HEPATITA Boala hepatica: Acest termen se aplica mai multor boli si disfunctii care afecte aza ficatul, facandu-l

sa functioneze neadecvat sau sa inceteze de a functiona. Cancerul hepatic: Tumorile maligne care se formeaza in ficat. Hepatita B este re sponsabila de pentru 80% din totalul cazurilor de cancer hepatic primar din intr eaga lume Ciroza: Ciroza hepatica este caracterizata prin cicatrizarea permanent a a ficatului cauzata de inflamatia hepatica cronica. Ciroza este de asemenea ca uza principala a cancerului hepatic primar. Fibroza: Fibroza apare atunci cand c elulele hepatice sanatoase sunt afectate de virusul hepatitei B fiind inlocuite usor pana la moderat de tesut conjunctiv cicatricial, denumit tesut fibros. Fica tul este capabil inca sa-si indeplineasca toate functiile normale, iar pacientii pot prezenta putine simptome sau chiar deloc. Ficat: Ficatul este cel mai mare organ si totodata unul dintre cele mai importante organe din corp. Ficatul depoz iteaza grasimi, zaharuri, vitamine si alte substante nutritive necesare corpului nostru. De asemena, ficatul ajuta corpul sa elimine toxinele si infectiile. Flu ide corporale: Fluide care pot fi transmise de la o persoana la alta prin interm ediul contactului sexual, sau prin folosirea in comun a acelor de seringa sau a obiectelor personale. Fluidele corporale includ sperma, secretiile vaginale si s aliva. HEPATITA A Hepatita A este o boala de ficat cauzata de virusul hepatitei A . Aceasta boala se transmite in mod normal ca urmare a contactului cu materiile fecale ale unei persoane infectate. Boala apare din cauza obiceiurilor sanitare precare, cum ar fi lipsa spalarii mainilor dupa folosirea toaletei. CAUZELE APAR ITIEI BOLII E tiologia hepatitei A este determinata de contractarea virusului he patitic A, pe cale predominanta fecal0orala, dar si prin produse de singe. Facto rii de risc implicati in contractarea infectiei sunt: -calatoriile in zonele end emice -persoanele bisexuale sau hemosexuale -utilizarea de droguri ilicite injec tabile sau neinjectabile -persoanele cu hemofilie, sau care au primit transfuzii de singe sau concentrate sanguine -consumul de fructe de mare crude -igiena def icitara a miinilor si a modului de preparare a alimentelor. 1

SEMNE SI SIMPTOME Simptomele apar de obicei la 15-50 de zile dupa infectare, per ioada medie este de 4 saptamini. Acestea sunt de obicei usoare si pot trece neob servate la copii mai mici de 6 ani. La copii mari si adulti, simptomele initiale sunt similare cu cele ale unei enteroviroze. Smptomele intilnite pot include: fatigabilitate, febra -prurit, artaralgii si eritem tegumentar -crampe musculare , cefalee -durere localizata in hipocondrul drept -greata, anorexie, scadere pon derala -icter tegumentar si scleral, acompaniat de urina inchisa la culoare-bili rubinurie. Icterul este mai rar la copii si tineri. Pina la 15% dintre pacienti vor avea o a doua reactivare a infectiei la 1-4 luni. Aceasta nu va fi mai sever a decit prima, dar poate debuta cu artrita. Recuperarea pacientului este complet a, in cazuri rare, se poate dezvolta hepatita colestatica. Semnele fizice pot cu prinde: -icterul scleral -febra pina la 40 de grade Celsius -hepatomegalie, nedu reroasa, regulata, consistenta normala. In general, atunci cind apar simptomele, cantitatea de virus excretata in fecale este minima.Infectiozitatea scade dupa debutul simptomatologiei. Simptomele dureaza mai putin de 2 luni. Complicatiile care pot surveni in evolutia hepatitei A sunt: -decesul este mai frecvent la bol navii in virsta si cei cu co- afectiuni hepatice -colestaza prelungita, poate ur ma infectiei acuta, frecventa creste cu virsta, se pot folosi corticosteroizi si acid ursodeoxicolic, pentru a scurta perioada de icter -insuficienta renala acu ta, nefrita interstitiala, pancreatita, aplazia eritrocitara, agranulocitoza, ap lazia medulara osoasa, bloc cardiac tranzitoriu, sindromul GuillainBarre, artrit a acuta, boala Still, sindromul lupus-like si sindromul Sjogren au fost raportat e ca asociind sau complicand hepatita A ; unele persoane dezvolta hepatita autoi muna. Reactivarea hepatitei A- apare la 3-20% dintre pacienti, si de obicei este urmata de multiple reactivari. HEPATITA B Hepatita B este cauzata de virusul hepa titei B, fiind una dintre cele mai raspandite infectii din lume. Bola se transmi te de la o persoana infectata la una sanatoasa prin intermediul sangelui si al f luidelor corporale. Hepatita acuta B: 90% dintre persoanele infectate cu virusul hepatitei B prezint a infectii acute. Majoritatea se vindeca spontan fara probleme de sanatate legat e de aceasta infectie pe termen lung.1 2

