Sunteți pe pagina 1din 49

TEMA PROIECTULUI

Elaborarea documentatiei tehnice pentru produsele:


I. Corseleta II. Fusta

Executarea produselor la scara 1:1

A. PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE


Procesul de productie industriala in intreprinderile de confectii impune folosirea unor documentatii tehnice care sa asigure confectionarea imbracamintei in anumite conditii si anumite caracteristici tehnice. Documentatia tehnica cuprinde totalitatea actelor normative pe baza carora se desfasoara productia industriala a intreprinderilor de confectii. acesta are o importanta deosebita in procesul de productie deoarece determina marimea unor indici tehnicoeconomici ai produsului de confectionat. Documentatia tehnica in industria de confectii are ca scop orientarea lucratorilor, tehnicienilor si inginerilor in circuitul de fabricatie asupra modelului de confectionare a imbracamintei si a caracteristicilor tehnice pe faze de fabricatie. Pentru aceasta este necesar ca documentatia tehnica sa cuprinda toate elementele care stabilesc indicii tehnico-economici ai procesului de productie. In intreprinderile de confectii documentatia tehnica cuprinde: produsul etalon; sabloanele; norma interna; norma de consum; procesul de confectionare. Documentatia tehnica trebuie intocmita cu precizie pentru asigurarea indicatorilor tehnico-economici planificati. La intocmirea documentatiei tehnice trebuie asigurata corelatia intre sabloane, norma interna si norma de consum.

1. Schita produsului

2. Descrierea produsului
Fusta constituie unul dintre cele mai utilizate articole pentru femei. Poate fi purtata ca articol separat sau poate sa faca parte dintr-un ansamblu de imbracaminte (doua piese) si poate fi purtata in orice ocazie. Fusta se preteaza la o gama foarte larga de modele si de materiale din care poate fi confectionata. In functie de model fustele se croiesc din doua parti principale (fata si spate) sau din mai multe parti (cupe sau clini); pot avea forme diferite (drepte, evazate, clos, etc.). Fusta in clini imbraca bine fetele dearece fiind evazata, da largimea necesara pe linia de lungime. Aceasta fusta se poate executa din patru, sase sau opt clini; se formeaza tiparul unui singur clin dupa care se croiesc si ceilalti deoarece toti sunt egali. Este un produs de imbracaminte foarte pratic, poate fi purtata in orice sezon si cu orice ocazie, folosindu-se o gama foarte larga de materiale si modele. In functie de destinatie si sezon se vor alege tasaturi din: bumbac, lana, matase si tesaturi in amestec. Fusta din clini unele modele de fuste sunt proiectate si confectionate din clini evazati sau rotunjiti la terminatie. Fusta din clini evazati poate fi proiecata in modele scurte, semilungi sau lungi, pe cand fusta cu clinii rotunjiti se proiecteaza in modele lungi. Tiparul fustei evazate este format din patru sau mai multi clini, al caror numar se iau de regula perechi. Corseleta se aplica la imbracamintea in regiune taliei, avand rolul sa muleze produsul pe conformatie si sa imbine detaliile cu anumite garnituri sau taieturi. Tiparul corseletei se proiecteaza pe tiparul clasic in talie pentru rochie sau la partea superioara a fustei si a pantalonilor. Corseleta este aplicata in general la fata produsului, doar la

unele modele se prelungeste si la spate. Marimea corseletei este variabila fiind determinata de forma modelului si de marimea produsului.

3. Alegerea materialului

3.1. Materiale de baza Materialul de baza este reprezentat de materialul textil care indeplineste functia principala a produsului (fata produsului). Materialul de baza a unui produs poate sa fie diferit in functie de produs, model si anotimpul in care se poarta produsul confectionat. Astfel, materialul de baza a unui rodus poate fi confectionat din fibre din bumbac, in, canepa, matase, fire chimice sau fire in amestec. Materiale de baza utilizate in productia de imbracaminte sunt: tesaturi; tricoturi; blanuri. Tesaturile Principalele materiale de baza utilizate la producerea imbracamintei sunt tesaturile. In functie de destinatie tesaturile pot fi:
tesaturi pentru lenjerie, care se produc din fire in amestec, de natura

vegetala, matase sau obtinute pe cale chimica. Tesaturile pentru lenjerie se aleg tinand seama de proprietatile pe care aceasta trebuie sa le aiba in timpul purtarii.

