SMI pentru nivelul respectiv, b) resursele necesare la nivelul respectiv, c) masurarea si monitorizarea parametrilor/indicatorilor de performanta a proceselor desfasurate, d) mbunatatirea continua a SMI. Planificarea asigura ca schimbarile organizatorice sunt efectuate ntr-un mod controlat si ca integritatea SMI este mentinuta n timpul acestor schimbari. Intreg personalul are responsabilitatea de a raporta problemele SMSA persoanei desemnate Obiective, tinte si program (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999) Program( programe ) de management Organizatia stabileste, implementeaza si mentine obiective si tinte la nivelurile si functiile relevante. Obiectivele si tintele sunt masurabile (unde este posibil) si sunt documentate, fiind specificate responsabilitatile mijloacele si termenele de realizare a acestora. Responsabilitate, autoritate si comunicare Responsabilitate si autoritate Responsabilitatea si autoritatea personalului sunt stabilite n fisele de post, comunicate intregului personal al organizatiei. Pentru implementarea SMI si a procedurilor aferente n compartimentele subordonate si sucursale sunt delegati RMSMI si Directorii de Sucursale. ntregul personal al organizatiei are responsabilitate pentru calitatea activitatilor efectuate, asigurarea protectiei mediului, reducerea pericolelor si a riscurilor la locurile de munca, respectarea reglementarilor privind siguranta alimentelor, respectarea documentelor SMI si mbunatatirea continua a proceselor n care sunt implicati. Analiza efectuata de management Elemente de intrare ale analizei DATELE DE INTRARE ale analizei efectuate de management includ informatii referitoare la: a) rezultatele auditurilor interne si evaluarile conformarii cu cerintele legale si cu alte cerinte la care organizatia subscrie, b) feedback-ul de la client si comunicarea cu partile externe interesate, c) gradul de indeplinire al obiectivelor generale si specifice precum si a tintelor, d) functionarea proceselor si conformitatea produselor si a serviciilor, e) performanta de mediu si de SSM, f) nivelul de conformare la cerintele legale si la alte cerinte aplicabile pentru mediu si SSM, g) stadiul actiunilor corective si preventive, h) actiuni de urmarire de la analizele de management anterioare, i) schimbari care ar putea sa influenteze SMI, j) modificri de situatie care pot afecta siguranta alimentului j) analiza adecvarii politicii managementului pentru calitate/mediu/ssm/SA, k) recomandari pentru mbunatatire, m) modificari de situatie care pot afecta sa; n) situatii de urgenta, accidente 70

o) audituri externe sau inspectii Elemente de iesire ale analizei DATELE DE IESIRE ale analizei efectuate de management includ orice decizii si actiuni referitoare la: a) mbunatatirea eficacitatii SMI si a proceselor sale, b) mbunatatirea produsului n raport cu cerintele clientului, c) mbunttirea eficacittii SMI d) decizii si actiuni referitoare la posibile schimbari in politica, obiective, tinte e) nevoile de resurse f) nevoile de modificari pentru mbunatatirea performantelor de mediu si SSM, g) asigurarea SA h) revizuirea poloticii organizatiei referitoare la SMI MANAGEMENTUL RESURSELOR Asigurarea resurselor Managementul de varf al organizatiei determina si pune la dispozitie n timp util resursele necesare a) pentru a implementa si mentine SMI si pentru a mbunatati continuu eficacitatea acestuia b) pentru a creste satisfactia clientului prin ndeplinirea cerintelor sale c) pentru mbunatatirea performantelor de mediu si SSM. Se vor asigura resurse umane calificate si specializate corespunzator, resurse tehnologice si financiare. Resurse umane Generalitati Organizatia selecteaza si repartizeaza personalul, astfel ncat sa se asigure ca personalul ce efectueaza activitati care nu afecteaza calitatea produsului/serviciului, protectia mediului si securitatea si sanatatea, siguranta alimentului in munca este competent din punct de vedere al studiilor, al instruirii, al abilitatilor si al experientei adecvate. Competenta, constientizare si instruire Organizatia pentru a desfasura procese care sa asigure satisfacerea cerintelor clientilor, protectia mediului si un nivel cat mai ridicat al securitatii la locurile de munca: a) determina competenta necesara pentru personalul ce desfasoara activitati care influenteaza calitatea produselor si a serviciilor, care poate provoca un impact semnificativ de mediu si care poate pune in pericol securitatea si sanatatea in munca, in fisele de post b) identifica necesarul de instruire cu ocazia evaluarii anuale si realizeaza instruirea personalului, sau ntreprinde alte actiuni pentru a asigura necesarul de competenta conform cerintelor SMI prin intermediul programelor de instruire evalueaza eficacitatea actiunilor ntreprinse se asigura ca personalul sau este constient de relevanta si importanta activitatilor sale si de modul in care el contribuie la realizarea obiectivelor calitate/mediu/SSM c) mentine nregistrari adecvate referitoare la studii, instruire, abilitati si experienta. In politica de personal, s-a stabilit ca intreg personalul societatii sa fie selectat astfel incat sa satisfaca exigentele cele mai ridicate in domeniul serviciilor oferite de societate . Pentru acest scop s-a stabilit un sistem de apreciere a personalului salariat in raport cu cerintele si particularitatile locurilor de munca si de responsabilitatile pe care le au. Infrastructura 71

