Sunteți pe pagina 1din 61

Fecundatia, nidatia, implantaia

Inceputuri

Primum care a facut posibil scrutarea macro i microcosposului a fost Galileo Galilei care a inventat telescopul i microscopul
1677 Leewenhoek din , utiliznd microscopul a descris cu acuratee micile animale din sperm SPERMATOZOIZII Intr-o carte de popularizara a tiinei de la inceputul secolului XX aprut n Romnia spermatozoizii erau nc denumii animalicule Inelegerea mecansimumui fertilizarii a deschis calea, dupa aproape un secol dezvoltarii tehnicilor de fertilizare in vitro

Evolutia spermatozoizilor de la formare i pn la ejaculare


La 72 de zile de la debutul spermatogenezei spermatozoizii maturi ajung la nivelul cozii epididimului. Spermatozoizii sunt formai din structurile primare care conin materialul genetic i cele care le asigur motilitatea
Capul spermatozoidului conine nucleul i o vezicul cu enzime proteolitice denumit acrozom, care va funciona ca un perforator pentru zona pelucida a ovulului Piesa intermediar face legtura dintre cap i coada spermatozoidului Coada este format din microtubuli i fibre care, la limita dintre coad i piesa intermediar este nconjurat de mitocondrii care vor furniza energia necesar pentru mobilitatea spermatozoizilor Mobilitatea spermatozoizilor se realizeaz n momentul n care acetia ajung la captul epididimumui

Evolutia spermatozoizilor de la formare i pn la ejaculare

Spermatozoizii sunt depozitati la nivelul veziculelor seminale si in acest fel nu se epuizeaza rezerva de spermatozoizi, chiar daca au loc mai multe ejaculari Pentru pastrarea capacitatii spermatozoizilor de fertilizare este necesar ca la nivelul veziculelor seminale sa existe o concentratie optima de testosteron si o temperatura a scrotului mai redusa decit cea de la nivelul corpului

Evolutia spermatozoizilor

Sperma este un gel in care spermatozoizii sunt aglomerati in pachete La 20-30 minute de la ejaculare are loc fenomenul de lichefiere i spermatozoizii devin liberi sa se mobilizeze pentru fertilizare Sperma are un pH alcalin care protejeaj spermatozoizii acoperiti cu proteine bazice simple de aciditatea mediului vaginal. Majoritatea spermatozoizilor sunt imobilizai prin aceasta aciditate vaginal in primele 2 ore de la ejaculare. Acesta este un mecanism de protectie fata de fertilizarea cu spermatozoizi de calitate inferioar Cei mai mobili dintre spermatozoizi ajung imediat la nivelul mucusului cervical care se exteriorizeaza sub forma unei limbi la nivelul orificiului extern al canalului cervical in numai 90 de secunde de la ejaculare. Spermatozoizii pot ajunge la nivelul trompei n numai 5 minute de la ejaculare.

Evolutia spermatozoizilor

Nu se cunoste cu exactitate modul in care spermazoizii intra si progreseaza in mucusul cervical. Este probabil un mecanism combinat intre contractilitatea cilor genitale feminine i capacitatea de mobilizare a spermatozoizilor. Cele mai multe evidente nu demonstreaza necesitatea orgasmului feminin pentru a se realiza penetratia spermatozoizilor in mucusul cervical. Din cele 200 milionea de spermatozoizi din ejaculat numai 200 ajung n proximitatea ovulului li numai unul va fertiliza oul. Canalul cervical este un rezervor de spermatozoizi pentru 80 de ore dup ejaculare

Evolutia spermatozoizilor

Mucusul cervical in perioada ovulatiei este format dintr-o serie de canale care sunt formate din mucopolizaharide si cristale de clorura de sodiu care conduc spermatozoizii catre orificiul intern al canalului cervical la nivelul cavitatii uterine. In aceste canale spermatozoizii se misca activ, intimpinind o anumita rezistanta, menita sa segrege spermatozoizii de mai slaba calitate si sa asigure fertilizarea cu spzermatozoizii de cea mai buna calitate. Uneori mucusul poate conine anticorpi care imobilizeaz spermatozoizii i care pot constititui o cauza rara de infertilitate Interactiunea anormala dintre mucusul servical si spermatozoizi poate fi identificata prin testul post coital. Acesta consta in examinarea unei picaturi de mucus cervical la microscop la 4 ore de la un contact sexual. In cazul in care exista anticorpi spermatozoizii sunt imobili. In mod normal pentru un test pozitiv este necesar sa fie prezenti cel putin 5 spermatozoizi mobili pe fiecare cimp microscopic