pentru bluze si rochii se intrebuinteaza tesaturi din bumbac si tip bumbac, matase si tip matase, in si tip in, lana si tip lana. Denumirea comerciala a acestor tesaturi este diferita. In general sunt subtiri cu diferite desene sau uni, avand o finete destul de mare. pentru costume usoare se folosesc tesaturi din bumbac, in, canepa, matase sau tesaturi in amestec, din care cele mai raspandite sunt tesaturile tip lana; rochiile si costumele de seara sunt, in general, de culoare inchisa, pastelate si deschise. Tesaturile pentru rochii de seara sunt in general subtiri, din matase sau lana in amestec cu fire sintetice sau metalice in diferite culori. pentru pardesiuri si paltoane se folosesc, in general, tesaturi din lana si tip lana, tesaturi bumbac si tip bumbac. Ele trebuie sa fie pline si calduroase. pentru imbracamintea de protectie se folosesc tesaturi tip bumbac, tip lana sau din azbest. Natura tesaturilor pentru imbracamintea de protectie depinde de natura factorului nociv ce actioneaza la locul de productie. Tricoturile Tricoturile ca materie de baza sunt utilizate la confectionarea lenjeriei si a imbracamintei exterioare. Tricoturile prezinta urmatoarele proprietati: a) Elasticitatea este proprietatea tricotului de a-si modifica forma si dimensiunile, cand asupra lui actioneaza forte exterioare si de reveni la forma initiala atunci cand fortele exterioare inceteaza; b) Desirabilitatea este o caracteristica negativa a tricoturilor. Tricotul simplu este usor desirabil, iar cel urzit se desira foarte greu.

c) Rularea tricotului la margini este o caracteristica nedorita, ca urmare a contractiei fibrelor si a firelor. Rularea tricotului este insotita de contractie. Forta de rulare este direct proportionala cu elasticitatea tricotului. Eliminarea fenomenului de rulare la confectiile din tricoturi se realizeaza prin calcare sau prin aplicarea unei benzi din tricot patent. d) Desimea tricotului este proprietatea determinata de numarul de ochiuri pe unitatea de lungime. Desimea tricotului se exprima atat pe orizontala cat si pe verticala. e) Permeabilitatea la aer este o proprietate a tricoturilor de a permite o buna circulatie a aerului intre corp si mediul inconjurator, datorita structurii lor. Blanurile Blanurile sunt materiale folosite pentru confectionarea imbracamintei. Pot fi intrebuintate ca materiale de baza, reprezentand partea principala la produs, captuseala sau se folosesc ca garnituri la guler, buzunare, etc. Cel mai frecvent folosite ca material de baza sunt blanurile de astrahan, de vulpe, de oaie, de nurci, etc. Ca material ornamental la gulere si buzunare se folosesc blanuri superioare: de vulpe, astrahan, caracul si altele. Dupa origine blanurile pot fi: naturale, obtinute de la animale sacrificate; artificiale, fabricate din fibre textile. Productia blanurilor artificiale din tara noastra este in plina dezvoltare, datorita avantajelor pe care le prezinta aceste materiale. Blanurile artificiale se pot executa prin tesere sau prin tricotare. Materia prima intrebuintata pentru producerea blanurilor sunt fibrele sintetice in amestec cu bumbac sau lana.

3.2. Materiale auxiliare Prin materiale auxiliare se inteleg acele materiale aplicate la imbracaminte care in functie de modele sunt necesare sau pot lipsi produsului ce se confectioneaza. Principalele materiale auxiliare sunt: captuselile, intariturile, ata de cusut, furniturile, diferite garnituri. Captuselile Materialele pentru captuseli au rolul de a dubla detaliile produsului marindu-le astfel rezistenta la purtare, sifonabilitate si pastrare a formei. Tesaturile pentru captuseli trebuie sa fie lucioase, pentru ca produsul sa alunece usor si sa permita mularea cu usurinta pe conformatie. De asemenea, captuselile trebuie sa asigure o buna aerisire si impreuna cu materialul de baza si furniturile sa elimine transpiratia corpului. Ca materiale pentru captuseli se folosesc diferite tesaturi: serj, atlaz, satin si captuseala de maneci. Tesatura serj este o captuseala de matase arficiala care se aplica la imbracamintea barbateasca pentru pardesiuri, paltoane, scurte; se produce cu latimea de 1,70 sau 1,4 m. aceasta tesatura se aplica si la costume. Tesatura satin este utilizata la imbracamintea pentru femei la: jachete, pardesiuri, paltoane, etc. Aceasta tesatura se produce din fire de matase artificiala, cu latimea de 0,90 si 1,70 m. Tesatura atlaz este utilizata pentru captusit imbracaminte exterioara pentru femei si barbati. Este o tesatura lucioasa, avand o masa mai mare decat serjul si satinul. Latimea in care se produce este 0,70 si 1,40 m. este mai rezistenta si pastreaza mai bine forma detaliilor produsului. Intarituri