Organizatia determina, pune la dispozitie si mentine infrastructura necesara pentru a realiza conformitatea cu cerintele necesare realizarii produsului/serviciului. Infrastructura include: a) spatiu de lucru si utilitati asociate; b) echipamente adecvate conform necesitatilor pentru realizarea, monitorizarea, verificarea produselor si evaluarea proceselor (hardware) si software specializat; c) servicii suport, cum sunt cele de transport sau de comunicare. Mediu de lucru Organizatia se preocupa pentru asigurarea unui mediu de lucru corespunzator, conform legislatiei si reglementarilor in vigoare in scopul asigurarii securitatii si sanatatii in munca si obtinerii de produse conforme cu cerintele clientului. REALIZAREA SERVICIULUI Planificarea realizarii produsului/serviciului Control Operational Organizatia a determinat, planificat si implementat procesele necesare pentru realizarea produselor si serviciilor solicitate. Succesiunea si interactiunea acestor procese sunt definite n prezentul Manual, n procedurile SMI, n reglementarile aplicabile n organizatie. Organizatia stabileste responsabilitatile pentru operarea si monitorizarea acestor procese de realizare a produselor. Organizatia asigura, ca aceste procese se desfasoara n conditii controlate, realizand elemente de iesire (rezultate) care satisfac cerintele clientului de calitate/mediu/SSM/SA, conform planificarii. Planificarea realizarii produselor/serviciilor este compatibila cu cerintele pentru celelalte procese ale SMI. La planificarea realizarii produselor si serviciilor oferite, organizatia determina, dupa caz, urmatoarele: a) Obiectivele calitate/mediu/ssm/sa si cerintele pentru produs/serviciu; b) necesitatea de a stabili procese, documente si de a aloca resurse specifice pentru toate situatiile care ar putea conduce la abateri de la politica si obiectivele SMI; c) stabilirea si mentinerea de proceduri conexe cu riscurile de mediu si SSM identificate prezentate de materialele, echipamentul si serviciile achizitionate si/sau folosite de catre organizatie si comunicarea procedurilor relevante catre furnizori si contractanti; d) stabilirea si mentinerea de proceduri pentru proiectarea locului de munca, a procesului, a instalatiilor, echipamentelor, procedurilor de operare si organizare a lucrului, inclusiv adaptarea lor la capabilitatile umane, pentru a elimina sau a reduce riscurile de SSM la sursa e) activitatile necesare de verificare, validare, monitorizare, inspectie si ncercare specifice produselor si serviciilor precum si criteriile pentru acceptarea acestora; f) nregistrarile necesare pentru a furniza dovezi ca procesele de realizare a produselor si serviciilor oferite satisfac cerintele. Organizatia trebuie sa planifice si sa dezvolte procesele necesare pentru realizarea produselor sigure. Organizatia trebuie sa implementeze si sa deruleze activitati planificate si orice modificari ale acestor activitati sa se asigure de eficacitatea lor. Procese referitoare la relatia cu clientul Determinarea cerintelor referitoare la produs/serviciu Organizatia se asigura de determinarea cerintelor referitoare la produse/servicii: 72

cerintele specificate de catre client, b) cerintele nespecificate de catre client, dar necesare pentru satisfacerea asteptarilor atunci cand acestea sunt cunoscute, c) cerintele legale si de reglementare referitoare la serviciu, mediu si SSM, d) cerintele rezultate din cercetarea de piata si analiza concurentei, e) cerinte specifice legate de mediu, daca este cazul, f) cerinte specifice legate de SSM, daca este cazul, g) orice alte cerinte suplimentare determinate de organizatie. Cerintele clientului sunt transmise in organizatie si in toate sucursalel de catre DG/DS in sedinte operative.
a)

Utilizare preconizata ( SR EN ISO 22000:2005) Utilizarea intentionata si manipularea dorita a produsului finit trebuie luata in considerare si inclusa in caracteristicile produsului finit. Trebuie identificati consumatorii si utilizatorii pentru fiecare produs sau categorie de proces, si trebuie luate in considerare grupurile de consumatori cunoscute a fi vulnerabile in ce priveste pericolele pentru securitatea produselor. Trebuie identificate utilizarile neintentionate si manipularea eronata a produsului. Specificatiile trebuie mentinute la zi, inclusiv atunci cand este solicitat in concordanta cu actualizarea informatiilor preliminare, a PRP-urilor si planul HACCP Produsele alimentare, ambalate sau neambalate, sunt identificate in magazii prin etichete care descriu furnizorul, lotul produsului, data de expirare a valabilitatii. Spatiile de depozitare, inclusiv pentru produse refrigerate si congelate, sunt special amenajate, aerisite si igienizate periodic. Manipularea produselor alimentare se face cu carucioare speciale si igienizate imediat dupa intrebuintare Diagrame de flux, etape ale procesului si masuri de control( SR EN ISO 22000:2005) Diagrame de flux Diagramele de flux trebuie pregatite pentru produse sau categorii de procese acoperite de sistemul de management al securitatii produselor alimentare. Diagramele de flux trebuie sa furnizeze o privire de ansamblu a posibilelor aparitii de pericole, cresterea sau introducerea pericolelor pentru securitatea produselor alimentare. Diagramele de flux trebuie sa fie clare, exacte si suficient de detaliate. Diagramele de flux ale proceselor trebuie sa includa urmatoarele, acolo unde este necesar: a) succesiunea si interactiunea tuturor etapelor in cadrul operatiei; b) orice munca din exterior sau subcontractanta; c) acolo unde materiile prime, ingredientele si produsele intermediare intra in diagrama; d) unde are loc reprelucrarea sau reciclarea; e) unde sunt indepartate produsele finite, produsele intermediare, produse secundare si deseurile. Echipa care se ocupa cu securitatea produselor alimentare verifica acuratetea diagramei de flux si daca aceasta este actualizata. Diagramele de flux sunt verificate de catre echipa SA si validate prin proces verbal de aprobare. Descrierea etapelor procesului si masurilor de control Masurile de control care influenteaza securitatea produselor alimentare trebuie specificate in masura in care sa conduca la o analiza a pericolelor , indicand parametrii relevanti din proces si/sau exigenta aplicata. 73