Hepatita cronica B: Aproximativ 10% dintre persoanele cu hepatita acuta B evolua za catre infectie cronica.2 Ei vor fi infectati pe viata. in lipsa tratamentului , hepatita cronica B poate evolua catre o boala grava a ficatului. SEMNE SI SIMP TOME Hepatita B este dificil de depistat, de fapt 40% dintre adultii infectati n u prezinta nici un simptom pana la momentul cand infectia devine cronica. Daca o persoana prezinta simptome, acestea pot aparea sub forma simptomelor unei gripe , prin ingalbenirea ochilor si a pielii (icter), oboseala, dureri abdominale, li psa poftei de mancare, cefalee, greata, varsaturi si dureri ale articulatiilor. Exista mai multe teste la indemana medicului pentru a evalua afectiunile ficatul ui sau posibilele viitoare complicatii ale hepatitei B. Acestea includ o serie d e analize de sange, de imagistica a ficatului sau biopsia hepatica. CUM PROGRESEAZA BOALA? Perioada intre expunerea la hepatita B si aparitia primel or simptome variaza intre 45 si 180 de zile; aceasta fiind urmata de faza "infec tiei acute". Daca virusul ramane in organismul uman mai mult de sase luni, fara tratament, boala intra in faza de "infectie cronica". HEPATITA C Hepatita C este cauzata de virusul hepatitei C. Se transmite in princip al prin transfuzii de sange. in majoritatea tarilor, in prezent sangele provenit de la donatori este verificat pentru a nu contine virusul inainte de a fi admin istrat altor persoane. TRANSMITEREA Transmiterea de la o femeie insarcinata la fat este neobisnuita. In cele mai multe studii, doar 5% dintre nou nascutii cu o mama infectata, devin i nfectati. Boala la nou nascuti este, de obicei, usoara si asimptomatica. Riscul acestei modalitati de trasmitere este ceva mai mare la femeile insarcinate care sunt infectate concomitent si cu HIV. Riscul pentru transmiterea infectiei de la mama la fat creste odata cu cantitatea de virusi din sangele mamei (mai exact n umarul de copii ale virusul hepatic C in sange). Infectia nu poate fi transmisa prin alaptare. Transmiterea sexuala a hepatitei C intre partenerii monogami (cu un singur partener sexual) este neobisnuita. Din punct de vedere al transmiterii sexuale a HCV exista studii contradictorii si nu s-au tras inca concluziile. Ce rcetarea sotilor sau partenerilor monogami ai pacientilor cu hepatita C a releva t ca mai putin de 5% erau infectati, si multi dintre acestia aveau alti factori de risc pentru infectie. Din acest motiv, modificarile comportamentului sexual n u sunt considerate 3