Intariturile se fabrica din: bumbac, canepa, par de cal, par artificial. Din aceasta grupa fac parte: rosharul, canafasul, panza vatir. Panza vatir este o tesatura din bumbac si in sau canepa, care serveste ca intaruturi la jachete, revere pentru haine. Rosharul este o tesatura care serveste ca material de intaritura pentru pieptii costumelor. Se fabrica din urzeala de bumbac si batatura de par de cal, de bou sau par artificial. Canafasul este o tesatura apretata. Se fabrica din fire groase de bumbac servind ca material de intaritura alaturi de roshar. Furnituri Cuprind: ata de cusut; nasturi; catarame; copci. Ata de cusut Ata de cusut se obtine prin rasucirea a doua sau mai multe fire simple. Este furnitura principala care se poate utiliza la functionarea imbracamintei. Materia prima din care se obtine ata poate fi: bumbac, celofibra, matase, fire sintetice, in. Ata de bumbac: este cea mai raspandita, se foloseste la coaserea tesaturilor din bumbac, lana, matase si se obtine din bumbac cardat sau pieptanat. Ata pentru confectii are fineti diferite in functie de produsul la care se foloseste: ata subtire cu finetea 85/3 Nm se foloseste pentru coaserea lenjeriei, rochiilor si a bluzelor;
9

ata obisnuita are finetea 54/4 48/3 Nm si este folosita pentru coaserea pardesiilor, costumelor, paltoanelor; ata groasa se foloseste pentru butoniere si cusaturi speciale; Ata de matase este folosita pentru cusaturi speciale si butoniere la diferite garnituri. Ata din fire sintetice: se foloseste la confectionarea imbracamintei obtinuta din fire sintetice. Se caracterizeaza prin elasticitate ridicata si contractie redusa. Ata de in: este folosita in cusaturi mai rezistente, la coaserea sacilor, prelatelor, incaltamintei. Nasturii se folosesc pentru incheierea sau decorarea imbracamintei. Pot fi din metal, os, materiale plastice, lemn, sidef, piele. Copcile sunt confectionate din metal divers colorat si se folosesc pentru inchiderea imbracamintei. Capse au acelasi scop ca si copcile si sunt formate din doua discuri mici de metal prevazute cu orificii pentru fixarea prin coasere. Cataramele sunt compuse dintr-o lama mobile, prevazuta cu dinti de strangere. Se fabrica din metal, lemn, materiale plastice, etc. Banda pentru confectii se foloseste pentru a intarii diferitele cusaturi sau de a le sustine impotriva deformarii in timpul purtarii. Se fabrica din bumbac. Rejansa se foloseste la confectionarea fustelor, avand rolul de cordon pentru ajustarea pe corp, are o elasticitate redusa.

10

4. Construirea tiparului clasic


Fusta in clini este o fusta formata din 4, 6, 8 sau 10 clini, care cad in godeuri mai mult sau mai putin bogate, depinzand de materiale si latimea lor. Pe linia de talie pana in linia de grosime a soldurilor fusta este ajustata, largimea clinilor pornind din aceasta directie in jos. Fusta in clini poate fi confectionata si din material mai gros sau mai subtire. Se va evita confectionarea ei dintr-un material transparent deoarece se vad cusaturile clinilor. Pentru a se forma tiparul acestor clini se pot folosi mai multe procedee: primul desenand clinii dupa tiparul fustei simple, al doilea formand un clin prin aplicarea masurii la direct. La formarea clinilor dupa tiparul fustei simple se scoate adancimea in liniile de mijlocul spatelui si al fetei, se imparte apoi linia de talie si linia de lungime a fustei in doua parti egale, atat partea din spate cat si in partea din fata; daca trebuie sa se faca fusta in 8 clini sau in mai multe parti dupa numarul clinilor. Pentru a se obtine largimea necesara in partea de jos, se masoara din linia care contureaza clinii intr-o parte si in alta 5-7 cm pe linia de lungime a fustei se deseneaza din punctele aflate linii oblice pline pierdute mai sus pe linia de grosime a soldurilor cu 2-3 cm. Prin acest procedeu clinii de la partea din fata au iesit mai mari decat cei de la partea din spate cu 0,8 cm sau chiar 1 cm, aceasta pentru a se putea mentine linia de pe sold a fustei in linia de subrat de la corsaj. In cazul in care fusta se face separat aplicata pe rejansa si cusatura de pe sold a fustei nu trebuie sa corespunda cu cusatura de subrat a bluzei se foloseste al doilea procedeu, desenand un clin dupa masuri in felul urmator: intai se
11

fixeaza numarul clinilor, apoi se imparte ata grosimea taliei cat si grosimea soldului la acest numar de clini pentru a se afla latimea lor pe linia de talie si pe linia de grosime a soldurilor. Se deseneaza o linie verticala egala cu lungimea fustei iar in capatul de sus al liniei se deseneaza o linie orizontala sau reprezinta linia de talie. Din aceasta linie se masoara lungimea pana la solduri desenad o noua linie orizontala. Pe linia de talie se masoara 1/8 din grosimea taliei care se aplica de o parte se de alta a liniei verticale. Pe linia de grosime a soldurilor se aplica la fel 1/8 din grosimea soldurilor iar pe linia de distanta de la solduri aplicand-o la fel ca si pe linia de talie si solduri, adica de la o parte si de alta a liniei verticale. Liniile cusaturilor clinului fiind oblice si schimba lungimea deci trebuie sa se aplice pe fiecare linie lungimea fustei apoi sa se uneasca printr-o linie usor curba formand astfel linia de rotunjire. Procedeul folosit pentru fusta in opt clini se aplica si la fustele cu mai multi sau mai putini clini.