Cerintele externe (de exemplu care provin de la clienti sau autoritati) care ar putea avea o influenta in ce priveste alegerea sau exigenta pentru masurile de control trebuie identificate. Specificatiile trebuie mentinute la zi in concordanta cu actualizarea informatiilor preliminare, a PRP si planul HACCP Diagramele flux elaborate de catre Echipa de SA sunt anexate la prezentul manual, Anexa 9.4. Analiza cerintelor referitoare la produs/serviciu Organizatia efectueaza analiza cerintelor referitoare la produs/serviciu nainte de asumarea angajamentului de a realiza/furniza produsul/serviciul respectiv (de ex. transmiterea de oferte, acceptarea unor contracte sau a unor comenzi, acceptarea unor modificari ale contractelor sau comenzilor). In acest scop identifica daca: a) cerintele referitoare la serviciu, protectia mediului si eliminarea/reducerea riscurilor de SSM sunt definite; b) cerintele din contract sau comanda care difera de cele exprimate anterior sunt rezolvate, c) organizatia are capabilitatea sa ndeplineasca cerintele definite. Responsabilitatile pentru analiza cerintelor referitoare la serviciu sunt efectuate de DG/DS prin materializarea semnaturii pe comanda/contract. Atunci cand cerintele referitoare la realizarea produsului sunt modificate, DG/DS se asigura ca aceste asunt aduse la cunostinta personalului de executie. Pentru satisfacerea unor servicii pebtru care organizatia nu este autorizata dar care duc la imbunatatirea serviciilor prestate catre clienti, S.C.COLT DE RAI. S.A asigura colaborarea in parteneriat cu societati specializate. Comunicarea cu clientul Organizatia asigura comunicarea cu clientul atat verbal cat si prin intermediul documentelor scrise n legatura cu: a) informatiile despre produs/serviciu, b) tratarea cererilor de oferta, a contractelor sau comenzilor, inclusiv amendamentele la acestea, c) feedback-ul de la client, inclusiv reclamatiile acestuia. Pentru a se asigura ca sunt disponibile suficiente informatii in ce priveste securitatea produselor de-a lungul lantului alimentar, organizatia trebuie sa stabileasca, sa implementeze si sa mentina aranjamente eficiente pentru comunicarea cu a) furnizori si contractanti, b) clienti, in particular in relatie cu informatia despre produs (inclusiv instructiuni referitoare la utilizarea intentionata, anumite cerinte de depozitare, si, acolo unde este necesar, termenul de valabilitate), solicitari, contracte sau altele care includ amendamente si feedback-ul clientului, inclusiv reclamatiile acestuia, c) autoritati in domeniul alimentar si d) alte organizatii care au un impact asupra sau vor fi afectate de eficacitatea sau imbunatatirea sistemului de management al securitatii alimentelor. Proiectare si dezvoltare Planificarea proiectarii si dezvoltarii Pe durata planificarii proiectarii si dezvoltarii, organizatia determina: etapele proiectarii si dezvoltarii; analiza, verificarea si validarea care sunt adecvate fiecarei etape de proiectare si dezvoltare; responsabilitatile si autoritatea pentru proiectare si dezvoltare. 74

Organizatia controleaza interfetele dintre structurile implicate n proiectare si dezvoltare pentru a asigura o comunicare eficace si o desemnare clara a responsabilitatilor. Elementele de iesire ale planificarii sunt actualizate pe masura ce proiectarea si dezvoltarea evolueaza. Analiza pericolelor( SR EN ISO 22000:2005) Generalitati Echipa de SA trebuie sa efectueze o analiza a pericolelor pentru stabili care pericole trebuie sa fie c ontrolate, gradul de control necesar pentru asigurarea sigurantei alimentului si ce combinatie de masuri de control este necesar. Identificarea pericolelor si determinarea nivelelor acceptabile Toate pericolele pentru securitatea produselor alimentare care pot aparea in relatie cu tipul produsului, tipul procesului si facilitatile de procesare actuale trebuie identificate si inregistrate. Identificarea trebuie sa se bazeze pe: a. informatia preliminara si colectarea datelor in conformitate cu etapele preliminare analizarii pericolelor; b) experienta; c) informatii externe, precum si, in limita posibilitatilor, informatii epidemiologice si istorice care au fost asociate cu tipul procesului in discutie, d) informatii din lantul alimentar referitor la pericolele pentru securitate care ar putea avea relevanta pentru securitatea produselor finite, produselor intermediare si alimentele de la finalul lantului alimentar. Atunci cand se identifica pericolele este necesar a se acorda o atentie sporita etapelor care preced si urmeaza operatiunii specificate, echipamentului procesului, activitatilor auxiliare si mediului inconjurator, precum si legaturilor anterioare si posterioare in lantul alimentar. Pentru fiecare pericol identificat pentru securitatea alimentelor, nivelul acceptat a pericolului in produsul finit trebuie determinat, de cate ori este posibil. Nivelul determinat trebuie sa ia in considerare cerintele de reglare stabilite, cerintele clientului in ce priveste securitatea produselor, experienta si utilizarea intentionata de catre client. Evaluarea pericolului Trebuie realizata o evaluare a pericolelor pentru a determina, pentru fiecare pericol pentru securitatea produselor alimentare identificat, daca eliminarea sau diminuarea la nivele acceptabile este esential pentru productia alimentelor sigure si daca este necesar controlul pentru a permite atingerea nivelelor acceptabile. Fiecare pericol pentru securitatea produselor alimentare trebuie evaluat si categorizat in functie de gravitatea efectelor adverse asupra sanatatii si probabilitatea aparitiei acestora. Se vor indica etapele la care fiecare pericol pentru securitatea produselor alimentare se pot introduce, aparea sau creste in nivel la materiile prime, procesare si distribuire. Selectarea si evaluarea masurilor de control Pericolele pentru produsele alimentare determinate la evaluarea pericolului trebuie controlate printr-o selectie si implementate prin combinatii potrivite care vor preveni, elimina sau reduce prezenta acestora pentru a atinge nivelele acceptabile definite. Fiecare dintre masurile de control specificate trebuie revazute cu privire la eficacitatea pentru pericolele identificate privind securitatea produselor alimentare si vor fi categorizate in functie de necesitatea de a fi supuse programelor preliminare operationale sau planului HACCP, utilizand o abordare logica ce include evaluarea privitoare la 75

a) b)

c) si d) gravitatea consecintelor in caz de esec in functionare. Masurile de control categorizate ca apartinand planului HACCP trebuie implementate in concordanta cu proiectarea si reproiectarea planului HACCP. Trebuie implementate alte masuri de control ca fiind PRP in conformitate cu proiectarea si reproiectarea PPO. Metodologia si parametrii utilizati pentru clasificare trebui specificata in documente, iar rezultatele evaluarii trebuie inregistrat. Organizatia a elaborat planul HACCP pentru fiecare sucursala, in care se regasesc listele cu materiile prime si listele cu produselel finale. In listele cu materii prime sunt inserate: riscurilor asociate produselor care intre in prepararea meniurilor n toate stadiile procesului tehnologic; probabilitati de aparitie a acestor riscuri si a importantei acestora; masurilor preventive necesare pentru a tine sub control aceste riscuri. In acest scop au fost elaborate PPO Elemente de intrare ale proiectarii si dezvoltarii Elementele de intrare legate sunt tratate in doua situatii, astfel: a) cerinte de functionare si performanta, b) cerinte legale si ale reglementarilor aplicabile, c) atunci cand este aplicabil, informatii derivate din proiecte similare anterioare si d) alte cerinte esentiale pentru proiectare si dezvoltare. Elementele de intrare sunt: cerintele contractuale stabilite intre client si organizatie, standardele, regulamentele & deciziile UE, reglementarile tehnice, legile si dispozitiile administrative ce stau la baza elaborarii proiectului/mostra de model, informatiile din proiectele asemanatoare, arhivate in banca de proiecte. Stabilirea programelor preliminare operationale ( SR EN ISO 22000:2005) PPO trebuie documentate si trebuie sa includa urmatoarele informatii: a) pericolul(le) pentru siguranta alimentului ce urmeaza sa fie controlat(e) prin program b) masura (masurile) de control c) procedurile de monitorizare care demonstreaza ca PRP sunt aplicabile d) corectiile si actiunile corective efectuate daca mpnitorizarea arata ca PRP nu sunt sub control e) responsabilitati si autoritati f) inregistrarea monitorizarii

