34567

1 SEPTEMBRIE 2011

CINE CONDUCE IN REALITATE LUMEA?

34567

Tirajul mediu al fiec arei edi tii: 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 SEPTEMBRIE 2011

SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. A sa cum un turn de veghe din vechime i permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta semnifica tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu vestea buna ca, n curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat n cer, va pune capat rauta tii si va transforma pamantul n paradis. Revista si ndeamna cititorii sa creada n Isus Cristos, care a murit pentru ca noi sa avem via ta ve snica si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii lui Iehova o publica din 1879, este apolitica si se bazeaza pe Biblie.
Aceasta publica tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita n cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus tinute prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE 3 Se afla cineva n spatele raului? 4 Cine conduce n realitate lumea? 7 Conducatorul din umbra al lumii este demascat

RUBRICI
10 14 15 Cititorii ntreaba V-ati ntrebat? Apropia ti-va de Dumnezeu O, Iehova, tu . . . ma cunosti Sa nva tam din Cuvantul lui Dumnezeu Cum ne putem apropia de Dumnezeu? O scrisoare din Congo (Kinshasa) Pentru cititorii tineri Acuzat pe nedrept!

& 16
24 30

ALTE ARTICOLE
11

& 18
21 26
Fotografia: Alain Leprince La Piscine-musee, Roubaix / Prin amabilitatea fostului muzeu Bouchard, Paris

Cele sapte specii din tara cea buna Olivetan Micul si umilul traducator al Bibliei n franceza Trebuie sa platim taxele si impozitele? Un om dupa inima lui Iehova

 Se afla cineva n spatele raului?

M DAT mana cu Diavolul. Asa s-a exprimat comandantul trupelor ONU din Rwanda, gandindu-se la faptul ca n-au putut pune capat genocidului care a avut loc n acea tara n 1994. Referindu-se la actele de o cruzi me inimaginabila savarsite atunci, un alt ob servator a spus: Daca cineva nca mai ndraz neste sa conteste existen ta lui Satan, sa vina cu mine la un mormant comun din Rwanda. Sunt astfel de atrocitati ntr-adevar lucrarea Diavolului? Majoritatea oamenilor nu considera ca vio len ta nejustificata si cruzimea sunt lucrarea unei creaturi spirituale rele. Mul ti cred ca ast fel de lucruri sunt rezultatul raului specific na turii umane si ca principala cauza a rauta tii o constituie instinctele noastre egoiste. Al tii sunt de parere ca un grup de oameni boga ti si puternici, un fel de re tea globala secreta, ma nipuleaza omenirea de zeci de ani cu scopul de a conduce lumea. Apoi, mai sunt si cei care acuza conducatorii si guvernele statelor lumii pentru toata nedreptatea si suferin ta din prezent. Ce crede ti? De ce sunt raul, cruzimea, atro cita tile si suferin ta atat de raspandite n lume, n pofida eforturilor de a le pune capat? De ce pare omenirea sa se ndrepte cu repeziciune pe o cale a autodistrugerii, refuzand sa ascul te avertismentele repetate care i se dau? Se afla cineva n spatele tuturor acestor lucruri? Cine conduce n realitate lumea? Raspunsul s-ar pu tea sa va surprinda.

TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

Cine conduce n realitate lumea?

ROBABIL ca nu a ti ntalnit niciodata lideri ai unor grupari de crima organizata. Dar n seamna aceasta ca ei nu exista? Liderii unor ast fel de grupari stiu foarte bine sa-si ascunda iden titatea si chiar si pot sa-si dirijeze activitatile din spatele gratiilor. Totusi, din ziare despre stirile re tele de prostitutie, trafic de persoane si lupta mpotriva drogurilor, pentru a da doar cateva exemple, ne fac constien ti de influen ta corupa toare si si de consecin tele grave ale ac tiunilor ale existen tei unor astfel de infractori. Intrucat ve dem efectele activita tii lor asupra societa tii, stim ca acesti lideri ai crimei organizate exista. Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, arata ca Sa tan este o persoana reala, care, la fel ca un li der puternic al unei grupari criminale, face tot posibilul sa-si prin sem ndeplineasca vointa ne mincinoase si prin nedreptate si amagiri. De fapt, Satan se preface ntr-un nger de lu mina, spune Biblia (2 Tesaloniceni 2:9, 10; 2 Corinteni 11:14). Ne putem da seama ca Dia volul exista vazand efectele activitatii sale. To tusi, oameni le este greu sa celor mai multi creada n existenta unei fiinte spirituale rele. De aceea, nainte sa examinam mai atent ce spune Biblia despre Diavol, sa analizam cateva obstacole frecvente si convingeri eronate care i mpiedica pe oameni sa accepte ideea ca Dia volul este o persoana reala.

Cum a putut un iubitor sa-l cree Dumnezeu ze pe Diavol? Intrucat Biblia spune ca Dum nezeu este bun si perfect, ideea ca el ar fi creat o fiin ta rea pare contradictorie. Insa Biblia nu afirma ca Dumnezeu a creat o astfel de persoa na. Dimpotriva, ea spune despre Dumnezeu: Stanca lucrarile sale sunt perfecte, caci toa te caile sale sunt dreptate. Un Dumnezeu al fi delita tii, n care nu este nedreptate; el este drept si nepartinitor (Deuteronomul 32:4; Psalmul 5:4). Totusi, merita sa vedem daca o fiin ta perfec ta, creata de Dumnezeu, poate sa faca altceva de cat ce este drept. Dumnezeu nu a adus n exis ten ta niste robo ti. El a creat fiin te pe care le-a nzestrat cu liber arbitru, sau capacitatea de a lua singure decizii. Astfel, o fiin ta inteligent a perfec ta poate alege sa faca binele sau raul. In realitate, numai ac tiunile unei fiin te inteligente uma ne sau spirituale nzestrate cu liber arbitru pot fi considerate morale sau imorale. Asadar, nu era logic ca Dumnezeu sa-si n zestreze creaturile cu libertate morala si apoi sa le mpiedice sa faca ce este rau, daca aceasta era alegerea lor. Isus a facut referire la folosirea gre sit a a liberului arbitru cand a spus ca Diavolul n-a ramas ferm n adevar (Ioan 8:44). Cuvin tele sale arata clar ca fiin ta care a devenit Dia vol a fost ini tial o persoana spirituala perfecta, candva ferma n adevar.1 Iehova Dumnezeu a nzestrat cu libertate morala fiin tele pe care le-a creat deoarece le iubeste si are ncredere n ele. (Vezi chenarul Poate o fiin ta perfecta sa-si piarda perfec tiunea?, de la pagina 6.)

1 Pentru a n telege de ce nu a pus Dumnezeu capat imediat razvratirii Diavolului, vezi capitolul 11 din cartea Ce ne nva ta n realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

34567
Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue dArgile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD2005 Chisin au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.
Vol. 132, nr. 17 Semimonthly ROMANIAN

Diavolul este un slujitor al lui Dumnezeu. In opinia unora, Biblia pare sa transmita aceas ta idee n cartea Iov. Intr-o lucrare biblica se spune ca expresia colindarea pamantului, fo losita n legatura cu Diavolul, face referire la rolul spionilor persani din vechime, care cala toreau si i aduceau rapoarte regelui (Iov 1:7). Totusi, daca Diavolul ar fi fost ntr-adevar spionul lui Dumnezeu, de ce a mai fost nevoie ca el sa-i explice lui Dumnezeu ca venea de la co lindarea pamantului? Relatarea din Iov nu-l prezinta nici pe departe pe Diavol ca pe un aliat al lui Dumnezeu, ci l numeste Satan, care n seamna Impotrivitor, aratand ca el este de fapt principalul Adversar al lui Dumnezeu (Iov 1:6). Atunci, de unde a aparut ideea ca Diavolul este slujitorul lui Dumnezeu?

Este Diavolul un slujitor al lui Dumnezeu sau un mpotrivitor al Sau?

Inca din secolul I e.n., unele car ti apocrife, cum ar fi Cartea jubileelor si Regula comu nita tii, apar tinand sectei de la Qumran, l prezentau pe Diavol tocmindu-se cu Dumnezeu si, timp, supunandu-se voin tei Sale. n acelasi In cartea sa Mephistopheles, istoricul Jeffrey Burton Russell arata ca reformatorul protestant Martin Luther l considera pe Diavol o uneal ta a lui Dumnezeu, asemenea unui cosor sau a unei sape pe care el o foloseste ca sa-si lucre ze gradina. Russell mai spune ca aceasta sapa si gaseste placerea n distrugerea buruienilor,

PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu mai n mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si n Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, maghiara67, malayalam, malgas a, malteza, marathi, mar shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boli via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu.
6 Disponibila si n format audio pe CD. 8 Disponibila si n format MP3 pe CD. 7 Pentru materiale n format audio, vezi www.jw.org.

 dar ramane n mana puternica a lui Dumne zeu, ndeplinind astfel vointa Sa. Invat atura lui Luther, care mai tarziu a fost acceptata si de teologul francez Jean Calvin, i-a ofensat pe mul ti credinciosi drepta tii. care aveau simtul Cum putea un Dumnezeu al iubirii nu doar sa permita raul, ci chiar sa-l cauzeze? (Iacov 1:13) Aceasta doctrina, alaturi de ororile savarsite n secolul al XX-lea, i mpiedica pe multi oameni sa creada atat n existenta lui Dumnezeu, cat si n cea a Diavolului.
Diavolul este doar un principiu, sau un sim bol, al raului. Daca am considera ca Diavolul este doar un principiu al raului, ne-ar fi aproa pe imposibil sa ntelegem unele pasaje din Bi blie. De exemplu, cu cine vorbea Dumnezeu n Iov 2:36? Putea el sa discute cu un principiu abstract al raului existent n Iov? Sau vorbea el chiar cu sine nsusi? Mai mult, l-ar fi laudat Dumnezeu pe Iov datorita calita tilor sale, pen tru ca apoi sa permita ca Iov sa fie pus la ncer care de un principiu al raului? A-i atribui lui Dumnezeu astfel de motivatii ar nsemna sa spunem ca el este o Fiint a perfida, nu o per soana n care nu exista nedreptate (Psalmul 92:15). Dumnezeu nsa a refuzat sa-si ntinda mana pentru a-i face rau lui Iov. Cu siguran t a, Diavolul nu este un principiu al raului si nici o latura ntunecata a personalitatii lui Dumnezeu, ci o persoana spirituala care s-a facut Adversarul lui Dumnezeu.