Fusta Masuri necesare: CT = CS Ls Lpr Ad = = = = 75 cm 92 cm 21 cm 102 cm CS + Ad 94 = = 47cm 1 = 2 SS cm 2 2


SS1 47 1,5 = 1,5 = 22cm 2 2 CT TT1 = = 47 37,5 = 10,5cm 2 T2t = 2,2cm SS 2 = T2t1 = 2,2cm Tt 20,5 1,5 = 1,5 = 8,75cm 2 2 t t 11 t 2 t3 = 2 = = 5,5cm 2 2 Tt 23 12 T1t4 = 1 1 2 = 2 = 11,5 2 = 9,5cm 2 2 tt 19,5 t 4 t5 = 4 1 = = 9,75cm 2 2 Tt 2 =

13

Construirea tiparului clasic


Corset
Masuri necesare Ic CB CT CS Ad Lpr = = = = = = 166 cm 90 cm 75 cm 92 cm 2 cm 50 cm

1 Ic CB + + 3 = 20,3cm 10 2 10 IC AT = Lt = 2 = 39,5cm 4 AS = Ls = Lt + (18 20cm) = 57,5cm AL = Lpr = 50cm TT1 = LL1 = 2cm AB = Ars = B1 B 4 = cb + Ad = 47cm 2 CB B1 B 2 = ls + ad = 2 + 1 = 17cm 10 CB B 2 B 3 = lr + ad = + 1 + 2 = 12cm 10 2 CB B 3 B 4 = lf + ad = + 1 + 1 = 20cm 10 CB B 4 B5 = + 0,5 = 9,5cm ( pozitia pensei) 10 BB B1 b = 1 4 1 = 22,5cm 2 cb Aa = lg s = + 2 = 6,5cm 10 aa1 = 2cm A1 a 2 = 2cm a 2 a 3 = 1cm B2 a 2 = 4,8cm 4 R1 R 2 = 1cm B 2 R1 =

14

T5 P = Lf = Lt + 3,5cm = 43cm A2 G = Aa = 6,5cm A2 G1 = Aa +1 = 7,5cm PP1 = 1cm

Lungimea pensei de bust este egala cu P 1P2 (punctul P2 aflandu-se sub punctul B5 la 14 cm).
B5 P2 = 2,5cm Cb = 4,5cm 10 PP P2 P3 = 1 2 = 13,5cm 2 P2 P5 = P2 P1 P3 P4 = B3 b1 = B 2 a 2 1 = 17,5cm GP1 + P5 P6 = a1 a 3 1 B3 R3 = B 2 R1 = 4,8cm P6 R3 = linie dreapta P6 R3 2 b 2 b3 = 1cm R3 b2 = B 2 B3 = 3,2cm 4 T2 t = 1cm B3 R = T3 t 1 = CT 1 = 17,7cm 4 CT t1t 2 = + ( 2 3cm) = 39,5cm 2 tt 3 = tt 4 = 1,5cm B1 B 2 +1 = 9,5cm 2 CS S4 S3 = + 2 = 48cm 2 S S S 2 S 5 = S 2 S 6 = 1 3 = L 2 l = L 2 l1 2 B1 b4 =

15

5. Transformarea tiparului in model


Fusta

16

17

Corset

18

6. Reproducerea sabloanelor
Corset

19

Fusta

20

7. Elaborarea incadrarilor

21

B. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE


Procesul de productie este totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderii. Procesul de productie Controlul calitativ Controlul cantitativ Pastrarea si conservarea materialelor Decatarea si calcarea materialelor textile Controlul materialelor Sortarea materialelor Sablonarea Calculul loturilor Spanuirea materialelor Sectionarea spanului Decuparea detaliilor Controlul detaliilor Controlul si formarea pachetelor

Inmagazinarea si receptia materialelor

Pregatirea materialelor pentru croit

Croirea materialelor

Confectionarea semifabricatelor

Pregatirea semifabricatelor Prelucrarea detaliilor principale Asamblarea detaliilor principale Curatirea de ata si scama Calcarea finala Control tehnic de calitate Asamblarea si transportul Inmagazinarea produselor

Finisarea produsului

Inmagazinarea produselor finite

22

1. Receptia materialelor
Receptia este faza din procesul de productie in care materialele sunt controlate pentru a stabili daca corespund cu normele interne, standardele in vigoare si cu documentele de livrare. Receptia cantitativa Aceasta operatie consta in verificarea materialelor intrate in intreprindere, din punct de vedere cantitativ. Receptia calitativa Este controlul complex sub aspect calitativ care se face la materialele textile intrate in intreprindere.

