Porumbul

CUPRINS:
1.IMPORTANTA. BIOLOGIE. ECOLOGIE 1.1 IMPORTANTA 2. TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A PORUMBULUI 2.1 ROTATIA 2.2 FERTILIZAREA 2.3 LUCRARILE SOLULUI 2.4 SAMANTA SI SEMANATUL 2.5 LUCRARILE DE INGRIJIRE 2.6 RECOLTAREA 3. CULTURA SUCCESIVA DE PORUMB

1.Importanta.Biologie. Ecologie

11.Importanta
Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta intre plantele cultivate pe glob. Aceasta poziie din punct de vedere agricol, sunt motivate printr-o serie de particularitati, astfel: - rezinat o mare capacitate de producie cu circa 50% mai ridicata fata de celelalte cereale; - are o mare plasticitate ecologica, care ii permite o larga arie de rspndire, dnd recolte mari si relative constante, mai puin influenate de abaterile climatice;

- este o planta prsitoare, buna premergtoare pentru majoritatea culturilor; - suporta monoculturi mai muli ani; - are un coeficent mare de nmulire(150-400); - avnd o insmnare mai trzie in primvara, permite o mai buna ealonare a lucrrilor agricole;

- cultura este mecanizabila 100%; - recoltarea se face fara pericol de scuturare; - valorifica foarte bine ingrmintele organice si minerale, cat si apa de irigaie; - posibilitile de valorificare a produciei sunt foarte variate etc.

2. Tehnologia de cultivare a porumbului

2.1 Rotaia
Porumbul este mai puin pretenios fata de planta premergtoare. Rezultatele cele mai bune se obin dup leguminoasele anuale pentru boabe si furajere, dup care urmeaz cerealele pioase de toamna: inul, cnepa, cartoful, sfecla si floarea-soarelui

Lucerna, dintre leguminoasele perene, dei asigura importante cantitati de azot(120-160) si contribuie la refacerea structurii, datorita consumului mare de apa, nu este considerata o premergtoare potrivita pentru porumb in zonele mai secetoase, fr condiii de irigare

Rotaia gru-porumb este obligatorie, din cauza ponderii de circa 60% a celor doua culturi. Porumbul nu se poate cultiva dup sorg si iarba de Sudan. Monocultura de porumb in tara noastr s-a extins pe solurile fertile, mai joase, cu apa freatica la mica adncime, supuse in primverile mai ploioase excesului temporar de umiditateterenuri pe care grul nu le valorifica in aceeai msura ca porumbul.

La rndul sau porumbul este o buna premergtoare pentru culturile de primvara si chiar pentru grul de toamna, caz in care se vor cultiva hibrizi cu perioada de vegetaie mai scurta in rotaia porumbului.

2.2 Fertilizarea
Datorita produciei mari de masa uscata la unitatea de suprafaa porumbul este o mare planta consumatoare de substane nutritive.

Azotul
Azotul este principalul element in fertilizarea porumbului, care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde intens si care influeneaz favorabil acumularea substanelor proteice

Fosforul
Fosforul joaca un rol multiplu n creterea si fructificarea porumbului. Insuficienta lui se manifesta prin nrosirea frunzelor de la vrf spre baza, sistemul radicular este slab dezvoltat, ritmul de cretere este sczut, se accentueaz protandria.

Potasiul
Potasiul mrete rezistenta la cdere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin nglbenirea frunzelor de la vrful lor spre baza, iar sistemul radicular slab dezvoltat.

Fertilizarea organica a porumbului

Fertilizarea organo-minerala
Mineralizarea materiei organice prin procese microbiologice si prezenta ngrmintelor chimice conduc la obinerea unor sporuri mari de recolta. Rezultate deosebite pe solurile nisipoase, cat si pe cele erodate s-au obinut prin aplicarea mpreuna a 20 t de gunoi de grajd+N32-48 P32-48.