Cine conduce n realitate lumea? In opinia multor oameni din prezent, este demodat sa crezi ca exista Diavol. Totusi, daca negam existenta Diavolului, nu mai ramane nicio explicatie satisfacatoare a motivului pen tru care exista atat de multa rautate. De fapt, ncercarea de a elimina ideea existentei Diavo lului i-a facut pe multi sa-l respinga pe Dumnezeu si toate normele morale. Cea mai izbutita viclenie a Diavolului e sa va ncredinteze ca nu exista, a scris Charles-Pierre Baudelaire, un poet din secolul al XIX-lea. Ascunzandu-si identitatea, Diavolul a semanat de fapt ndoieli n legatura cu exis tenta lui Dumnezeu. Daca Diavolul nu exista, nu nseamna oare ca Dumnezeu este raspun zator pentru tot raul din lume? Insa nu este acest lucru exact ce vrea Diavolul sa credem? La fel ca un lider al crimei organizate, Dia volul si ascunde identitatea pentru a-si atinge scopul. Ce urmareste el? Iata ce ne spune Biblia: Dumnezeul acestui sistem le-a orbit [ce lor necredinciosi] mintea, ca sa nu poata pa trunde n ea lumina glorioasei vesti bune despre Cristos, care este chipul lui Dumnezeu (2 Corinteni 4:4). Ramane nsa o ntrebare importanta. Ce va face Dumnezeu cu acest conducator din um bra, aflat n spatele raului si din a suferintei lume? Urmatorul articol va raspunde la aceas ta ntrebare.

Poate o fiint a perfecta sa-si piarda perfectiunea?

Perfec tiunea fiin telor inteligente create de Dumnezeu este relativa. De si a fost creat perfect, Adam trebuia sa respecte limitele fizice impuse de Creatorul sau. De exemplu, el nu putea sa manance pamant, pietri s sau lemn fara sa suporte consecin tele. Sau, daca ar fi ignorat legea gravita tiei si s-ar fi aruncat de pe o stanca nalta, ar fi murit sau s-ar fi ranit grav. In mod asemanator, nicio fiin ta perfecta fie om, fie nger nu poate ncalca limitele morale stabilite de Dumnezeu fara sa se expuna unor consecin te grave. De aceea, cand o fiin ta inteligenta si folose ste n mod gre sit liberul arbitru, ea cade cu u surin ta n gre seala si n pacat (Geneza 1:29; Matei 4:4).

 Conducatorul din umbra al lumii este demascat

U O anumita ocazie, Isus a spus: Condu catorul acestei lumi va fi aruncat afara. Ulterior, el a adaugat: Conducatorul lumii n-are nicio putere asupra mea si conducatorul lumii acesteia a fost judecat (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Despre cine vorbea Isus? Avand n vedere ce a spus el despre condu catorul acestei lumi, este evident ca Isus nu s-a referit la Tatal sau, Iehova Dumnezeu. Atunci cine este conducatorul acestei lumi? Cum va fi el aruncat afara si cum a fost el judecat?

Dupa aproximativ 60 de ani de la confruntarea lui Cristos cu Diavolul, apostolul Ioan le-a amintit crestinilor de influen ta puternica a Diavolului. El a spus ca ntreaga lume zace n puterea celui rau. Ioan a mai spus ca Dia volul induce n eroare ntregul pamant locuit (1 Ioan 5:19; Revela tia 12:9). Asadar, Biblia spune ca un spirit invizibil este condu catorul lumii. Dar cat de mare este influen ta lui asupra omenirii?

Conducatorul acestei lumi si dezvaluie identitatea Deseori, liderii crimei organizate se lauda cu puterea lor. Diavolul a facut acelasi lucru cand l-a ispitit pe Isus, Fiul lui Dumnezeu. Dupa ce i-a aratat lui Isus toate regatele lumii, Satan i-a facut urmatoarea propunere: I ti voi da au toritate peste toate acestea si gloria lor, caci mie mi-a fost data si o dau cui vreau eu. Daca te vei nchina o data naintea mea, va fi toata a ta (Luca 4:57). Daca Diavolul este doar un principiu al raului, cum spun unii, cum poate fi explica ta aceasta ispita? A fost Isus ispitit de vreun gand rau sau de o neliniste sufleteasc a pe care a sim tit-o probabil dupa botez? In acest caz, cum s-a putut spune ca n el nu este pacat? (1 Ioan 3:5) Isus nu a contestat faptul ca Dia volul are putere asupra omenirii. Dimpotriva, el a confirmat acest lucru numindu-l pe Satan conducatorul lumii si spunand despre el ca este un ucigas un mincinos (Ioan 14:30; si 8:44).

Conducatorul lumii le da putere aliatilor sai Cand a scris despre lupta crestinilor pentru credin ta, apostolul Pavel l-a identificat n mod clar pe cel mai mare dusman al lor. El a spus cu franche te: Avem de luptat nu mpotriva sangelui si a carnii, ci mpotriva guvernarilor, mpotriva autorita tilor, mpotriva conducato rilor mondiali ai acestui ntuneric, mpotriva for telor spirituale rele din locurile ceresti (Efeseni 6:12). Prin urmare, aceasta lupta de pase ste sfera umana, ntrucat ea este purtata nu mpotriva sangelui si a carnii, ci mpotriva for telor spirituale rele. Dupa cum reiese din cele mai multe traduceri moderne ale Bibliei, for tele spirituale rele men tionate aici nu se refera la un prin cipiu abstract al raului, ci la persoane spirituale rele puternice. Unele traduceri folosesc re dari cum ar fi duhurile rauta tii care sunt n locurile ceresti (Noul Testament, Cornilescu, 2000), spiritele rele din nal timi (Noul Testament, Pascal) sau for tele supraomenesti ale raului aflate n ceruri (The New English Bi ble). Astfel, Diavolul si exercita puterea prin
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

 intermediul altor ngeri rebeli, care si-au pa rasit locuin ta potrivita pentru ei din cer (Iuda 6). Cartea profetica Daniel ne dezvaluie modul n care acesti conducatori mondiali si exer cita puterea asupra lumii nca din vechime. Profund ngrijorat pentru iudeii care se ntor sesera la Ierusalim din exilul babilonian n 537 .e.n., Daniel s-a rugat pentru ei trei sap tamani. Un nger, trimis de Dumnezeu sa-l ncurajeze pe profet, i-a explicat acestuia moti vul pentru care ajunsese cu ntarziere: Prin tul regatului Persiei mi s-a mpotrivit douazeci si una de zile (Daniel 10:2, 13). Cine era acest prin t al Persiei? Evident, ngerul nu s-a referit la regele persan Cirus, care la acea vreme avea o atitudine binevoitoare fa ta de Daniel si fa ta de poporul lui. In plus, cum ar fi putut un simplu rege uman sa i se mpotriveasca trei saptamani unei fiin te spiri tuale, avand n vedere ca un singur nger a pu tut sa ucida 185000 de razboinici viteji ntr-o singura noapte? (Isaia 37:36) Acest prin t al Persiei care i se mpotrivise ngerului nu pu tea fi decat un reprezentant al Diavolului, adi ca un demon care primise autoritate peste Im periul Persan. In continuarea relatarii, ngerul lui Dumnezeu a spus ca avea sa lupte din nou cu prin tul Persiei si cu un alt prin t-demon, prin tul Greciei (Daniel 10:20). In telegem de aici ca exista ntr-adevar con ducatori mondiali invizibili, prin ti-demoni care si mpart puterea asupra lumii sub auto ritatea stapanului lor, Satan Diavolul. Care a fost obiectivul lor pana acum?

Conducatorul lumii si arata adevarata fat a In ultima carte a Bibliei, Revela tia, aposto lul Ioan arata cum Isus, n calitate de arhan ghelul Mihael, i nvinge pe Diavol si pe demonii sai. Ioan descrie si consecin detele zastruoase ale expulzarii acestora din cer. Iata ce citim: Vai de voi, pamant si mare, pentru
8
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

ca Diavolul a coborat la voi cuprins de o ma nie mare, stiind ca nu mai are decat pu tin timp! (Revela tia 12:9, 12). Cum si-a manifestat Diavolul mania? Asa cum mul ti infractori dispera ti urmeaza deviza stapaneste sau distruge, Diavolul si demonii sai sunt hotara ti sa distruga pamantul si oa timp, Diamenii de pe el. Stiind c a are pu tin volul se foloseste de unul dintre elementele de baza ale societa tii umane aflate sub autoritatea sa comer tul pentru a promova un spirit exagerat de consum. Cu ce rezultat? Epuizarea resurselor naturale si distrugerea mediului nconjurator, care pun n pericol nsasi existen ta omenirii (Revela tia 11:18; 18:1117). Inca de la nceputul istoriei umane, setea de putere a Diavolului s-a reflectat, de asemenea, n politica si n religie. Cartea Revela tia prezin ta puterile politice ca pe niste animale salba tice carora Diavolul le-a dat o mare autorita te. Ea mai spune ca alian ta nerusinat a dintre religie si politica reprezinta un adulter spiri tual dezgustator (Revela tia 13:2; 17:1, 2). Sa ne gandim la oprimarea, sclavia, razboaiele si conflictele etnice, care, de-a lungul secolelor, au facut milioane de victime. Poate cineva sa spuna cu sinceritate ca evenimentele nfiora toare si care au manjit paginile isto socante riei au fost rodul unor ac tiuni umane firesti? Sau au fost mai degraba rezultatul manipularii oamenilor de catre for te spirituale rele? Biblia l identifica fara echivoc si l demas ca pe cel care manevreaza puterile lumii si i influen teaza pe conducatorii lor umani. Con stient a sau nu, societatea umana reflecta atat personalitatea conducatorului ei, cat si deviza acestuia: Stapaneste sau distruge. Dar cat va mai suferi omenirea sub conducerea Diavolului?

Distrugerea definitiva a Diavolului In secolul I, activitatea pamanteasca a lui Isus a indicat ca Diavolul si demonii sai aveau sa fie distrusi. C and discipolii i-au relatat lui

Sub conducerea iubitoare a lui Cristos, oamenii drepti vor transforma pamantul n paradis
Isus cum scosesera demoni, el le-a zis: L-am vazut pe Satan cazut deja din cer ca un fulger (Luca 10:18). Prin aceste cuvinte, Isus si ex prima bucuria n legatura cu viitoarea sa vic torie asupra conducatorului lumii. Ea urma sa aiba loc dupa ntoarcerea lui Isus la cer n calitate de arhanghelul Mihael (Revela tia 12:79). Un studiu temeinic al profe tiilor biblice arata ca aceasta victorie a avut loc n cer n 1914 sau la pu tin timp dupa aceea.1 De atunci, Diavolul stie ca mai are pu tin timp pana cand va fi distrus. Desi ntreaga lume zace n puterea Diavolului, milioane de oameni din prezent n-au fost nsela ti de ncer carile lui disperate de a-i tine sub autoritatea sa. Biblia le-a deschis ochii n ce priveste identitatea si planurile lui (2 Corinteni 2:11). Ei a cu nerabdare mplinirea cuvintelor asteapt adresate de Pavel colaboratorilor sai crestini: Dumnezeul care da pacea l va zdrobi n curand pe Satan sub picioarele voastre (Romani 16:20).2 In curand, Diavolul va primi lovitura de gratie! Sub conducerea iubitoare a lui Cristos, oa menii drep ti vor transforma pamantul n paradis. Violen ta, ura si lacomia vor disparea pentru totdeauna. Nimanui nu-i vor mai veni n minte lucrurile de mai nainte, spune Biblia (Isaia 65:17). Ce usurare vor sim ti to ti cei care se elibereaza de sub autoritatea conduca torului din umbra al acestei lumi!
1 Pentru mai multe detalii cu privire la aceasta data, vezi paginile 215218 din cartea Ce ne nva ta n realitate Bi blia?, publicata de Martorii lui Iehova. 2 Aceste cuvinte ale lui Pavel au legatura cu prima pro fe tie din Biblie, consemnata n Geneza 3:15, de unde n telegem ca, n cele din urma, Diavolul va fi distrus. In descrierea acestui eveniment, Pavel a folosit un termen grecesc care nseamna a strivi, a sfarama, a face buca ti prin zdrobire (Vines Complete Expository Dictionary of Old and New Testament Words).