23

2. Pregatirea si croirea materialelor


Pentru pregatirea materialelor pentru croit sunt necesare urmatoarele operatiuni: calcarea; decatarea; relaxarea; sablonarea; calculul productiei. Operatiile necesare pregatirii tesaturilor pentru croit sunt determinate de calitatea materialelor. Calcarea materialelor aceasta operatie asigura materialului un aspect placut, privind netezimea, luciul si uniformitatea. Prin calcare firele se aplatizeaza obtinanduse astfel netezirea materialului si eliminarea asperitatilor. Se face cu ajutorul calandrilor sau prese la care parametrii se regleaza in functie de natura materialului. Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducere a contractiei din tesaturi. Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea si uscarea tesaturilor in scopul uscarii la dimensiuni normale. Se poate realiza manual, cu masini de calcat sau mecanizat cu ajutorul masinilor de decatat. Pentru realizarea acestei operatii se folosesc diferite masini in functie de compozitia si natura tesaturilor: masina de decatat cu banda; masina de decatat pe sectiuni de lucru.

24

Sablonarea materialelor este operatia de incadrare si desenare a conturului sabloanelor pe suprafata materialului textil. Aceasta operatie consta in asezarea sabloanelor pe un strat de tesatura sau tricot si conturarea formelor prin desen. Trasarea se face cu creta speciala sau cu creion pe materialul dublu lat sau desfacut. Materialul sablonat desfacut este utilizat mai rational decat cel pe dublulat, deoarece marginea desfacuta are mai multe posibilitati de incadrare a sabloanelor. Pentru executarea acestei operatii se folosesc mai multe procedee, cum ar fi: sablonarea prin conturarea cu creta sau creion; sablonarea cu trafarete; sablonarea cu ajutorul calculatorului. Croirea materialelor Este faza de fabricatie in care materialele textile sunt transformate in semifabricate. Croirea este o faza importanta a procesului de productie, avand un rol determinant atat asupra procesului de productie cat si asupra pretului de cost. Procesul de croire poate fi influentat de calitatea materialului intrebuintat, de corectitudinea operatiunii de sablonat, de modul in care sunt executate spanele si precizia. Croirea se poate realiza prin trei procedee: croirea clasica industriala; croirea prin stantare; croirea cu calculatorul. Spanuirea materialului este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse cu lungimi si latimi egale, fiecare strat de material se numeste span. Dupa felul de asezare a straturilor de materiale spanuirea poate fi: pe dublu lat sau desfacut cu fata intr-un singur sens. Spanuirea se poate face :
25

manual; mecanizat. Sectionarea spanului este operatiunea de taiere a spanului in sectiuni pentru a usura deplasarea acestuia la masina de decupat. Pentru ca foile de span sa-si pastreze forma de pe ele se fixeaza prin puncte de coasere cu clema de fixare, prin puncte de coasere cu clema de fixare sau prin termocolare. Decuparea detaliilor este operatia prin care detaliile conturate pe span se decupeaza. La efectuarea operatiei trebuie sa se tina cont de urmatoarele conditii: taierea spanului se va face pe linia de trasaj pentru a nu se modifica dimensiunile si formele detaliilor; la taiere, se vor decupa detaliile mari si apoi cele cu dimensiuni mici;

26

3. Schita tehnologica a produsului

27

4. Structura ierarhica
Corset

28

Fusta

29

5. Fazele procesului tehnologic


Fusta Nr. op. 1 Denumirea operatiei Surfilarea detaliilor fustei Vedere frontala Vedere in sectiune Masina simpla Utilaj

Asamblarea partilor de spate pe cusatura de mijloc

Masina simpla

30

Montarea fermoarului pe mijlocul spatelui

Masina simpla

Descalcarea mijlocului de spate

Masa si fierul de calcat Masina simpla

Asamblarea fustei pe mijlocul fetei

Descalcarea cusaturii anterior realizata

Masa si fierul de calcat Masina simpla

Coaserea penselor la fata si spate

Incheierea laterala a fustei

Masina simpla

31

Calcarea si disectionarea penselor din fata, din spate si descalcarea cusaturilor laterale Calcarea tivului

Masa si fierul de calcat

10

Masa si fierul de calcat

11

Coaserea tivului

Cusatura manuala

12

Aplicarea fiselinei pe rejansa

Masa si fierul de calcat

13

Surfilarea rejansei

Masina triploc

14

Aplicarea rejansei la
32

Masina simpla

produs pe fata produsului

15

Intoarcerea si presarea rejansei

16

Tighel de ornament

Masina simpla

17

Curatirea de ate

Masa si fierul de calcat

18

Calcarea finala

Masa si fierul de calcat

33

Fazele procesului tehnologic


Corset Nr. Denumirea op. operatiei 1 Croirea detaliilor principale si secundare

Vedere frontala

Vedere in sectiune

Utilaj Foarfece

34

Surfilarea detaliilor principale si secundare

Masina triploc

Montarea clinilor la partea din fata

Masina simpla

Montarea clinilor la partea din spate

Masina simpla

Descalcarea cusaturilor realizate

Masa si fierul de calcat

Executarea cusaturilor duble

35

Confectionarea bridelor

Insemnarea locurilor de montare a bridelor pe mjlocul spatelui

Creta

Montarea bridelor pe mijlocul spatelui

Masina simpla

10

Montarea dublurilor de mijloc a sptelui pe fata produsului

Masina simpla

36

11

Intoarcerea si tighelirea dublurilor de la mijlocul spatelui

Masina simpla

12

Introducerea balenelor in cusaturile dublate

Operatie manuala

13

Montarea dublurii la fata produsului

Masina simpla

14

Intoarcerea si presarea dublurii la terminatia produsului pe fata produsului

Masina simpla

15

Montarea dublurii la terminatia produsului pe fata produsului

Masina simpla

37

16

Introducerea si presarea dublurii de la terminatia produsului Efectuarea cusaturii franceze de la terminatia produsului