Gunoiul de grajd este un ingrasamant deosebit de valoros pentru porumb. Se aplica in doze de 20-40 t/ha odata la 4-5 ani pe acelasi teren.

Fertilizarea chimica
Sporul produciei de boabe la 1 kg ngrmnt este variabil, n funcie de tipul de sol, condiiile climatice si hibridul cultivat. La stabilirea dozelor de ingrmnt se vor avea in vedere: tipul de sol, nivelul produciei scontate, rezerva solului, consumul specific, regimul precipitailor, hibridul cultivat si planta premergtoare.

Fertilizarea cu azot
Dozele optime economice de azot, in condiii de cultura neirigata sunt cu 30-90 kg mai mici dect in cultura irigata. Doza se reduce cu 20-50 kg N/ha cnd porumbul urmeaz dup leguminoase, se reduce cu 2 kg N pentru fiecare tona de gunoi data direct porumbului si, respectiv, cu 1 kg N, cnd aplicarea gunoiului s-a fcut la planta premergtoare, se reduce cu 20-30 kg N in cazul hibrizilor sensibili la frngerea tulpinilor.

Dozele optime economice de azot, in condiii de cultura neirigata sunt cu 30-90 kg mai mici dect in cultura irigata. Doza se reduce cu 20-50 kg N/ha cnd porumbul urmeaz dup leguminoase, se reduce cu 2 kg N pentru fiecare tona de gunoi data direct porumbului si, respectiv, cu 1 kg N, cnd aplicarea gunoiului s-a fcut la planta premergtoare, se reduce cu 20-30 kg N in cazul hibrizilor sensibili la frngerea tulpinilor.

Doza se majoreaz cu 20 kg N/ha cnd porumbul urmeaz dup floarea-soarelui si cu 25 kg N/ha dup cartofi trzii sau in al III-lea an de monocultura.

Fertilizarea cu fosfor
Doza se poate calcula expeditiv, plecnd in calcul de la un consum de 9 kg P2O5/t boabe, in coninut al solului de peste 6 mg/100g sol. Doza se reduce pentru fiecare tona de gunoi cu 1 kg P2O5, cnd aplicarea s-a fcut direct porumbului si cu 0,5kg P2O5, pentru fiecare tona de gunoi aplicata plantei premergtoare

Ingrmintele complexe cu fosfor se pot aplica primvara la pregatirea patului germinativ, incorporandu-se adanc cu grapa cu discuri sau in benzi concomitent cu semanatul(fertilizarea starter).

Fertilizarea cu potasiu.
Sporurile de recolta cele mai mari s-au obtinut pe solurile luvice, erodate, nisipoase si in cultura irigata cand, datorita dozelor mari de azot, se impune si aplicarea de potasiu, pentru a mari rezistenta la strangere.

Aplicarea microelementelor
Pe cernoziomurile fertilizate repetat, multi ani, cu azot si fosfor, cu pH-ul peste 7, este necesara aplicarea preventiva a sulfatului de zinc, o data la 4-6 ani, in cantitate de 8-10 kg/ha.

Amendamentele cu calciu
Pe solurile acide, cu pH-ul sub 5,9 si cu gradul de saturatie in baze mai mic de 75%, folosirea amendamentelor cu calciu, o data la 4-5 ani, este obligatorie in cultura porumbului.

2.3 Lucrarile solului

Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea resturilor vegetale maruntirea, nivelararea si realizarea in reserve cat mai mari de apa in sol.

Dupa premergatoare timpurii se executa aratura de baza la 20-25 cm adancime pe terenurile mai usoare si la 25-30 cm pe terenurile mijlocii si grele, cu plugul in agregat cu grapa stelata. Pana in toamna terenul se mentine afanat si curat de buruieni, prin lucrari cu grapele cu discuri.

Efectuarea a doua araturi, vara la 20 cm adancime si toamna la 30 cm, nu se justifica prin sporurile de productie obtinute. Dupa plantele recoltate tarziu se executa aratura de toamna la aceleasi adancimi ca si aratura de vara, cu plugul in agregat cu grapa stelata.