 CITITORII INTREABA . . .
Ce este Armaghedonul?
multor oameni imagini ale unei distrugeri n masa: un razboi nuclear, dezastre naturale de propor tii sau chiar un Armaghedon ecologic, cauzat de ncalzirea globala. Insa termenul Armaghedon, a sa cum este folosit n Biblie, nu se refera la niciunul dintre aceste scenarii. Atunci ce este Armaghedonul despre care vorbe ste Biblia? Termenul Armaghedon (Har-Maghedon) apare n cartea biblica Revela tia. El se refera la un razboi cu totul deosebit, si anume la razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotpu ternic, n care regii ntregului pamant locuit sunt aduna ti pentru o ultima batalie mpotriva lui Dumnezeu. Despre acest razboi se vorbe ste si n alte versete biblice (Revela tia 16:1416; Ezechiel 38:22, 23; Ioel 3:1214; Luca 21:34, 35; 2 Petru 3:11, 12). In ce va consta acest razboi? Iata ce ne spune cartea Revela tia, folosind un limbaj simbolic: Regii pamantului si armatele lor [s-au adunat] ca sa faca razboi mpotriva celui ce statea pe cal si mpotriva armatei sale. Cel ce statea pe cal este Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, pe care Dumnezeu l-a numit sa conduca legiuni de n geri pentru a-i nvinge pe du smanii Sai (Revelatia 19:1116, 1921). In Ieremia 25:33 ni se dez valuie cat de mare va fi distrugerea celor rai: Cei uci si de Iehova vor fi n ziua aceea de la un ca pat al pamantului pana la celalalt. De ce este nevoie de Armaghedon? Deoarece na tiunile refuza sa recunoasca suveranitatea lui Dumnezeu, proclamandu- si propria suveranita te (Psalmul 24:1). Atitudinea lor sfidatoare este descrisa n Psalmul 2:2: Regii pamantului se ri dica si demnitarii se aduna ca un singur om m potriva lui Iehova si mpotriva unsului sau.
10
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

Cuvantul Armaghedon treze ste n mintea

Ace sti oameni razvrati ti se aseamana cu ni ste locatari ilegali, care nu numai ca ocupa o pro prietate care nu le apar tine, dar o si folosesc n mod gre sit si o ruineaza. Na tiunile din prezent distrug antul si polueaza mediul nconjura pam tor. In Cuvantul lui Dumnezeu s-a prezis aceas ta situa tie deplorabila: Na tiunile s-au maniat si a venit mania lui Dumnezeu. Atunci Dumne zeu i va distruge pe cei ce distrug pamantul (Revela tia 11:18). Armaghedonul este modalita tea prin care Dumnezeu a decis sa rezolve con troversa privitoare la cine are dreptul sa condu ca omenirea (Psalmul 83:18). Cand va avea loc Armaghedonul? Fiul lui Dumnezeu a spus clar: Ziua si ora aceea nimeni nu le stie, nici ngerii din ceruri, nici Fiul, ci nu-

Cei smeriti vor stapani pamantul si si vor gasi desfatarea n belsug de pace
mai Tatal (Matei 24:36). Totu si, vorbind despre Armaghedon, Regele razboinic Isus Cristos a dat urmatorul avertisment: Iata ca eu vin ca un ho t! Fericit este cel care ramane treaz (Revela tia 16:15). Astfel, acest razboi global este pus n le gatura cu prezen ta lui Cristos, despre care pro fe tiile Bibliei arata ca are loc n zilele noastre. La Armaghedon vor fi distru si numai oamenii rai care nu vor sa se corecteze. O mare mul ti me de oameni va supravie tui acestui razboi (Re vela tia 7:914). Ei vor vedea mplinirea urmatoa relor cuvinte: Inca pu tin si cel rau nu va mai fi, te vei uita la locul unde era si nu va mai fi. Dar cei smeri ti vor stapani pamantul si si vor gasi desfa tarea n bel sug de pace (Psalmul 37:10, 11).

CELE SAPTE SPECII

DIN TARA CEA BUNA
O

IBLIA descrie Israelul ca fiind o tar si a cu dealuri si vai, cu podisuri campii, cu rauri si izvoare. In partea de sud se ntindea un desert arid, iar la nord se vedeau culmile nzapezite ale muntilor. Intrucat clima si solul erau atat de variate, n Israel exista o mare diversitate de produse agricole. Prin felul n care le-a vorbit israelitilor despre aceasta tar a buna n care urmau sa intre, Moise i-a facut sa aiba astept ari foarte mari. El a spus ca este o tar a cu grau, cu orz, cu vii, cu smochine si cu rodii, o tar a cu masline pline de ulei si cu miere, mention and concret sapte produse agricole (Deuteronomul 8:7, 8). Chiar si specii este folosita pentru n prezent, expresia cele sapte a descrie produsele din aceasta tar a. In diferite perioade din istoria israelitilor, imagini ale acestor produse au fost imprimate pe monede ca simbol al rodniciei t arii. Cum erau ele locale si pe marci postale cultivate n timpurile biblice? Si cum au influentat ele modul de viat a al oamenilor?
Grau si orz Desi atat graul, cat si orzul erau semanate toamna, orzul era secerat cu o luna naintea graului. Un snop din prima recolta de orz era prezentat la templu ca ofranda pentru Iehova n timpul Sarbatorii Turtelor Nedos pite, n martie sau aprilie. In schimb, o paine din grau era prezentata ca ofranda n timpul Sarbatorii Saptamanilor (Penticosta), n luna mai (Leviticul 23:10, 11, 1517). Pana nu demult, fermierii din Israel semanau cu mana semin tele de cereale, pe care le tineau ntr-un fald al ves mantului. Boabele de orz erau pur si pe simplu mprastiate pamant. Semin tele de grau nsa trebuiau acoperite. Acest lucru se realiza fie calcand pamantul cu ajutorul animale lor de trac tiune, fie arand din nou terenul. Biblia vorbeste de multe ori despre semanat, secerat, treierat, vanturat si macinat, activita ti ce pretindeau mult efort fizic. In fiecare zi, cerealele secerate erau macinate acasa, iar din faina ob tinuta se facea paine pentru familie. Aceasta ne ajuta sa n telegem de ce ne-a nva tat Isus sa

R Z

cerem n rugaciune painea noastra zilnica (Matei 6:11, Noul Testament, Traducere literala noua, 2001). In timpu rile biblice, painea facuta din faina integrala de grau sau de orz era nelipsita de pe mesele oamenilor (Isaia 55:10). Vii, smochine si condus poporul rodii Dupa ce si-a 40 de ani prin pustiu, Moise a pus n fa ta israeli tilor o per spectiva atragatoare, aceea de a manca din roadele T arii Pro mise. Cu 40 de ani n urma, ca tiva barba ti israeli ti spionase ra Tara Promisa. Ce le adusesera ei israeli tilor afla ti n pustiu ca dovada ca tara era foarte roditoare? O mladi ta cu un ciorchine de strugure, care era atat de greu, ncat a trebuit ca doi barba ti sa-l duca pe o prajina. Spionii au mai adus de acolo smochine si rodii. Ce imagine mbietoare pentru Ei au vazut astfel ce luisraeli tii care rataceau prin desert! cruri bune i asteptau! (Numerele 13:20, 23) Pentru a da rod, viile necesitau o ngrijire constanta: cura tare, irigare si recoltare. Viile bine ngrijite de pe dea luri aveau un zid de protec tie, terase amenajate cu grija si o coliba pentru paznic. Israeli tii erau familiariza ti cu mun ca ce trebuia facuta n vie si ce se ntampla daca o ne stiau glijau (Isaia 5:17). Cand se culegeau strugurii, oamenii ncepeau sa faca vin. Ciorchinii erau zdrobi ti cu picioarele ntr-o cada sau stri vi ti ntr-un teasc. Sucul ob tinut era fiert pentru a se extra ge zaharul sau era lasat sa fermenteze pentru a se face vin. In Israel existau condi tii ideale pentru cultivarea vi tei de vie si pentru producerea vinului.1 Oamenii care locuiesc departe de tarile unde cresc smo chini vad probabil doar smochine uscate si presate. Smo chinele proaspat culese sunt nsa foarte diferite; ele sunt dulci si zemoase. Pentru a fi pastrate si dupa scurtul sezon de recoltare, smochinele trebuie uscate la soare si ambala1 Uneori strugurii erau pu si la uscat pentru a se ob tine stafide (2 Samuel 6:19).

S M O C H I N E

12

TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

 te. Biblia men tioneaza de multe ori turtele de smochine presate (1 Samuel 25:18). Cand desfaci coaja rezistenta a unei rodii coapte, ies la iveala sute de bobi te ngramadite una langa alta, gata pen tru a fi mancate. Din ele se poate face si suc o bautura hranitoare, sanatoasa si nvioratoare. O dovada ca rodiile erau foarte apreciate este faptul ca reprezentari ale acesto ra mpodobeau candva tivul tunicii marelui preot si coloanele de la templul lui Solomon (Exodul 39:24; 1 Regi 7:20).