Evolutia spermatozoizilor

Contractiile uterine conduc repede spermatozoizii catre trompele uterine In unele cazuri spermatozoizii care au parcurs primii drumul pina la nivelul trompei sa-si piarda capacitatea de fertilizare, iar cei care evolueaz mai lent s-i conserve pentru mai mult timp capacitatea de fertilizare La nivelul trompelor spermatozoizii pot fi viabili timp de 80 de ore dupa ejaculare Cea mai mare parte dintre spermatozoizi se pierd in timpul pasajului pina la nivelul extremitatii distale a trompelor, astfek incit din cele 200-300 milioane de psermatozoizi dintr-un ejaculat, numai 200 ajung in apropierea ovulului

Evolutia spermatozoizilor capacitatia

Capacitatia permite spermatozoizilor sa achizitioneze trei capacitati fundamentale pentru fertilizare si ncepe de la nivelul cervixului:
Capacitatea de a dezvolta reactia acrozomala Capacitatea de a se prinde de zona pellucida a ovulului Dezvoltarea unei hipermobilitati Capacitatea modifica anumite caracteristici ale membranei plasmatice a spermatozoidului care se produc mai ales in zona acrozomului in care membrana celular devine mai fragil pentru a permite reacia acrozomal. Aceasta const din eliberarea unor enzime care permi spermatozoidului sa penetreze zona pellucida: hialuronidaza, factorul de dispersie al coronei radiata, Acrozina Capacitatia nu pare sa implice cu necesitate pasajul prin caile genitale feminine ci poate fi realizata si prin incubaarea in alte medii specifice asa cum se petrece in cursul fertilizarii in vitro

Evolutia ovulului
Ovulul este eliberat inconjurat de ZONA PALLUCIDA care este un strat poros de glicoproteine care-l separ de stratul de celule granuloase cu care este inconjrat in momentul ovulatiei. Ovulatia este determinat de virful medio-ciclic de LH care produce fragilizarea peretilor foliculari, cresterea productiei locale de prostaglandine, contractia celulelor musculare ale tecii externe si in final expulsia ovocitului din foliculul rupt Imediat dupa eliberare, ovocitul se matureaz complet prin terminarea meiozei i expulsia celui de al doilea globul polar care conine numai material genetic rezultat din mitoza dar nu si material nutritiv necesar dup fertilizare pentru primele stadii de dezvoltare ale zigotului

Evolutia ovulului
La nivelul trompei ovulul este captat imediat dupa avulatie prin miscarile cililor vibratili cu care este dotata trompa si care produc un curent de aspiratie catre trompa. Nu s-a demonstrat faptul ca ar exista un curent de aspiraie care s fie determinat de contracii tubare Fertilizarea are loc in treimea externa a trompei uterine Oul trebuie sa aiba un pasaj de cel putin 48 de ore la nivel tubar, timp in care se produc primele segmentri i zigotul ajunge la nivelul istmului tubar n stadiul de morul Pasajul de 48 de ore este necesar pentru c n primele 48 de ore de la ovulatie mediul endometrial este inca ostil pentru implantare si ajungerea oului fertilizat mai devreme compromite implantatia

FERTILIZAREA

Timpul in care se poate produce fertilizarea ovulului nu este cunoscut cu exactitate dar se pare ca este de 12-24 de ore dupa ovulaie. Ovulele imature sunt fertilizabile 36 ore pentru fertilizarea in vitro Timpul in care spermatozoizii i pstreaz capacitatea fertilizant dup ejaculare este probabil de 48-72 de ore, cu toate ca mobilitatea se mentine, chiar daca se pierde capacitatea de fertilizare Exist date care pledeaz pentru anumite interaciuni ntre spermatozoid si ovul care permit fertilizarea: Zona pelucida contine receptori pentru spermatozoizi care sunt specifici pentru fiecare specie: glicoproteine tip ZP1, ZP2, ZP3; Zona pelucida devine impenetrabil pentru ali spermatozoizi din momentul n care s-a produs fertilizarea i n acest fel este prevenit poliploidia.