obligatorii in cuplurile monogame, insa utilizarea unui mijloc de protectie este o atitudine mai prudenta. Testarea partenerului pentru anticorpii HCV (anti-HCV ) este de ajutor in consilierea pacientilor. Persoanele cu mai multi parteneri s exuali trebuie avertizati sa foloseasca prezervativul ca metoda de protectie, ac esta protejandu-i in acelasi timp si de contactarea hepatitei B si HIV. Transmiterea sporadica, atunci cand sursa infectiei este necunoscuta, este inreg istrata in aproximativ 10% din pacientii cu hepatita acuta C si in 30% din cei c u hepatita cronica C. Aceste cazuri se refera, de asemenea, la infectiile contac tate in comunitate. Virusul poate fi contactat prin cutite, rani superficiale, i njectii, extractii dentare sau alte proceduri medicale. SEMNE SI SIMPTOME Multi pacienti cu hepatita cronica C sunt complet asimptomatici. Atunci cand simptomel e sunt prezente, sunt de obicei usoare, nespecifice si intermitente. Simptomele includ: - oboseala; - sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drep t (sub coastele din partea dreapta); - greata; - inapetenta (scaderea apetitului alimentar); - dureri musculare; - dureri articulare. Similar, examenul fizic po ate fi normal sau poate releva sensibilitate la palparea ficatului sau hepatomeg alie usoara (cresterea ficatului in dimensiuni). Unii pacienti au stelute vascul are (niste pete rosii sub forma de stea) sau eritem palmar (palma rosie patata). HEPATITA D Hepatita D este cauzata de virusul hepatitei D. Virusul hepatitei D are nevoie de virusul hepatitei B pentru a supravietui. Uneori cei care au hepatita B au si hepatita D, deoarece ambele sunt transmise de la o persoana la alta pri n sange sau fluidele corporale. HVD este un proces inflamator acut si cronic al ficatului. Se cunosc trei genotipuri: genotipul 1 are o distributie larga in toa ta lumea, genotipul 2 a fost descoperit in Taiwan, Japonia si Asia nordica iar g enotipul 3 este gasit in America de Sud. Virusul delta nu poate determina singur infectia hepatica deoarece este defectivadica este o particula virala mica si i ncompleta. Pentru a se dezvolta are nevoie sa fie acoperit de anvelopa virusului hepatitic B si sa fie protejat de acesta. Hepatita D are o incubatie de 3-7 sap atamini. In suprainfectie virusul se replica mai 4

rapid iar perioada de incubatie este de doar 3 saptamini. Hepatita D se transmit e prin produse de singe, contact sexual neprotejat si percutan. Singele este inf ectant in toate fazele infectiei. Coinfectia reprezinta infectarea cu virusul B si D simultan rezultind o forma mai severa a hepatitei acute. Majoritatea acesto r pacienti se vor vindeca spontan de ambele infectii. Persoanele care au deja in fectia cu virusul B se pot infecta cu virusul D aceasta fiind o suprainfectie, a stfel vor dezvolta hepatita cronica D suprapusa hepatitei cronica B. Ei sunt cei mai expusi dezvoltarii cirozei hepatice rapide. Coinfectia este foarte dificil detratat. Hepatita fulminanta este conditia clinica in care virusul D tinde sa s e reproduca excesiv fiind intrun mediu favorabil cu un numar mare de virusuri he patitice B. Aceste cazuri ramin frecvent purtatori cronici ai virusului, aproape toate suprainfectiile avind ca stadiu urmator hepatita cronica. Cronicizarea es te presupusa atunci cind virusul ramine in singe peste 6 luni. CAUZE: -transmite rea parenterala a virusului prin transfuzii de singe si produse de plasma sau si nge -utilizarea de droguri ilicite intravenoase -utilizarea de ace si seringi in comun -interventiile chirurgicale si stomatologice cu instrumentar nesterilizat adecvat -contactul sexual neprotejat cu partener infectat -transmiterea perinat ala este rara. Infectia HVD este mai intilnita in rindul adultilor decit la copi i. In tarile slab dezvoltate cu caracter endemic pentru HVD infectia se poate co ntracta prin leziunile pielii.

Hepatita E Hepatita E este cauzata de virusul hepatitei E. Ca si in cazul virusulu i hepatitei A, acest virus se transmite prin contactul cu materiile fecale ale u nei persoane infectate. SURSA DE INFECTIE a acestei maladii o constituie omul bo lnav cu diferite forme clinice, inclusiv i cu cele atipice (fruste, anicterice, s ubclinice i inaparente), care sunt posibile i n HVE. n ultimul timp nu se exclude i r olul unor roztoare slbatice i a pisicilor n calitate de surs de infecie n HVE, spre de sebire de alte hepatite virale elucidate de noi. De menionat, c de la omul bolnav virusul se elimin cu materiile fecale preponderent n primele sptmni de boal, avnd o as mnare mare cu HVA. 5