Operatie manuala. Fierul de calcat Masina simpla

17

18

Calcarea finala

Masa si fierul de calcat

38

6. Organizarea controlului tehnic

Calitatea produselor este asigurata de catre personalul serviciului de control tehnic al intreprinderii. Controlul se face la sectia de receptie, la pregatirea si croirea materialelor si in cadrul procesului de productie. Controlul tehnic la receptie se face atat calitativ cat si cantitativ. Controlul calitativ se face prin metoda directa, folosindu-se aparatele de masurare a caracteristicilor calitative din cadrul laboratorului intreprinderii.
Controlul cantitativ se efectueaza folosindu-se rampele de control sau alte masini de masurat lungimea si latimea tesaturilor.

Controlul tehnic de receptie se face prin sondaj. Daca la controlul prin sondaj se constata defecte neadmisibile, proportia sondajului se va mari pana la controlul intregului lot. La terminarea controlului fiecarui lot se intocmeste un proces verbal de receptie in care se consemneaza constatarile rezultate si se propune admiterea sau respingerea loturilor de materiale. Controlul tehnic de pregatire si croire a materialelor La pregatirea si croirea materialelor controlul de calitate se face la operatiile principale de catre un controlor tehnic, de seful atelierului sau de catre lucratorul operatiei respective. Principalele operatii la care se face controlul tehnic si scopul urmarit prin control sunt: Controlul tehnic la sablonat la aceasta operatie, controlul de calitate are obligatia sa verifice respectarea consumului de material, asezarea pe
39

fir a pieselor desenate si evitarea micsorarii dimensiunilor detaliilor pe material, datorita ciupiturilor sau suprapunerilor; Controlul tehnic la operatia de spanuire are un specific deosebit, determinat de volumul produselor realizate pentru croit. In acest sens, controlul spanuirii cuprinde verificarea: daca in span sunt puse straturi de o latime egala cu latimea sablonului; daca straturile din span au latimea si lungimea uniforma; daca s-a respectat sensul scamosarii din span cu cel din sablon si daca inaltimea spanului nu depaseste 12 cm. Controlul tehnic la decuparea detaliilor la aceasta operatie se urmareste ca: spanul sa fie taiat pe liniile trasate la sablonare, iar piesele din cele doua margini ale pachetului sa fie egale ca forma si dimensiune; Controlul tehnic la formarea pachetelor trebuie sa verifice ca in pachete sa fie puse semifabricatele aceluiasi produs. Dimensiunile si forma semifabricatelor croite trebuie sa fie la fel cu ale sabloanelor, acest control facandu-se prin sondaj. Controlul tehnic la confectionarea semifabricatelor in procesul de confectionare, controlul tehnic trebuie facut pe operatii, deci, sub forma de control interfazic la terminarea confectionarii si finisarii produsului, in faza finala. Metode de control tehnic Controlul tehnic al productiei in sectia organizata se poate face prin mai multe metode, cele mai utilizate fiind: Metoda controlului obiectiv care se realizeaza cu aparatele de laborator. Prin aceasta metoda se pot masura caracteristicile calitative ale materialelor sau produselor controlate. Metoda este utilizata a receptia
40

materiei prime sau pentru determinarea rezistentei unor cusaturi si detalii a produsului finit. Metoda organoleptica se realizeaza de catre controlorii tehnici sau de catre lucratori, prin autocontrol. Aceasta metoda este utilizata la controlul materiei prime, a semifabricatelor in faza finala. Controlul tehnic al productiei se poate realiza direct prin masurarea caracteristicilor calitative si indirect prin evaluarea acestor caracteristici de catre utilajele si instalatiile care influenteaza calitatea produselor. Controlul direct se aplica la materiile prime prin masuri in laborator, iar controlul indirect se aplica la produsul finit, ale carei caracteristici sunt evaluate de calitatea operatiilor pe care le executa masinile de cusut si alte utilaje intrebuintate in procesul de confectionare. Eficienta controlului tehnic este determinata de modul cum se executa controlul de catre personalul executant. Prin verificarile pe care le fac cu ocazia controlului interfazic, controlorii de calitate previn executia unor lucrari cu defectiuni iar la controlul final le resping pentru remediere si numai dupa ce au fost retusate la acceptarea pentru livrare. Muncitorii trebuie sa respecte normele de executie si prototipul omologat. In acest fel calitatea se mentine la nivelul stabilit prin tranzactiile contractuale.
C= RK 100% , unde: P

C este nivelul de calitate realizat la productia finita in %; R cantitatea de produse respinsa la controlul tehnic; P productia totala realizata in bucati; K coeficient de amplificare aplicat in cazul cand au mai fost respingeri interne la controlul interfazic sau a fost ocolit controlul tehnic cuprins intre 2-4.