In conditiile solurilor grele, compacte, cu exces temporar de umidiatate, pentru imbunatatirea regimului aero-hidric se vor executa afanari adanci la 50-80 cm, o data la 4 ani. Pe solurile cu strat arabil subtire, adancimea araturii se va limita in functie de grosimea acestuia.

Lucrarile solului din primavara asigura calitatea insamantarii, incoltirea si rasarirea porumbului. Daca terenul este nivelat neinburuienat si fara resturi vegetale la suprafata, solul se va lucra in preziua semanatul cu combinatorul sau cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti.

Daca la deprimavarare terenul este denivelat, si imburuienat, dupa zvantarea terenului se executa o lucrare cu grapa cu discuri in agregat cu grape cu colti, preagatirea patului germinativ uramand sa se faca in preziua semanatului, cu combinatorul, perpendicular pe directia de semanat.

Este corespunztor patul germinativcndd solul, pe adncimea de 3-6 cm este mrunit si zvntat, iar dedesupt este ,,aezat, pentru a favoriza ascensiunea apei la bob.

Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura trecere a nai multor operatiuni: administrarea ingrasamintelor, a erbicidelor, insecticidelor, o data cu lurarile de pregatire a patului germinativ.

2.4 Samanta si semanatul

Samanta.

Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 90% si germinatia minima de 98%. Protectia impotriva daunatorilor din sol se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox, Furadan, Diafuran,etc.

Perioada de semanat.
Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura este de 8c si vremea este in curs de incalzire. Semanatul timpuriu, de obicei, asigura umiditatea necesara germinarii, iar incoltirea si rasarirea se produc in timp scurt.

Semanatul incepe cu hibrizii timpurii, mai rezistenti la temperaturile scazute, pe soluri cu textura usoara care se zvanta mai repede.

Densitatea.
Constitue factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mai mari,porumbul reactionand mai puternic la acest element tehnologic decat alte prasitoare. Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt: hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului.

Caracteristicile hibridului luate in considerare sunt: inaltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta la frangere si cadere. Fertilitatea si umiditatea modifica densitatea doar la acelasi hibrid.

Cantitatea de samanta la hectar

Pentru realizarea densitatilor dorite la recoltare , la semanat, se mareste numarul de seminte cu 10-15% reprezentand pierderile care apar pana la rasarire si in intervalul rasarire-recoltare.

Distanta intre randuri.

Este de 70 cm pe terenurile neirigate si pe cele irigate prin aspersiune si de 80 cm pe terenurile irigate prin brazde.

Adancimea de semanat.
Variaza in functie de textura si umiditatea solului. Semanatul se realizeaza cu semanatori de precizie tip SPC, obisnuit cu SPC8, pe terenurile plane si cu SPC4 pe terenurile in panta.Viteza de lucru este de 5-11 km/ora.

2.5 Lucrari de ingrijire

Combaterea bolilor si duntorilor

Boli de importanta economica mai mare la porumb sunt fuzarioza si tciunele comun. Pentru prevenirea acestor boli se folosesc o serie de msuri preventive, precum: folosirea pentru semnat numai a seminelor tratate cu fungicide, ntreruperea rotaiei gru-porumb sau a monoculturii de porumb, cnd se constat intensificarea mbolnvirii de la un an la altul, evitarea dozelor unilateral si excesive de azot, cultivarea in producie a hibrizilor mai existeni.

Combaterea buruienilor
Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrari mecanice si manuale .

In prima varianta tehnologica se executa fara erbicid,urmatoarele lucrari:-grapat cu grapa cu colti; -grapat dupa rasarire; -lucrarea cu sapa rotativa; -prima prasila mecanica intre randuri, la adancime 8-12 cm; -prasila a II-a dupa 10-14 zile; -prasila a III- a dupa 15-20 zile; -prasila a IV-a nu aduce sporuri in recolta.

