Sunteți pe pagina 1din 3

Aci sosi pe vremuri Ion Pillat Ion Pillat, poet interbelic, strbate ca artist un drum lung, al cutrii de sine,

al descoperirii formelor, temelor i motivelor poetice, care s-l exprime direct i total. Astfel, primele volume ilustreaz etapa de tineree, parnasian-simbolist, n timp ce n ultimele, definitorii pentru lirica sa devin inflexiunile clasice. Aci sosi pe vremuri face parte din volumul Pe Arge n sus (1923), volum cu care Ion Pillat se nscrie n valorile/trsturile tradiionale: tema i motivele poetice, imaginarul poetic constituit din viziunea asupra spaiului autohton, rustic (casei amintirii", lanul de secar"), din irizrile folclorice i istorice (poteri i haiduc"); sensibilitatea metafizic, religioas (... un clopot a sunat, / De nunt sau de moarte..."). ? Traditionalismul este o miscare literara, manifestata in perioada interbelica, a carei ideologie se cristalizeaza in jurul revistei Gandirea, aparuta in 1921, la Cluj. Printre membrii fondatori ai revistei se numara Cezar Petrescu, Adrian Maniu, Lucian Blaga si Gib Mihaescu. Principalele trasaturi ale acestei orientari literare sunt: valorificarea specificului national (istoria si folclorul), component spiritual a sufletului taranesc, constiinta religioasa ortodoxa. Traditionalismul gandirist surprinde particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone, a credintelor stravechi si revalorizeaza elementarul, teluricul, filonul existentei rurale. Poezia Aci sosi pe vremuri dezvolt tema meditaiei, cu accente elegiace, asupra curgerii ireversibile a timpului sau, cum spune poetul nsui, a: [...] pmntului spiritualizat n vreme, a timpului materializat n amintire". Poetul particularizeaz tema printr-o figur de construcie-paralelismul, care situeaz cele dou cupluri pe dimensiunea iubirii ca ordo amoris i prin motive poetice, specifice universului patriarhal. Cuplurile, care fac i re-fac lumea, prin gesturi arhetipale, instrumentate de Eros, capt coeren estetic prin formula lirismului obiectiv (utilizarea unor mti lirice" - bunicul i bunica, surprinse n tririle
lor: Nerbdtor bunicul pndise de la scar"; Ea-l asculta tcut, cu ochi de peruzea") combinat cu lirismul subiectiv, care presupune confesiune i implicare afectiv i este subliniat prin mrcile gramaticale ale persoanei nti. Viziunea despre lume a lui Pillat se concretizeaz ntr-un cronotop, n care reflecia trist asupra vremelniciei umane topete trecutul n prezent, iar spaiul se temporalizeaz. Timpul este caracterizat de circularitate: Ca ieri sosi bunica... i vii acuma tu", are un contur arhetipal tocmai prin recurena povetilor de dragoste, iar spaiul are contur afectiv, este interiorizat i marcat cel mai bine de casa amintirii", care: [...] este, pentru Pillat, lcaul afeciunii primare, derivat al arhetipului incintei intime." (Cristian Livescu, Introducere n opera lui Ion Pillat).

Ion Pillat concepe spaiul i timpul att n linia tradiiei cu iz folcloric (paseism, rusticitate, autohtonism, istorie) ct i n direcia modernitii - evitarea idealizrii prin meditaia nostalgic i, uneori, ironic asupra acestor categorii pe care se nscrie existena uman, dar i asupra iubirii. Substratul reflexiv al poeziei i ofer eului liric posibilitatea de a se poziiona, n prima parte a poeziei, ntr-un fel de transcenden sau obiectivare. Structural, opera se dezvolt pe dou planuri, trecutul (bunicul i bunica) i prezentul, unite prin amintire i
prin meditaia asupra timpului. Structura de adncime a textului se reflect perfect n paralelismul situaiilor, n relaiile de opoziie, marcate de adverbe de timp precum atunci", ieri" - acum", clipa asta" i de simetrie, n prezentarea celor dou poveti de iubire:Ca ieri sosi bunica... i vii acuma tu". Element de recuren este motivul

ambivalent al clopotului (insotind doua momente esentiale ale existentei umane nunta si moartea), simbol al trecerii timpului si laitmotivul reprezentat de versul final. Compoziia poeziei este realizat din aptesprezece distihuri, un catren i un vers final, liber, organizate n trei pri: evocarea iubirii de ieri a bunicilor, meditatia asupra efemeritatii conditiei umane, iubirea de acum. Titlul poeziei are aspectul unui enun propoziional Aci sosi pe vremuri i susine tema, oferind, n acelai
timp, o cheie de lectur cititorului. Elementele deictice, spaiale, temporale i, chiar, sociale (aci", persoana a III-a. i timpul perfect simplu al verbului i structura pe vremuri") sunt simbolice, trimind la relaia care se stabilete ntre prezent i trecut.