FERTILIZAREA

Dupa recunoasterea de catre ovul a spematozoizilor de aceeai specie, are loc reacia acrozomiala care consta din deversarea in zona pellucida a mai multor enzime hidrolitice Interactiunea dintre acrozom si zona pellucida determina eliberarea ionilor de calciu legati de calmodulina si activarea eliberarii de enzime proteolitice cu depolarizarea membranei deschide tranzitoriu zona pelucida i tranziia pronucleului masculin n ovul. Zona postnucleara ramine in afara ovulului si apoi se produce fuziunea dintre membrana nuclear a celor doi pronuclei. Dup fuziune se realizeaz activarea genomului ovular motenirea ovular care la rindul sau activeaz genomul zigotului Testele de sarcina aplicate precoce demonstreaz c 30 % dintre zigoti se pierd inainte de implantare

PERIOADA DE PREIMPLANTARE

In perioada de postimplantare se produce o rata de avorturi de prim trimestru de 15 %. 30 % dintre embrioni se pierd nainte de implantare 46 % dintre oule fertilizate nu vor ajunge s supravieuiasc 50-60 % dintre avorturile din primul trimestru sunt datorate anomaliilor cromozomiale Numai 30 % dintre concepii ajung s supravieuiasc pn la termen 7,5 % dintre zigotii umani formati au anomalii cromozomiale 1 din 200 dintre fetii nscuti au anomalii cromozomiale, ceea ce semnifica faptul ca in perioada primelor luni de sarcina functioneaza un puternic mecanism de selectie care elimina produsii de conceptie tarati

IMPLANTAREA

Imediat dupa ovulatie intervine progesteronul secretat de corpul galben care determina schimbarea endometrului din proliferativ in secretor, ceea ce semnific cresterea grosimii endometrului (10-14 mm), proliferarea glandelor endometriale care vor hrni zigotul in faza denumita histiotrof, in care embrionul se hrnete direct din tesutul endometrial matern. FACTORUL PRECOCE DE SARCINA este recunoscut in circulatia materna la 1-2 zile de la formarea zigotului i este secretat de ctre ovar ca rspuns la prezena zigotului i apoi de ctre embrion Factorul precoce de sarcina determin supresie imunitar pentru a permite organismului sa tolereze alogrefa fetal Factorul precoce de sarcina produce deasemeni stimularea cresterii blastocistului

IMPLANTAREA

Blastocistul incepe sa produce gonadotrofina chorinionica hCG la 6-7 zile de la ovulaie , in perioada de preimplantatie, in care isi semnalizeaz prezena i stimuleaz producia de estrogeni i progesteron, element detectabil prin determinari specifice Efectul hCG apare chiar inainte ca acesta sa fie detectabil in singele matern, probabil ca ajunge la nivelul corpului galben prin torentul circulator direct din cavitatea uterina, ocolind circulatia generala Embrionul stimuleaza productia locala de prostaglandine necesare pentru facilitarea implantarii Implantarea ncepe la 2-3 zile intrarea oului fertilizat n uter i la 5-7 zile de la fertilizare, n zilele 18-19 a ciclului ovarian.

IMPLANTAREA

Implantarea este definita drept procesul prin care embrionul se ataseaza de peretele uterin si penetreaza epiteliul endometrial initial si apoi in sistemul circulator matern pentru a forma placenta. Procesul de implantare este limitat in timp si spaiu. Implantarea se produce la 5-7 zile de la fertilizare in zile 1819 ale ciclului menstrual Embrionul ramine in cavitatea uterina timp de 72 de ore dupa care expansioneaza si isi detaseaza zona pellucida si incepe implantarea prin interactiunea puternica dintre microvilii embrionului si cei ai mucoasei uterine. Mai apare deasemeni un fenomen de detaare a epiteliului mucoasei uterine de pe membrana bazala care este astfel denudata si permite microvililor sa se insinueze sub nivelul epiteliului