M A S L I

Masline si miere Maslinul este men tionat n Biblie de aproape 60 de ori, el fiind o valoroasa sursa de hrana si de ulei. Aproape n tot Israelul se pot nca vedea livezi de mas lini (Deuteronomul 28:40). Chiar si n prezent, n multe co munita ti, culegerea maslinelor n luna octombrie este o ac tivitate care i implica pe to ti membrii familiei. Culegatorii bat ramurile pentru a scutura maslinele, iar apoi le aduna. Maslinele sunt conservate si folosite ca hrana pentru familie pe tot parcursul anului sau sunt duse la presele de ulei din localitate. De fapt, sute de prese antice de diverse tipuri au fost scoase la suprafa ta de arheologi. Este o ncantare sa vezi uleiul galben-verzui curgand n recipiente. Acesta este pastrat pentru rezerva anuala a familiei sau este vandut. Pe langa faptul ca este folosit pentru consum, uleiul de masline este, de asemenea, ntrebuin tat n cosmetica si drept combustibil pentru lampi. Mierea pe care a men tionat-o Moise era fie miere de albine, fie un sirop extras din curmale struguri, care este si folosit si n prezent ca ndulcitor. Insa mierea men tionata n relatarile biblice despre Samson si despre Ionatan era, fara ndoiala, miere salbatica din faguri (Judecatori 14:8, 9; 1 Samuel 14:27). O descoperire recenta a unei stupine cu peste treizeci de familii de albine la Tel Rehov, n nordul Israelului, arata ca apicultura se practica n acest loc nca din zilele lui Solomon. In prezent, oricine face o plimbare prin pie tele pline de culoare din Israel cu brutarii si cu tarabe ncarcate cu fructe si legume va gasi din abunden ta, sub o forma sau alta, produse din cele sapte specii. Desigur, acestea sunt doar cateva dintre nenumaratele produse locale. Metodele agricole moderne au facut posibila si cultivarea unor plan te provenite din alte tari. Belsugul de produse de aici ara ta ca aceasta fasie ngust a de p am ant este cu adevarat o tara buna (Numerele 14:7).

N E

 V-ATI INTREBAT ?
De ce a ales Dumnezeu sa-i hraneasca pe israeliti n pustiu cu prepelite? Dupa ce i-a scos pe israeli ti din Egipt, schimba direc tia sau daca pasarile sunt Dumnezeu le-a oferit de doua ori car- epuizate din cauza unui zbor lung, n ne din bel sug, trimi tandu-le prepeli te tregul stol se poate prabu si la pamant, (Exodul 16:13; Numerele 11:31). unde pasarile raman nemi scate (The Westminster Dictionary of the Bible). Prepeli tele sunt pasari mici, avand New Inainte de a- si relua zborul, ele trebuie aproximativ 18 centimetri lungime si cantarind circa 100 de grame. In pe- sa se odihneasca o zi sau doua, deve rioada de mperechere, ele cuibaresc n nind astfel o prada u soara pentru vana multe par ti din Europa si din vestul tori. Pe la nceputul secolului al XX-lea, Asiei. Fiind pasari migratoare, prepeli- Egiptul exporta anual n jur de trei mi a n nordul Africii si n Ara- lioane de prepeli te pentru consum. tele ierneaz bia. In timpul migra tiei, ele formeaza In cele doua ocazii cand israeli tii au stoluri mari si traverseaza coasta esti- fost hrani ti cu prepeli te era primavar a. ca a Mediteranei, zburand pe deasupra De si prepeli tele zburau cu regularitate peninsulei Sinai. pe deasupra Sinaiului n acea perioada, Potrivit unui dic tionar biblic, prepeli- Iehova a fost cel care a starnit un vant and pentru a aduce aceste pasari n tabara tele zboara repede si u sor, profit de curen tii de aer. Insa, daca vantul si israeli tilor (Numerele 11:31). Ce era Sarbatoarea Dedicarii mentionat a n Ioan 10:22? si Dumnezeu le-a poruncit israelitilor obiceiurile evreilor. El a construit un sa celebreze trei sarbatori: Sarbatoarea altar pagan deasupra altarului din tem Turtelor Nedospite, Sarbatoarea Penti- plul lui Iehova de la Ierusalim, pe care costei si Pri- a adus jertfe zeului grec Zeus. Sarbatoarea Secerisului. ma se tinea la nceputul primaverii, a Acest incident a provocat revolta ma doua la sfarsitul primaverii, iar a tre- cabeilor. Iuda Macabeul, conducato ia toamna. Dar sarbatoarea mentiona rul iudeilor, a eliberat Ierusalimul din ta n Ioan 10:22 se tinea iarna si co- mana seleucizilor, iar apoi a ordonat memora rededicarea templului lui Ie- daramarea altarului ntinat si construi hova din anul 165 .e.n. Aceasta sar- rea unui nou altar n locul lui. Dupa batoare ncepea n a 25-a zi a lunii exact trei ani de la pang arirea altarului, chislev, aproape de solstitiul de iarna, Iuda i-a dedicat din nou lui Iehova tem si dura opt zile. De ce a fost ea insti- plul cura tit. De atunci, iudeii celebrea tuita? z a S arb atoarea Dedicarii (n ebraic a In 168 .e.n., Antiochos al IV-lea hanukkah) n luna decembrie. In pre (Epiphanes), regele seleucid al Siriei, a zent, sarbatoarea este cunoscuta sub ncercat sa nlature complet nchinarea numele de Hanuca.

Din cartea Woods Bible Animals. 1876

CHIPUL LUI IUDA MACABEUL, LYON, 1553

14

TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

 APROPIATI-V A DE DUMNEZEU

O, Iehova, tu . . . ma cunosti

PERSOANA nu poate duce o povara mai grea decat aceea de a sti ca nimeni nu se intereseaza de ea si 1 Te regasesti nu o ntelege. si tu n aceste cuvinte? Ai simtit vreodata ca ni manui nu-i pasa de tine sau ca nimeni nu ntele ge prin ce treci si, ce simti? cu atat mai putin, Daca da, urmatoarea idee ti-ar putea aduce man gaiere: Lui Iehova i pasa atat de mult de nchina torii sai, ncat este atent la tot ce se ntampla cu ei n viata de zi cu zi. Cuvintele lui David din Psal mul 139 ne asigura de acest adevar. Convins ca Iehova se interesa de el, David a spus: O, Iehova, tu m-ai cercetat si ma cuno sti! (Versetul 1). David a folosit aici o imagine poetica sugestiva. Verbul ebraic redat prin a cerceta se poate referi la a sapa n cautarea unui minereu (Iov 28:3), a explora un tinut (Judecatorii 18:2) sau a examina faptele ntr-un proces (Deuteronomul 13:14). Intr-adevar, Iehova ne cunoa ste foarte bine. Este ca si cum el examineaza fiecare aspect si fie care col ti sor al vie tii noastre. Spunand ma cu no sti, David arata ca Iehova manifesta interes fa ta de fiecare slujitor al sau. El i cerceteaza pe slujito rii sai si ajunge sa-i cunoasca n mod individual. David spune n continuare cat de atent ne cer ceteaza Dumnezeu: Tu stii cand ma asez si cand ma ridic. Imi patrunzi de departe gandurile (Versetul 2). Intr-un anumit sens, Iehova este de parte, n locuinta sa din ceruri. Totusi, el stie cand ne asez unei zile n am, probabil la sfarsitul carcate, si cand ne ridicam dimineata, pentru a ne relua activitatile cotidiene. De asemenea, el ne cunoaste si Se sim gandurile, dorintele intentiile. tea David amenintat de faptul ca Iehova l exami na atat de atent? Nicidecum. David chiar l-a ru gat pe Iehova sa-l cerceteze (Versetele 23, 24). De ce?
1 Cuvintele i apar tin scriitorului Arthur Stainback.

David stia ca Iehova are o motivatie buna cand si examineaza nchinatorii. El a facut referire la aceasta motivatie, spunand: Mi-ai masurat mer sul si odihna cunosti bine toate caile mele (Ver si setul 3). In fiecare zi, Iehova vede toate caile noastre, atat greselile, cat si lucrurile bune pe care le facem. La ce se concentreaza el? La aspectele rele sau la cele bune? Termenul ebraic redat prin verbul a masura poate nsemna a cerne, sau a vantura, asa cum un agricultor vantu ra pleava pentru a pastra graul bun. Expresia a cunoaste bine este tradu cerea unui termen ebraic care nseamna a pretui. Cand examineaza lucrurile pe care nchinatorii sai le spun sau le fac n fiecare zi, Iehova pastreaza ceea ce este bun. De ce? Deoarece el pretuie ste eforturile pe care ei le fac pentru a-i fi placuti. Din Psalmul 139 nvat am ca lui Dumnezeu i pasa mult de nchinatorii sai. El i cerceteaza si i pazeste cu ce n activitatile lor de zi cu zi. El stie probleme se confrunta si durerea din ntelege mintea si din inima lor. Nu te simti ndemnat sa-i aduci nchinare unui Dumnezeu caruia i pasa atat de mult de noi? Daca da, poti fi sigur de ur matorul lucru: Iehova nu va uita niciodata lucra rea [ta] si iubirea pe care [ai] aratat-o pentru nu mele sau (Evrei 6:10).

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN SEPTEMBRIE: Psalmii 119150

TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

15

 SA INVAT AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Acest articol analizeaza unele ntrebari pe care vi le-a ti pus, probabil, si dumneavoastra si prezinta versetele ce raspund la ele. Citi ti aceste versete n propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt bucuro si sa le analizeze mpreuna cu dumneavoastra.

Cum ne putem apropia de Dumnezeu?

1. Asculta Dumnezeu toate rugaciunile? Iehova invita oameni din toate natiunile sa se apropie de el prin intermediul rugaciunii (Psal mul 65:2). Dar el nu asculta toate rugaciunile. De exemplu, cand israelitii au persistat n nele giuire, Dumnezeu a refuzat sa le asculte ruga ciunile (Isaia 1:15). De asemenea, rugaciunile

unui barbat care se poarta rau cu so tia lui pot fi mpiedicate (1 Petru 3:7). Totu si, Dumnezeu i asculta chiar si pe cei care au comis pacate grave, daca se caiesc. (Citi ti 2 Cronici 33:913.)

2. Cum trebuie sa ne rugam? Rugaciunea este un mare privilegiu si face parte din nchinarea noastra. Asadar, trebuie s a ne rugam nu mai lui Iehova (Matei 4:10; 6:9). Intrucat suntem im perfec ti, trebuie sa ne rugam n numele lui Isus, deoa rece el este calea stabilita de Dumnezeu (Ioan 14:6). Iehova vrea sa ne rugam din inima, nu sa repetam ru gaciuni scrise sau memorate. (Citi ti Matei 6:7; Filipeni 4:6, 7.) Creatorul nostru poate auzi chiar si rugaciunile spu se n gand (1 Samuel 1:12, 13). El ne invita sa ne ru gam cu orice ocazie, de exemplu la nceputul si la sfar situl zilei, la masa sau cand ne confruntam cu probleme. (Citi ti Psalmul 55:22; Matei 15:36.)

3. De ce se ntrunesc crestinii? Nu este u sor sa ne apropiem de Dumnezeu, deoa rece traim n mijlocul unor oameni care nu cred n Dumnezeu si iau n ras promisiunea sa de a aduce pa cea pe pamant (2 Timotei 3:1, 4; 2 Petru 3:3, 13). De aceea, avem nevoie de compania ncurajatoare a fra tilor de credin ta. (Citi ti Evrei 10:24, 25.) Ne putem apropia de Dumnezeu daca ne mprie tenim cu cei ce l iubesc. La ntrunirile Martorilor lui Iehova putem trage foloase observand credin ta celorlal ti. (Citi ti Romani 1:11, 12.)