Primele doua distihuri reprezinta incipitul poeziei si fixeaza, prin intermediul unei metafore: casa amintirii, spatiul rememorarii nostalgice a trecutului, topos romantic situat ntr-o geografie cosmicizat i ntr-un timp circular, etern. Elementele asociate casei: obloane, pridvor, paienjeni, poarta, zavor sugereaza trecerea timpului, degradarea, starea de parasire

a locuintei, dar si ideea de spatiu privilegiat, izolat, accesibil numai urmasului, care poate reinvia trecutul in amintire. Al treilea distih deschide planul trecutului, al evocarii iubirii bunicilor. Daca in poezia romantica, existenta naturii era eterna, in opozitie cu efemeritatea existentei umane, in poezia lui Ion Pillat, natura devine solidara cu omul, fiind marcata de semnele senectutii, ca si fiinta umana: In drumul lor spre zare imbatranira plopii. In versul Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi este reluat titlul poeziei si este evocata imaginea din tinerete a bunicii cu nume mitologic: Calyopi Caliope (Kalliope), muza poeziei epice si a elocintei in mitologia greaca. Referintele livresti reflecta motivul bibliotecii intalnit adesea in poeziile lui Ion Pillat, au rolul de a asocia viata cu literatura si, in acelasi timp, de a indica epoca, numind preferintele in moda literara a vremurilor respective: romantismul Le Lac de Alphonse de Lamartine si Sburatorul de I. Heliade Radulescu, respectiv simbolismul Francis Jammes. Apelul la poezie n poezie" sugereaz evoluia formulelor estetice, dar i importana artei n desvrirea povetii de dragoste. Atmosfera evocata, peisajul selenar, sunt romantice: Si totul ce romantic ca-n basme se urzea. Sunetul clopotului, laitmotiv al poeziei, insoteste protector cuplul de indragostiti: Si cum sedeau departe, un clopot a sunat,/ De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat. Versul cu o mare ncrctur meditativ-reflexiv: Dar ei, in clipa asta simteau ca-o sa ramana susine iluzia eternitii omului prin iubire i asociaz imaginea cuplului mitic cu sentimentul veniciei. Eternitatea iubirii, clipa de fericire, este urmata, in versul urmator de revenirea brutala la realitate timpului care trece ireversibil: De mult e mort bunicul, bunica e batrana , portretele fiind singurele care mai pastreaza imaginile de odinioara ale stramosilor: Ce straniu lucru: vremea! Deodata pe perete/ Te vezi aievea numai in stersele portrete.// Te recunosti in ele, dar nu si-n fata ta,/ Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita .Versurile evideniaz ideea c omul are contiina timpului ireversibil, aspect marcat n planul expresiei prin sugestiile persoanei a II-a. Paralela trecut prezent se realizeaza prin intermediul unei comparatii: Ca ieri sosi bunica si vii acuma tu:/ Pe urmele berlinei trasura ta statu. Ca intr-un ritual, nepotii repeta gesturile bunicilor peste timp. Diferentele tin de moda vremii: iubita coboara din trasura, iar indragostitul ii recita poeme de Francis Jammes. Din portretul fizic al iubitei se retine doar detaliul spiritualizat, imaginea ochilor, ieri ochi de peruzea, acum ochi de ametist. Sunetul clopotului insoteste din nou momentul intalnirii indragostitilor si sugereaza repetabilitatea existentei umane. Versul final, laitmotiv al poeziei: De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat accentueaza trecerea iremediabila a timpului, dramatismul vieii, acelai sunet trimind fie la un nou nceput, fie la extincie. Muzicalitatea e conferita atat de elementele prozodiei clasice rima imperecheata, ritmul iambic, masura de 13-14 silabe, cat si de numele cu sonoritati din secolul al XIX-lea (Calyopi, Eliad, Le Lac, Sburatorul) si modern, de la inceputul secolului al XX-lea (Francis Jammes, Horia Furtuna). La nivel morfosintactic, timpurile verbale au rolul de a sugera planul trecut si planul prezent evocate in poezie. Verbele la timpul prezent fie ilustreaza permanenta sentimentului de iubire (vii, calci, tragi), fie insotesc meditatia pe tema trecerii timpului (te vezi, te recunosti, uita, nu poti). Verbele la perfect simplu (sosi, sari, spuse) au rolul de a reda rapiditatea gesturilor, iar verbele la alte timpuri trecute sustin narativitatea iubirii. O particularitate a nivelului lexical este folosirea cuvintelor cu tenta arhaica si regionala, in evocarea trecutului:haiduc, potera, berlina, crinolina, aievea, pridvor. Din punct de vedere stilistic, la nivel structural, se utilizeaza paralelismul, simetria, antiteza, iar dintre tropi, se foloseste cu precadere metafora: casa amintirii, ochi de peruzea, ochi de ametist si comparatia, care sustine ideea repetabilitatii existentei umane: Ca ieri sosi bunica si vii acuma tu.
Poezia Aci sosi pe vremuri de Ion Pillat ilustreaz direcia tradiionalist formulat de ideologii grupai n jurul revistei Gndirea, prin meditaia liric, realizat ntr-o not grav, melancolic, asupra trecerii timpului, prin tendina de a induce cititorului stri de reflecie i de reverie, prin valorificarea inflexiunilor metafizice oferite de domeniul religios, prin utilizarea unui limbaj popular i regional, prin mbinarea formelor lirismului obiectiv cu cele ale lirismului subiectiv i, nu n ultimul rnd, prin cultivarea formelor de prozodie tradiionale.

In opinia mea, poetul traditionalist Ion Pillat isi asuma principiile acestei orientari culturale, intelegand ca raportarea la traditie si la valorile acesteia, dintr-o perspectiva a prezentului, trebuie sa insemne mai mult decat ampla abordare in maniera elogioasa a valorilor trecutului si ale universului rural. Astfel, poezia sa devine o forma de manifestare a unui stil personal, care nu presupune simpla preluare de modele, ci rafinarea lor prin prisma sensibilitatii personale. Problematica trecutului si cea a universului rural sunt, asadar, abordate, din perspectiva unei constiine moderne.