IMPLANTAREA

Principalul mod in care se face implantarea este prin fagocitarea celulelor epiteliale endometriale a caror viabilitate este redusa i mai putin prin fagocitarea de ctre trofoblast a celulelor vii din endometru Implantaia este facilitat de ctre interleukine: factorul de stimulare a coloniilor, factorul de inhibiie limfocitar (dac acesta lipsete se produce inferitilitate) i interleukina-1 a crei blocaj blocheaz implantarea. Un element important pentru implantare este integrina, o protein de adeziune a crei deficit poate bloca implantarea In acest stadiu embrionul diger matricea intercelular i glicoproteinele din glandele endometriale Dup distrugerea matricii intercelulare se produce un spaiu n care are loc implantarea propriu zis In timpul implantrii rata de proliferare celular este foarte important i este reglat de factori embrionari i materni Dupa implantare este foarte importanta supresia rspunsului imun la antigenele paterne

IMPLANTAREA

Invazia endomteruluii este permis prin interpoziia trofoblastului pe sub celulele endometriale Limitarea invaziei trofoblastului prea profund in interiorul endometrului este efectuata de catre citokinele secretate de ctre limfocitele din endometru i se treduce prin apariia unui strat limitattiv format din glicoproteine i lipide care este denumit decidu. Embrionul produce CO2 care stimuleaz ingroarea deciduei i formarea de capilare care se vor deschide ctre embrion iniiind faza de nutriie hemotrofa a acestuia

HORMONII STEROIZI IN SARCINA

Steroidogeneza din cursul sarcinii este diferita de aceea care se produce in glandele care secreta steroizi in mod normal. Aceasta rezulta din colaborarrea diferitelor organe care nu poseda fiecare in parte echipamentul necesar pentru steroidogeneza. Aceste organe poseda echipamentr enzimatice complementare si, in asociere formeaza unitatea feto-placentara care preia din co,partimentul matern materialele necesare pentru steroidogeneza si apoi transfera mamei o serie de steroizi pentru a efectua diferite actiuni in compartimentul matern sau pentru a fi eliminati. Placenta utilizeaza diferite substrate de la nivel matern sau fetal pentru a compensa pentru anumite deficiene intrinseci enzimatice pe care le are

PROGESTERONUL

ESTE CONSIDERAT PRIN EXCELENTA HORMONUL SARCINII Placenta nu are capacitatea de a converti direct acetatul in colesterol, asa nct producia de progesteron creia i este necesar furnizarea de colesterol este dependent de colesterolul matern. Progesteronul este produs de diferite compartimente materne sau placentare in functie de virsta sarcinii Pn la 10 spt de gestaie progesteronul este produs de catre corpul galben de sarcina din colesterol cu ajutorul enzimelor de care dispune acesta. Este necesar dezvoltrii sarcinii pn la7 sptmni. In aceast perioad corpul galben produce 100 mg de progesteron pe zi si asigura o concentraie de 10 ng/ ml. Placenta produce 250 mg. de progesteron pe zi, care n cea mai mare parte ajunge n circulaia matern

PROGESTERONUL

In perioada de tranzitie care dureaza intre sapt. 7-10 de sarcina productia de progesteron este preluata progresiv de catre placenta. In aceasta parioada nivelul progestronului intra intr-un declin tranzitoriu Pina la sfirsitul sarcinii productia de progesteron este asigurata de catre placenta, care converteste colesterolul luat sub forma de LDLcolesterol din singele matern in rpogesteron Nivelul progestronului creste progresiv in cursul sarcinii atingind la sfirsitul acesteia intre 100-200 ng/ml , ceea ce corespunde unei productii zilnice de progesteron de 250 mg. Productia de progesteron depinde numai de aportul matern de colesterol Productia de progesteron nu necesit un control hormonal dar se pare ca o anumit cantitate de hCG este necesar pentru a stimula productia de progestron

PROGESTERONUL

Dintre metabolitii progesteronului 2 sunt mai importanti: 5 pregnan 3,5 pregnandiona care creste de 10 ori in cursul sarcinii si asigura protectia in timpul sarcinii fata de agentii hipertensivi, in special fata de efectele presoare ale angiotensinei 2 Progesteronul este convertit la nivelul rinichiului prin hidroxilare in deoxi corticosterone un ,ineralo corticoid slab cu efecte presoare la femeie in afara sarcinii dar a carui rol in sarcina nu este cunoscut