4. Cum ne putem apropia de Dumnezeu? Ne putem apropia de Iehova daca meditam la ceea ce nva tam din Cuvantul sau. Prin urmare, sa ne gan dim la ac tiunile, la ndrumarile si la promisiunile sale. Meditarea sub rugaciune ne spore ste aprecierea pen tru n telepciunea si iubirea lui Dumnezeu. (Citi ti Iosua 1:8; Psalmul 1:13.) Ne putem apropia de Dumnezeu numai daca avem ncredere, daca avem credin ta n el. Dar credin ta este ca o fiin ta vie, care trebuie sa fie hranita. Trebuie sa ne consolidam n permanen ta credin ta meditand la nvat aturile ce stau la baza convingerilor noastre. (Citi ti 1 Tesaloniceni 5:21; Evrei 11:1, 6.)

5. Ce foloase avem daca ne apropiem de Dumnezeu? Iehova le poarta de grija celor ce l iubesc. El i ocroteste de tot ce le-ar putea periclita credinta si speranta vie tii ve snice (Psalmul 91:1, 2, 710). Dumnezeu ne avertizeaza sa evitam caile care ne pun n pericol sanatatea si fericirea. Iehova ne nvat a cel mai bun mod de via ta. (Citi ti Psalmul 73:27, 28; Iacov 4:4, 8.)

Pentru mai multe informatii, vezi capitolul 17 al acestei carti, publicate de Martorii lui Iehova.

CE NE INVAT A n realitate BIBLIA?

17

 Micul si umilul traduc ator al Bibliei n franceza

Este 13 septembrie 1540. Autoritatile a casa lui Collin Pellenc. perchezitioneaz Intr-o camera secreta gasesc cateva documente suspecte, printre care si o carte voluminoasa. Pe a doua pagina a cartii apareau cuvintele: P. Robert Olivetanus, micul si umilul traduc ator. Era o Biblie valdeza! Collin Pellenc este arestat, condamnat ca eretic si ars de viu pe rug.

Olivetan

N FRANTA acelor vremuri, la fel ca n res tul Europei, Biserica Catolica i urmarea pe adep tii Reformei n efortul de a elimina doctrinele insidioase ale acestora. Unul dintre reformatori, nflacaratul Guillaume Farel, era hotarat sa convinga lumea francofona sa adop te ideile lui Martin Luther, o figura proemi nenta a Reformei Protestante. Farel, originar din provincia Dauphine, aflata n sud-estul Fran tei, stia ca o arma importanta n aceasta lupta ideologica era pagina tiparita. Pentru a-si ndeplini misiunea, el avea nevoie de brosuri, de lucrari religioase si de Biblii. Dar cine avea sa finan teze un asemenea proiect? Farel a ho tarat sa ceara ajutorul valdezilor, o grupare re ligioasa independenta, dedicata propovaduirii Bibliei.

Sinodul de la Chanforan In 1532, pe la jumatatea lunii septembrie, pastorii valdezi (numiti un si barbes) au tinut nod, sau o ntrunire, la Chanforan, un satuc de ani, ntre langa Torino (Italia). Timp de cativa valdezi si liderii Reformei existase un schimb de idei. De aceea, Farel si reforma cativa alti tori au fost invitati si ei la acest sinod. Valde zii voiau sa stie dac a doctrinele lor se armo
18
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

nizau cu cele ale lui Luther si ale discipolilor sai.1 La Chanforan, elocven ta lui Farel a dat roa de. Cand pastorii valdezi i-au aratat vechile lor Biblii scrise de mana, traduse n dialectul lor, Farel i-a convins sa sustin a financiar tiparirea unei Biblii n franceza. Spre deosebire de tra` ducerea lui Lefevre dEtaples din 1523, care era bazata pe o versiune n limba latina, aceasta Bi blie urma sa fie tradusa din ebraica si din grea ca. Insa cine putea sa duca la ndeplinire o ase menea nsarcinare? Farel cunostea chiar omul potrivit. Numele sau era Pierre Robert, cunoscut drept Olivetan,2 un profesor tanar, nascut n regiunea Picardia, din nordul Fran tei. Olivetan, care era var cu Jean Calvin, a fost unul dintre primii reformatori din Fran ta si un barbat demn de ncredere. El a pe trecut ca tiva ani la Strasbourg, unde a studiat cu asiduitate limbile n care a fost scrisa Biblia.
1 Pentru mai multe informa tii despre modul n care val dezii au fost asimila ti de Reforma Protestanta, vezi Turnul de veghe din 15 martie 2002, paginile 2023. 2 Nascut sub numele de Louys Robert, el a adoptat pre numele Pierre. Se pare ca porecla Olivetan provine dintr-un cuvant care nseamna maslina si face referire la cantitatea mare de ulei de masline pe care o ardea pentru a- si ilumi na camera n orele prelungite de lucru.

Archives de la Ville de Neuchatel, Suisse /Photo: Stefano Iori

 In stanga: Alain Leprince La ee, Roubaix / Prin amabilitatea fostului muzeu Bouchard, Paris Piscine-mus In mijloc si n dreapta: Societe de lHistoire du Protestantisme Francais, Paris

Asa altii, Olivetan cum a facut Farel si multi s-a refugiat n Elve tia. Prietenii l-au implorat sa accepte acest proiect. Dupa ce a refuzat de mai multe ori, el a fost de acord n cele din urma sa traduca Biblia din limbile ebraica si greaca n franceza. In acelasi timp, valdezii au donat 500 din cele 800 de coroane de aur o suma imensa necesare pentru tiparirea Bibliei.

Corbul si privighetoarea La nceputul anului 1534, Olivetan s-a retras n Alpi si a nceput sa lucreze, nconjurat de profesorii sai tacu ti, cartile. Biblioteca lui l-ar fi facut invidios pe oricare erudit din zilele noastre. Ea con tinea versiunile siriaca, greaca si latina ale Bibliei, comentarii rabinice, ma nuale de gramatica a limbii caldeene si multe alte car ti. Cel mai important, el avea si versiu nea de la Vene tia a textului biblic original n ebraica. Olivetan si-a bazat traducerea par tii din Biblie numite Noul al lui Testament pe textul francez ` Lefevre dEtaples, desi a consultat n multe randuri si textul grecesc al eruditului olandez Eras mus. In multe situa tii, Olivetan a ales cuvinte care nu sus tineau ideile si autoritatea Bisericii Catolice. De exemplu, a folosit termenul supra veghetor n loc de episcop, secret n loc de mister si congrega tie n loc de biserica. Pentru partea numita Vechiul Testament, Olivetan era hotarat sa redea cuvant cu cuvant textul original din ebraica. El a spus n gluma ca a traduce din ebraica n franceza este ca si cum ai nva ta o privighetoare cu glas duios sa imite croncanitul unui corb.

In textul ebraic, Olivetan a ntalnit de mii de ori numele divin sub forma Tetragramei. El a ales sa-l traduca prin Cel Vesnic, expresie care a ajuns mai tarziu sa fie folosita n mod frecvent n Bibliile protestante n limba fran ceza. Totusi, n unele locuri, cum ar fi n Exo dul 6:3, el a ales sa foloseasca numele Iehova. In mod remarcabil, la 12 februarie 1535, du pa numai un an, traduc atorul si-a declarat lu crarea terminata! Intrucat a recunoscut ca purta deja de mult timp acest jug [al traduce rii] de unul singur, se pare ca anul 1534/1535 a nsemnat ncheierea cu succes a unui proces ndelungat si minu tios. Am facut tot ce am putut, a spus traducatorul cu modestie. Ceea ce mai ramanea de facut era tiparirea primei Biblii care fusese tradusa n franceza tinandu-se cont de limbile originale. In atelierul lui Pirot Pierre de Wingle, cunoscut si ca Pirot Picard, un prieten al lui Farel si un tipograf adept al Reformei, intra acum n scena. Dupa ce fusese izgonit din Lyon de Biserica Catolica, el s-a sta bilit n Neuchatel (Elvetia) n 1533. Cu banii primi ti de la valdezi, de Wingle a nceput sa ti pareasca o cantitate mare de materiale subver sive. De exemplu, n atelierul sau au fost tipa rite afise n care era condamnata liturghia. Unele afise au ajuns chiar si la Francisc I, regele catolic al Fran tei. Apoi, de Wingle si-a pus din nou presele n miscare, de data aceasta ca sa tipareasca o Bi blie! Pentru ca procesul de tiparire sa dureze
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

19

 mai pu tin, la fiecare dintre cele doua prese lu cra o echipa alcatuita din patru sau cinci mun citori, si tipareau pagi care pregateau literele nile. In cele din urma, n anul 1535, [n] a patra zi a lunii iunie, de Wingle a semnat pagi na tipografului din Biblia lui Olivetan. In pre fa ta, traducatorul le dedica lucrarea sarmanilor credinciosi si de care erau truditi mpovarati tradi tii desarte. Rezultatul final a fost pe masura astept arilor. Frumuse tea si simplitatea textului francez erau mbogatite de caracterele gotice, elegante si usor pe doua coloa de citit. Textul era asezat ne si n capitole si era mpartit paragrafe. No tele marginale sunt o marturie a eruditiei tra ducatorului. De asemenea, comentariile introductive, anexele, tabelele si versurile incluse sporesc frumusetea acestei lucrari. La sfarsitul volumului, un scurt acrostih rimat dezvaluie ca valdezii, care Evanghelia predica, au facut aceasta comoara publica.

O capodopera si, n acelasi timp, un esec Dispretuit a odinioara, lucrarea lui Olivetan este n prezent recunoscuta unanim ca o adeva rata capodopera. Mai mult, de-a lungul a trei se cole, traducerea sa a fost folosita ca text de baza pentru multe versiuni ale Bibliei Protestante. Desi a fost tiparita n aproximativ o mie de exemplare, Biblia lui Olivetan nu s-a vandut prea bine. Motivul a fost lipsa unei retele de distribu tie eficiente, dar si faptul ca, n acea pe rioada, limba franceza trecea prin schimbari rapide. In plus, o carte de 5 kilograme nu avea tocmai formatul ideal pentru predicatorii care calatoreau sau pentru oamenii care doreau s-o citeasca n secret. Chiar daca un exemplar a ajuns si n casa lui Collin Pellenc, n Fran ta, asa cum s-a mentio nat la nceputul acestui articol, Biblia lui Olive tan a fost n realitate un esec comercial. In 1670, dupa aproape un secol si jumatate de la tiparirea ei, ntr-o librarie din Geneva nca se gasea un exemplar de vanzare. Anonimul de nicaieri Dupa ce si-a ndeplinit misiunea, Olivetan s-a retras n anonimat. Sub diferite pseudonime, el a revizuit Noul Testament si din Ve unele parti chiul Testament. De asemenea, s-a dedicat celeilalte pasiuni ale sale: meseria de profesor. Fiind un dascal plin de grija, el si-a reeditat cartea In va taturi pentru copii (fr.), o lucrare ce continea lec tii morale pentru cei mici si o introducere n citirea n limba franceza, bazata n ntregime pe Scripturi. Unul dintre pseudonimele pe care le-a adoptat a fost Belisem de Belimakom, care nseamna Anonimul de nicaieri. Olivetan a murit n 1538, probabil la Roma. Abia trecuse de 30 de ani. In prezent, pu tini oameni sunt constien ti de rolul esen tial pe care acest tanar erudit din Picardia l-a avut n ras pandirea Bibliei n limba franceza. Numele sau apare rareori n dic tionare, unele omi tandu-l cu desavarsire. Acest lucru pare sa i se potri veasca bine micului si umilului traducator Louys Robert, zis si Olivetan!