Copilitul
Copilitul la hibrizii actuali cu capacitate redusa de lastarire, nu mai este necesar.

Combaterea daunatorilor.
Reliefam ca tratamentele impotriva ratisoarei porumbului si a viermilor-sarma trebiue sa fie efectuate la samanta sau o data cu semanatul. In cazul aparitiei insectelor dupa rasarire, se aplica prafuiri directe cu insecticide(Duplitox 3+5,25kg/ha, Lindatox 3,35kg/ha).

Irigarea.
Cultura irigata a porumbului se deosebeste de cultura neirigata prin mai multe particularitati: -folosirea de hibrizi tarzii, de inalta capacitate productiva, rezistenti la frangere; -pregatirea si nivelarea mai buna a terenului; -erbicidarea cu doze mai mici(1,5-2kg/ha Pitezin).

Perioada critica pentru apa se suprapune intervalului secetos dintre 20-30 iunie si 20-30 august. Necesarul de apa zilnic este de 15-25 m3/ha/zi in luna mai , 35-45 m3/ha /zi in luna iulie si 3545 m3/ha/zi in august. Udarea de rasarire ( 200-400 m3 apa/ha ) este necesara in primaverile secetoase.

2.6 Recoltarea

Recoltarea mecanizata a porumbului sub forma de stiuleti.

Incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 24-26%. Din combine si echipamentele care s-au fabricat in tara pentru ,,recoltarea in stiuleti, mentionam: -combina autopropulsata C6P, care executa o recoltare integrala -combina tractata C3P, care recolteaza stiuleti -combinaC12 + CS -4M70 SI EDR, reprezinta culegator de stiuleti.

Recoltarea mecanizata sub forma de boabe.

Incepe cand umiditatea acestora scade sub 25%. Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de 14%. Recoltatul porumbului sub forma de boabe se face cu combina C-12.

Recoltarea manuala.
Pastrarea stiuletilor se realizeaza in patule de diferite tipuri constructive.

Raportul dintre recolta de boabe si recolta de ,,tulei (tulpini) variaza intre 0,51- 0,92, micsoradu-se cu atat mai mult, cu cat conditiile au fost mai putin favorabile culturii porumbului. Procentul de panusi poate fi apreciat la 1/8 1/10 din productia de boabe. Randamentul de boabe oscileaza intre 78 83%.

3.Cultura succesiva de porumb

Culturile semanate pana la 1 iunie trebuie sa beneficieze de 1.200 1.500 C, in Campia Romana, sudul Moldovei, Dobrogea si o parte din vestul tarii. Amplasarea culturilor successive in zonele mentionate se va face pe terenuri irrigate. In unele zone mai umede, pe soluri cu aport freatic, se pot realiza culturi succesive pentru masa verde si silozi.

Hibrizii.
Pentru culturi succesive, hibridul de baza este Fundulea 102, la care se aduga Dobrogea 94 si Fundulea 96.

Semanatul
Semanatul porumbului nu trebuie sa depaseasca intervalul 1-5 iulie.

Pe terenurile inburienate este necesara efectuarea unor araturi superficiale sau lucrarea solului prin 2-3 treceri cu grapele cu discuri.

Fertilizarea
Fertilizarea se face cu azot, eventual cu fosfor si potasiu.

Densitatea
Densitatea la recoltare trebuie sa fie de 65-70 mii plante/ha. In anii normali, culturile successive de porumb ajung la maturitate spre sfarsitul lunii octombrie.

Lucrarile de ingrijire.
Concomitent cu semanatul se aplica erbicidarea cu Pitezin, iar in timpul vegetatiei cu Sare de amine. Reusita porumbului pentru boabe in cultura succesiva depinde de asigurarea umiditatii necesare rasaririi si cresterii plantelor. In anii cand porumbul nu ajunge la maturitate pana la venirea brumelor, este necesara prelucrarea sub forma de pasta, sau se insilozeaza.