Sunteți pe pagina 1din 25

INGRIJIREA DE URGENTA A VICTIMELOR TRAUMATIZATE

De cele mai multe ori este vorba de: accidente de circulatie; accidente in halele industriale; accidente pe santierele de constructii; accidente in intreprinderi miniere; accidente datorate calamitatilor naturale(inundatii,cutremure de pamint); accidentele sportivilor, dar mai mai ales a turistilor, alpinistilor, schiorilor care apar in locuri izolate in munti pesteri;

Masurlie de urgenta care trebuie luate concomitent sunt urmatoarele: 1.Mobilizarea(printr-o terta persoana),la telefon.aparate emisie receptie a echpei de salvare cu mijloc de transport antisoc. 2.Degajarea accidentatului se evita sustragerea fortata a victimei(produce agravarea leziunilor existente sau chiar provocarea altora); in cursul degajarii neadecvate o fractura inchisa poate fi transformata intr-una deschisa cu poarta deschisa pentru infectii sau o fractura de coloana vertebrala ce se poate solda cu ruperea maduvei spinarii; degajarea se face cu mult menajament si trebuie inceputa numai dupa ce au fost asigurate ajutoarele necesare(bolnavul asezat de 3-4 persoane pe o targa sau pe o scindura); menajarea membrelor se face prin imobilizare provizorie inca inainte de afi incarcat in mijlocul de transport interzisa asezarea in pozitie sezinda;

3.Asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii superioare


indepartarea din cavitatea bucala si faringe a cheagurilor, protezelor dentare, alti corpi straini; aducerea capului cu foarte mare grija in pozitie de hiperextensie si gitul in pozitie orizontala; este bine ca mandibula sa fie luxata inainte pentru a evita caderea limbii si obstruarea laringelui(limba poate fi trasa inainte si fixata cu o pensa); verificarea obligatorie a danturii caci dintii rupti pot cadea in caile respiratorii;

4.Asigurarea unei bune oxigenari prin respiratie artificiala si prin oxigenoterapie imediat dupa sosirea echipei de salvare.

5.Supravegherea functie cardiace si la nevoie aplicarea masajului cardiac extern. 6.Supravegherea pierderilor de singe: aplicare masurilor de hemostaza provizorie; autohemotransfuzie la nevoie prin dirijarea singelui din membrele inferioare catre organele vitale;

7.Imobilizare provizorie a segmentelor gasite traumatizate dupa degajarea bolnavilor prin reverificarea imobilizarilor inainte si in timpul degajarilor. 8.Masuri de prevenire a socului: protejarea bolnavului de pierderea de caldura; aplicarea masurilor de desocare, la nevoie;

IMPORTANT!
Masurile de mai sus sa se aplice concomitent. ingrijirile elementare vor continua si in timpul transportului; este de dorit sa fie cu autosalvari antisoc in care sa se poata continua: a)masuri de desocare; b)umplerea patului vascular(transfuzii de singe); c)oxigenoterapie; d)respiratie asistata; e)hemostaza si protejarea segmentelor traumatizate;

IMPORTANT!
Victimele degajate si asistate corect la locul accidentului si transportate la spital in conditii optime au sansa de supravietuire mult mai mare decit cei care se pierd din cauza primelor masuri luate in mod nedecvat de voluntari binevoitori dar neinstruiti.

INGRIJIREA PREOPERATORIE A BOLNAVILOR


O buna pregatire a bolnavilor imbunatateste prognosticul interventiei si reduce mortalitatea intra si postoperatorie.

1.Pregatirea generala
Menajarea bolnavului de traumatisme psihice si lamurirea lui asupra felului in care va decurge operatia; este bine ca bolnavul nou sa fie intr-un salon cu alti pacienti cu aceeasi afectiune; asistenta medicala va contribui ca bolnavul sa-si formeze convingerea ca este bine ingrijit si se afla in siguranta;

Explorarea capacitatii de aparare a organismului a gradului de reactivitate si de rezistenta fata de socul operator; asistenta executa recoltarile pentru examenul complet de urina, hemograma completa, timpul de singerare si colagulare si grupa sanguina,masurarea tensiunii arteriala si de a asigura trimiterea la radioscopia pulmonara; la bolnavii peste 50 ani recoltarea glicemiei, ureei si cretininei sanguine, efectuare EKG, proteinemie si ioni de potasiu, sodiu;