MECANISMUL DE INFECTARE este, ca i n HVA, cel fecalo-oral, ns dup cum s-a mai menionat , spre deosebire de ea, infecia viral E se rspndete preponderent pe cale hidric, adic rin intermediul apei infectate. Mult mai rar, n comparaie cu HVA, se nregistreaz mor biditatea sporadic de HVE realizat pe cale alimentar i de contact habitual. Spre deo sebire de HVA, virusul HVE afecteaz preponderent persoanele tinere (15-30 ani). D up suportarea HVE n organismul uman se formeaz o imunitate tipospecific dur, ns nu pen ru toat viaa. n experimente sunt demonstrate posibiliti de reinfectare la maimue peste 6-12 luni de la suportarea HVE primare. Patogenia HVE nc nu este bine studiat, ns du p prerea unor specialiti, ea este asemntoare cu patogenia HVA. Virusul hepatic E, nim erind n organismul uman preponderent pe cale hidric, se multiplic n tractul digestiv , de unde ulterior ptrunde n snge. Cu torentul sangvin el ajunge n ficat. n literatur a de specialitate se acumuleaz date, care confirm aciune citopatogen direct a virusul ui E asupra celulelor ficatului. n rezultatul acestei aciuni n ficat se dezvolt proc ese inflamatorii, de distrofie i necroz a celulelor hepatice, ce conduc la apariia simptomelor clinice i la dezvoltarea maladiei propriu-zise. Maladia se ncepe acut sau lent dup o perioad de incubaie cu o durat de 14-50 zile, mai frecvent 30-42 zile . Ca i n HVA, ea poate decurge sub forme icterice (tipice) i atipice (fruste, anict erice, subclinice, inaparente, portaj de virus E), uoare, semigrave i grave. Spre deosebire de HVA, n HVE mai frecvent se ntlnesc formele semigrave, grave i se mai de zvolt formele foarte grave sau necroza hepatic acut (NHA), mai cu seam la femeile gr avide. n timpul focarelor epidemice de HVE formele atipice se ntlnesc de 5-6 ori ma i frecvent, n comparaie cu cele tipice-icterice. La aduli acest raport dintre forme le atipice i tipice atinge cifra 3/1, iar la copii mult mai majorat- 13/1. Formel e atipice de HVE se nregistreaz i n cazurile sporadice, ns probabil mai rar. De menion t, c formele atipice de HVE dup tabloul clinic sunt asemntoare cu cele din HVA, deos ebindu-se dup markerii virali sau etiologie. 6

Hepatita G Se cunosc foarte putine lucruri despre virusul hepatitei G, inclusiv da ca este sau nu cauza bolii. El se poate transmite prin transfuzii cu sange conta minat. Virusul hepatic G are o perioada e incubatie ce se presupune a fi similar a celei ce apartine virusului hepatic C, adica intre 3-20 de saptamani. SIMPTOME Din cauza faptului ca nu a existat o asociere clara intre virusul hepatic G si afectiuni ale ficatului, informatiile despre simptomele cauzate de acest virus s unt limitate. In majoritatea cazurilor, nu determina simptome asemanatoare celor cauzate de alte forme de hepatite, desi exista posibilitatea ca unii pacienti s a manifeste simptome pseudo-gripale. TANSMITERE Ca si toate celelalte tipuri de hepatita, cea provocata de virusul hepatic G apare atunci cand sange infectat in tra intr-un organism nainfectat. Este de asemenea transmis prin contacte sexuale neprotejate si de la o mama infectata la copilul ei in timpul nasterii Nu exist a tratament disponibil impotriva hepatitei G, pentru ca nu este considerat neces ar. PREVENIRE Nu exista vaccin disponibil virusului hepatic G. Din moment ce ace sta este transmis in principal prin sange, singura maniera de a evita infectarea cu virusul hepatic G este adoptarea unor masuri riguroase de sanatate personala si generala, precum: *evitarea drogurilor injectate (utilizarii seringilor, ace lor folosite de altii in prealabil); *evitarea efectuarii de tatuaje si piercing uri in locuri dubioase; *evitarea imprumutarii unor instrumente care ar putea av ea urme de sange pe ele, precum aparate de ras, periute de dinti etc.; *utilizar ea corecta a prezervativului in timpul tuturor contactelor sexuale cu parteneri instabili. 7