Societe de lHistoire du Protestantisme Francais, Paris

 TREBUIE SA PL ATIM

TAXELE SI IMPOZITELE?
zeu n pozi tiile lor relative. Ave ti deci un motiv care va obliga sa fi ti supusi, nu numai din cau za maniei, ci si tei voastre. Si din cauza constiin tot de aceea plati ti si impozitele, caci ei sunt slu jitori publici ai lui Dumnezeu, care slujesc nen cetat chiar n acest scop. Da ti-le tuturor ce li se cuvine: cui pretinde impozit, impozitul (Romani 13:1, 57). Din acest motiv, crestinii din secolul I aveau reputa tia de persoane care si plateau de buna voie taxele, chiar daca o mare parte din ele era folosita pentru sprijinirea armatei. La fel stau lucrurile si cu Martorii lui Iehova din timpurile moderne.1 Cum se explica aceasta aparenta con tradic tie? Trebuie un crestin sa-si ignore constiin ta cand este vorba de platirea taxelor?

UTINI oameni si platesc taxele cu bucurie. Mul ti sunt de parere ca, din cauza incompe ten tei, a deturnarii de fonduri sau a fraudelor, banii ob tinu ti din taxe sunt irosi ti. Unii, nsa, nu sunt de acord cu platirea taxelor din motive de ordin moral. Explicand de ce nu au mai vrut sa-si plateasca taxele, locuitorii unui oras din Orien tul Mijlociu au declarat: Nu vrem sa platim gloan tele care ne ucid copiii. Astfel de idei nu sunt nici sporadice, nici noi. De exemplu, regretatul lider hindus Mohandas Gandhi a explicat motivul pentru care constiin ta nu-i permitea sa plateasca taxele. El a spus: Cel care sus tine un stat sprijinit direct sau in direct de armata este partas la pacat. Orice om, tanar sau batran, se face partas la pacat sus tinand statul prin platirea taxelor. In mod asemanator, filozoful Henry David Thoreau, care a trait n secolul al XIX-lea, a refu zat sa plateasca taxele folosite pentru sprijinirea razboiului, invocand motive de ordin moral. El a ntrebat: Este obligat un ceta tean sa-i permi ta legiuitorului sa ia decizii pe care ceta teanul ar trebui sa le ia pe baza propriei constiin te? Atunci de ce mai are omul constiin ta?. Platirea taxelor si a impozitelor este un subiect de interes pentru crestini deoarece Biblia i nva ta clar ca trebuie sa-si pastreze constiin ta curata n toate privin tele (2 Timotei 1:3). Insa Biblia arata si ca guvernele au autoritatea de a percepe impozite. Ea spune: Orice suflet sa fie supus au torita tilor superioare [guvernelor omenesti], caci nu exista autoritate decat de la Dumnezeu, iar autorita tile existente au fost asezate de Dumne

Taxele si ta constiin Este demn de remarcat ca o parte din taxele pe care crestinii din secolul I trebuiau sa le pla teasca era direc tionata spre armata. Acest lucru a constituit chiar chestiunea de constiin ta care i-a determinat mai tarziu pe Gandhi si pe Thoreau sa refuze sa plateasca taxele. Crestinii nsa se supuneau poruncii din Ro mani, capitolul 13, nu numai pentru a nu fi pedepsi ti, tei lor (Romani din cauza constiin ci si 13:5). Intr-adevar, constiin sa ta i cere unui crestin plateasca taxele, chiar daca acestea sunt folosite pentru a sprijini activita ti pe care el le dezaproba. Pentru a n telege acest aparent paradox, trebuie
1 Pentru informatii despre reputatia Martorilor lui Iehova de persoane care si platesc taxele, vezi Turnul de veghe din 1 noiembrie 2002, pagina 13, paragraful 15, si din 1 mai 1996, pagina 17, paragraful 7.

TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

21

 sa recunoastem un aspect esen tial legat de con stiin ta noastra, sau vocea interioara care ne spu ne daca ac tiunile noastre sunt corecte sau gresite. To ti avem o astfel de voce interioara, dupa cum a spus si Thoreau, dar ea nu este neaparat demna de ncredere. Daca vrem sa-i fim placu ti lui Dumnezeu, constiin ta noastra trebuie sa se conformeze normelor sale morale. Deseori tre buie sa ne corectam modul de gandire sau punctul de vedere pentru a corespunde cu cel al lui Dumnezeu, deoarece gandurile lui sunt mult su perioare gandurilor noastre (Psalmul 19:7). De aceea, trebuie sa ne straduim sa n telegem cum priveste Dumnezeu guvernele omenesti. Apostolul Pavel a spus ca guvernele omenesti sunt slujitori publici ai lui Dumnezeu (Ro mani 13:6). Ce nseamna aceasta? Pe scurt, n seamna ca ele men tin ordinea si ndeplinesc sarcini importante pentru societate. Chiar si cele

Da ti Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu

Copyright British Museum

Trebuie sa ne corectam punctul de vedere pentru a corespunde cu cel al lui Dumnezeu, deoarece gandurile lui sunt mult superioare gandurilor noastre
mai corupte guverne asigura de obicei unele ser a, vicii, cum ar fi cele ndeplinite de post a, scoal pompieri sau poli tie. Desi Dumnezeu este pe deplin constient de defectele acestor institu tii crea te de oameni, el tolereaza existen ta lor pentru un timp si ne cere sa platim taxele din respect fa ta de ordinea stabilita de el, prin care le per mite acestor guverne sa conduca omenirea. Totusi, Dumnezeu le permite guvernelor ome nesti sa conduca numai pentru un timp scurt. Voin ta sa este sa nlocuiasca toate aceste guver ne cu Regatul sau ceresc si sa repare, n cele din urma, tot raul pe care guvernarea umana l-a adus de-a lungul secolelor asupra omenirii (Daniel 2:44; Matei 6:10). Intre timp, nsa, Dumnezeu nu le permite crestinilor sa se implice n ac tiuni de nesupunere civica prin refuzul de a plati taxele sau prin orice alt mijloc.
22
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

Dar cum stau lucrurile daca, asemenea lui Gandhi, sim ti ti totusi ca platirea taxelor care sprijina razboiul este un pacat? La fel cum per spectiva noastra asupra unei regiuni este mai buna daca urcam ntr-un loc mai nalt, ne pu tem corecta mai usor modul de gandire pentru a corespunde cu cel al lui Dumnezeu daca reflec tam la faptul ca punctul sau de vedere este mult superior fa ta de al nostru. Prin intermediul pro fetului Isaia, Dumnezeu a spus: Pe cat de nal te sunt cerurile fa ta de pamant, pe atat de nalte sunt caile mele fa ta de caile voastre si gandurile mele fa ta de gandurile voastre (Isaia 55:8, 9).

Au guvernele autoritate absoluta? Faptul ca Biblia ne nva ta sa ne platim taxele si impozitele nu nseamna ca guvernele ome nesti pot pretinde supunere absoluta din partea ceta tenilor. Isus a aratat ca Dumnezeu le-a dat acestor guverne o autoritate limitata. Cand a fost ntrebat daca era potrivit n ochii lui Dumnezeu sa plateasca impozite catre autoritatea romana din acea perioada, Isus a raspuns prin urmatoarele cuvinte pline de sens: Da ti Cezarului ce este al Cezarului si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu (Marcu 12:1317). Guvernele reprezentate de Cezar emit monede sau tiparesc bancnote si contribuie la stabilirea valorii lor. Asadar, din punctul de ve dere al lui Dumnezeu, ele au dreptul de a cere napoi acesti bani sub forma de taxe si impozi te. Totusi, Isus a aratat ca nicio institu tie umana nu poate pretinde ceea ce este al lui Dumne-

 zeu, adica via ta si nchinarea noastra. Cand le gile sau cerin tele omenesti intra n conflict cu legile lui Dumnezeu, crestinii trebuie sa asculte mai mult de Dumnezeu ca stapanitor decat de oameni (Faptele 5:29). Modul n care este folosita o anumita parte din taxe si tulbura pe cresti impozite i-ar putea nii din prezent. Insa ei nu ncearca sa influen te ze sau sa se amestece n ac tiunile guvernelor m potrivindu-se acestora sau refuzand sa plateasca taxele. Daca ar proceda astfel, ar arata ca nu se ncred n solu tia lui Dumnezeu la problemele

omenirii. In schimb, ei asteapt a cu rabdare timpul stabilit de Dumnezeu pentru a interveni n treburile omenirii prin intermediul domniei Fiului sau, Isus, care a spus: Regatul meu nu face parte din lumea aceasta (Ioan 18:36).

Fiind supusi si platindu-si taxele, crestinii si p astreaz a con stiin ta curata naintea lui Dumnezeu si dovedesc ca au ncredere n capacitatea lui Dumnezeu de a le satisface necesitatile

Ce foloase avem daca respectam ce spune Biblia Putem avea multe foloase daca respectam ce spune Biblia n legatura cu platirea taxelor. De exemplu, nu vom avea parte de pedeapsa pentru cei care ncalca legea si nu vom sim ti nici teama de a fi prinsi (Romani 13:35). Mai mult decat atat, ne vom pastra o constiin ta curata naintea lui Dumnezeu si l vom onora printr-o conduita care arata ca respectam legea. Chiar daca am putea su feri unele pierderi financiare n compara tie cu cei care nu-si platesc taxele sau chiar nsal a statul n privin ta taxelor, putem avea ncredere n promi siunea lui Dumnezeu ca le va purta de grija sluji torilor sai loiali. Iata ce a spus scriitorul biblic Da vid n acest sens: Am fost tanar si am mbatranit, dar nu l-am vazut pe cel drept parasit, nici pe ur masii si lui cersindu painea (Psalmul 37:25). De asemenea, n telegerea si respectarea porun cii Bibliei de a ne plati taxele ne va aduce pacea min tii. Dumnezeu nu ne considera raspunzatori pentru toate ac tiunile pe care guvernele le ntreprind cu ajutorul taxelor, tot asa cum legea nu trage la raspundere un chirias pentru modul n care proprietarul foloseste banii ob tinu ti din chi rie. Inainte sa nve te adevarul din Biblie, un bar bat pe nume Stelvio a depus ani la rand eforturi pentru ca n sudul Europei sa aiba loc schimbari pe plan politic. Explicand de ce a renun tat la acest obiectiv, el a spus: A trebuit sa accept fap tul ca omul nu poate aduce dreptatea, pacea si fraternitatea n lume. Numai Regatul lui Dum nezeu poate cu adevarat sa aduca n existen ta o societatea mai buna. La fel ca Stelvio, daca suntem loiali dandu-i lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu, si noi putem avea speran ta sigura de a trai timpul cand Dumnezeu va aduce o conducere dreapta peste ntregul pamant, reparand astfel tot raul si toata nedreptatea cauzate de guvernarea umana.