efectul sau asupra pericolelor pentru securitatea produselor alimentare identificate in relatie cu intensitatea aplicata; posibilitatea de realizare pentru monitorizare (de exemplu abilitatea de a fi monitorizate); locul sau in cadrul sistemului in relatie cu alte masuri de control,

Elemente de iesire ale proiectarii si dezvoltarii 76

Elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii sunt furnizate ntr-o forma care permite verificarea n raport cu elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii si sunt aprobate de conducerea organizatiei nainte de a deveni aplicabile n structura de functionare. Elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii: satisfac cerintele cuprinse n elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii; furnizeaza informatii corespunzatoare pentru aprovizionare si pentru furnizarea serviciului; contin sau fac referire la reglementari de acceptare a produsului; precizeaza caracteristicile care sunt esentiale pentru utilizarea sigura si corecta a acestuia. Analiza proiectarii si dezvoltarii Analizele sistematice ale proiectarii si dezvoltarii sunt efectuate n conformitate cu modalitatile planificate, n etape adecvate pentru: evaluarea capabilitatii rezultatelor proiectarii si dezvoltarii de a satisface cerintele; identificarea oricarei probleme si propunerea de actiuni necesare. Analiza se efectueaza de DG/DS prin emiterea notei de analiza si verificare cod F 7.3.4-01. Evaluarea rezultatelor verificarii individuale ( SR EN ISO 22000:2005 ) Echipa de SA trebuie sa evalueze sistematic rezultatele individuale ale verificarilor planificate. Daca verificarea nu demonstreaza conformitatea cu aranjamentele planificate, organizatia trebuie sa intreprinda actiuni pentru realizarea conformitatii cerute. Astfel de actiuni trebuie sa includa, dar nu sunt limitate la analizarea: a) procedurilor si canalelor de comunicare existente b) concluziilor analizei pericoleleor, PPO si planul HACP elaborate c) eficacitatea managementului resurselor umane si activitatilor de instruire operatiile de decongelare, fierbere, coacere pentru care exista fisa verificare control productie Actualizare SMSA ( SR EN ISO 22000:2005 ) Managementul de la cel mai inalt nivel trebuie sa se asigure de faptul ca sistemul de management al securitatii produselor alimentare este actualizat pe masura ce apar informatii noi pentru a asigura securitatea produselor alimentare. Echipa care se ocupa de securitatea alimentelor trebuie sa evalueze, la intervale definite, feed-back-ul clientului inclusiv reclamatii privind securitatea produselor alimentare, rapoarte de audit si rezultate ale analizei activitatii de verificare. Ttrebuie avute in vedere necesitatea revizuirii analizei pericolelor, proiectul PRP operationale si planul HACCP. Intrarea pentru activitatile de evaluare a actualizarii si activitati de evaluare trebuie sa fie: a) comunicarea, externa si interna, dupa cum este mentionat; b) alte informatii, privind caracterul convenabil, adecvanta si eficacitatea sistemului de management al securitatii produselor alimentare ; c) iesire din analiza rezultatelor activitatilor de verificare d) iesire din analiza de management. Trebuie inregistrate activitati de actualizare a sistemului si raportate intr-o forma relevanta ca si intrare in analiza de management. Echipa de SA evalueaz SMSA la intervale planificate. n functie de constatrile observate stabileste daca este necesar sa se revizuiasca analiza pericolelor, PPO stabilite si respectiv planul HACCP. Verificarea proiectarii si dezvoltarii 77

Verificarea este efectuata n conformitate cu modalitatile planificate, n vederea asigurarii ca elementele de iesire ale proiectarii si dezvoltarii au satisfacut cerintele cuprinse n elementele de intrare ale proiectarii si dezvoltarii. Se mentin nregistrarile rezultatelor verificarii si ale oricaror actiuni necesare. Verificarea se efectueaza de DG/DS prin emiterea notei de analiza si verificare Planificare validare ( SR EN ISO 22000:2005 ) Planificarea verificarii trebuie sa defineasca scopul, metodele, frecventele si reponsabilitatile pentru activitatile de verificare. Activitatile de verificare trebuie sa confirme ca: a) PRP sunt implementate b) Elementele de intrare ale analizei pericolelor sunt actualizate continuu c) PPO si elementele din planul HACCP sunt implementate si sunt eficiente d) Nivelurile pericolelor sunt in nivelurile acceptabile identificate e) Alte proceduri solicitate de organizatie sunt implementate si eficace Organizatia a stabilit ca masuri a) Masuri de control pentru riscurile biologice verificari privind calitatea materiilor prime si auxiliare primite de la furnizori, prin verificarea a unei probe din lot; analize microbiologice ale materiilor prime si auxiliare la receptie; control exigent la receptie privind infestarea sau atacul rozatoarelor; asigurarea conditiilor de temperatura si umiditate a aerului specifice pe timpul depozitarii pentru a se asigura mentinerea caracteristicilor calitative; prevenirea contaminarilor pe timpul depozitarii prin combaterea daunatorilor; utilizarea de materii prime si ingrediente ambalate prin metode si cu materiale adecvate prevenirii contaminarii sau cresterii ncarcaturii microbiene; practici de manipulare corespunzatoare care sa protejeze materiile prime, ingredientele, semifabricatele si chiar produsele finite de contaminari; evitarea tansferurilor dintr-un recipient n altul; monitorizarea temperaturilor, umiditatii aerului si a duratei la dospire finala pentru a preveni cresterea ncarcaturii microbiene; monitorizarea tratamentelor termice din punct de vedere al temperaturilor si duratelor pentru a se asigura de distrugere sau inactivare a ncarcaturii microbiene de contaminare; crearea si verificarea conditiilor pentru igiena personalului si a echipamentului de protectie si testarea starii de sanatate a personalului periodic; efectuarea igienei ustensilelor si a utilajelor si verificarea prin probe de sanitatie periodice; asigurarea igienei spatiilor de productie, prevenirea infiltratiilor, a igrasiei, a condensului; asigurarea unei bune ventilari a spatiilor de productie pentru evitarea aparitiei condensului; instruirea personalului cu practici de operare si de comportament corecte; controlul microbiologic periodic al apei utilizate n procesul tehnologic; controlul igienei mijloacelor de transport. b) Masuri de control pentru riscurile chimice analize fizico-chimice la materii prime, ingrediente pentru acele caracteristici cu potential toxic; 78