41

C. TIPARE SI SABLOANE
1. Tiparele Tiparele sunt o reprezentare grafica a diverselor parti ce alcatuiesc un anumit obiect vestimentar. Ele se proiecteaza pe jumatatea partilor care se croiesc. Proiectarea tiparelor se face prin metoda calcului proportional folosind dimensiunile oferite de masurile luate pe corp. Ustensilele necesare proiectarii tiparelor sunt: hartie; creion; radiera; liniar; panglica metrica. Tiparele se realizeaza folosind: cadrul in care se inscrie tiparul care poate fi de diverse forme geometrice ca: unghi drept, triunghi, dreptunghi, romb, patrat, cerc; liniile ajutatoare cu care se stabilesc diversele coordonate pentru aplicarea masurilor; literele si cifrele se folosesc in ordine alfabetica si numerica sunt un sprijin pentru orientarea usoara si exacta in proiectarea tiparelor; conturul tiparelor se realizeaza din linii verticale, orizontale, oblice si rotunjite pentru rascroituri. Cadrul si liniile ajutatoare se deseneaza cu linii subtiri, iar liniile de contur ale tiparului se deseneaza cu linii mai ingrosate.
42

Liniile verticale indica liniile de lungime ale tiparului. Liniile orizontale arata latimea si grosimea tiparului. Liniile verticale si orizontale prezinta o deosebita importanta la croit in orientarea tiparelor pe firul drept al materialului. Liniile de contur ale tiparelor reprezinta liniile pe care se executa cusaturile, urmand ca rezervele necesare cusaturilor tivurilor fustelor sa se se contureze la croit direct pe material

2. Sabloanele Sabloanele se obtin din tipare la care se adauga rezervele pentru tivuri, cusaturi, cute sau garnituri. Intr-o intreprindere se folosesc doua tipuri de sabloane: Sabloane de lucru care se tin in sectie. Acestea pot fi confectionate din: carton, tabla, mase plastice, toate avand grosimea de 0,5 si 2mm. Sabloane originale care sunt confectionate din hartie; sunt ale intreprinderii. Pe fiecare sablon este necesar sa apara unele indicatii cum ar fi: denumirea produsului; marimea produsului; firul drept; numarul de cate ori se incadreaza sablonul in produs. Obtinerea unui sablon se face cu ajutorul ruletei. Aceasta ruleta este compusa dintr-o roata dintata si un maner de lemn. Un sablon se obtine astfel: se aseaza tiparul pe materialul sablonului, se adauga rezervelor si apoi se traseaza conturul sablonului cu ajutorul ruletei. Incadrarile pot fi : simple sau combinate. Prin incadrari simple se intelege incadrarea sabloanelor aceluiasi produs.

43

Prin incadrari combinate se intelege incadrarea unor sabloane care apartin unor produse diferite sau marimi diferite. Se pot realiza trei feluri de combinari: combinarea sabloanelor care apartin aceluiasi produs, dar cu marimi diferite; combinarea sabloanelor unor produse diferite dar care au aceeasi marime; combinarea sabloanelor care apartin unor produse diferite si au marimi diferite. De asemenea incadrarea se poate face pe material simplu sau dublu lat. La realizarea unei incadrari se va tine seama de firul drept inscris pe sablon sa corespunda cu firul drept al materialului. Sabloanele nu trebuie sa se suprapuna.

44

D. PROTECTIA MUNCII
Elevii sunt obligati sa respecte urmatoarele masuri: 1. Sa-si insuseasca normele de protectie a muncii si sa aplice masurile corecte la locul de munca unde sunt repartizati. 2. Elevii incepatori sunt obligati inainte de inceperea lucrului sa ceara conducatorilor, formatiunile de lucru, sa le arate toate locurile periculoase pentru a-si putea desfasura activitatea fara pericol de accidente. 3. Sa se prezinte la serviciu inaintea orei de incepere a programului de lucru, pentru a avea timp sa-si i-a masurile prevazute de norme, de tehnica securitatii in vederea inceperii lucrului la ora fixata. 4. Sa faca la terminarea programului de lucru, ordine si curatenie la locul de munca si sa aduca la cunostinta schimbului urmatoarele eventuale defectiuni ale masinilor, utilajelor si instalatiilor pe care le deservesc. 5. Prezentarea la locul de munca neodihniti, bolnavi sau introducerea si consumarea bauturilor alcoolice in ateliere sunt interzise. 6. Elevii vor purta echipamentul de protectie si de lucru prevazut in normativul publicat. 7. Elevele sa poarte incaltaminte comoda si in bunastare, parul strans si acoperit complet in timpul lucrului pentru a prevenii accidentele de munca cauzate de infasurarea parului pe diversele organe de miscare ale masinilor, utilajelor, etc.