PROGESTERONUL

Rolul progesteronului in perioada sarcinii este acela a de reprima raspunsul imun al mamei fata de alogrefa reprezentata de embrion Progesteronul determina prepararea endometrului pentru implantatie si nu estrogenii care sunt produsi deasemeni la nivelul corpului galben. In primele 2 luni de sarcin[ productia de progesteron este stimulata de hCG, hormon glicoproteic care este produs de trofoblastul embrionar Progsteronul este principalulprecursor pentru productia de catre fetus a steroizilor suprarenalei : cortizolul si mineralocorticoizii O mica parte din productia de steroizi din suprarenala fetal[ este realizata din colesterolul fetal, deoarece suporarenala fetala nu are toata bateria de enzime care este necesara pentru steroidogeneza

PROGESTERONUL

ROLUL PROGESTERONULUI IN PARTURITIE La animalele din specii inferioare este detrminat faptul ca progesteronul scade inainte de inducerea travaliului si in acest fel blocajul contractilitatii uterine care este exercitat in mod normal de progsteron scade si se declanseaza nasterea La om acest mecanism de scadere a progsteronului nu este demonstrat, dar administrarea de progesteron sintetic la nivele convenabile este in masura sa blocheze nasterea prematura Administrarea de antagonisti ai receptorului de progesteron de tipul mifepristonului determina inducerea contractiilor uterine, motiv pentru care acest produs este utilizat in avortul terapeutic

ESTROGENII

Producia de esterogeni este sub control fetal Placenta nu are intreg echipamentul enzimatic care este necesar pentru sinteza de estrogeni din colesterol: 17 hidroxilaza, 17-20 desmplaza Precursorii estrogenilor, androgenii provin mai ales in prima parte a sarcinii din androgenii materni Dup 20 de sptmni androgenii care sunt aromatizai in placenta pentru a produce estrogeni provin din compartimentul fetal -90 %. Principalul precursor al estrogenilor materni este DHEA-S dehidroepiandrosteronul sulfat care este produs de suprarenala fetal. 200 mg dse DHEA-S sunt produi de suparrenala fetal Placenta are sulfataz care transform DHEA-S n DHEA. La nivelul placentei DHEA este transformat n estriol. Nivelul estriolului este semnul bunei dezvoltri fetale i se determin periodic n sarcinile cu risc.

ESTROGENII

Estrona si estradiolul trec in circulatia materna unde indeplinesc diferite actiuni Fatul are posibilitatea de a hidroxila la nivelul ficatului DHEA sulfatul care apoi trece in placenta pentru a fi apoi transformat in estriol Productia de estriol este in totalitate de origine fetala fapt demonstrat de aceea ca la fetii anancefali care nu au suprarenale productia de estriol este extrem de redusa Clasic estriolul este cel mai acceptat indicator al sanantatii fetale

ESTROGENII dinamica

Estrona creste de la 6-10 saptamini de gestatie si atinge intre 2-10 ng/ ml la termen estradiolul creste din saptamina 6-8 cind placenta incepe sa intre in functie si atinge la termen 6-40 ng/ml Estriolul incepe sa fie detectabil de la 9 saptamini de sarcina si creste pina la 31-35 de saptamini dupa care ramine in platou pina la terminarea sarcinii Estrogenii cre cresc foarte mult in cursul sarcinii au rolul de a dezvolta uterul in timpul sarcinii si de a dezvolta receptorii de ocitocina pe musculatura uterina, ceea ce va permite initierea travaliului Estrogenii cresc factorii de coagulare, proteinele de trnsport pentru diferiti hormoni si prin aceasta creaza un profil hormonal complet diferit la femeia gravida decit acela al femeii in afara sarcinii

ESTROGENII efecte

Cresterea factorilor de coagulare Cresterea proteinelor de transport pentru hormonii tiroidieni, pentru cortizol transcortina In acest fel concentratia totala a diferitilor hormoni determinata in plasma care masoara hormonii legati de proteine si cei liberi este mult mai mare decit la femeia din afara sarcinii, insa hormonii liberi direct accesibili tesuturilor sunt normali. Detectarea si monitorizarea bolilor endocrine in cursul sarcinii este mai dificila decit in afara sarcinii si trebuie sa se bazeze numai pe determinarea hormonilor liberi