examen organoleptic exigent la receptie pentru depistarea contaminarii cu substante chimice (ex: miros de insecticide, substante petroliere etc.); controlul operatiunilor de clatire a ustensilelor si utilajelor si a suprafetelor care vin n contact direct cu produsul dupa spalarea cu detergenti si/sau dezinfectarea cu substante specifice ale caror urme pot fi toxice; depozitarea substantelor chimice utilizate la spalare, dezinfectare, dezinsectie si deratizare sub control strict, sub cheie si cu acces limitat si controlat; controlul chimic al apei utilizate n proces; controlul dozarilor aditivilor care pot deveni substante cu potential de risc. c) Masuri de control pentru riscurile fizice verificari exigente la receptia loturilor de materii prime, ingrediente, ambalaje; depozitare corespunzatoare prevenirii riscurilor de contaminare cu cioburi, tencuiala, nisip, praf, pietre, sarme etc.; asigurarea traseelor pentru eliminarea deseurilor si respectarea acestora; asigurarea cu echipamente de protectie fara nasturi sau sisteme de prindere metalice; instruirea personalului privind regulile de comportament n timpul activitatii; controlul personalului pentru a respecta regulile de comportament; interzicerea utilizarii obiectelor de sticla n zonele de fabricatie (pahare, borcane, cesti, cilindri gradati, pipete, sticle etc.) si a obiectelor personale; asigurarea ntretinerii utilajelor pentru prevenirea frecarilor cu formare de pilitura de fier si aschii metalice, contaminare cu sarme, suruburi aschii de plastic, garnituri; combaterea rozatoarelor, insectelor, animalelor si pasarilor in spatiile de productie si depozitare. Validarea proiectarii si dezvoltarii Validarea proiectarii si dezvoltarii se efectueaza n conformitate cu modalitatile planificate si reglementate prin ordine de linie pentru a se asigura ca produsul rezultat este capabil sa asigure satisfacerea cerintelor pentru aplicari specificate sau utilizari intentionate, atunci cand sunt cunoscute. Validarea se finalizeaza nainte de livrarea sau implementarea produsului. Se mentin nregistrarile rezultatelor validarii si ale oricaror actiuni necesare. Validarea este data de DG/DS astfel prin emiterea procesului verbal de validare cod F 7.3.602. Controlul modificarilor n proiectare si dezvoltare Modificarile n proiectare si dezvoltare se identifica si sunt mentinute nregistrari. Modificarile se analizeaza, verifica si sunt validate, dupa caz, si aprobate nainte de implementare. Analiza modificarilor n proiectare de dezvoltare include evaluarea efectului modificarilor asupra partilor componente si a produsului deja livrat. Se mentin nregistrari ale rezultatelor analizei modificarilor si ale oricaror actiuni necesare. Modificarile sunt cerute pentru: Omisiuni sau erori de proiect Dificultati de executie Reclamatii intemeiate Eliminarea unor elemente care nu mai sunt necesare sau valabile Modificari ale legislatiei Aprovizionare 79

Procesul de aprovizionare S.C. COLT DE RAI. S.A se asigura ca procesul de aprovizionare se desfasoare n conditii controlate asupra produsul sau serviciul aprovizionat si care poate avea impact asupra produsului/serviciului final oferit clientului. Conformarea produselor aprovizionate cu cerintele de aprovizionare specificate este asigurata prin analiza produselor ce urmeaza a fi introduse in meniurile stabilite zilnic, in serviciile de cazare, in serviciile de tratare medicobalneara. Produsele sunt nsotite de declaratie de conformitate, certificate de calitate iar pentru produsele alimentare si buletine de analiza. Organizatia si evalueaza si selecteaza furnizorii pe baza capabilitatii acestora de a furniza produse/servicii n concordanta cu cerintele sale utilizand formularele Sunt mentinute inregistrari ale rezultatelor evaluarilor furnizorilor si ale oricaror actiuni necesare aparute in urma evaluarii . Informatii pentru aprovizionare Atunci cand este cazul se vor stabili pentru produsul/serviciul care urmeaza a fi aprovizionat: a) cerinte pentru aprobarea produsului, procedurilor, proceselor si echipamentelor, b) cerinte pentru calificarea personalului, c) cerinte pentru calitate/mediu/ssm, Cerintele de calitate pentru produsele aprovizionate sunt specificate prin contracte/comenzi care au la baza necesarele de materiale Caracteristici produs ( SR EN ISO 22000:2005) Materii prime, ingrediente si materiale ce intra in contact cu produsele alimentare Toate materiile prime, ingredientele si materialele care intra in contact cu produsul alimentar trebuie sa fie specificat in documente, acolo unde si cat este necesar pentru identificarea si evaluarea pericolelor privitoare la securitatea alimentelor, inclusiv urmatoarele: a) caracteristici biologice, chimice si fizice b) compozitia ingredientelor inclusiv aditivi c) origine d) metoda de productie e) metode de livrare, conditii de ambalare si depozitare f) preparare si/sau manipulare inainte de utilizare si procesare g) securitatea produselor alimentare relationate de criterii acceptate sau specificatii ale materialelor achizitionate si ingrediente potrivite cu utilizarea intentionata. Organizatia trebuie sa identifice cerintele legale referitoare la produsele alimentare in legatura cu cele mai sus mentionate. Caracteristicile produsului finit Caracteristicile produsului finit trebuie specificate in documente in masura necesara pentru analizarea pericolelor, inclusiv informatii referitoare la urmatoarele: a) nume produs sau identificare similara b) compozitie c) caracteristici biologice, chimice si fizice relevante pentru securitatea produselor alimentare d) termen de valabilitate intentionat si conditii de depozitare e) utilizare intentionata f) ambalare g) etichetare in conformitate cu securitatea produselor alimentare si/sau instructiuni de manipulare, preparare si utilizare h) metode de distributie. 80