45

8. Elevele nu se vor pieptana in aproprierea utilajelor, masinilor aflate in functionare. 9. Echipamentul de protectie si de lucru nu se vor curata cu materiale inflamabile pentru a se prevenii accidente provocate de incendii, explozii, intoxicatii acute, etc. 10. Aparatoarele de protectie nu se vor indeparta in timpul functionarii masinii, utilajelor, etc. 11. Elevii nu vor interveni cu mainile ude la instalatii, tablouri electrice, organe in miscare ale masinilor, utilajelor, stiut fiind faptul ca umezeala reduce rezistenta pielii la trecerea curentului electric, marind astfel pericolul de accidentare prin electrocutare. 12. Locurile de munca nu se vor aglomera cu unelte, foarfeci, chei, etc. 13. Se vor evita discutiile in timpul deservirii utilajelor si masiniilor in functiune pentru a se preveni accidentele de munca. 14. Se vor exclude glumele periculoase in timpul lucrului, pentru a se ferii de accidentari si a nu pune in primejdie securitatea altor lucratoare. 15. Elevii vor mentine in perfecta stare de curatenie si ordine propriile locuri de munca. 16. Elevii nu vor parasi locul de munca. 17. Depozitarea materialelor pe caile de acces este interzisa. 18. Elevii sunt obligati sa respecte regulile de circulatie folosind caile de acces. Elevii nu vor interveni cu mana sau cu diferite obiecte la organele in miscare ale utilajelor, masinilor aflate in functionare. Infasurarile de fire si scame de pe organele de miscare vor fi curatate numai cand utilajele, masinile si instalatiile sunt oprite. Reglarea, ungerea si curatarea utilajelor vor fi efectuate numai de catre personalul calificat si instruit in acest scop, numai dupa oprirea motoarelor electrice si deconectarea de la sursa de curent electric. Agatarea hainelor pe utilaje, masini, transmisii etc. este interzisa
46

ARTICOLUL 474. Inainte de inceperea lucrului elevul care lucreaza la una dintre aceste masini este obligat sa specifice daca: a) masa masinii este bine fixata de bolturile mesei suport; b) capul masinii este bine fixat de bolturile mesei suport; c) motorul electric este fixat pe suportul sau;

47

E. BIBLIOGRAFIE
1. Florica C., Eugenia G.: Croitorie pentru toti, Ed. Tehnica 2. Ing. Gheorghe C.: Tehnologia confectiilor textile si calcule in confectii , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti. 3. Ing. Gheorghe C., profesor (1994): Confectioner imbracaminte din tesaturi si tricoturi, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti. 4. Ing. Margareta G., Eliad L. (1996): Materii prime textile, Ed. Tehnica, Bucuresti. 5. Ing. Maria C., ing. Maria B., Petrache D.(1996): Manualul croitorului, Ed. Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti.

48

CUPRINS
A. PROIECTAREA DOCUMENTATIEI TEHNICE.........................................................................................2 1. SCHITA PRODUSULUI.........................................................................................................................................3 2. DESCRIEREA PRODUSULUI.................................................................................................................................4 3. ALEGEREA MATERIALULUI................................................................................................................................5 3.1. Materiale de baza.....................................................................................................................................5 3.2. Materiale auxiliare...................................................................................................................................8 4. CONSTRUIREA TIPARULUI CLASIC...................................................................................................................11 Fusta..............................................................................................................................................................12 Corset ...........................................................................................................................................................14 5. TRANSFORMAREA TIPARULUI IN MODEL.........................................................................................................16 Fusta .............................................................................................................................................................16 Corset ...........................................................................................................................................................18 6. REPRODUCEREA SABLOANELOR......................................................................................................................19 Corset............................................................................................................................................................19 Fusta..............................................................................................................................................................20 7. ELABORAREA INCADRARILOR.........................................................................................................................21 B. ORGANIZAREA PROCESULUI DE PRODUCTIE...................................................................................22 1. RECEPTIA MATERIALELOR..............................................................................................................................23 Receptia cantitativa.......................................................................................................................................23 Receptia calitativa.........................................................................................................................................23 2. PREGATIREA SI CROIREA MATERIALELOR.......................................................................................................24 3. SCHITA TEHNOLOGICA A PRODUSULUI............................................................................................................27 4. STRUCTURA IERARHICA .................................................................................................................................28 Corset............................................................................................................................................................28 Fusta..............................................................................................................................................................29 5. FAZELE PROCESULUI TEHNOLOGIC.................................................................................................................30 Fusta..............................................................................................................................................................30 Corset ...........................................................................................................................................................34 6. ORGANIZAREA CONTROLULUI TEHNIC............................................................................................................39 C. TIPARE SI SABLOANE.................................................................................................................................42 1. Tiparele ....................................................................................................................................................42 2. Sabloanele ................................................................................................................................................43 D. PROTECTIA MUNCII....................................................................................................................................45 E. BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................................48

49