ESTROGENII determinri

Pentru multi ani determinarea estrogenilor in urina din 24 de ore a fost standardul de aur pentru aprecierea starii de bine a fatului Aceste determinari au fost inlocuite cu detrminarea estriolului in plasma In cazurile in care se are in vedere a disfunctie fetala se efectueaza determinarea seriata a estriolului care pentru a avea semnificatie trebuie sa se reduca cu 40 % fata de valorile anterioare normale Estriolul se coreleaza cu funcria suprarenalei etale dar nu cu greutatea fetala

ESTROGENII determinri

Determinarea estrogenilor din lichidul amniotic nu aduce detalii mai semnificative asupra starii fetale in raport cu estriolul matern Placenta poate avea un deficit de aromatizare si in acest caz precursorii androgenici produsi de catre suprarenala fetala ramin in circulatia fatului si trec in circulatia materna determinind atir virilizarea fatului de sex feminin cit si virilizarea mamei

HORMONII CSR FETALE

Suprarenala fetala are in cursul sarcinii rolul de a produce in principal DHEA- sulfat care constituie precursorul principal al formarii de estrogeni la nivelul placentei Suprarenal fetal produce cortisolul care este implicat in metabolismele intermediare ale glucidelor si proteinelor, in maturarea surfatantului pulmonar si in declansarea travaliului in momentul in care plaminul fetal este maturat si apt pentru respiratie

HORMONII PROTEICI DIN SARCINA

Hormonii peptidici din cursul sarcinii sunt produsi de catre trofoblastul fetal Trofoblastul este format din doua zone celulare: Citotrofoblastul care este un strat format dintr-un singur rind de celule constituie sediul de formare a hormonilor de tip releasing de eliberare, apropiati de hormonii releasing hipotalamici Sincitiotrofoblastul care este un sincitiu lax din multiple celule care constituie principalul sediu in care se produc hormonii placentari peptidici si factori de crestere prin care se controleaza cresterea si dezvoltarea fetala

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONII DE TIP HIPOTALAMIC: Gn-RH: gonadotropin releasing hormon este crescut de estrogeni si activina si inhibat de inhibina, progesteron, opioizi endogeni CRH corticotropin releasing hormon este produs de citotrofoblast, stimulat de cortizol ceea ce permite activarea progresiva a axului CRH-ACTH-cortizol pe masura ce se apropie terminarea sarcinii TRH rol neelucidat GH-releasing hormon rol neelucidat Somatostatina rol neelucidat

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONII DE TIP HIPOFIZAR: Human Chorionic Gonadotropin (hCG) este o glicoproteina formata dintr-o subunitate alpha care este comuna cu a tuturor hormonilor glicoproteici si u subunitate beta care-i confera specificitate de actiune, actiune care seamana perfect cu aceea a LH hipofizar: stimularea secretiei de progesteron la nivelul corpului galben gestativ. Este secretat de catre sincitiotrofoblast: hCG atinge nivelul maxim la & sapatamini de gestatie, in momentul in care corpul galben gestativ involueaza si face loc secretiei placentare probabil alti factori si nu hCG care este maxim sunt responsqbili de involutia corpului galben

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONII DE TIP HIPOFIZAR: Human Chorionic Gonadotropin (hCG) este utilizat pentru determinarea initiala a viabilitatii sarcinii Cind nivelul hCG atinge 1500 IU/ml trebuie efectuata ultrasonografie pentru determinarea prezentei sarcinii intrauterine sau ectopice Reducerea nivelului de hCG este semn de oprire a evoluiei sarcinii

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONII DE TIP HIPOFIZAR: Hormonul lactagen placentar denumit si somatomamotropina este un hormon secretat de sincitiotrofoblast si desi este foarte similar ca structura cu hormonul de crestere uman are o activitate biologica de numai 10 % din qctivitatea hormonului de crestere Functii ale HLP: Reglarea nivelului glucozei si a metabolismelor conexe in sensul mobilizarii lipidelor, cresterii nivelului insulinei, lipogeneza si reducerea gligogenolizei Fatul este dependent in totalitate de rezervele materne de glucoza HLP determina efecte de crestere a glicemiei la mama, chiar are un rol diabetogen pentru a permite un pasaj corect a glucozei la fat

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONII DE TIP HIPOFIZAR: Hormonul lactagen placentar determina nivele convenabile ale colesterolului, trigliceridelor, fosfolipidelor si IGF-1 In cazul in care mama este diabetic se produce un flux permanent de glucoz ctre ft cu creterea insulinei fetale si amplificarea ratei de crestere a fatului Mamele care au nascut feti mari au un risc crescut de a dezvolta diabet deoarece au avut probabil mai multe episoade de hiperglicemie in cursul sarcinii HLP este dozabil in plasma si este un marker care da informatii asupra calitatii functionale a placentei HPL este hormon de cretere pentru ft, fapt demonstrat de aceea c feii anencefali care nu produc hormon de cretere au crestere normal.