Organizatia trebuie sa identifice cerintele legale referitoare la securitatea produselor alimentare relationate cu cele de mai sus. Verificarea produsului aprovizionat Organizatia va stabili modalitati de realizare a inspectiei sau a altor activitati necesare pentru a se asigura ca produsul aprovizionat satisface cerintele de aprovizionare specificate. Dupa receptia din cadrul organizatiei se intocmeste NIR. De efectuarea receptiei raspunde comisia de receptie, care verifica calitatea materialelor si care rezolva eventualele neconformitati. Cand este specificat n documentele de aprovizionare si contract, organizatia poate face verificarea produselor aprovizionate la sediul furnizorilor. O asemenea verificare nu exonereaza furnizorul de raspunderea pentru calitatea produselor livrate si nu lezeaza dreptul organizatiei de a respinge produsele aprovizionate, daca acestea nu satisfac cerintele de aprovizionare specificate. Atunci cand organizatia intentioneaza sa desfasoare verificarea la furnizor trebuie sa specifice, n informatiile pentru aprovizionare, ntelegerile avute n vedere cu privire la verificare si metoda de eliberare a produsului. Productie & furnizarea de servicii Controlul furnizarii produsului / serviciului Organizatia planifica si realizeaza furnizarea de produse/servicii n conditii controlate. Conditiile controlate includ, dupa caz: a) disponibilitatea informatiilor care descriu caracteristicile produsului/serviciului, b) disponibilitatea IL, daca sunt necesare, c) utilizarea de echipamente adecvate si performante pentru realizarea de produse/servicii in conformitate cu cerintele clientilor, functionarea instalatiilor si echipamentelor cu efect minim de impact asupra mediului si cu risc minim pentru SSM; d) disponibilitatea si utilizarea DMM valide pentru a asigura calitatea produselor; e) implementarea monitorizarii si masurarii Organizatia a stabilit prin fisele procesului, informatiile cu privire la utilajele folosite, caracteristicile de intrare, fluxul tehnologic si operational, responsabilii de executie, validare proces si obiective, caracteristicile de iesirie. Mentenanta utilajelor este asigurata de catre personalul specializat al organizatiei in baza unui graficu de intretinere Plan HACCP ( SR EN ISO 22000:2005) Planul HACCP trebuie documentat si trebuie sa includa urmatoarele informatii pentru fiecare punct critic de control (CCP) identificat: a) pericolul(le) pentru siguranta alimentului care trebuie sa fie controlat(e) prin CCP; b) masura (masurile) de control; c) limita (limitele) critica (critice); d) procedura (procedurile) de monitorizare; e) corectiile si actiunile corective care trebuie inteprinse daca limitele critice sunt depasite f) responsabilitati si autoritati; g) inregistrarea (inregistrarile) monitorizarii. Validarea proceselor de productie Validarea proceselor pentru care elementele de iesire rezultate nu pot fi verificate prin masurare sau monitorizare ulterioara, este data de catre Sefii de proces. Validarea demonstreaza capabilitatea acestor procese de a obtine rezultatele planificate. 81

Organizatia a stabilit masuri preliminare pentru aceste procese : Criterii definite pentru analiza si aprobarea proceselor; Aprobarea echipamentului si calificarea personalului; Utilizarea de metode si proceduri specifice; Cerinte referitoare la nregistrari; Revalidarea Procesele speciale sunt activitatea de cazare si tratament medico balnear validate in urma controalelor efectuate de sefii de proces prin procese verbale de control. Identificare si trasabilitate Organizatia asigura identificarea si trasabilitatea, pentru baza de tratament si blocul alimentar, astfel: pentru materia prima, prin seria lot de fabricant si certificate de calitate atat pentru produsele alimentare (inclusiv ingredientele introduse in meniuri) cat si pentru cele farmaceutice utilizate in baza de tratament; pentru produsele finale prin retetele de meniuri in blocul alimentar si fisele de observatie in baza de tratament medico-balnear. Produsele aprovizionate sunt identificate de la receptia lor si pana la utilizare. n perioada de depozitare produsele sunt identificate de catre magazioner in magazia de materii de materii prime n baza comenzii/contractului de aprovizionare, a procesului verbal de receptie/NIRului, factura de aprovizionare, lista alimentelor, certificate de calitate/ declaratie de conformitate, autorizatii sanitare, numar lot nrumar si a fisei de magazie. In bucatarie sunt identificate toate spatiile si echipamentele in conformitate cu destinatia acestora. Sistem de trasabilitate( SR EN ISO 22000:2005) Organizatia trebuie sa stabileasca un sistem de trasabilitate, care permite identificarea loturilor produselor si relatia lor cu sarjele de materii prime, procesare si inregistrari de distributie. Sistemul de trasabilitate trebuie sa fie capabil sa identifice materialele intrate de la furnizorii directi si distributia produsului finit la distribuitorii directi. Inregistrarile trasabilitatii trebuie mentinute pe o perioada definita de timp, sufiecienta insa pentru evaluarea sistemului, pentru permiterea manipularii unor potentiale produse nesigure si in caz de rechemare, trebuie sa fie in concordanta cu crintele legislative si ale clientului si se poate baza pe termenul de valabilitate a produsului finit. Procedura conexa PS 7.9-SA Sistem de trasabilitate Proprietatea clientului S.C. COLT DE RAI. S.A trateaza cu grija proprietatea clientului pe toata perioada n care aceasta se afla sub controlul organizatiei sau este utilizata de organizatie. In cazul in care proprietatea clientului este pierduta sau deteriorata organizatia aduce la cunostinta clientului acest fapt si pastreaza inregistrari pentru stabilirea masurilor necesare. Pastrarea produsului S.C. COLT DE RAI. S.A S.C.M.. asigura conformitatea produsului pe parcursul procesarii si livrarii lui, fiind inclusa identificarea, ambalarea, depozitarea si pastrarea produsului in conditii care sa asigure pastrarea integritatii si a caracteristicilor produsului si respectarea cerintelor clientului. Masuri de bune practici si igiena pentru depozitarea produselor alimentare. 82