O SCRISOARE DIN

CONGO (KINSHASA)

La umbra Muntelui de foc

AND rasare soarele deasupra orasului Go ma, cerul pare pictat n roz si portocaliu. In fiecare zi suntem ntampina ti de muntele Nyiragongo, unul dintre cei mai activi vulcani din lume. Este o priveliste care ti taie rasufla rea. Din craterul sau se nal ta n mod constant o coloana de fum. Noaptea fumul devine ro su incandescent, reflectand culoarea lavei din crater. In limba swahili, acest munte este numit Mulima ya Moto, adica Muntele de foc. Ulti ma erup tie puternica a vulcanului Nyiragon go a avut loc n 2002. Mul ti dintre vecinii si prietenii no stri din Goma au pierdut atunci totul. In unele zone din apropiere, unde eu si so tul meu predicam, trebuie sa mergem pe un strat ntarit de lava. Solul zgrun turos ne face sa ne sim tim ca si cum am merge pe luna. Dar oamenii de aici nu sunt duri asemenea stratu lui ntarit de lava, ci sunt blanzi, plini de via ta si receptivi la vestea buna pe care le-o anun predicarea la umbra Muntelui de tam. Asadar, foc este o experien ta ncantatoare. In aceasta diminea ta de sambata am un sen timent deosebit. Eu si so tul meu, mpreuna cu al ti misionari si cu niste prieteni care ne vizi teaza astept am cu ner abdare sa predicam n
24
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

lagarul de refugia ti din Mugunga, situat la vest de oras. Mul ti s-au refugiat aici din cauza ata curilor violente din localita tile lor. Am pus n camioneta literatura biblica n franceza, kiswahili si kinyarwanda si am por nit la drum. Pe masura ce naintam pe Route Sake, un drum plin de gropi, orasul ncepe sa prinda via ta. Vedem tineri mpingandu-si scuterele de lemn, numite chukudu, pe care trans porta marfuri. Vedem femei cu fuste viu colo rate ce pasesc gra tios pe marginea drumului purtand poveri mari pe cap. Mototaxiurile transporta oamenii la lucru si la pia ta. Peste tot vedem case de lemn maro nchis, cu decora tiuni albastre. Ajungem la Sala Regatului din Ndosho, unde ne ntalnim cu al ti Martori ai lui Ieho va care vor predica alaturi de noi n lagar. Sunt impresionata sa vad printre ei tineri, vaduve, orfani si persoane cu unele limite fizice. Mul ti au trecut prin mari suferin te, dar via ta lor s-a mbunata tit pentru ca au ales sa respecte prin cipiile biblice. Speran ta pe care o ofera Biblia straluceste cu putere n inimile lor, iar ei sunt nerabdatori sa le-o mpartaseasc a si altora. Dupa o ntrunire scurta, unde ni s-au dat su gestii cu privire la versetele ce i-ar putea ncu-

raja pe oameni, to ti cei 130 de Martori ne-am urcat n cinci microbuze si o camioneta cu trac tiune integrala si am pornit la drum. Dupa aproximativ 30 de minute ajungem n lagar. Sute de corturi mici si sunt ampla albe sate pe un strat ntarit de lava. In mijlocul la garului se vad siruri ordonate de toalete pu blice si bazine pentru spalarea hainelor. Locul este plin de oameni care spala, gatesc, desfac pastai sau matura n fa ta cortului lor. Intalnim un barbat numit Papa Jacques, ca re supravegheaza o anumita parte din lagar. El era preocupat de cresterea copiilor sai n aces te timpuri grele. A fost foarte emo tionat cand i-am lasat cartea Tinerii se ntreaba raspun suri practice. Ne-a spus ca o va citi, iar apoi i va aduna pe refugia ti n grupuri mici ca sa le mpartaseasc a cele nva tate. Pu tin mai ncolo, am ntalnit o femeie nu mita Mama Beatrice, care ne-a ntrebat de ce permite Dumnezeu suferin ta. Ea credea ca Dumnezeu o pedepseste. So tul ei fusese ucis n razboi, fiica ei trebuia sa-si creasca singura copilul n lagar, iar fiul ei fusese rapit cu cate va luni n urma si nca nu stia nimic despre el. Trista ei poveste mi aminteste de Iov si de modul n care trebuie sa se fi sim tit cand a pri mit toate acele vesti ngrozitoare. I-am expli cat motivele pentru care exista atata suferin ta si am asigurat-o ca suferin ta ei nu era o pe deapsa de la Dumnezeu (Iov 34:1012; Iacov 1:14, 15). I-am vorbit, de asemenea, despre

schimbarile pe care le va face Dumnezeu n curand pe pamant prin intermediul Regatului sau. Ea s-a nseninat, a zambit si a spus ca era hotarata sa continue studiul Bibliei si sa-l roage pe Dumnezeu s-o ajute. To ti ne-am bucurat de aceasta zi si am sim tit ca Iehova ne-a ajutat, ntr-adevar, sa le oferim speran ta si ncurajare oamenilor pe care i-am ntalnit. Cand am plecat din lagar, mul ti refu gia ti ne-au facut semne de ramas bun cu plian tele, revistele si car tile pe care le primisera. In drum spre casa am avut timp sa meditez. Sunt foarte recunoscatoare pentru aceasta zi deosebita. Imi amintesc de aprecierea pe care a aratat-o Papa Jacques, de usurarea din ochii Mamei Beatrice, de puternica strangere de mana a unei femei n varsta cu care am putut comunica doar prin zambete. Ma gandesc, de asemenea, la adolescen tii care ne-au pus ntre bari profunde si care erau foarte maturi pen tru varsta lor. Admir taria de caracter a acestor oameni, care pot sa zambeasca si sa rada n pofida suferin telor inimaginabile prin care au trecut. In acest col t de lume, am vazut eforturile sincere pe care le fac al tii n str aduin ta de a le aduce alinare celor ce sufera. In aceasta zi, am avut privilegiul deosebit sa le aratam oameni lor solu tia durabila la problemele lor folosind Biblia. Sunt foarte fericita ca particip la cea mai ampla ac tiune de ajutorare spirituala din toate timpurile!
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

25

Un om dupa inima lui Iehova

C
E ITI vine n minte cand te gandesti la personajul biblic David? Victoria sa asupra uriasului Goliat? Fuga lui n pustiu din cau za ostilitatii regelui Saul? Pacatul comis cu Bat-Seba si problemele pe care le-a avut dupa aceea? Sau poate poemele sale inspirate, pas trate n cartea biblica Psalmii? David a primit multe nsarcinari speciale n serviciul lui Dumnezeu. El a avut parte de victorii, dar si de tragedii. Totusi, altceva ne atra ge cel mai mult la el. Samuel a profetit ca Da vid avea sa fie un om dupa inima lui Iehova (1 Samuel 13:14). Profetia lui Samuel s-a mplinit cand David era nca adolescent. Nu ti-ar placea sa se spu na si despre tine ca esti o persoana dupa ini ma lui Iehova? Sa vedem ce ntamplari din viata lui David, n special din primii ani ai vie tii sale, te-ar putea ajuta sa devii o astfel de persoana.

Familia si ocupatia Iese, tatal lui David si nepotul lui Rut si al lui Boaz, era, dupa cat se pare, un slujitor de votat al lui Iehova. Cand David, cei sapte frati ai lui si cele doua surori ale lor erau nca mici, Iese i-a educat potrivit Legii lui Moise. Intr-unul din psalmii sai, David se prezinta ca fiind fiul sclavei lui Iehova (Psalmul 86:16). Aceasta afirmatie i-a condus pe unii la con cluzia ca mama lui David, al carei nume nu
26
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

 apare n Biblie, a avut si ea o influent a pozi tiva asupra spiritualitatii lui. Un erudit a spus: Este foarte probabil ca el sa fi auzit pentru prima data de la ea minunata relatare despre modul n care a actionat Dumnezeu fat a de poporul sau, inclusiv relatarea despre Rut si Boaz. Scripturile l mentioneaz a prima oara pe David cand era copil si oile tatalui sau. pastea Aceasta nsarcinare presupunea probabil ca el s pe camp zile si la rand. nopti a stea singur Incearca sa-ti imaginezi cadrul. Familia lui David locuia n Betleem, un ora sel ce se ntindea pe culmea si pe pantele unui deal dintr-un sir de dealuri din Iuda. Solul pietros din jurul Betleemului producea recolte mbelsugate de grane. Livezile de pomi fruc tiferi si si de maslini, precum viile acopereau pantele line si vaile. In zilele lui David, se pare ca zonele nalte si necultivate erau folosite ca pasuni. Dincolo de dealuri se ntindea pustiul lui Iuda. Ocupatia lui David nu era lipsita de perico le. Chiar pe aceste dealuri el a trebuit sa se lupte atat cu un leu, cat si cu un urs, care n-

cercasera sa-i sfasie oi din turma.1 Acest tanar curajos i-a urmarit pe pradatori si i-a ucis, sal vandu-si astfel oile (1 Samuel 17:3436). Pro babil ca n aceasta perioada a vietii David a devenit iscusit n manuirea prastiei. Nu de parte de orasul sau natal se ntindea teritoriul lui Beniamin. Unii razboinici din acest trib puteau sa tinteasc a cu prastia chiar si ntr-un fir de par fara sa dea gres. David putea fo losi prastia cu tot at ata iscusin t a (Judecatorii 20:1416; 1 Samuel 17:49). Isi folosea bine timpul Pastoritul era, n cea mai mare parte, o ocu patie linistit a, pastorul fiind n general singur.
1 Ursul brun sirian, care n vechime putea fi ntalnit n Palestina, cantarea aproximativ 140 de kilograme si putea ucide un om sau un animal lovindu-l cu labele sale uria se. Tot aici erau si mul ti lei. In Isaia 31:4 se spune ca nici chiar [o ceata] de pastori nu ar fi putut sa alunge leul puternic de langa prada lui.