Intarirea rezistentei prin reechilibrare hidroelectrolitica, normalizarea proteinemiei, vitaminizare la nevoie; alimentatia trebuie sa respecte regimul dietetic al bolii de baza asigurind insa si aportul energetic necesar; tulburarile echilibrului hidroelectrolitic sau proteinemiei vor fi corectate(transfuzie de plasma, singe sau albumina umana); Stabilirea datei interventiei in functie de starea bolnavului; la femei niciodata in perioada menstruala; se evita perioadele de imbolnaviri acute supraadaugate(subfebrilitati, tuse, etc.);

Golirea si la nevoie spalarea cavitatilor naturale ale organismului(stomac,colon,vagin,vezica urinara). in seara dinaintea operatiei nu se iau decit lichide iar inziua interventiei nemincati; daca a mincat si interventia este urgenta stomacul se va goli prin spalatura gastrica; golirea intestinului gros prin clisme evacuatoare sau spalaturi intestinale in seara dinainte a operatiei.NU pugative saline pentru ca dezhidrateaza bolnavul si irita intestinul; pentru operatii ginecologice se vor face inainte spalaturi vaginale si sondarea vezicii urinare;

Toaleta bolnavului si pregatirea in vederea intoducerii lui in sala de operatii. trebuie imbaiat cu zi inainte de interventie in functie de starea bolnavului toaleta se poate rezuma la spalarea minutioasa in pat a regiunii supuse interventiei; protezele dentare indepartate bolnavul in lenjerie curata, parul legat cu tifon sau pinza; inainte de intrarea in sala de operatie se executa anestezia de baza dupa indicatia medicului ATI;

2.Pregatiri speciale numai in cazul anumitro interventii chirurgicale si la anumiti bolnavi; au ca scop reechilibrarea unor deficiente functionale ca: diabet zaharat insuficienta hepatica tulburari de circulatie stari casectice stari de anemie

Dpdv al timpului avut la dispozitie pentru pregatirea bolnavilor interventiile chirurgicale se impart in: operatii necesare si urgente(interventia executatat idiferent de starea bolnavului); operatii necesare dar neurgente cind exista timp necesar pentru pregatirea bolnavului; operatii ce se pot executa la orice data existind timp suficient pentru pregatirile preoperatorii;

INGRIJIREA POSTOPERATORIE
Perioada postoperatorie = intervalul dintre sfirsitul operatiei si completa vindecare a bolnavului.Dureaza de la citeva zile la citeva luni.
Se ridica urmatoarele probleme: a) Pregatirea salonului si a patului de preferat camera cit mai izolata si cu cit mai putine paturi; lumina sa fie redusa si difuza, in special la cei cu narcoza; temperatura nu va depasi 30 grade lenjerie curata; sursa de oxigen cu umidificator; seringi si substante medicamentoase calmante; garou,vata,alcool; tavita renala,plosca;

b) Transportul de la sala de operatie in salon: cu targa; bolnavul invelit cu grija si cu fata protejata cu tifon pentru a fi ferit de curentii de aer si a preintimpina complicatiile pulmonare; c)Ingrijirea in perioada postnarcotica: supravegheat pina la revenirea completa a cunostintei pentru a nu survenii complicatii: caderea inapoi a limbii; tulburari de respiratie; tulburari de circulatie; asfixie; pozitia in decubit dorsal fara perna, favorabila in special pentru rahianestezie;

pentru a preveni pericolul de asfixie sau aspirarea mucozitatilor dupa anestezia generala se poate aseza in decubit lateral fara perna; din seara zilei operatiei pozitia Fowler (sub genunchi se fixeaza un sul sau o perna cilindrica pentru flexia membrelor inferioare fara effort muscular, muschii abdominali se relaxeaza iar miscarile respiratorii sunt mai libere);

d) Supraveghere in primele zile: asistenta urmareste culoare fetei a tegumentelor si mucoaselor; va lua toate masurile pentru prevenirea aparitiei escarelor (se suprima orice presiune exercitata asupra regiunilor predispuse, pudrare talc eventual masaj); temperatura se ia de 2 ori pe zi; prezenta febrei indica o complicatie postoperatorie (infectie,pneumonie); se urmareste pulsul si tensiunea arteriala; daca dupa 6-12 ore nu urineaza spontan se mentine sonda in vezica urinara; se va urmari eliminarea gazelor care provoaca balonari si dureri abdominale(se introduce in rect tubul de gaze sterlizat); clisma evacuatorie in caz de absenta a scaunului spontan;