Transportul produselor alimentare se face cu masini avizate de ANSVSA si care sunt prevazute cu agregate de frig necesare pastrarii lantului de frig pe tot traseul. Transportul se efectueaza cu mijloace igienizate.Masuri de bune practici si igiena pentru transport, sau daca transportul este asigurat de catre furnizor se va verifica starea de igiena a masinii. Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare Organizatia determina monitorizarile si masurarile care sunt facute si dispozitivele de masurare si monitorizare necesare pentru a furniza dovezi ale conformitatii lucrarii cu cerintele determinate. DMM utilizate in procesele de verificare sunt termometr, termohigrometru, cantare si echipamentele din baza de tratament care necesita calibrate. DMM este verificat si etalonat periodic. De asemnea, ele sunt igienizate periodic sau imediat dupa utilizare. Evidenta verificarilor se tine in lista de evidenta a DMM iar evidenta tutror calibrarilor si a intretinerii echipamentelor care necesita calibrare se face in formular Materialele din care sunt confectionate echipamentele de masura si control n zona de contact cu produsele alimentare nu contamineaza sau sa modifica caracteristicile calitative ale acestora (nu se accepta aparate de masura din sticla sau cu mercur). MASURARE, ANALIZA SI IMBUNATATIRE Generalitati Organizatia a planificat si implementat procesele necesare de masurare, monitorizare, analiza si mbunatatire a proceselor a) pentru a demonstra conformitatea serviciului, b) pentru a se asigura conformitatea SMI, c) pentru a mbunatati continuu eficacitatea SMI. Aceasta include determinarea metodelor aplicabile, inclusiv a tehnicilor statistice precum si amploarea utilizarii lor. Monitorizare si masurare Satisfactia clientului Organizatia monitorizeaza informatiile referitoare la perceptia clientului asupra satisfacerii cerintelor sale, ca una dintre modalitatile de masurare a performantei SMI. In acest scop si pentru identificarea potentialului de imbunatatire organizatia utilizeaza Chestionarele de evaluare a satisfactiei clientului. Audit intern Organizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura documentata prin care se asigura ca procesul de realizare al auditurilor interne se desfasoara n conditii controlate conform cerintelor standardelor SR EN ISO 9001:2001, SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999 si SR EN ISO 22000:2005. Monitorizarea si masurarea proceselor Organizatia aplica metode adecvate pentru monitorizarea si, acolo unde este aplicabil, masurarea proceselor SMI. Aceste metode demonstreaza capabilitatea proceselor de a obtine rezultatele planificate. Atunci cand rezultatele planificate nu sunt obtinute, sunt ntreprinse corectii si actiuni corective, dupa cum este adecvat, pentru a se asigura conformitatea produsului/serviciului. Procesul din blocul alimentar este monitorizat iar in urma monitorizarii se emite formularul cod F 8.2.3-SA-01proces verbal de validare a combinatiilor de masuri de control, celelalte procese sunt monitorizate prin audit intern, analiza efectuata de management, stabilirea nivelului de satisfactie a clientului si a numarului de reclamatii. 83

Monitorizarea si masurarea proceselor si a performantelor de mediu si SSM (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:1999) S.C. COLT DE RAI S.A mentine o procedura documentata pentru a monitoriza si masura n mod regulat caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor care pot avea impact semnificativ asupra mediului si a performantelor de SSM. Aceasta procedura trebuie sa stabileasca: masuri calitative si cantitative, adecvate pentru nevoile organizatiei; monitorizarea gradului n care s-au ndeplinit obiectivele de mediu si SSM ale organizatiei; masuri proactive de performanta care sa monitorizeze conformitatea cu programul de management de SSM, criteriile operationale; - modul de evaluare periodica a conformarii cu cerintele legale aplicabile si cu alte cerinte la care organizatia subscrie; - masuri reactive de performanta pentru monitorizarea accidentelor, mbolnavirilor, incidentelor (inclusiv cele cat pe ce) si alte evidente statistice ale deficientelor de performanta de SSM; - nregistrarea datelor si rezultatelor monitorizarii si masuratorilor, in scopul utilizarii lor in analizele de actiuni corective si preventive. Procesul de evaluare a conformarii la cerintele legale si la alte cerinte la care organizatia subscrie se realizeaza de responsabilul de proces, de responsabilul cu protectia mediului pentru mediu si a responsabilului SSM- pentru SSM, cu ocazia auditului intern si in analiza efectuata de management. Sistem pentru monitorizarea punctelor critice de control ( SR EN ISO 22000:2005 ) Sistemul de monitorizare trebuie sa includa proceduri relevante, instructiuni si inregistrari care se refera la urmatoarele: a) masuratori sau observatii care sa furnizeze rezultate intr-un interval de timp adecvat; b) dispozitivele de monitorizare utilizate; c) metodele de etalonare aplicabile; d) frecventa monitorizarii; e) reponsabilitatea si autoritatea referitoare la monitorizare si evaluare rezultate monitorizate; f) cerinte si metode de inregistrare. Metodele si frecventa de monitorizare trebuie sa fie capabile sa determine in timp util daca limitele critice au fost depasite, pentru ca produsul sa poata fi izolat inainte de a fi utilizat sau consumat. Prin planul HACCP s-au stabilit puncte critice de control la masurarea temperaturilor pentru : Frigidere & congelatoare, pentru care exista fisa temperatura frigider.

Monitorizarea si masurarea produsului/serviciului Furnizarea produsului/serviciului nu se produce daca nu este asigurata satisfacerea cerintelor legale si de reglementare, conform planificarii, cu exceptia cazurilor n care s-a aprobat altfel de catre o autoritate relevanta. Monitorizarea serviciului se face prin metodele specificate n contracte/comenzi, legislatia si reglementarile specifice (daca este aplicabil) si analiza satisfactiei sau insatisfactiei clientului. 84