Dar David nu se plictisea. El profita de linis tea din jur pentru a se bucura de numeroase momente de meditare. Dupa cat se pare, une le idei incluse de David n psalmii sai au fost rodul meditarii din anii adolescentei. Oare n aceste momente de solitudine s-a gandit el la locul omului n univers si ce la minunatiile rului soarele, luna si stelele, lucrarile de getelor lui Iehova? Oare pe campurile din ju rul Betleemului a contemplat el solul manos, cornutele mari si mici, pasarile si animalele campului? (Psalmul 8:39; 19:16) Fara ndoiala, via ta de pastor l-a ajutat pe David sa simta ntr-un mod mai profund iubi rea tandra a lui Iehova fa ta de slujitorii Sai fi deli. Astfel, David a cantat: Iehova este Pasto rul meu, nu voi duce lipsa de nimic. El mi da odihna n pasuni cu multa iarba, ma condu ce la locuri de odihna bine udate. Chiar de-as umbla prin valea umbrei adanci, nu ma tem de niciun rau, caci tu esti cu mine; toiagul si nuiaua ta ma mangaie (Psalmul 23:1, 2, 4). Probabil ca te ntrebi: Dar ce le g acestea cu mine?. atura au toate In telegem raspunsul cunoscand unul dintre motivele pentru care David s-a bucurat de o prietenie stransa cu Iehova si a putut fi nu mit un om dupa inima Sa: el meditase profund si cu seriozitate la lucrarile lui Iehova si la rela tia sa cu Dumnezeu. Se poate spune acest lucru si despre tine? Te-ai sim tit vreodata ndemnat sa-l lauzi si sa-l glorifici pe Creator dupa ce ai analizat unele aspecte din crea tie? Ai sim tit vreodata cum ti se umple inima de iubire pentru Iehova cand ai vazut calita tile sale reflectate n felul n care a tratat cu oamenii? Desigur, pentru a avea o astfel de apreciere fa ta de Iehova, este necesar sa dedici timp ca sa re28

flectezi n liniste si sub rugaciune la Cuvantul lui Dumnezeu si la crea tia sa. O asemenea me ditare te poate ajuta sa ajungi sa-l cunosti foar te bine pe Iehova si, De acest astfel, sa-l iubesti. privilegiu se pot bucura orice fel de oameni, tineri si varstnici deopotriva. Foarte probabil, David a avut o rela tie stransa cu Iehova nca din adolescen ta. De unde stim acest lucru?

David este uns rege Cand regele Saul nu s-a mai dovedit potrivit pentru a conduce poporul lui Dumnezeu, Iehova i-a spus profetului Samuel: Pana cand vei fi mahnit din cauza lui Saul, cand eu l-am respins ca sa nu mai fie rege peste Israel? Umple-ti cornul cu ulei si du-te. Te voi trimite la Iese, betleemitul, fiindca mi-am ales un rege dintre fiii lui (1 Samuel 16:1). Cand profetul lui Dumnezeu a sosit n Be tleem, el i-a cerut lui Iese sa-si cheme fiii. Pe care dintre ei trebuia Samuel sa-l unga rege? Cand l-a vazut pe Eliab, fiul cel mai mare si

 chipes, Samuel s-a gandit: Acesta este. Dar Iehova i-a zis lui Samuel: Nu te uita la nfa ti lui si staturii lui, fiindca sarea la naltimea l-am respins. Caci Dumnezeu nu vede asa cum vede omul. Omul vede ce izbeste ochiul, nsa Iehova vede inima. Iehova i-a respins n acelasi si fel pe Abinadab, pe Samah pe cei lal ti patru fra ti ai lor. Si relatarea continu a: In cele din urma, Samuel i-a zis lui Iese: Acestia sunt toti Si baietii? el a raspuns: A mai ramas cel mai mic si iata ca el paste oile (1 Samuel 16:7, 11). Raspunsul lui Iese lasa sa se nteleag a urma toarele: Este cu neputint a ca David sa fie ace la pe care l cauti. Fiind cel mai tanar si mai nensemnat membru al familiei, lui David i se daduse sarcina de a avea grija de oi. Insa el era cel pe care l alesese Dumnezeu. Iehova vede inima si, cu sigurant a, el a vazut ceva foarte pretios la acest baiat. De aceea, cand Iese a trimis dupa David, Iehova i-a zis lui Samuel: Scoala-te si unge-l, caci el este! Sa muel a luat deci cornul cu ulei si l-a uns n mijlocul fratilor sai. Si, din ziua aceea, spiri tul lui Iehova a nceput sa actioneze asupra lui David (1 Samuel 16:12, 13). Biblia nu spune ce varsta avea David cand s-a ntamplat acest lucru. Dupa catva timp, nsa, cei trei frati mai mari ai sai, Eliab, Abi nadab si erau nrolati n armata lui Samah, Saul. Probabil ca ceilalti cinci erau prea tineri ca sa li se alature. Este posibil ca niciunul din tre ei sa nu fi mplinit nca 20 de ani, varsta la care un israelit putea intra n armata (Numerele 1:3; 1 Samuel 17:13). In orice caz, Da vid era foarte tanar cand a fost ales de Iehova. Totusi, se pare ca David era deja o persoana cu preocupari spirituale. El avea, fara doar si poate, o prietenie stransa cu Iehova. David cultivase aceasta prietenie meditand la lucrurile pe care le cunostea despre Dumnezeu. Tinerii din prezent ar trebui sa fie ncura jati sa procedeze la fel. Parinti, i ncurajati pe

copiii vostri sa mediteze la lucruri spirituale, sa aprecieze creatia lui Dumnezeu si sa studieze ceea ce spune Biblia despre Creator? (Deuteronomul 6:49) Iar voi, tinerilor, faceti acest lucru? Publicatiile bazate pe Biblie, cum sunt revistele Turnul de veghe si Trezi ti-va!,1 sunt concepute pentru a va ajuta.

Canta bine la harpa Asa cum textul multor psalmi ai lui David spune ceva despre timpul n care a fost pastor, tot asa spunea probabil si muzica pe care a compus-o. Din nefericire, nu s-a pastrat ni ciuna dintre melodiile care acompaniau can tarile sacre. Cel ce le-a compus nsa a fost, cu sigurant a, un muzician remarcabil. De fapt, David a fost chemat de la oi ca sa-i slujeasca regelui Saul deoarece canta bine la harpa (1 Samuel 16:1823).2 Cand si cum si-a cultivat David acest talent? Probabil ca n zilele petrecute pe camp, cu oile. Si, desigur, nu este greu sa ne imaginam ca, desi era foarte tanar, David i canta din toa ta inima laude Dumnezeului sau. La urma ur mei, Iehova l-a ales tocmai datorita devotiu nii si sale. spiritualitatii Articolul de fat a nu s-a concentrat si asupra anilor de mai tarziu din viata lui David. Dar atitudinea care l-a caracterizat de-a lungul vietii transpare din cuvintele sale, care ne trimit cu gandul la anii petrecuti pe camp, n mpre jurimile Betleemului. Imagineaza-ti-l pe Da vid cantandu-i lui Iehova: Mi-am adus amin te de zilele de odinioara, m-am gandit la toate faptele tale, am meditat profund la lucrarea mainilor tale (Psalmul 143:5). Sentimentele pline de caldura din acest psalm, precum si din multi alti psalmi ai lui David, sunt o sur sa de inspiratie pentru toti cei ce doresc sa fie persoane dupa inima lui Iehova!
1 Publicate de Martorii lui Iehova. 2 Sfetnicul care l-a recomandat regelui a mai spus ca David era priceput la vorbire si bine facut si [ca] Iehova [era] cu el (1 Samuel 16:18).
TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

29

PENTRU CITITORII TINERI

Acuzat pe nedrept!
IOSIF PARTEA A II-A
Instruc tiuni: Fa acest exerci tiu ntr-un loc lini stit. In timp ce cite sti versetele, imagineaza- ti ca traie sti n acea vreme. Vizualizeaza scena. Imagineaza- ti ca auzi personajele vorbind si ncearca sa n telegi ce au sim tit ele. Permite relatarii sa prinda via ta! Personaje principale: Iosif, Potifar si so tia lui Prezentare generala: Iosif este nchis pe nedrept, dar Iehova este cu el.

GENEZA 39:7, 1023.) ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE

Ce sentimente sesizezi n vocea so tiei lui Potifar cand l-a acuzat pe nedrept pe Iosif? Descrie nchisoarea, a sa cum ti-o imaginezi tu. Ce fel de tratament a trebuit sa ndure Iosif la nceput? (Indiciu: Vezi Psalmul 105:17, 18.)

FA CERCETARI.
Daca Iosif ar fi avut o credin ta slaba, ce concluzie gre sita ar fi putut trage cand era n nchisoare? (Indiciu: Vezi Iov 30:20, 21.) De unde stim ca Iosif nu l-a acuzat pe Iehova pentru suferin tele sale? (Indiciu: Vezi Geneza 40:8; 41:15, 16.)

Ce calita ti crezi ca l-au ajutat pe Iosif sa suporte faptul ca a fost ntemni tat pe nedrept? (Indiciu: Cite ste si mediteaza la urmatoarele versete: Mica 7:7; Luca 14:11; Iacov 1:4.)

30

TURNUL DE VEGHE 1 SEPTEMBRIE 2011

 Ce a nva tat Iosif n nchisoare si cum i-a fost de folos acest lucru mai tarziu? (Indiciu: Vezi Geneza 39:2123; 41:3843.)

PUNE IN PRACTIC CUM POTI A CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: Foloasele pe care le au cei ce suporta ncercarile.

Lec tiile pe care le po ti nva ta cand treci prin greuta ti.

Sprijinul pe care ni-l acorda Iehova cand ne confruntam cu ncercari.

ALTE ASPECTE PRACTICE. Ai trecut vreodata printr-o situa tie n care te-ai sim tit singur si ai fost cuprins de ngrijora re? In ce mod este posibil sa te fi ajutat Iehova n acea ncercare? (Indiciu: Cite ste si mediteaza la 1 Corinteni 10:13.)
DAC A DORESTI O

PL ACUT CEL MAI MULT DIN ACEASTA CE TI-A RELATARE SI DE CE?

APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ONLINE PE SITE-UL

BIBLIE,

www.watchtower.org

 Se afla cineva n spatele raului din lume?

VEZI PAGINILE 39.

Care sunt cele sapte specii care au facut ca Israelul sa fie o tar a buna? VEZI PAGINILE 1113.
Fotografia: Alain Leprince La Piscine-musee, Roubaix / Prin amabilitatea fostului muzeu Bouchard, Paris

Afla cum a reusit un traducator francez sa traduca Biblia n limba oamenilor de rand. VEZI PAGINILE 1820.

Ce rol are constiin ta cand este vorba de unui crestin platirea taxelor? VEZI PAGINILE 2123.

Putem deveni oameni dupa inima lui Dumnezeu, la fel ca David? VEZI PAGINILE 2629.

Ati vrea sa fiti vizitat?

Chiar si n aceasta lume agitata pute ti gasi fericirea cu ajutorul cuno stin tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, Regatul sau si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ti mai multe informa tii sau daca dori ti sa fi ti vizitat de cineva care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ti la urmatoarea adresa: Organiza tia Religioasa Martorii lui Iehova, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure sti, sau, daca nu locui ti n Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 09/01-M