e)Combaterea durerilor postoperatorii si ridicarea moralului bolnavului: sedarea bolnavului; aplicatii locale de pungi cu gheata; calmante pe cale injectabila; lamurirea bolnavului asupra modului de evolutie si regresare treptata a durerilor;

f) Rehidratarea si alimentarea bolnavului: lichide in cantitate suficienta pe cale bucala(apa,ceai cu lamiie,apa minerala,suc de fructe) sau daca e necesar pe cale parenterala; g)Mobilizarea bolnavului: cit mai rapid posibila(circulatia sanguina devine activa, ventilatia pulmonara se intensifica punind in miscare intreaga musculatura); se face cu cadru de mers, cirje, la inceput sub supravegherea kinetoterapeutului(se evita tromboemboliile, pneumonia de decubit, escarele);

INGRIJIREA BOLNAVILOR VIRSTINICI


In general se incadreaza la virstinici cei trecuti de 65 de ani desi procesul de imbatrinire se instaleaza la virste foarte diferite. Caracterele fiziologice si patologice ale virstei inaintate sunt: scaderea fortelor de rezerve ale organismului; reducerea pina la disparitie a capacitatii de acomodare scaderea reactivitatii organismului fata de noxele mediului inconjurator diminuarea capacitatii de regenerare a tesuturilor reducerea sau disparitia imunitatii active fata de infectii sensibilitate deosebita fata de pierderile de proteina si tulburarile hidroelectrolitice frecventa bolilor degenerative(artereoscleroza, bolile articulare, osteoporoza) Din aceste cauze oamenii in virsta ajung frecvent la spital in stare de subnutritie cu hipovitaminoze policarentiale, igiena neglijata.

Particularitati de ingrijire a bolnavilor virstnici


1.Primirea pe sectie si amplasarea bolnavului: cu amabilitate pentru a nu avea impresia ca este o povara pentru personal sau restul bolnavilor; nu se comenteaza cu voce tare deficientele sale motorii, vizuale sau auditive; se prezinta locatia(wc, baie, sala tratamente, sala de mese)pentru ca ei se orienteaza mai greu in noul mediu; fiindca tolereaza mai greu zgomotul se amplaseaza printre bolnavi mai linistiti, nicidecum tineri; circulatia pe culoar si scari trebuie supravegheata pentru evitarea eventualelor accidente; procesul de termoreglare este relativ rigid si nu le place frigul(cu ocazia trimiterii la examinari paraclinice sa fie imbracati corespunzator anotimpului sau acoperiti daca sunt transportati cu targa sau caruciorul);

2.Comportare fata de bolnavii virstinici: asistenta trebuie sa fie intelegatoare fata de psihologia virstnicului(sa nu incerce dezobisnuirea lui de obiceiurile formate in cursul decenilor lungi de viata); sa nu grabeasca bolnavul virstnic si sa-l ajute cu mult tact; pregatirea psihica pentru efectuarea procedeelor tehnice de investigatie si tratament facuta cu mare atentie;

3.Igiena corporala: pielea uscata nu tolereaza baia zilnica(o data de 2 ori pe saptamina cu sapun neutru) barbatii sa fie rasi in mod regulat iar femeile pieptanate; ingrijirea unghiilor;
4.Asigurarea odihnei pasive: repausul la pat este odihnitor doar daca patul este facut dupa cerinta lui si poate sta in pozitia preferata cu exceptia cind exista alte indicatii ale medicului; daca nu se poate scula trebuie schimbat des ca pozitie de personalul de ingrijire; somnul virstnicului este tulburat(adesea dorm ziua si noaptea au insomnie;

5.Alimentatia: frecvent sunt inapetenti(datorita bolii si schimbarii regimului de alimentatie fata de cel cu care sunt obisnuiti); seara se consuma de obicei numai lichide; necesitatile lor calorice nu sunt mari(consumul de glucide si lipide nu trebuie fortat insistindu-se pe necesitatile de proteine, saruri minerale si lichide);

6.Supravegherea tranzitulu intestinal si a diurezei frecvent constipatie habituala ce trebuie reglementata pe cale dietetica eventual clisme evacuatoare; nu este recomandata si obisnuirea bolnavului cu purgative; starile de incontinenta se raporteaza imediat medicului;