Confirmarea ca performanta globala a sistemului satisface aranjamentele planificate si cerintele sistemului de management al sigurantei alimentului, finalizata prin proces verbal analiz a activittilor de verificare a igienizrii si produselor cod se face pentru: - a identifica necesitatea de actualizare sau de mbunatatire a sistemului de management al sigurantei alimentului, - a identifica tendintele care indica o incidenta crescuta a produselor potential nesigure, - a stabili informatii pentru planificarea programului de audituri interne referitoare la starea si importanta zonelor care trebuie auditate, - a furniza dovezi referitoare la eficacitatea corectiilor si actiunilor corective ntreprinse. . Evaluarea conformarii(SR EN ISO14001:2005) S.C.COLT DE RAI S.A mentine o procedura documentata pentru evaluarea conformarii cu cerintele legale aplicabile, SMI "Audit intern" Controlul produsului neconform a neconformitatilor de mediu si SSM Organizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura documentata, care defineste identificarea, tinerea sub control, analizarea si tratarea neconformitatilor calitate/mediu/ssm/sa, a accidentelor si incidentelor, precum si responsabilitatile si autoritatile aferente. Pregatirea pentru situatii de urgenta si capacitate de raspuns (SR EN ISO 14001:2005, OHSAS 18001:2004,) Organizatia a stabilit prin procedura documentata responsabilitatile si modul de transmitere a informatiilor, precum si modul de tratare a situatiilor de urgenta care pot genera sau genereaza impact asupra mediului si risc pentru SSM. Procedura stabileste planurile de urgenta pentru prevenirea/combaterea si interventia rapida in cazul situatiilor de urgenta, de diminuare a impactului negativ asupra mediului si a consecintelor asupra SSM, care le pot fi asociate. Periodic se fac simulari de situatii de urgenta la care participa intregul personal, verificandu-se astfel respectarea de catre acesta a sarcinilor stabilite n planul de interventie n situatii de urgenta. Actiuni in cazul in care rezultatele monitorizarii depasesc limitele critice ( SR EN ISO 22000:2005) In planul HACCP se specifica corectiile si actiunile corective planificate pentru a fi inteprinse atunci cand limitele critice sunt depasite. Actiunile asigura ca este identificata cauza neconformitatii, ca parametrul controlat in CCP este din nou sub control ca reaparitia sa este prevenita. Analiza datelor Organizatia colecteaza si analizeaza date rezultate din activitatile de masurare si monitorizare sau din alte surse relevante ca una din metodele de a demonstra adecvarea si eficacitatea SMI si a identifica potentialul de mbunatatire continua a eficacitatii SMI. Analiza datelor furnizeaza informatii referitoare la: a) satisfactia clientului; b) conformitatea cu cerintele referitoare la produs; c) caracteristicile principale ale operatiilor si activitatilor sale care pot avea impact semnificativ asupra mediului; d) masuri proactive de performanta care sa monitorizeze conformitatea cu programul de management SSM, criteriile operationale, legislatia aplicabila si cerintele reglementate; e) masuri reactive de performanta pentru monitorizarea accidentelor, mbolnavirilor profesionale, incidentelor si alte evidente statistice ale deficientelor de performanta 85

SSM; caracteristicile si tendintele proceselor si produselor inclusiv oportunitatile pentru actiuni preventive; g) furnizori. Informatiile rezultate din analiza datelor constituie o parte a elementelor de intrare pentru analiza efectuata de management. Validare combinatii de masuri de control ( SR EN ISO 22000:2005 ) Inainte de implementarea masurilor de control ce trebuie incluse in PPO si in planul HACCP si ca urmare a oricarei modificari a lor, organizatia trebuie sa valideze: a) masurile de control selectate sunt capabile si pot, sa asigure controlul pericolului (pericolelor) pentru siguranta alimentului pentru care au fost concepute, si b) masurile de control sunt eficace si impreuna sunt capabile sa asigure controlul pericolului (pericoleleor) pentru siguranta alimentului identificat(e) pentru a obtine produse finite care satisfac nivelurile acceptabile definite. Validarea este finalizata cu proces verbal de validare a combinatiilor de masuri de control
f)

mbunatatire mbunatatire continua Organizatia analizeaza n permanenta si si mbunatateste in mod continuu eficacitatea SMI, prin stabilirea politicii de calitate/mediu/ssm/sa, a obiectivelor SMI, prin intermediul auditurilor, a analizei datelor, a actiunilor corective si preventive si a analizei efectuate de management.

86

Actiune corectiva Organizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura documentata n scopul eliminarii cauzei neconformitatilor si pentru a preveni reaparitia acestora. Orice actiune corectiva propusa trebuie sa fie analizata din puct de vedere SSM, nainte de implementare, pentru determinarea riscul nou pe car l-ar introduce in proces. Rolul acestor actiuni este de a minimaliza orice consecinta care rezulta ca urmare a incidentelor, accidentelor sau neconformitatilor. 87

Actiunile corective stabilite sunt adecvate efectelor neconformitatilor aparute, sunt proportionale cu impactul produs asupra mediului si se verifica eficacitatea acestora. Actiune preventiva Organizatia a stabilit, implementat si mentine o procedura de sistem documentata n scopul eliminarii cauzei neconformitatilor potentiale pe linie de SMI n vederea prevenirii reaparitiei acestora. Actiunile preventive stabilite sunt adecvate problemelor potentiale. Orice actiune preventiva propusa trebuie sa fie analizata din puct de vedere SSM, nainte de implementare, pentru determinarea riscul nou pe car l-ar introduce in proces.

Bibliografie 88

1. Berbecaru I., Botez M. 2. Botez M., Celac M.

Teoria

si

practica

amenajrii

turistice

teritoriului; Ed. Sport Turism, Bucureti 1977 Sistemele spaiului amenajat; Ed. tiinific si Enciclopedica, Bucureti 1980 3. Dumitran M.; Negruiu Contabilitatea in comer si turism; Ed. Maxim, M. 4. Drumea C. 5. Glavan V. 6. Ispas A., Patriche D., 7. Bratucu G. 8. Ionescu Dunareanu I. 9. Minciu R. 10. Minciu R. 11. Nistoreanu P. Bucureti 1996 Analiza economico-financiara a firmei; Ed. Universitii Transilvania, Braov 2000 Turismul in Romnia; Ed. Economica, Bucureti 2000 Marketing turistic; Ed. Infomarket, Braov 1999 Munii Piatra Craiului; Ed. Sport Turism, Bucureti 1986 Economia turismului; Ed. Uranus, Bucuresti 2000 Amenajarea turistica a teritoriului; Ed. Sylvi, Bucuresti 1995 Turismul rural - O afacere mica cu perspectiva mari; Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 12. Popescu N. 13. Stanciulescu G. 14. Tigu G. 15. ***** 1999 Muntii nostri; Ed. Sport Turism; Bucuresti 1986 Tehnica operatiunilor de turism; Ed. All Educational, Bucuresti 1998 Turismul montan; Ed. Uranus, Bucuresti 2001 http://www.mdp.ro

16. *** Castelul Bran Brosura Colectia Tezaurul Romaniei, 1997 17. *** Ghidul solicitantului Proiectul de Finantare Nerambursabila Coeziunea economica si sociala

89