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONII DE TIP HIPOFIZAR: Hormonul chorionic tirotrop este similar ca structura cu TSH si este responsabil de stimularea tiroidei materne. In cazurile de crestere excesiva: mola hidatiforma, sarcina toxica, tirotropina placentara poate determina fenomene de tirotoxicoza la mama Hormonul placentar corticotrop stimuleaz producia de cortizol matern, care n timpul sarcinii nu este supresibil prin dexametazona, fapt care sugereaza existenta unui alt factor decit ACTH endogen care stimuleaza secretia de cortizol

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA


HORMONI DE TIP HIPOTALAMIC: GH Releasing Hormonul i Somatostatina sunt deasemeni produi de ctre placent, GH nu este reglat n cursul sarcinii de GH-RH placentar ci de nivelul glucozei din circulaia matern Somatostatina este produs de decidu i crete progresiv n cursul sarcinii GH- ul placentar crete deasemeni i nlocuiete GH-ul matern care este aproape nedetectabil la sfritul gestaiei. Datorit creterii Gh placentar nivelul IGF-1 placentar crete n cursul sarcinii.

HORMONI PRODUSI DE PLACENTA

HORMONI DE TIP HIPOTALAMIC: CRH stimuleaz producia de ACTH i proopiomelanocortin fetal. ACTH-ul fetal produce stimularea suprarenalei materne care produce substrat de steroizi pentru producia placentar de estriol. In timpul sarcinii femeia se afl ntr-o stare de relativ hipercotizolism determinat de CRH-ul placentar

Alti hormoni

Alpha feto proteina este produs de ficatul fetal si de alantoida si atinge maximum la sfirsitul primului trimestru de sarcin cu 590 amino acizi. Are un maxim la sfritul primului trimestru de sarcin dup care scade Poate servi drept indicator pentru anumite anomalii fetale:
Defecte ale tubului neural Obstrucii intestinale Omfalocel Nefroz congenital, Sarcini multiple Mers inadecvat al sarcinii Risc de avort Moarte intrauterin Hipertensiune indus de sarcin Natere prematur

Alti hormoni Markeri pentru situaia fetal Alpha feto proteina nivelul redus al alpha fetoproteinei se asociaz cu:
Trisomia 21 (pot apare anumite interferene) Concentraii anormale ale hCG, HPL, si beta hCG liber si nivel redus al estriolului pot detecta: 85 % dintre defectele tubului neural 80 % din cazurile de sindrom Down Utilizarea markerilor poate detecta numai 50 % dintre defectele cromozomiale.

Alti hormoni

Relaxina este hormon polipeptidic produs de catre corpul galben de sarcina si ar avea rolul de a relaxa structurile ligamentare de la nivelul bazinului pentru facilitarea nasterii; faptul ca apare la inceputul sarcinii si nu catre terminarea acesteia face ca la femeie, rolul de relaxare cunoscut la animale sa nu fie plauzibil

Alti hormoni

Prolactina este limitata ca secretie la nivelul hipofizei fetale pe de o parte si aceasta nu trece la mama datorita barierei placentare Prolactina materna peovine din secretia hipofizara a mamei si creste progresiv in cursul sarcinii pregatind glanda mamra pentru lactatie, alaturi de estrogeni, progsteron, insulina si IGF-1 Estrogenii placentari la concentratii mari prepara glanda mamara dar nu prmit declansarea secretiei lactate decit dupa ce scad prin eliminarea placentei

Alte polipeptide

Citokinele sunt importante pentru supravietuirea fetala, pentru cresterea normala a embrionului si limitarea reactiei i,une materne fata de acesta IGF-1 si IGF-2 sunt i,portante pentru cresterea fetala; aceste peptide sunt secretate de catre mama si nu trec bariera placentara dar influenteaza indirect cresterea fetala prin stimularea cresterii placentei